regenerarea $i refacerea arboretelor de stejar cu ... - Editura Silvica

ln stare de rtrrire, sprt: a se evita uscarea qi deteriorarea tehnologictr, a,
arborilor.
l) Situalii mult mai bune se lntilnesc pe coastele vtrilor care strtrbat
platformele-terase pe care B-&u produs fenomene do uscare intens6;
abunilenfa carpenului gi a speciilor de subarboret, aparilia teiului' igga,*trului,
regenerarea, abundentd, gi viguroasfi, a gorunului qi steiarului dovedesc
existenla unor cond.i{ii care lipsesc pe platou qi pe care este necesar
sd, ne striduim a le realiza ln cit mai mare md,sur5,, in toate situaliiltr
de platou. Aceste condilii sint : arboret mai strins, mult carpen gi alte
specii de amestec, subarboret abund.ent, inierbare foarte slab[, a solului,
tip d.e sol mai elab podzolit, ca coeziune, regim bidrologic ryi conilitii
generale de fertilitate mai bune decit pe platou.
m) Aceste constat{,ri conduc la conoluzia ctr, in stej5,retele gi goruneteltr
de terasi cu fenomene de uscare acoentuat6, eondi{iile de sol sint in general
pufin prielnice vegeta.tiei acestor tipuri d.e p6tlure I numai umid.itatea
ridicatb a climatului poate atenua aceste condifii. fn p[durile bd,trlne
de codru qi ln crlngurile oonvertite fur codru, vegetalia este ln general
pulin activ6, devenind lincedl in anil putin ploioqi.
n) La condiliile grele de sol, agravate prin secetele puternicerrepetate,
se adaug5, llncezeala arboretelor d.e vlrste prea lnaintate, provenite d.itr
l6stari, care trebuie de agemenea considerati ca o canzb primarf,, foarte
importantd,. Dar, aqa cnm se constati ln ptrtlurea Iuda q.a., arboretele
provenite din listari se pot usca gi la virsto mai mici (60 d"e ani in exemplul
citat), dac[, ttin constitu{ia lor lipsesc speciile de umbr[, ryi subarboretul,
iar solul este puternis tnisr'$af, lndesat qi uscat in perioadele secctoasc.
o) Anii exceplional cle secetoqi din ultimul deceniu, cauzlnd" reduce -
rea. prelungittr a cantitSlii de api cedabilI sub minimul intlispensabil,
au clat tuturor acestor pbduri o lovitur[ mortal6, duptr, care cauzele secundaro
- ciupercile, bacteriile, insectelB - au agravat qi grS,bit fenomenul
de uscare.
Constatilrile din pbdurea Neagra sfurt suficiente spre a ar5,ta c[' arboretele
bine inchise, cu subetaj de carpen qi subarbotet bine constittiit
pi cu solul nefurlelenit prin inierbare, reprezinti ln asemenea condifii
climat'ice qi de sol tipul tle pidure rezistent chiar la cele mai grele. incerciri
de eldin ss6]6gis.
p) Se poate d.eci formnla conoluzia cil ameliora,rea condi,tiilor de climf'
gi sol qi a biologiei arboretelor de stejar gi gorun din rogiuli cu fenomene
de uscarle.accentuat5, se poate rcalaa ptin pdatrarea conili,liil'or con,csenabib
ile consistenld, tn etaiul, superdor gi, pri,n, constitudrea unui subetai
ila carpen si, ake specii d,a umbrltr, ftrecunx gi a sa'barboretul,ui. ile pdducel,
eorn, stnger, alum g.a.
Excluderea cu desf,virqire a pigunatului din aceste pdduri este prima
condifie a indrumf,rii lor spre a'meliorarea generald, ardtat5 mai sus.
IY. ITEGENERANEA NATURALA'
In anii 1951 gi 1952 au fost efectuate cercetd,ri in pSdurile de stejar
qi gorun: Gruiu, Brinzea, Mirceasca gi Neagra din regiunea Prahova
(ocolul silvic Plooqti). Aceste pdituri sfurt situate, dup6, cum se aratir
amd,nunlit in capitolul anterior, pe terasele Oricovului, pe soluri grele
2t6
r de ing. N. Conrtantinescu qi ing, Al. Clonaru.