Aletanilria, Ghimpafi-Ylaqca, pentru . silvostepd, qi Bu<strong>cu</strong>reqti, Ploeqti' Piteqti, Cimpina pen{ru _regiunea forestrera' th i.aporfi <strong>cu</strong> aceste dafe s-au comparat valorile pre-cipitafiilor, temneraturii-Si lmitlitd,tii relative in perioada aprilie-septembrie, pent'ru sta- [i""ifu-"oti.i<strong>de</strong>rate ih regiunea studiatd,, ajungindu-se la urrntrtoare]e concluzii. "---Yalorile precipita,tiilor qi temperaturii in anii 1941 -- 1949 arat{' c[' pAaurife situite ii regiunea'forestier5, propriu-zlsd au suportat in -perio.?da ig+S - 1948 un caracteristic zonei <strong>de</strong> si'l,aostep!, iar cele din sitroostend,unreEim echiValent ""gifrr <strong>cu</strong> cel <strong>de</strong> stepd,, dupd <strong>cu</strong>m.reiese qi din tabelul '1. ""-'D"-.,;;ilpt,,,pentru regiunea <strong>de</strong>^-sitvostepd, consi<strong>de</strong>yind datele din intervalul a$ri<strong>de</strong>--septembrid rle la Alexandrla qi Strihare!' iar pentlu for^estier6, |e cele <strong>de</strong> la Bueureqti gi Pite,lti, constatf,m urmS- ""gioo*, toarele -'-tt^ : Attnandriz. In perioatla 1941-1949,-^temperaturile numai in 1941 si f ++ au fost mai mi'ci O-cit normala (18'0"C) in timp ce precipitaliile tlin i"":l.itri.-*trlto" 1943, 1945, 1946, 194? qi 1948 au fost sub normalfi (339,3 ' mm). Lutndu-se in consi<strong>de</strong>ralie insd, valorile medii ale t'emperaturii in intreg intervalul 1941-1949, se'ob!,ine valoarea 18,9oc, mai mare <strong>de</strong>cit normala pcntru regiunea'rle silr-o,step5, (lp,p.'C).qi <strong>de</strong>clt. not'mala peltrtr reeiunea <strong>de</strong> step5" (1E,3"C). Pentru-precipil,afii'se obline o med'ie <strong>de</strong> 290'8 il*, ir1e, d; saois rirm norm-ala pentru silvostepl qi 256,7 mm nortrrala -"-ii pentru st Pd,' Sirinareg.Coirsi<strong>de</strong>rindu-se fiecare an in pa1!e in pe,rioada 1941-1949 ternperaturile humai in 3 ani (1941, 1944, 1049) sint mai mici <strong>de</strong>cit normati, 1is,o"C), <strong>cu</strong> observalia c5,-sint t'ot*qi aproape- <strong>de</strong> normald', <strong>de</strong> eremplu 1i,9JC in rg++ <strong>$i</strong> 1?;?'C in 1949; inrist,valorile <strong>de</strong>pq'q9s-c normala i"t"i"O i"-"aracteristicile pentru step5, i precipitaliile in 8 ani (observaliile Aitr fS+tr lipsesc) sint su6 normali,. Yaloarea medie pentru 1emper^atura in intervalirt fg4f -f949 ln perioacla aprilie-septemtrrie este 18,50C-,-mai mare <strong>de</strong>cit normala chiar pentru stepi, (18,3"0), iar caltitatea medie <strong>de</strong> precipitalii c\e 2L.t,7 mm estb mai mictl chiar d.eclt, normala pentru stepa (256,1-r '- mtn). La llu<strong>cu</strong>re;ti. In toti anii consitlerali (19^41 -194-9l.tempera,turtr, :r, fost mai mare'clecit tlormala, pentru regiunea for:estieri, ([7r0"C)r iar precinitatiile '-- mai mici tlecit normala (448'3 mm)- Vuio"ir" medii pentm aoela,;i interval au fost : t,emperatura, 19,0"C fage ae-1i,0'C noimala pentm' regiunea, forestieri, consi<strong>de</strong>ratd,r 18l0:!l p"ht"" silvostepir, ;i 18,3'd pentru {."^pq, iar precipit,afiile 299,0 mm fafii, ?le - 339,3 mm pentru silvostep5, gi 256'? mm-Pfnlru stepa' I-,a,'Pi.testi.-Regimul ptuvibmetric a fost <strong>de</strong>ficitar in pe'rioacla aprilieseptemtrrle'in fieiare ai; rle exemplu 33-0,tlrn-ry in 1942, ???L0FT i" ffr?a. f gf .i-, mm in 1t)45, 901,5 mni in 1946, 980,4 mrn in 1947, fa!,[, tle 448ri rntn,' normala penl,r'u regiunea - forestier['. jWediile pentru iniervalul 1541-1949 (ln perioacla ap-rilie-septembrie) 4au pentruiemperatur5, valoa,rea 17,fq fa!f;, <strong>de</strong>-norm.3'1,3' 17,0'C qi pentru precipitalii (pe b ani) 322,6 mm ta1,X tte normala 443,3 mm pentr' regiirnea^forestlbre qi 339,3 mm perrtru silvostepfi'., Mai expresiv'pare h, t pentru aceste situalii critice. indicele <strong>de</strong> ariditarc, intrutit efeciul conj-ugat al temperatulii- qj. precipitafiilor. S" qi "*t'"i-A aiii pentru anii 194i-fg+g concluzia stabilitS' mai inainte' ,oo*" "'o"ti"*[, cd, ln'anii tionsiilerafi, in regiunile respeetive, condiliikr climatice 194
alJ fo|t modificate, pidurile fiind obligate si, trd,iasc6, intr-un rcgim ele silvostepfi, qi stepb. - De exemplu_ la.-dlenandria, in silvostepl,, in anul 1g4b, indicii <strong>de</strong> alielitate au in lunil^e aprilie-soptembrie valorile: 84,6 i 7r6i '16,b; 6,g; 2,7 ;3,4.I1.anql 1946_: 15,1 ; 89,1 ; 26,0 ; 2,1; 0,0 ; Z,i liaieeaqi p'erioadX. In medie, <strong>de</strong>ci: 12,0 in 194b qi,15 in 1946 fa1d, Ae ZB,2 pdntru sil_ vostepd gi 18,2 pentru stepfl. rlitate lunari au fost : 2!fi; B,1i I4,4; 7,0; 8,0; 7,5, iar in 1g46 : 11,12 1316; .2a,!; 1.9,0 i 6,4 i 13,1 pentru perioada aprilie-septembrie. In medie : 9,8 Si 16,2. r'espectiv pentru 1.945 qi 19a6, fa!5, <strong>de</strong> 3B,Z pentru zona forestierS, qi 23,2 pentru silvostepf,,. La Buzd,u, in silvostepd,, valorile ln 1945, au fost : 4g,g ; 1614; 1b,3; ]4r5;^5r0;_1,\, igy in 1946 :I?,5; 18,I; 27,0; 10,6; 9,tl8,r. In 194?, 1r5. i 3,? ;- 20,7 ; 23,2 ) 3,2 i 2,l. In medie : 1?,3 pentrt 1.94b,, ld,t pentru 1946, 9,0 pentru 1947, tatd, <strong>de</strong> 23,2 normala pentnr silvostepd, <strong>$i</strong> fA,Z pentru stepf. - _ Lu ,Pitegti,, in zona fores1,ierd,, in 1942 : 5d,8 ; 18,0 ; 56,5; tZ,0 ; 1!r!; 7r!; in 1945 : 24,7; I,li Z2,Z; 20,9 i 0,9 i 7,1, iar in 1946 : tZ,o; ?1,?.; ?5,0i 5,8i 8,7;7,7. fn meclie: 26,I pentru \942; 13,8 peni;rri 194-5 Ei 14,1 pentru 7946,'fa{5, <strong>de</strong> normala 33,2 pentru zona forestieri., 23,2 pentru silvostepS, ;i 18,2 pentru stepil. ha Btriharel in silvostep[,, indicele <strong>de</strong> ariditate a r.ariat dupi <strong>cu</strong>m urmeaz6: in 1945: zo,Zi 5,f ; B1,S; 16,0; 3,0;8,0; in 1946i tO,o; 24,2;9_,.3; 0,_01 0,0; 12,1, iar in 1947: 615;6,8; 28,6; LBr2; 18,4i d,0. fn medie: 73,4 pentru 19,,15, 10,3 pentru 1g4ti ryi 12,3 pentru 1,g+7', f:,;tn <strong>de</strong> 23,2 normal pentru silvostepd, osi 18,2 pcntru stepX. umiditatea atmosfericx, un alt element important ln aprecierea condiliilor climatice, corrfilmi, <strong>de</strong> asemenea caracterul d.o usc{,ciune in perioada consi<strong>de</strong>rat[ In reaunmf. S-au a:ot"lizat mai sus contliliile climaticei in peiioada 1941-1_949, din zona <strong>cu</strong>prinsd, intre Olt gi BuzXu, ln care se afli, pi,dtrile un<strong>de</strong> s-au produs fenomene d.e uscare intensd. . -F_acest scop s-au cercretat, regimul piuviometric, regimul termic qi indic Ie <strong>de</strong> ariditate. Rozultatele analizri tluc' lu colcluziile urrn[toare: a) <strong>de</strong>ficitul pluviometric se inregistreaz5,, in general, inccpintl clin 1942, in majoritatea sta{,iunilor; /t) tleficitul carzcterizeazri diversii ani, tlcla secetoqi la cxcesiv <strong>de</strong> seeetoryi ; c) rleficitul pluviometric s-a proclus'repcrtat qi cbnse<strong>cu</strong>tiv atit ln peril oada, <strong>de</strong> repaus vcgetatir', cit qi in continuare, in perioada <strong>de</strong> vegetalic activb; d) condiliile climatitie realizate prin <strong>de</strong>ficitul pluviometric qi excesul <strong>de</strong> cd,ldurd, au cmat pridurilor <strong>de</strong> silvosfepx qi din zona forestierd,, in perioada 1941-19,19, conrlilii respectiv <strong>de</strong> stepfl ,si silvostepf,. Fenomenul cle uscare a arborilor este lnsd, prea complex pentru a putea, fi explicat numai prin datele relative la precipitalii gi temperaturi. Acestea au meritul cil expr.imd, prin cifre, cl anumitd, situalie criticd,- In explica,rea fenomenului, d.eosebit <strong>de</strong> faptul c{, <strong>de</strong>ficitele d.e preqanitalii s-au repetat <strong>de</strong> la an la an, insofite fiintl <strong>de</strong> un plus <strong>de</strong> c6lduril ln perioada tlo vegetafie, trebuie sf, se !ind, seama qi <strong>de</strong> ansamtrlul elo{alli^factori: _ sol, condilii microclima,tice, vegetalie asociati,rete., studiali in capitolele urmf,toare, 105
- Page 1 and 2: ,#6 STUDII PRIVIND REGENERAREA $I R
- Page 3 and 4: . coNsIDERATrr GENEnALE I Pi,rhrril
- Page 5 and 6: Garactcr fttopatologic. Ivirrca ace
- Page 7 and 8: sportati de insectele din genurile
- Page 9 and 10: Pent'ru exemplificare dh,m mai ios
- Page 11 and 12: Deosebit de aceasta, se va cerceta
- Page 13 and 14: tn cani P - cantitatea preeipitatii
- Page 15 and 16: 1941 1942 1943 1944 1945 1946 1947
- Page 17 and 18: Valorile lunarc do tompcratur{, pre
- Page 19 and 20: 1941 1942 1943 1944 1945 1946 1947
- Page 21 and 22: i.nli 1941 vrlodle de t€mperaturl
- Page 23: catact(,rizeaz6, zon('lc rle step[,
- Page 27 and 28: - deterrniniri asupra coefir:ien{ul
- Page 29 and 30: Sol inlelenit de o p5,tur[, erbacee
- Page 31 and 32: Ar/B : 114 - 51 cm, albicios, cu pe
- Page 33 and 34: Az,:22 - 42 cm' As/B: 42 - 60 cm, B
- Page 35 and 36: Dragodana l- 74. 35* 45. 10- 20. I)
- Page 37 and 38: a\i*"33N3s ue /u/eu/pl/ S! t5) o (,
- Page 39 and 40: I Ptrdurea Brlnzea 3 (rale) Brlnzea
- Page 41 and 42: Miia. Gruiu Brinzea (pe tsale) Mdrc
- Page 43 and 44: il rt $+a '* r, n & 90 //to t0 tn J
- Page 45 and 46: necesar de sol, insS,mln!,area natu
- Page 47 and 48: potlzoliter cu orizont B argilos, p
- Page 49 and 50: numai din carpen, jugastru, tei, fo
- Page 51 and 52: ^ $tarea de vegeta$ie a. acestor ti
- Page 53 and 54: s-au obserrrat gi cregterileanuale
- Page 55 and 56: ventia silvicultorului trebuie sd,
- Page 57 and 58: -, Tip"J.qa.tural de pidure este am
- Page 59 and 60: inversarea straturilor. In aceeasi
- Page 61 and 62: acestui procedeu s-au fd,cut m5,sur
- Page 63 and 64: deptrgit tn turd,lfime pj cel de su
- Page 65 and 66: se deplaseazh o parte clin apa solu
- Page 67 and 68: ezistente la uscare, in anul 1951 a
- Page 69 and 70: \..t.:\'d; 'ui;:T,,r::, :r'''''''''
- Page 71 and 72: in oonsid.erare ciuper.cile care se
- Page 73 and 74: Fig. 17. Leploporus Litschaueri (La
- Page 75 and 76:
unoa Pitegti : YI.1952, leg. Y. Gag
- Page 77 and 78:
Fig. 21. Trametes pachgotlon (Pers.
- Page 79 and 80:
Flg. 24. Trametes quercina Fomes fo
- Page 81 and 82:
t Fig. 26. Ganoderma lucidum (Leys.
- Page 83 and 84:
tubrrri nn corespund cu aonele d.e
- Page 85 and 86:
Beceptaculul este ln lntregime inti
- Page 87 and 88:
Fistulina hepatiea (Huds.) tr'r. :
- Page 89 and 90:
A fost recoltati do pe steja,r diu
- Page 91 and 92:
Marginea pd,l5,riei este tntreagd,
- Page 93 and 94:
4a. Receptacule anuale, mai rar pel
- Page 95 and 96:
Observaliile s.a,u exeeutat in arbo
- Page 97 and 98:
Cercetind actele d.e punere in valo
- Page 99 and 100:
celei mai tinere. Suprafa$a td,iatd
- Page 101 and 102:
- Acolo unde uscarea se manifestd,
- Page 103 and 104:
I l L sa q'a RE s$ s .t*P' S i *$$
- Page 105 and 106:
ei arborii usca,ti sint ln -general
- Page 107 and 108:
gt olt dt n 45 40 It JO r A I tl I
- Page 109 and 110:
a s aq .t s t f-- I \\ (.)9\j \\ I
- Page 111 and 112:
Arboretoleprovenitettinl6st'ari'mai
- Page 113 and 114:
Figacuprindepatrucimpurirlmp[,rlite
- Page 115 and 116:
Concluziiledemaisusduclairlentifica
- Page 117 and 118:
Printre cauzele secundare care agr&
- Page 119 and 120:
29. Nikiloruk,5. K. 9i .Scdageua I.
- Page 121 and 122:
lluea rangy ssaueruruecog uB qepeqa