regenerarea $i refacerea arboretelor de stejar cu ... - Editura Silvica

O ardoua perioadl de uccare a avut loc tn urma secetei din abii 1945 - 1948. De dato
aoeesta, fenomeuul a tost observat pe un teritoriu mult mai lntins gi anume t|r pidurilo de
rtejar pedunculat 9i tn cble de gorun cuprinse lntr-un perimetru format atre loialit{tile : Pt:
te$i - Schitu Golegti - Thgovigte - Ctnpina - Cisliu - Buzdu - Fierbinli: Brdne$i -
Comana - Bolintin - Rogiorii de Yede - Pitepti. De asemenea, s-au mai observat' usc{fl
nai reduse gt ln pddurife de pe dealurile din nordul Dobrogel qi tn cele din bazinul mijloclu
et Murogului gi de pe platlorma somegantr.
'
Z STUDIIL,E EFECTUATE PINA IN A]IIUL 106I.
i'enomenul de uscare intensfi din pidurile de stejar a fost studiat sub diferlte aspecte ln
literatura noastrl de specialitate. Prima lucrare care semnaleazi uscarea masivelor de ct€iar
gi de celelalte specii de Quercus este ,,Oid,ium-ul stejarului" de C. C. Georgoscu, apiiruti ln ,
anul 1933. In aceasti lucrare se amintette ql fenomenul de uscare din pidurile de steJar din
Slovenia, dar el lo atribuie, ca ii usc4rile din pddurile rioastre, mai ales atacului de Oitlium.
In anul 1942 a ap{rut o alti lucrare, tot de C. C. Georgescu, ,,Ijscarea ln masi a stetarului-,
h care s6 face o analiztr mai ampl6 a fenomenului, scothdu-se b evidenfi $i contribu[ia
,ataeurilor de omizi, a bacteriilor din genul 'Erwinia $i a eiupercilor din genirl Ophiostoma,
ln detorminarea fonomenului de uscare.
Tot ln anul 7942, C. CbidF a adus o nou{ contributie la stutliul acestui fenomen, ai{tlnd
rolul contlltiilor grele de sol b determlnarea lui, conditiile pedologice fiind ele hsele rezultatul
unel lndelungate evolulii.
In anii.1945, 1948, 1949, 1950 ti 1951, C. C. Georgescu, singur sau ln colabotare' { dat
la iveal[ noi contrlbutii
rlto aspecte ale lui.
la studiul fenomenului de uscare a stejanrlul, scottnd h evidenp dife-
Rezultatele acestor cercetiri n-au fost hsi aplicate tn pfacticd. Inainto de 1944 sfurgure
actiune lntreprinsi h aceste piduri era extrageroa arborilor uscati. De multe ori, sub presiu-,
nea societifilor capitaliste, oxtragerea acestor arbori era |rumai un pretext pentr'u exploatarea
cclut mal valoros material lemnos de stejar.
Inceptnd din anul 1950, ca rezultat al sarcinii trasate de fostul Minlster al Silvlculturii"
lnstitutului de cercotlri forestiere, s-au elaborat 9i publicat pe baza'cerceterildr htreprluse
ln 1950 ll pe baza stualiilof anteiioare amintite ,,Instructiunipentruregenerarea fl amelic'
rarca arboretelor do stejar cu fenomene de uscate ln masi, precum ti pentru recoltarea ii procoltarea
arborilor uscafi'1 Aceste lastrucftual siut destinate pentru imediats foloeintl de c6tre.
tehnicienii de pe teren. Pentru a se imbundtdfi acriste instrucliuni - prin nol contribulll la
stabilirea cauzelor care au provocat tenomenul de uscare gi prin elaborarea de noi metode ds
amellorare gi refacere a acestor pitturi, - s-au continuat cetcetirile 9t ln anii 1951 ti 1952.
Rezultatele acestor ce.rcettrri, redate in capitolele ce utmeazd, lmbr{tiqeaz{ toate aspec-tele
problemei prezentate de fenomenul de uscare; se precizeaz[ lnsi, ctr cercetirlle relerltoare.le
dtrunitori au fost limitate tn anli 1951 9i 1952 numai ta clteva aspecte parfiale, deoarece rulul
dtrundtorilor ln fenomenul de uscare a speeiilor de stejar a fost lAmurit ln mare parte prin eer*
cettrrile anterioare amintite, care s-au concentrat trn special asupra acestui aspecl
Pentru ca lucerea de taftr str prezinte problema uscirii ln pddurile dc steiar sub toate'
aspectele sale, redim mai ios o sintezd a studillor publicate anterior de C. C. Georgescu naceasti
dlrectie r.
3. NOLI]L DAUNATORILOR TN FENOIIENUL I}E USCARE
A PAI'T'ruLON I}E STE;TAN Ti
In procesul de uscare a stejarilor lntervin pe llngl factorii lizici ildun{tori ti o serib de
paraziti animali ti criptogamici, al cdror studiu e cuprins ln lucrlrile publicate anterior, cu
I Cercetirile Prof. C. C. Georgescu gi-au gdsit continuarea in U.R'S.S. vezi A. L. $cerbiu,
Parfemenco-Racovle i sosudistle bolezni llstvennlb porod, Moscova (1953)pag.47'49,
rt de Prof. C. C. Georgescu
r74