regenerarea $i refacerea arboretelor de stejar cu ... - Editura Silvica

necesar de sol, insS,mln!,area naturald, este grea, Ipuielii lgi dezvolttr, anevoios
pivotul, care se rd,suceqte puternic in spiralS, qi nu rareori se curbeazi,
in unghi drept gi se dezvoltd, orizontal; inlelenirea prin lnierbare puternic6,
cu graminee gi p5qunatul excesiv au agravat' qi mai .;mult condiliile
grele de a$ezare qi coeziune a solului.
Determinirile de compacitate executate in toamna anului 1951, destul
de ploios, au ard,tat cd, pentru pi,trunderea la 10 cm a virfului de l cmt
secliune aI axului compactometrului tle adincime, a fost necesar un lucru
mecanic atingind. in orizontul B valoarea de L4-17 kgm, in timp ce
in primii 10 cm au fost necesari sub 5 kgm (fig. 5).
Determind,rile ctin toamna anului 1952, duptr, o lungd, perioadi, secetoasfi,,
au stabilit curbele de compacitate din fig. 6, care evid.enfiaz6
lntre' altele : atingerea de compacitS,fi excesive ln solurile lnlelenite,
uscate gi tasate, ca acel cle la Mija (Z4kglcmz); compacitatea multmai
redusd, in orizontwile superioare ale solului din pdtlurea Neagra, cu 8ubetaj
tle carpen ; compacitatea mictr, pe intreg profilul, in solul bun d.e pe
valea Brlnzei; valoarea mult mai micd, in orizonturile superioare gi varia-
,tia pe profil a compacitilii terenului tlesfuntlat profund. qi bino lntre{inut.
h)Podzolirea puternic5, qi natura sedimentului roci, mamtr, sd,rac in
minerale baziee, at ca:uzat' o inaintatd, strrdcire 1n baze a solurilor ln orizonturile
superioare Ar gi At, adic{, pe o grosime cle 30-35 cm.
Tot acestea slnt canzele acidit5{ii lnaintate (valorile S ale hidrogenului
de schimb foarte ritlicate), precum gi ale gractului d.e saturalie in
baze coborit (2L-46oA mai trecvent) in orizontul d.e maxim6, clebaziticare
A, (fig.8).
i) Piezen{a unui subarboret de p5d.ucel, corn, carpen qi alte speciit
cu consistenli mare amelioreaz5, sensibil starea fizic[,, chimicd, gi biologic[
a acestor soluri. Astfel in fig. 7 se aratd, cleosebirile apreciabile in compacitatea
solului pddurii Brinzea, pin[, la mare adincime, intre suprafelele
inierbate gi cele de sub grupele bine formate de p6ducel, carpen cu
pdducel q.a.
, Determinirile d.o humus cle la Dragoilana gi Mija aratd, clublarea cantittrlilor
acestui prelios constituent ln primii 10 cm ai soluluir fursolit
d.e o structurd, buni,, sub boschetele d.e corn, ptrd.ucel, carpenr alun g.a.
De a,semenea, in pd,tluea Neagta, cu subetaj de carpen gi subarboret neincheiat
de pd,ducel, s-& constatat in orizontul Ar cel mai ridicat
continut de humus.
l) Yegetalia mai activd, qi lipsa fenomenelor de uscaro in ulele paraele
din pd,durea Neagra pot fi atribuite existenlei unui subetaj gi unui
subarboret, care iletermind, o acoperire bunf, a solului, o inierbare a lui
numai in luminiquri, asigur[, condilii mai prielnice do microclimd, gi
red.uc in acelaqi timp v5,td,mirile prin pd,gunat (neexistind iarbtr). Faptul
cd, anii pepeta!,i de secettr, atacurile d.e insecte qi celelalte calaze ale uscdrii
stejarului qi gorunului nu au cauzat uscd,ri ln aoeste parcele, ne ind.reptd,feqte
s[, credem cd, aceastd, compozilie qi structurfl, a arboretului, determinintl
conclilii ameiiorate de climat interior qi de sol, a fost salvatoare
pentru stejar.
Ia) Aceastd, interpretare este intd,ritd, de faptul c5, in aceeaqi pddure,
ln parcele despi,rlite de cele sinbtoase numai prin goseaua forestierl de
pe linia somierd,, dar cu arboret rd,rit prin t6ieri do regenerare, usoarea
stejarului B-a produs pe scartr, d.estul de mare.
Bezultd, de aici ind.icalii prelioase gi pentru metoda de regenetme,
ca,re trebuie s6 asigure men-tinerea pe timp clt mai scu$ a mgsiyului
2t6