regenerarea $i refacerea arboretelor de stejar cu ... - Editura Silvica

Din datele cuprinse ln tabelul 10, se constattr, c5, in pidurea Brlnzea,
ln care num6,rul arborilor useali a variat in d.iferite arborete, iar procentul
de usoare in coronamentul arborilor este in prezent mai mic decit 30 o/o
(din coronament), regenerarea, naturalS, s-a produs in mod diferit.
Astfel, pe platou, in arborete cu consistenta 014-016, tineretul natulal
este grupat ln ochiuri mici, ocup5, 20-40o/o din suprafa{6 qi este formal,
diu gorun 1.5-260|r ln amesteo cu ulm, carpen, jugastru, arfar t6,ttrr5sc,
m6r, r&r tei, apoi p5,rlucel, singer, lemn clinesc, corn, miceq.
In alt arboret, de asemene& cu consistenfa actualf, sub 0,2 - uneori
grupe mici de arbori sau chiar arbori lzola!.,i - tinereturile instalate in
mod natural ocup6, pind la E0 o/o din suprafafS gi sint formate din aceleaEi
specii - amintite mai sus - gorunul ins5, ajung{nd. plnd la 4,4o/o.
Pe versanli gi pe funduri de v6i, tineretul natural este instalat in
perie pe toatd, suprafafa; sub masiv, cu consistenfa intrc 0,,4 qi 0,6, procentul
ocupat de gorun yaria,z\, in funclie de diversele situafii.
Astfel :
* pe versan.tii su{liei, gorunul ocupl un procent de 20o/o din totalul
tineretului .qi apare rar frasinul ;
- pe fundul v{,ilor oe strfibat platoul, stejarul (gorunul nu se mai
intllnegte) r6mine la un procent d.e cca. .2 o/, qi apa,re ln masd, alunul,
reprezenttnd. singur 30o/o din total. Apare de asemenea, cd,linul;
- pe versanfii nordici, procentul alunului scade tot mai mult o ttatii,
cu fur6lfimea, cilinul nu se mai intilnegte decit la baza versantului;
gorunul apa,re in procent de 10 o/o, numai in jumtrtatea superioar{, a versantului.
(Apari{ia cd,litrului qi alunului - specii mai hittrofile - pe fundul
v{,ii qi menlinerea lor numai in partea inferioarl a versantului nordic'
arat6 condi{iile mai bune do umiditate de aici).
Starea d.e vegetafie a aoestor tinereturi este activ[, pe platou ryi foarte
activd, pe versanfi qi funduri de vtri I au creryteri viguroase gi frunzipul
bogat, lnsii, frunzele lujerilor anuali sint atacate da Mi,crosphaera.
Yirsta puielilor este foarte diferit[,, pretlominind cei de 3-6 ani.
$i aici, ca gi la pddurea Gruiu, 1n6l{imile diferitelor specii variazb iu
funclie de situatrii Ei anume :
- pe versanli qi funduri tlo vd,i, lnd,lfimba quercineelor este de 0,5
-2m, iar a celorlalte specii de 2-5 m. Astfel, gorunul qi stejarul sint
* ln aceste situa,tii - puternie dominali de celelalte specii;
- po platou, inillimea quercineelor atinge foarte adesea 5 m, este
in general egald, cu a celorlalte specii, care in acest can mr mai pot fi
copleEitoare.
In schema din fig. I se arat{, modul cum sint instalate tinoreturile.
ln funcfie tl.e situali-a gi consistenla arboretului principal.
pla s,lalizarea tabelului 11 rezultd, c[, fur pbtlurea Md,rceasca, pe platou,
unde din arboretul btrtrin - cate a suferit puternic de secete, - au
rdmas ln urma ettragerilor numai arbori izolali la distanfd, mare unul
de altul, tn al cd,ror coronament uscarea atinge cca. 30o/o gi a ciror starc
tle vegetalie este in general lincedd,, suprafa{a ocupatf,, de tinereturi este
de 10-15/o. Acestea, sint instalate ln ochiuri mari (cu diametrul de
1,5-40 m), de vlrste diferite gi cu compozitii diferite, cu indl$imi de la .
0,8-5 m, fdrd, ca quercineele sl, fie dominate de celelalte specii. Astfel
se g6sesc ochiuri pure de stejar gi gorun, ochiuri in earequercineeleocup5,
I6-20oh qi sint ln amestec cu un num6r destul de mare de alte specii
(ulm carpen, jugastru, arfar td,td,r5,sc, m5,r, pdducel) sau ochiuri ln care
quercineele reprezinttr, 70-80o/o ln amestec cu jugastru gi plducel.
220