regenerarea $i refacerea arboretelor de stejar cu ... - Editura Silvica

alJ fo|t modificate, pidurile fiind obligate si, trd,iasc6, intr-un rcgim ele
silvostepfi, qi stepb.
- De exemplu_ la.-dlenandria, in silvostepl,, in anul 1g4b, indicii de
alielitate au in lunil^e aprilie-soptembrie valorile: 84,6 i 7r6i '16,b; 6,g;
2,7 ;3,4.I1.anql 1946_: 15,1 ; 89,1 ; 26,0 ; 2,1; 0,0 ; Z,i liaieeaqi p'erioadX.
In medie, deci: 12,0 in 194b qi,15 in 1946 fa1d, Ae ZB,2 pdntru sil_
vostepd gi 18,2 pentru stepfl.
rlitate lunari au fost : 2!fi; B,1i I4,4; 7,0; 8,0; 7,5, iar in 1g46 : 11,12
1316; .2a,!; 1.9,0 i 6,4 i 13,1 pentru perioada aprilie-septembrie. In medie :
9,8 Si 16,2. r'espectiv pentru 1.945 qi 19a6, fa!5, de 3B,Z pentru zona
forestierS, qi 23,2 pentru silvostepf,,.
La Buzd,u, in silvostepd,, valorile ln 1945, au fost : 4g,g ; 1614; 1b,3;
]4r5;^5r0;_1,\,
igy in 1946 :I?,5; 18,I; 27,0; 10,6; 9,tl8,r. In 194?,
1r5. i 3,? ;- 20,7 ; 23,2 ) 3,2 i 2,l. In medie : 1?,3 pentrt 1.94b,, ld,t pentru
1946, 9,0 pentru 1947, tatd, de 23,2 normala pentnr silvostepd, $i fA,Z
pentru stepf.
- _ Lu ,Pitegti,, in
zona fores1,ierd,, in 1942 : 5d,8 ; 18,0 ; 56,5; tZ,0 ;
1!r!; 7r!; in 1945 : 24,7; I,li Z2,Z; 20,9 i 0,9 i 7,1, iar in 1946 : tZ,o;
?1,?.; ?5,0i 5,8i 8,7;7,7. fn meclie: 26,I pentru \942; 13,8 peni;rri
194-5 Ei 14,1 pentru 7946,'fa{5, de normala 33,2 pentru zona forestieri.,
23,2 pentru silvostepS, ;i 18,2 pentru stepil.
ha Btriharel in silvostep[,, indicele de ariditate a r.ariat dupi cum
urmeaz6: in 1945: zo,Zi 5,f ; B1,S; 16,0; 3,0;8,0; in 1946i tO,o;
24,2;9_,.3; 0,_01 0,0; 12,1, iar in 1947: 615;6,8; 28,6; LBr2; 18,4i d,0.
fn medie: 73,4 pentru 19,,15, 10,3 pentru 1g4ti ryi 12,3 pentru 1,g+7', f:,;tn
de 23,2 normal pentru silvostepd, osi 18,2 pcntru stepX.
umiditatea atmosfericx, un alt element important ln aprecierea condiliilor
climatice, corrfilmi, de asemenea caracterul d.o usc{,ciune in perioada
considerat[
In reaunmf. S-au a:ot"lizat mai sus contliliile climaticei in peiioada
1941-1_949, din zona cuprinsd, intre Olt gi BuzXu, ln care se afli, pi,dtrile
unde s-au produs fenomene d.e uscare intensd.
. -F_acest scop s-au cercretat, regimul piuviometric, regimul termic qi
indic Ie de ariditate.
Rozultatele analizri tluc' lu colcluziile urrn[toare:
a) deficitul pluviometric se inregistreaz5,, in general, inccpintl clin
1942, in majoritatea sta{,iunilor;
/t) tleficitul carzcterizeazri diversii ani, tlcla secetoqi la cxcesiv de seeetoryi ;
c) rleficitul pluviometric s-a proclus'repcrtat qi cbnsecutiv atit ln peril
oada, de repaus vcgetatir', cit qi in continuare, in perioada de vegetalic
activb;
d) condiliile climatitie realizate prin deficitul pluviometric qi excesul
de cd,ldurd, au cmat pridurilor de silvosfepx qi din zona forestierd,, in
perioada 1941-19,19, conrlilii respectiv de stepfl ,si silvostepf,.
Fenomenul cle uscare a arborilor este lnsd, prea complex pentru a putea,
fi explicat numai prin datele relative la precipitalii gi temperaturi. Acestea
au meritul cil expr.imd, prin cifre, cl anumitd, situalie criticd,-
In explica,rea fenomenului, d.eosebit de faptul c{, deficitele d.e preqanitalii
s-au repetat de la an la an, insofite fiintl de un plus de c6lduril
ln perioada tlo vegetafie, trebuie sf, se !ind, seama qi de ansamtrlul
elo{alli^factori: _ sol, condilii microclima,tice, vegetalie asociati,rete.,
studiali in capitolele urmf,toare,
105