regenerarea $i refacerea arboretelor de stejar cu ... - Editura Silvica

5. INTEnPnETAnEA nEZULTATELOn CERCETAilLOn DE TEnEN $I LABOnATOR
studiul morfogenetic al solurilor pf,d.urilor _de stejar qi g-orun c9
{9n9mene
de uscale gicercet6rile de laborator duc la urmtrtoarele constatdri:
c) Pd,clurile tle stejar qi gorun -solur! afectate d.e usci,ri intense slnt situate
- cir puline exceplii - fe g1ele, formate pe sedimente lutoase
fine, d.e terasf, qi conuri tle d.ejec,tie.
6) Aproap" t6ate solurile ace-stoi pddgri sint morfogenetic -pu!91nio
deSr;date, ajuns" la stactiul tLe potlzol cu fenomene accentuate do hidrogeiezilgi,chiarcuunl-nceputd'ehleizareaorizontuIuiB.
o1 Sriturite au un orizont B foarte dezvoltat, tl"e 3-4 $r care deseori
este'seatimentul lutos al terasei, transformat mai puternic pe gr-osimrea
,de 1,50-2 m. Lipsa unui orizont C sau formatea lui slabfl, la aclinci4i
,A* Zrf -f-* aovet-uqte ci, sectimentol P9 calg s-a]l forTat aceste soluri
:a ' fodt de natur6 sili-cioas6, foarte sd,rac ln minerale baziee. L
il') Textura solurilor ajunse la stadiul tle potlzo.l este nisipo-l-ut9asi,
ln orizonturile superioare Ar*As (cu cca. 251" a4gilil) qi- argiloag5, fn B
(cu b0-b8/o argitd). Aceastl repartilie a. argilei pe-plofil- 1tig. {) c&r&c:
tiefizeazd, sdiuri loarte grele qi compacte ln orizontul Br d9 tipul podzo'
,lului, formate pe seilimente-lutoase. Une]9-soluri.-(I.,ucieryr Dragoclana)
:slnt'lutoase lf orizonturiloAr*Aa @2-35% argil6) qi foarte argiloasb
in orizontul B (ptnd la 670/o argil6), fiind formate p9 sedimente m4r
,grele. Pe vdi, codiinutut tle aigile at sdtutui este mai red.us gi contrastrrl
fextural dintre A si B mult mai mic. ;
e) continutul tle humus este mai lnsemnat numai in primii L0-16
:cm ii solilui (3-3,5o/o in medie) Bpre a sc{dea brusc la valori foarte
coborlto (su5 ioToy;'ih general, loturife pot _fi oalif. icato oa sf,race qi
ifoarte sdiace in humus, cu toat5, lnlelenirea lor prin graminee.
,,
l) Capacitatea de schimb cationic, ileterminati cle concliliile de.tex'
turd,'Si ion{inut de humus, prezintd, curbe caracteristice de varialie pe
profil' (fig. 4), cu un prim'maxim in A, (16-24 m.e.o/-o)) cobortnd. brusc
ia o:r ioiiim'aUsolut in Aa (cca. lz-Lgo/ol gi crescind ?poi pulgrnic F
rorizontul B (gO-42oA) qi 6hiar mai mult. In sotudle de coast5, Ci dt
rvalo minimul'dinAr'-iri este atlt d.e coborlt (2L-22o/J, iar maximnl
rdin B mai pulin ridicat (29-BL%).
,, gl Textuia tind,, ar-gilo;u-6 U orizo$ul B, ca urm?rq a naturii rocii
1ttr&rtro Fr a proceselbr d-e podzolire, unit6 cu aryezarca lndeeatd a particri-
;Ielor, lipsa le structuri glomerulaii qi sd,rdcia in humus -bun, .cauzeaz$_:
acumularea gi tnmlbgtinarea periodicd,, primivara in gtneral, a stratu'
rilor superiod,re alo sblurilor (orizonturile At, Ao qi Ar/B)r- .:,. i
: Aoumularea insuficient[, a apei ln orizontul B al solurilor, deci insuficienla
---- tezervslor de apil cedatitl, in perioadele secetoase ale anului.
-'Un coeficient Ae 6titire riclicat if orizontul B (15 pinf, la 22o/o\,
€ee& ce ttenotd, cantitSli mici tle apd, cetlabil[, ln acest orizont in perio*'
dele uscate ale anului qi chiar inexistenla acestei ape, fur anii cu secete
exceptionale. Cercetd,rile din toamna 1052r atup6 o secet{, prglungitit
arati b6 majoritatea acestor soluri conlin in orizon-turile tuperioar^e num3i
pinfi,la Z"/" aph cedabilfl, iar ln orizontul B aceasttr, aptr, dispare, ln unele
,iazwi, pii,ctic oomplet. Aceastd, stare hid.rologic{, explic|, vegetalia
,llncecld, qi pretlispozi,tia arborilor pentru uscare.
- O 'co6ziune-
ricticatb, deseori exoesivd, a solului, cu deosebire in ori'
zontul B. Din aceasti cauz5- arborii cuceregc greu qi insuficient volum{l
2L4