regenerarea $i refacerea arboretelor de stejar cu ... - Editura Silvica

More documents

Recommendations

Info

$vatai\grea culturilor de catre cervide $i propuneri ... - EdituraSilvica.ro$

O ardoua perioadl de uccare a avut loc tn urma secetei din abii 1945 - 1948. De dato aoeesta, fenomeuul a tost observat pe un teritoriu mult mai lntins gi anume t|r pidurilo de rtejar pedunculat 9i tn cble de gorun cuprinse lntr-un perimetru format atre loialit{tile : Pt: te$i - Schitu Golegti - Thgovigte - Ctnpina - Cisliu - Buzdu - Fierbinli: Brdne$i - Comana - Bolintin - Rogiorii de Yede - Pitepti. De asemenea, s-au mai observat' usc{fl nai reduse gt ln pddurife de pe dealurile din nordul Dobrogel qi tn cele din bazinul mijloclu et Murogului gi de pe platlorma somegantr. ' Z STUDIIL,E EFECTUATE PINA IN A]IIUL 106I. i'enomenul de uscare intensfi din pidurile de stejar a fost studiat sub diferlte aspecte ln literatura noastrl de specialitate. Prima lucrare care semnaleazi uscarea masivelor de ct€iar gi de celelalte specii de Quercus este ,,Oid,ium-ul stejarului" de C. C. Georgoscu, apiiruti ln , anul 1933. In aceasti lucrare se amintette ql fenomenul de uscare din pidurile de steJar din Slovenia, dar el lo atribuie, ca ii usc4rile din pddurile rioastre, mai ales atacului de Oitlium. In anul 1942 a ap{rut o alti lucrare, tot de C. C. Georgescu, ,,Ijscarea ln masi a stetarului-, h care s6 face o analiztr mai ampl6 a fenomenului, scothdu-se b evidenfi $i contribu[ia ,ataeurilor de omizi, a bacteriilor din genul 'Erwinia $i a eiupercilor din genirl Ophiostoma, ln detorminarea fonomenului de uscare. Tot ln anul 7942, C. CbidF a adus o nou{ contributie la stutliul acestui fenomen, ai{tlnd rolul contlltiilor grele de sol b determlnarea lui, conditiile pedologice fiind ele hsele rezultatul unel lndelungate evolulii. In anii.1945, 1948, 1949, 1950 ti 1951, C. C. Georgescu, singur sau ln colabotare' { dat la iveal[ noi contrlbutii rlto aspecte ale lui. la studiul fenomenului de uscare a stejanrlul, scottnd h evidenp dife- Rezultatele acestor cercetiri n-au fost hsi aplicate tn pfacticd. Inainto de 1944 sfurgure actiune lntreprinsi h aceste piduri era extrageroa arborilor uscati. De multe ori, sub presiu-, nea societifilor capitaliste, oxtragerea acestor arbori era |rumai un pretext pentr'u exploatarea cclut mal valoros material lemnos de stejar. Inceptnd din anul 1950, ca rezultat al sarcinii trasate de fostul Minlster al Silvlculturii" lnstitutului de cercotlri forestiere, s-au elaborat 9i publicat pe baza'cerceterildr htreprluse ln 1950 ll pe baza stualiilof anteiioare amintite ,,Instructiunipentruregenerarea fl amelic' rarca arboretelor do stejar cu fenomene de uscate ln masi, precum ti pentru recoltarea ii procoltarea arborilor uscafi'1 Aceste lastrucftual siut destinate pentru imediats foloeintl de c6tre. tehnicienii de pe teren. Pentru a se imbundtdfi acriste instrucliuni - prin nol contribulll la stabilirea cauzelor care au provocat tenomenul de uscare gi prin elaborarea de noi metode ds amellorare gi refacere a acestor pitturi, - s-au continuat cetcetirile 9t ln anii 1951 ti 1952. Rezultatele acestor ce.rcettrri, redate in capitolele ce utmeazd, lmbr{tiqeaz{ toate aspec-tele problemei prezentate de fenomenul de uscare; se precizeaz[ lnsi, ctr cercetirlle relerltoare.le dtrunitori au fost limitate tn anli 1951 9i 1952 numai ta clteva aspecte parfiale, deoarece rulul dtrundtorilor ln fenomenul de uscare a speeiilor de stejar a fost lAmurit ln mare parte prin eer* cettrrile anterioare amintite, care s-au concentrat trn special asupra acestui aspecl Pentru ca lucerea de taftr str prezinte problema uscirii ln pddurile dc steiar sub toate' aspectele sale, redim mai ios o sintezd a studillor publicate anterior de C. C. Georgescu naceasti dlrectie r. 3. NOLI]L DAUNATORILOR TN FENOIIENUL I}E USCARE A PAI'T'ruLON I}E STE;TAN Ti In procesul de uscare a stejarilor lntervin pe llngl factorii lizici ildun{tori ti o serib de paraziti animali ti criptogamici, al cdror studiu e cuprins ln lucrlrile publicate anterior, cu I Cercetirile Prof. C. C. Georgescu gi-au gdsit continuarea in U.R'S.S. vezi A. L. $cerbiu, Parfemenco-Racovle i sosudistle bolezni llstvennlb porod, Moscova (1953)pag.47'49, rt de Prof. C. C. Georgescu r74
Garactcr fttopatologic. Ivirrca acestor diuniltori este condifionatd de mediul lnconjur{tor. ln rpariila gi tnmultirea populatiei de paraziti joacli un rol determinant mdrirea sau sciderea vltanti$i steiarilor sub acliunea unor factori climatici qiettaficiddunltori. putem considera printre acegti parazlfi omiaile gi oiribugii, care defoliazi an de an stejarii. La noi ln tartr au o lmportante, ln ordine descresctndli, porlhebia (Lgmanbia) dispar, Tortri*, olr|idaw, Geolrcbc sp'' Hibemia 8p. jtiston sp,, Cnethocanpa processionea, Malacosoma 'de neusi?|ia si speeiile Melolontha ln regiunea de dealuri. Cercetitorii sovietici, cu drept cuvlnt, atribuie o mare tmportante fiir pmcesul de uscare a steiarilor acestor omizi. Defolierile produse cul o mai . mare intensitate ln perioadele secotoase - care coincid cu perioadele de hmultire masivtr a omizilor - produc stsrea de dispoztfie cea mai favorabil{ tenomenului de uscare. La atacul inr€ctelor defoliatoar€ se mai adaugd atacul ciupercii f{inirii stej arilor! Iultgosphaera abbreuiata - care infecteazd' de preferintd luierii de refacere, formali duptr defolieri. Arborii debilita{i. mai tntti prin defolierile produse de atacul insectelor amintite siut apoi din nou debilitafi, prin faptul ci ciuperca menfionatd acopertr aparatul nou foUaceu gi sttnjenegte rndeptinirea functiunilor fiziologice, oeea ce tmpiedicd procesul de lnsin{togite a arborilor dAuna}i. Arborete de pe suprafefe lntinse se pot usca din cauza acfiunii simultane gi combinate a insectolorn precum ti a tdinfuii stejarilor tt repeterii acestor atacuri tn anii de secetd. Mai totdeauna s-a allat h ultima tazd de tnbolnivire $i o progresare a bolii trombozei stejarilor.' Restul parazitilor slnt considerati de ordin secundar 9i Ia lnmullirea lor joac{ un rol deter* . nlnant slibirea fiziologicd a steiarilor, cauzat6 de factorii climatici, edalici 9i biotici care au aclioBat defavorabil lnaintea ivirii parazitilor amintlfi. Dintre parazilii secundari, opozilie. speciali o au cei de rini. Ac€$tia pot infecta gi arborii absolut sintrtogi. Acfiuuile t"t"*. lcestor parazili slnt combinate; de cel€ mai multe ori se inregistreazA atacul simultan a dou[ sau trei categorii de paraziti. In quercete dar mai ales ln gorunetele expuse secetelor, s-a incuibat pe o scari foarte rnate' atlt tr seminfiguri ctt 9i tn arboretele bdtrlne, piduchele lestos Eulcianium rululum Ckell. Acesta tr{teqte pe suprafafa lujerilor anuali gi se hr{neqte cu se\ra elaborati, pe care, o suge din scoartd. Lujerii ti frunzele de pe exemplarele invadate apar acoperite de o man6 lucioasA, dulce. Pe luierii infectafi se dezvolti o fumagine, Capnodium quercinum,in asociafie cu alte microorgsrtrisme, carela rlndul lor impiedicifuncfiunilede nutrifieale frunzelor tntr-o atrsur{ mai mare dectt atacul ciupercil fdinlrii stejarilor. Atacul combinat al acegtor dtr1n{tori constituie'o mare calamitate. care tmpiedici tefacereaquercetelor; arboretele atacate. hc,remeuesc htr-o stare de dezvoltare precari. In quercetele din teritoriile deunate de secet{ s-a rdsptndit lntr.o propo4ie considerabili lnsecta Cctambgr cerdo. Larwele trdiesc 3-4 ani h lemnul tulpinilor arborilor maturi, pe care. { gluresc ln fntreginre; un esomcnca lemn !u t1lai prrate lt utlllzat ln scopuri industdale- Insecta lfi depune ouile, de preferin{tr, pe tulpinileluminate puternie; deaceea, atacul croitoruIui tn arboretele tncheiate este restrlns; ln schimb, ln quercetele noastre, care slnt degradate Si rdrite pe mari intinderi, pe tulpinile luminate ale arborilor componenli Cuambgx a. gisit cel mai prielnic mediu de instalare gi lnmultire. Atacul de c*@nbg, nu este primar, a$a cum ne apare Ia o primd impresie. EI survine ce o urmare a rtrririi arboretelor li se instaleaztr pe arborii cane nu prezinti nici un semn exterlor de lmbolnlvlre, dar Gare de fapt stnt intrafi lntr-un proces lent de sllbire fiziologicd, ca urmare a expunerii tulpinii la lumini. In unele teritorii (bazinul rtului Nigcov), paralcl cu croitorul se mai gdsesc Si omizile de Cossus cossus, care giurrsc lemnul ln acelagi fel. Invazia acestor insecte, pe ltnga cd deterioreazd lemnul prelios al tulpinilor, mai contribuie 9i la gr{birea procesului dc debilitare a arborilor infestafi, duclndu-i la depericiune. Astfel, giurile de iegire ale insectelor adulte constituie rlini, prin care primAvara se produce o scurgere abundentd de sevi; pe aceaste cale se micsoreazA afluxul de sevd cdtre coroana arDorilor tocmai ln perioada de lnfrunzire. In galeriile din lemn se acumuleazA in acelati timp marl cantitdfi de sevl, care intrd ln fermentatie datoritA droJdiilor gi bacteriilor. Ca urmare r scestei fermentatii se produc gaze diunitoare, ln spbcial SHr, care omoari celulele vii din 175
Page 1 and 2: ,#6 STUDII PRIVIND REGENERAREA $I R
Page 3: . coNsIDERATrr GENEnALE I Pi,rhrril
Page 7 and 8: sportati de insectele din genurile
Page 9 and 10: Pent'ru exemplificare dh,m mai ios
Page 11 and 12: Deosebit de aceasta, se va cerceta
Page 13 and 14: tn cani P - cantitatea preeipitatii
Page 15 and 16: 1941 1942 1943 1944 1945 1946 1947
Page 17 and 18: Valorile lunarc do tompcratur{, pre
Page 19 and 20: 1941 1942 1943 1944 1945 1946 1947
Page 21 and 22: i.nli 1941 vrlodle de t€mperaturl
Page 23 and 24: catact(,rizeaz6, zon('lc rle step[,
Page 25 and 26: alJ fo|t modificate, pidurile fiind
Page 27 and 28: - deterrniniri asupra coefir:ien{ul
Page 29 and 30: Sol inlelenit de o p5,tur[, erbacee
Page 31 and 32: Ar/B : 114 - 51 cm, albicios, cu pe
Page 33 and 34: Az,:22 - 42 cm' As/B: 42 - 60 cm, B
Page 35 and 36: Dragodana l- 74. 35* 45. 10- 20. I)
Page 37 and 38: a\i*"33N3s ue /u/eu/pl/ S! t5) o (,
Page 39 and 40: I Ptrdurea Brlnzea 3 (rale) Brlnzea
Page 41 and 42: Miia. Gruiu Brinzea (pe tsale) Mdrc
Page 43 and 44: il rt $+a '* r, n & 90 //to t0 tn J
Page 45 and 46: necesar de sol, insS,mln!,area natu
Page 47 and 48: potlzoliter cu orizont B argilos, p
Page 49 and 50: numai din carpen, jugastru, tei, fo
Page 51 and 52: ^ $tarea de vegeta$ie a. acestor ti
Page 53 and 54: s-au obserrrat gi cregterileanuale
Page 55 and 56:
ventia silvicultorului trebuie sd,
Page 57 and 58:
-, Tip"J.qa.tural de pidure este am
Page 59 and 60:
inversarea straturilor. In aceeasi
Page 61 and 62:
acestui procedeu s-au fd,cut m5,sur
Page 63 and 64:
deptrgit tn turd,lfime pj cel de su
Page 65 and 66:
se deplaseazh o parte clin apa solu
Page 67 and 68:
ezistente la uscare, in anul 1951 a
Page 69 and 70:
\..t.:\'d; 'ui;:T,,r::, :r'''''''''
Page 71 and 72:
in oonsid.erare ciuper.cile care se
Page 73 and 74:
Fig. 17. Leploporus Litschaueri (La
Page 75 and 76:
unoa Pitegti : YI.1952, leg. Y. Gag
Page 77 and 78:
Fig. 21. Trametes pachgotlon (Pers.
Page 79 and 80:
Flg. 24. Trametes quercina Fomes fo
Page 81 and 82:
t Fig. 26. Ganoderma lucidum (Leys.
Page 83 and 84:
tubrrri nn corespund cu aonele d.e
Page 85 and 86:
Beceptaculul este ln lntregime inti
Page 87 and 88:
Fistulina hepatiea (Huds.) tr'r. :
Page 89 and 90:
A fost recoltati do pe steja,r diu
Page 91 and 92:
Marginea pd,l5,riei este tntreagd,
Page 93 and 94:
4a. Receptacule anuale, mai rar pel
Page 95 and 96:
Observaliile s.a,u exeeutat in arbo
Page 97 and 98:
Cercetind actele d.e punere in valo
Page 99 and 100:
celei mai tinere. Suprafa$a td,iatd
Page 101 and 102:
- Acolo unde uscarea se manifestd,
Page 103 and 104:
I l L sa q'a RE s$ s .t*P' S i *$$
Page 105 and 106:
ei arborii usca,ti sint ln -general
Page 107 and 108:
gt olt dt n 45 40 It JO r A I tl I
Page 109 and 110:
a s aq .t s t f-- I \\ (.)9\j \\ I
Page 111 and 112:
Arboretoleprovenitettinl6st'ari'mai
Page 113 and 114:
Figacuprindepatrucimpurirlmp[,rlite
Page 115 and 116:
Concluziiledemaisusduclairlentifica
Page 117 and 118:
Printre cauzele secundare care agr&
Page 119 and 120:
29. Nikiloruk,5. K. 9i .Scdageua I.
Page 121 and 122:
lluea rangy ssaueruruecog uB qepeqa
show all

regenerarea $i refacerea arboretelor de stejar cu ... - Editura Silvica

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?