regenerarea $i refacerea arboretelor de stejar cu ... - Editura Silvica

potlzoliter cu orizont B argilos, practic impermeabil qi orizontul A slrarr
in humus, tasat, in mare parte puternic infelenit.
In toate aceste pdduri, care reprezint[ condilii din cele mai grelepentru
regeneraler au avut loc uscari intense, ln urma cSrora au fost Cxtrasi
arborii total sau ln mare parte uscafi.
Ca urmdre a acestor extrageri, precum qi a tdierilor anterioare pentrtr
recoltarea posibilitI,fii normale a pSdurii, consistenla arboretelor iespective
a scdzut ln unele pd,rti pini, sub 0,3, ri,minind uneori, pe anumite
porfiuni, numai 'arbori
izola{i.
Ou oaazia cercet[,rilor s-air efectuat observalii in cele mai caracteristice;itua{ii
din lucrtrrile executate de organele tlin produc,tie (ocolul
silvic Ploegti).
Astfel s-a cercetat regenerarea natural5 in pfld.urile citate, ca urma,le
a t[ierilor principale efeetuate pentru recoltarea produselor pfidulii,
precum gi a extragerii arborilor parlial sau total uscafi. S-au urmi,rit.
pril efectuarea d.e suprafele de probi qi descrierea sitria{iei constatate.
stabilirea suprafelei acoperite cu tinereturi, in func-tie de divergi factori.
stabilirea procentului de quercinee din puezime, forma in care s-a produs
r€generane& naturali, (ln ochiuri mari sau mici, in pelie, etc.) in funclie
de situalie qi consisten$a arboretelor.
r. nEZULTATUL cEncrrAnil.on
Pentru stabilirea modului ln care pldurile cercetate se pot regenor:r
pe calo naturald,, s-au f5out observalii (dup5, cum am ard,tat mai sus)
in arborete ou consistenla gi graitul d.e usc&re diferite, sil,uate tn cliferite
cgndifii stafionale (pe platouri, versanfi cu diverse expozifii, funduri
do vdi).
In scopul unei evidenlieri clare a mo{lului cum se proiluce regenerareil
naturaltr, ln aceste pdtluri, rezultatele cercet5,rilor s-au concretizat ln tabelele
9-12. In cele ce urmeazd vom analiza suocint datele cuprinse in
aceste tab.le.
Din tabelul g rezultb ed, ln ptrdurea Gruiu, pe platou - und.e arbor.etul
btrtrin este format d.in gorun cu stejar, avlnd in prezent consistenta
Or4*0,6, iarprocentul cle uscarr: la data cercetE,rilor cca. 25o/o (din sslena,ntul
arborilor) - tineretul natural acoperl 25o/o din suprafa!tr, gi estt'
grupat in ochiuri. fn acest tineret, ochiurile, ln care gorunul se g6,seqte in
majoritate; reprezinti suprafele nefunsemnate, cea mai mare pa,rte a lor
fiind. formate din carpen (peste 9lo/d, ln amestec cu ulm {rar), jugastm,
ar$ar t5,td,r6sc, cireg, pi,ducel.
Pe restul de 75o/o din suprafald lipsegte orice tineret, iar solul este
puternic inlelenit.
De lndatd, ce platoul se inclind, uqor cd,tre unul ilin versanfi, supmfala
acoperit5, de tineret se md,regte treptat, pentru ca, lu micd, distarilI
de buza versantului, acesta si, acopere lntreaga suprafa!fl, iar procentul
de gorun sf,, creascil pind, la peste g0lo.
Pe partea superioarf,, a versan!ilor, in special a celor cu expozilie
generald, sud.ic5,. tineretul instalat ln perie pe toat6, suprafa-ta este forma,t
din amestecuri in care gorunul ocupf, uneori 40o/. din total, restul fiintl
format din carpen, jugastru, tei, apoi pfi,ducel, alun, singer, salb5, riioasir,,
salbi moale.
Ooborind mai departe pe acegti versanfi, citre fundul vd,ii, procentrrl
de gorun scade treptat pini la dispa,rifia total6, tineretul ffind format
217