regenerarea $i refacerea arboretelor de stejar cu ... - Editura Silvica
regenerarea $i refacerea arboretelor de stejar cu ... - Editura Silvica regenerarea $i refacerea arboretelor de stejar cu ... - Editura Silvica
tipul de sol este podzolul ile degradare, cu- inmld,qtinare superficialf,, periodicd qi cu s1ab5, hleizare in 8,. In punctul Mija 1, pe platoul terasei, plofilul solului este urmf,torul : A, : 0 - 10 cm, brun-cenuqiu, rnoderat bogat ln humus, luto-nisipos, foarte slab strut:- - turat. A2 : 10 - 27 cm' cenu$iu' cu vine ;i pete ruginii, luto-nisipos, firi stfucturi. cu concre- ' liuni feromangatroase clese, de mtrrimca nrazirei qi a alicelor tnici. Ag/fr : 21 _ +3 pule'ricc ruginii, lutos, cu nunreroase con- "",, :lfiil:i"l;rrJlil""*.pete Br : 43 * ?0 cm, cenu;iu-brun, cu pete ruginii foarte putcrtrice 1i dese, urgilos. foarie indesat ti compact, slatr hleizat. R.: : sub 70 cm, mai lrrchis dcclt f31, cu pet(r dese ruginii, ltttos, inclesat 'si i#rill;it*, Trebtie menlionat c6 clrenajUl interu al acestui sol este atit de redus' inr:ib primdvara'de timpuriu, in gropile pentru llanta!'ii nd'vile'ste apat care ategneaz?i imetliat deasupra orizontului B. Piilurea Mi!a, punctul Mija 2i lntr-un boschet de carpenr.-alun qi pd,ducel; solul bine acoporit de litierd,, neinierbat, prezintfi, profilql : Ao : un strat de litierl de 4-G cm, cu un strat sublire de mull. '\l : 0 * 12 cm, hrun-negru, mirunt gi totund glomerulaq bogat in humus, ,,n- 72 * 25 cmn gdlbui-ruginiu, slab colorat de humus, cu concreliuni ratc ferotnan- A,-25-3? cm, AaDoase, mici. gilbui-ruginiu, slab colorat de hurnus, cu pete ruginii difuze, cu concre- Arlts: sub 37 crn, liuni feromanganoase mai numeroase declt ln profilul anterior'. foarte marmorat, cenu$iu, cu pete ruginii mari ti puternice. Dupd, aspectele orizonturilor Buperioa,re, solul apare mult mai pul,ln podzolit decit inafara boschetului, de tipul brun-ro,?cat slab podzolit, rtai bogat in humus, bine struoture,t in A. t Pddurea Miia, punctul Mija 3, pe coasta nordicd,, cu inclinaro -de 10". Begenerard deAsd, qi viguioasd, de gorun qi carpen. Solul praotiq liPsit do ierburi, acope ril, cle litierd,, este de tipul podzol gS,lbui' cu profilul; A6 + 2 - 3 cm, strat superficial de humus de tipul tnull. Ar - 0 - 4 cm, cenursiu-negricios, bogat ln humus, Iuto-nisipos. ,fi : a * 14 cm, gilbui-ruginiu, sirac in humus, luto-rrisipos, mllos, slab structurat. ,\, : 14 - 24 cm, -t',' - Z| - 42 crn, gdllrui-ruginiu, foarte s{rac ln humus, luto-nisipos, mllos, cu ioartc m6- runte concretiuni feromanganoase. gilbui-albicios, cu accentuatea podzolirii prin hiclrogenezit, foarte sdrac in humus, cu mici concreliuni feromatrganoase, lJ - sub 42 crn, brun-rugitriu, argilos, practic lipsit de hunrns, crr tnnlte rii nlari concre- tiuui fcronlanganoase in partel. sttllerioirr{. Pidurea Gruiu, situat6 pe tera,sa, Cricovului, pe platou, la ptnctul Coasta Secii; gorunet cu stejar, ca cca. U+ rli[ coroa,na a,rborilor usca,td. 198
Sol inlelenit de o p5,tur[, erbacee, avincl acopelirea rle 100]d pe majo. litatea suprafelei. Este formatd, din : Dactal,'is glo,m,erata, Calamagrostis epigei,os, Agrostis uu,Lgaris, Poa pratens,is, Eesl,uca ,rubra, Curern sp., &.cgaria colli,na q.a. Tipul de sol este podzolul de degradarc. eu inmil.stinare xnperficiall pclioclici, qi slabi, hleizare in orizorrtul B, cn profilul : ' A:0 - 5 cm, brun-cenuqiu, cu rldicini de ierburi, ,\r : 5 - 16 cm, Ar : 16 - 30 cur, gdlbui-brun, sirac ln humus, luto-nisipos, lndesat, cu concretiuni dese gi mici, feromanganoase, de 6 - 10 mm Q ,i mai mici, sdrac ln humus. cenugiu-albicios, cu pete ruginii slabe, luto-nisipos, cu concre{iuni fero. manganoase dese ca mai sus; foarte siirac ln humus. As/B : 30 - 45 cnr, albicios, puternic tmpestrilat cu pete ruginii-rlescNs, lutos. I]r:45-75cm, orizont marmorat, cenugiu-vine{iu-deschis, cu pete ;i vine ruginii-deschis, argilos, foarte lndesat $i compact. l]" : 75 - 225 t'In, ca Br, dar petele ruginii predornini tot mai mult asupra celor vinelii, pe mlsura crepterii adlncimii, pentru ca sub cca. 150 cm si devinl ruginiu, cu mici Ei slabe pete cenu$ii-vineiii. C: sub 225 cm, lut-ruginiu, cu petc cenugii-vinelii slabe qi mici, cu pete, vine gi mici concretiuni calcaroase ;i cu numeroase concreliuni leromanganoase de mirimea alicelor mici (2 mm Q). Pidurea Gruiu, acelarii punct. 6n desig ile goru,n pi curpen,. Solul neinierhat, cu litieril tte 2-3cm grosime, prezintd, urmfltoarele oara,c,tere de profil in orizonturile sup,erioare : 2-3cm, Iitieri proaspit?i. Ao : I - 1,5 cm, strat de humificare, 1 cm humus de tipul moder. A, :2 - 6 cm, cenuqiu-negricios, moderat bogat ln humus,$tructurat ln glomerule slab , A, :6 - 15 crn, poliedrice. gdlbui-ruginiu, slab colorat de humus, cu slabe pete feruginoase. ai' : rs - 28 cm, ;ilffi|f;::tos, cu pete ruginii dar nu puternlce si cu concreli unl fero- AsiB - sub 28 cm, cenugiu-vineliu, cu put€rnice pete ruginii garroaseqi concrefiuni feromal- Solul este lipsit de ierburi, birre acoperit de litierf,, gi tle humus. mai bogat in humus ,;i mai structurat decit' inafara ace$tor desiquri. Pf,durea llrinaea (Prahova), situatb pe terasa Cricovului; gorune au stejar qi eu elemente de ,;leau (carpen, jugastru) ;i arbugti (pd,rlucel, lemn ciinesc, salbe). Majoritatea arborilor cu mai putin de 1i3 clin coroantr, uscat5,. Solul, de tipul podzol de rlegradare, est€ in cea mai mare pafie puternic in{elenit; pi,trua ierboasd, este formatd, din : Poa pratensis vat. "e,ngusti,lolia,, Poa ,nem,orel,is, Agrosti,s aulgaris, Dactglis glom,erata, Cal,a- 'nl&grostis epi|ciost Chenopodium, rulgq?'e, Lgsimaehia, nu,mlileri& q.tu. In pnncl,rrl Brinzea 1, pe platou, profilul solului este urmd,torul : Ao: Ar:0-11 cm' practic lipsA, litiera fiitid foarle slatr reprezentate fi des lntre- rulltri. brun-cenugiu-deschis, luto-uisipos, sirac ln humus, iulelenit, slab struc- turat, glomerulele hr majoritate turtite, 199
- Page 1 and 2: ,#6 STUDII PRIVIND REGENERAREA $I R
- Page 3 and 4: . coNsIDERATrr GENEnALE I Pi,rhrril
- Page 5 and 6: Garactcr fttopatologic. Ivirrca ace
- Page 7 and 8: sportati de insectele din genurile
- Page 9 and 10: Pent'ru exemplificare dh,m mai ios
- Page 11 and 12: Deosebit de aceasta, se va cerceta
- Page 13 and 14: tn cani P - cantitatea preeipitatii
- Page 15 and 16: 1941 1942 1943 1944 1945 1946 1947
- Page 17 and 18: Valorile lunarc do tompcratur{, pre
- Page 19 and 20: 1941 1942 1943 1944 1945 1946 1947
- Page 21 and 22: i.nli 1941 vrlodle de t€mperaturl
- Page 23 and 24: catact(,rizeaz6, zon('lc rle step[,
- Page 25 and 26: alJ fo|t modificate, pidurile fiind
- Page 27: - deterrniniri asupra coefir:ien{ul
- Page 31 and 32: Ar/B : 114 - 51 cm, albicios, cu pe
- Page 33 and 34: Az,:22 - 42 cm' As/B: 42 - 60 cm, B
- Page 35 and 36: Dragodana l- 74. 35* 45. 10- 20. I)
- Page 37 and 38: a\i*"33N3s ue /u/eu/pl/ S! t5) o (,
- Page 39 and 40: I Ptrdurea Brlnzea 3 (rale) Brlnzea
- Page 41 and 42: Miia. Gruiu Brinzea (pe tsale) Mdrc
- Page 43 and 44: il rt $+a '* r, n & 90 //to t0 tn J
- Page 45 and 46: necesar de sol, insS,mln!,area natu
- Page 47 and 48: potlzoliter cu orizont B argilos, p
- Page 49 and 50: numai din carpen, jugastru, tei, fo
- Page 51 and 52: ^ $tarea de vegeta$ie a. acestor ti
- Page 53 and 54: s-au obserrrat gi cregterileanuale
- Page 55 and 56: ventia silvicultorului trebuie sd,
- Page 57 and 58: -, Tip"J.qa.tural de pidure este am
- Page 59 and 60: inversarea straturilor. In aceeasi
- Page 61 and 62: acestui procedeu s-au fd,cut m5,sur
- Page 63 and 64: deptrgit tn turd,lfime pj cel de su
- Page 65 and 66: se deplaseazh o parte clin apa solu
- Page 67 and 68: ezistente la uscare, in anul 1951 a
- Page 69 and 70: \..t.:\'d; 'ui;:T,,r::, :r'''''''''
- Page 71 and 72: in oonsid.erare ciuper.cile care se
- Page 73 and 74: Fig. 17. Leploporus Litschaueri (La
- Page 75 and 76: unoa Pitegti : YI.1952, leg. Y. Gag
- Page 77 and 78: Fig. 21. Trametes pachgotlon (Pers.
Sol inlelenit <strong>de</strong> o p5,tur[, erbacee, avincl acopelirea rle 100]d pe majo.<br />
litatea suprafelei. Este formatd, din : Dactal,'is glo,m,erata, Calamagrostis<br />
epigei,os, Agrostis uu,Lgaris, Poa pratens,is, Eesl,uca ,rubra, Curern sp., &.cgaria<br />
colli,na q.a. Tipul <strong>de</strong> sol este podzolul <strong>de</strong> <strong>de</strong>gradarc. eu inmil.stinare<br />
xnperficiall pclioclici, qi slabi, hleizare in orizorrtul B, cn profilul : '<br />
A:0 - 5 cm, brun-cenuqiu, <strong>cu</strong> rldicini <strong>de</strong> ierburi,<br />
,\r : 5 - 16 cm,<br />
Ar : 16 - 30 <strong>cu</strong>r,<br />
gdlbui-brun, sirac ln humus, luto-nisipos, ln<strong>de</strong>sat, <strong>cu</strong> concretiuni <strong>de</strong>se<br />
gi mici, feromanganoase, <strong>de</strong> 6 - 10 mm Q ,i mai mici, sdrac ln humus.<br />
cenugiu-albicios, <strong>cu</strong> pete ruginii slabe, luto-nisipos, <strong>cu</strong> concre{iuni fero.<br />
manganoase <strong>de</strong>se ca mai sus; foarte siirac ln humus.<br />
As/B : 30 - 45 cnr, albicios, puternic tmpestrilat <strong>cu</strong> pete ruginii-rlescNs, lutos.<br />
I]r:45-75cm, orizont marmorat, cenugiu-vine{iu-<strong>de</strong>schis, <strong>cu</strong> pete ;i vine ruginii-<strong>de</strong>schis,<br />
argilos, foarte ln<strong>de</strong>sat <strong>$i</strong> compact.<br />
l]" : 75 - 225 t'In, ca Br, dar petele ruginii predornini tot mai mult asupra celor vinelii, pe<br />
mlsura crepterii adlncimii, pentru ca sub cca. 150 cm si <strong>de</strong>vinl ruginiu,<br />
<strong>cu</strong> mici Ei slabe pete cenu<strong>$i</strong>i-vineiii.<br />
C: sub 225 cm, lut-ruginiu, <strong>cu</strong> petc cenugii-vinelii slabe qi mici, <strong>cu</strong> pete, vine gi mici concretiuni<br />
calcaroase ;i <strong>cu</strong> numeroase concreliuni leromanganoase <strong>de</strong><br />
mirimea alicelor mici (2 mm Q).<br />
Pidurea Gruiu, acelarii punct. 6n <strong>de</strong>sig ile goru,n pi <strong>cu</strong>rpen,. Solul neinierhat,<br />
<strong>cu</strong> litieril tte 2-3cm grosime, prezintd, urmfltoarele oara,c,tere <strong>de</strong><br />
profil in orizonturile sup,erioare :<br />
2-3cm, Iitieri proaspit?i.<br />
Ao : I - 1,5 cm, strat <strong>de</strong> humificare, 1 cm humus <strong>de</strong> tipul mo<strong>de</strong>r.<br />
A, :2 - 6 cm, cenuqiu-negricios, mo<strong>de</strong>rat bogat ln humus,$tructurat ln glomerule slab<br />
,<br />
A, :6 - 15 crn,<br />
poliedrice.<br />
gdlbui-ruginiu, slab colorat <strong>de</strong> humus, <strong>cu</strong> slabe pete feruginoase.<br />
ai' : rs - 28 cm,<br />
;ilffi|f;::tos,<br />
<strong>cu</strong> pete ruginii dar nu puternlce si <strong>cu</strong> concreli unl fero-<br />
AsiB - sub 28 cm, cenugiu-vineliu, <strong>cu</strong> put€rnice pete ruginii<br />
garroaseqi<br />
concrefiuni feromal-<br />
Solul este lipsit <strong>de</strong> ierburi, birre acoperit <strong>de</strong> litierf,, gi tle humus.<br />
mai bogat in humus ,;i mai structurat <strong>de</strong>cit' inafara ace$tor <strong>de</strong>siquri.<br />
Pf,durea llrinaea (Prahova), situatb pe terasa Cricovului; gorune<br />
au <strong>stejar</strong> qi eu elemente <strong>de</strong> ,;leau (carpen, jugastru) ;i arbugti (pd,rlucel,<br />
lemn ciinesc, salbe).<br />
Majoritatea arborilor <strong>cu</strong> mai putin <strong>de</strong> 1i3 clin coroantr, uscat5,.<br />
Solul, <strong>de</strong> tipul podzol <strong>de</strong> rlegradare, est€ in cea mai mare pafie puternic<br />
in{elenit; pi,trua ierboasd, este formatd, din : Poa pratensis vat.<br />
"e,ngusti,lolia,, Poa ,nem,orel,is, Agrosti,s aulgaris, Dactglis glom,erata, Cal,a-<br />
'nl&grostis epi|ciost Chenopodium, rulgq?'e, Lgsimaehia, nu,mlileri& q.tu.<br />
In pnncl,rrl Brinzea 1, pe platou, profilul solului este urmd,torul :<br />
Ao:<br />
Ar:0-11 cm'<br />
practic lipsA, litiera fiitid foarle slatr reprezentate fi <strong>de</strong>s lntre-<br />
rulltri.<br />
brun-cenugiu-<strong>de</strong>schis, luto-uisipos, sirac ln humus, iulelenit, slab struc-<br />
turat, glomerulele hr majoritate turtite,<br />
199