Din datele <strong>cu</strong>prinse ln tabelul 10, se constattr, c5, in pidurea Brlnzea, ln care num6,rul arborilor useali a variat in d.iferite arborete, iar procentul <strong>de</strong> usoare in coronamentul arborilor este in prezent mai mic <strong>de</strong>cit 30 o/o (din coronament), <strong>regenerarea</strong>, naturalS, s-a produs in mod diferit. Astfel, pe platou, in arborete <strong>cu</strong> consistenta 014-016, tineretul natulal este grupat ln ochiuri mici, o<strong>cu</strong>p5, 20-40o/o din suprafa{6 qi este formal, diu gorun 1.5-260|r ln amesteo <strong>cu</strong> ulm, carpen, jugastru, arfar t6,ttrr5sc, m6r, r&r tei, apoi p5,rlucel, singer, lemn clinesc, corn, miceq. In alt arboret, <strong>de</strong> asemene& <strong>cu</strong> consistenfa actualf, sub 0,2 - uneori grupe mici <strong>de</strong> arbori sau chiar arbori lzola!.,i - tinereturile instalate in mod natural o<strong>cu</strong>p6, pind la E0 o/o din suprafafS gi sint formate din aceleaEi specii - amintite mai sus - gorunul ins5, ajung{nd. plnd la 4,4o/o. Pe versanli gi pe funduri <strong>de</strong> v6i, tineretul natural este instalat in perie pe toatd, suprafafa; sub masiv, <strong>cu</strong> consistenfa intrc 0,,4 qi 0,6, procentul o<strong>cu</strong>pat <strong>de</strong> gorun yaria,z\, in funclie <strong>de</strong> diversele situafii. Astfel : * pe versan.tii su{liei, gorunul o<strong>cu</strong>pl un procent <strong>de</strong> 20o/o din totalul tineretului .qi apare rar frasinul ; - pe fundul v{,ilor oe strfibat platoul, <strong>stejar</strong>ul (gorunul nu se mai intllnegte) r6mine la un procent d.e cca. .2 o/, qi apa,re ln masd, alunul, reprezenttnd. singur 30o/o din total. Apare <strong>de</strong> asemenea, cd,linul; - pe versanfii nordici, procentul alunului sca<strong>de</strong> tot mai mult o ttatii, <strong>cu</strong> fur6lfimea, cilinul nu se mai intilnegte <strong>de</strong>cit la baza versantului; gorunul apa,re in procent <strong>de</strong> 10 o/o, numai in jumtrtatea superioar{, a versantului. (Apari{ia cd,litrului qi alunului - specii mai hittrofile - pe fundul v{,ii qi menlinerea lor numai in partea inferioarl a versantului nordic' arat6 condi{iile mai bune do umiditate <strong>de</strong> aici). Starea d.e vegetafie a aoestor tinereturi este activ[, pe platou ryi foarte activd, pe versanfi qi funduri <strong>de</strong> vtri I au creryteri viguroase gi frunzipul bogat, lnsii, frunzele lujerilor anuali sint atacate da Mi,crosphaera. Yirsta puielilor este foarte diferit[,, pretlominind cei <strong>de</strong> 3-6 ani. <strong>$i</strong> aici, ca gi la pddurea Gruiu, 1n6l{imile diferitelor specii variazb iu funclie <strong>de</strong> situatrii Ei anume : - pe versanli qi funduri tlo vd,i, lnd,lfimba quercineelor este <strong>de</strong> 0,5 -2m, iar a celorlalte specii <strong>de</strong> 2-5 m. Astfel, gorunul qi <strong>stejar</strong>ul sint * ln aceste situa,tii - puternie dominali <strong>de</strong> celelalte specii; - po platou, inillimea quercineelor atinge foarte a<strong>de</strong>sea 5 m, este in general egald, <strong>cu</strong> a celorlalte specii, care in acest can mr mai pot fi copleEitoare. In schema din fig. I se arat{, modul <strong>cu</strong>m sint instalate tinoreturile. ln funcfie tl.e situali-a gi consistenla arboretului principal. pla s,lalizarea tabelului 11 rezultd, c[, fur pbtlurea Md,rceasca, pe platou, un<strong>de</strong> din arboretul btrtrin - cate a suferit puternic <strong>de</strong> secete, - au rdmas ln urma ettragerilor numai arbori izolali la distanfd, mare unul <strong>de</strong> altul, tn al cd,ror coronament uscarea atinge cca. 30o/o gi a ciror starc tle vegetalie este in general lincedd,, suprafa{a o<strong>cu</strong>patf,, <strong>de</strong> tinereturi este <strong>de</strong> 10-15/o. Acestea, sint instalate ln ochiuri mari (<strong>cu</strong> diametrul <strong>de</strong> 1,5-40 m), <strong>de</strong> vlrste diferite gi <strong>cu</strong> compozitii diferite, <strong>cu</strong> indl<strong>$i</strong>mi <strong>de</strong> la . 0,8-5 m, fdrd, ca quercineele sl, fie dominate <strong>de</strong> celelalte specii. Astfel se g6sesc ochiuri pure <strong>de</strong> <strong>stejar</strong> gi gorun, ochiuri in earequercineeleo<strong>cu</strong>p5, I6-20oh qi sint ln amestec <strong>cu</strong> un num6r <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> mare <strong>de</strong> alte specii (ulm carpen, jugastru, arfar td,td,r5,sc, m5,r, pdducel) sau ochiuri ln care quercineele reprezinttr, 70-80o/o ln amestec <strong>cu</strong> jugastru gi plducel. 220
^ $tarea <strong>de</strong> vegeta<strong>$i</strong>e a. acestor tineretwi este activ[, cregterile anuale in tnd,lffune sint mijlocii (10-40 cm). NOND CM 0.5-0,6; A.rboretul bAtrln lp l9 o e: oomno;itlu l; tEE t- o o+ 16-€trd Stejar c gorun 30 o/L ('orntoritla orun slc- 17%, carpen, jugastru, artar tit{rAsc, mir, I)ilducel, III Gorun, gi s ar. 78o/o, irrgastru,pdducel. Stejar .;i gorun foarte pulin ames tecat <strong>cu</strong> ce lelalte speci 0,t. @ /,4nt <strong>de</strong> shlar p paa hasla ffi <strong>cu</strong>.lL rF" pt 2or W nN/:/ f*b st"ler t !ora4 Fig. 9. llodul <strong>de</strong> instalare a tinereturilor, ln funclie <strong>de</strong> situatia gi consisten{a arboretului principal. SUD rn unele ochiuri, tulpinile, ramurile qi {runzele quercineeror sint ale <strong>cu</strong>loane negricioesa,, acoperite <strong>cu</strong> fumagirie. rn acest6 ochiuri, do altfel, Unltatea gmmolfo- losicI Platou (terasa Cricovului) er$ant <strong>cu</strong> ziJle nerall sudicd .\ttitk di\ea 200- 250 0,1-0,5; Date prlvlnd leqenoraroa naturall ln pidutea Mlrceggca CbLclBtetrt& Arbori izolafi Suprafeta acoperitf, i0g'; 15 g|, (?n ochiuri) Tobelul I1 .gt8re& <strong>de</strong> Yegetatie (crelterea altr ln lndlfime a querc treelor este <strong>de</strong> 70-20 C[' te rar plnA la .10 crn 221
- Page 1 and 2: ,#6 STUDII PRIVIND REGENERAREA $I R
- Page 3 and 4: . coNsIDERATrr GENEnALE I Pi,rhrril
- Page 5 and 6: Garactcr fttopatologic. Ivirrca ace
- Page 7 and 8: sportati de insectele din genurile
- Page 9 and 10: Pent'ru exemplificare dh,m mai ios
- Page 11 and 12: Deosebit de aceasta, se va cerceta
- Page 13 and 14: tn cani P - cantitatea preeipitatii
- Page 15 and 16: 1941 1942 1943 1944 1945 1946 1947
- Page 17 and 18: Valorile lunarc do tompcratur{, pre
- Page 19 and 20: 1941 1942 1943 1944 1945 1946 1947
- Page 21 and 22: i.nli 1941 vrlodle de t€mperaturl
- Page 23 and 24: catact(,rizeaz6, zon('lc rle step[,
- Page 25 and 26: alJ fo|t modificate, pidurile fiind
- Page 27 and 28: - deterrniniri asupra coefir:ien{ul
- Page 29 and 30: Sol inlelenit de o p5,tur[, erbacee
- Page 31 and 32: Ar/B : 114 - 51 cm, albicios, cu pe
- Page 33 and 34: Az,:22 - 42 cm' As/B: 42 - 60 cm, B
- Page 35 and 36: Dragodana l- 74. 35* 45. 10- 20. I)
- Page 37 and 38: a\i*"33N3s ue /u/eu/pl/ S! t5) o (,
- Page 39 and 40: I Ptrdurea Brlnzea 3 (rale) Brlnzea
- Page 41 and 42: Miia. Gruiu Brinzea (pe tsale) Mdrc
- Page 43 and 44: il rt $+a '* r, n & 90 //to t0 tn J
- Page 45 and 46: necesar de sol, insS,mln!,area natu
- Page 47 and 48: potlzoliter cu orizont B argilos, p
- Page 49: numai din carpen, jugastru, tei, fo
- Page 53 and 54: s-au obserrrat gi cregterileanuale
- Page 55 and 56: ventia silvicultorului trebuie sd,
- Page 57 and 58: -, Tip"J.qa.tural de pidure este am
- Page 59 and 60: inversarea straturilor. In aceeasi
- Page 61 and 62: acestui procedeu s-au fd,cut m5,sur
- Page 63 and 64: deptrgit tn turd,lfime pj cel de su
- Page 65 and 66: se deplaseazh o parte clin apa solu
- Page 67 and 68: ezistente la uscare, in anul 1951 a
- Page 69 and 70: \..t.:\'d; 'ui;:T,,r::, :r'''''''''
- Page 71 and 72: in oonsid.erare ciuper.cile care se
- Page 73 and 74: Fig. 17. Leploporus Litschaueri (La
- Page 75 and 76: unoa Pitegti : YI.1952, leg. Y. Gag
- Page 77 and 78: Fig. 21. Trametes pachgotlon (Pers.
- Page 79 and 80: Flg. 24. Trametes quercina Fomes fo
- Page 81 and 82: t Fig. 26. Ganoderma lucidum (Leys.
- Page 83 and 84: tubrrri nn corespund cu aonele d.e
- Page 85 and 86: Beceptaculul este ln lntregime inti
- Page 87 and 88: Fistulina hepatiea (Huds.) tr'r. :
- Page 89 and 90: A fost recoltati do pe steja,r diu
- Page 91 and 92: Marginea pd,l5,riei este tntreagd,
- Page 93 and 94: 4a. Receptacule anuale, mai rar pel
- Page 95 and 96: Observaliile s.a,u exeeutat in arbo
- Page 97 and 98: Cercetind actele d.e punere in valo
- Page 99 and 100: celei mai tinere. Suprafa$a td,iatd
- Page 101 and 102:
- Acolo unde uscarea se manifestd,
- Page 103 and 104:
I l L sa q'a RE s$ s .t*P' S i *$$
- Page 105 and 106:
ei arborii usca,ti sint ln -general
- Page 107 and 108:
gt olt dt n 45 40 It JO r A I tl I
- Page 109 and 110:
a s aq .t s t f-- I \\ (.)9\j \\ I
- Page 111 and 112:
Arboretoleprovenitettinl6st'ari'mai
- Page 113 and 114:
Figacuprindepatrucimpurirlmp[,rlite
- Page 115 and 116:
Concluziiledemaisusduclairlentifica
- Page 117 and 118:
Printre cauzele secundare care agr&
- Page 119 and 120:
29. Nikiloruk,5. K. 9i .Scdageua I.
- Page 121 and 122:
lluea rangy ssaueruruecog uB qepeqa