regenerarea $i refacerea arboretelor de stejar cu ... - Editura Silvica
regenerarea $i refacerea arboretelor de stejar cu ... - Editura Silvica regenerarea $i refacerea arboretelor de stejar cu ... - Editura Silvica
\ t72 CUPR,INSUII I, Consideratii generale (N. Constantinescu). 1. Istoric l?3 173 2. Studii efectuate plni ln anul 1951 3. Rolul ddunitorilor ln fenomenul de uscare a pidurilor de stejar 174 (C. C. Georgescu) 774 II. 4. Cercetlri efectuate ln anii 1951 Si 1952 Perioaclele de usciciune qi de secetl ln teritoriile forestiere fenomene de uscare intensi (Th. Bdlnnici qi Aurora cu 1?8 'fornescu) III. IV. 1. Analiza regimului pluviometric 2. Analiza indicilor de ariditate 3. Condilii climatice ln perioada de vegetafie Condilii de sol (C. Chirild. G. Ceuca $i I. Nonuld) 1. Cercetlri de laborator 2. Condifii de satura{ie ln baze gi de aciditate ale solurilor 3. Umlditatea solului 4. Interpretarea rezultatelor cerceterilor de teren ;i laborator Regenerarea naturall (N. Constantinescu gi Al. Clonaru) . 180 181 182 ' 214 216 1. Rezultatul cercetdrilor. 217 2. Concluzii 224 V. Refacerea arboretelor (Al. Clonaru, C. Chiritl, N. Constantinescu, N. Popeseu) 225 1. Rezultatul cercetirilor. 226 o) Seminituri de stejar ln pddurea Gruiu 226 b) Semdnituri de stejar qi gorun ln pidurea. Brlnzea 228 c) Semdnituri d) Semin[turi gi plantalii $i de stejar Si gorun ln pidurea Neagra. 229 plantatii de stejar 186 196 205 208 2tl 2. Concluzii Si gorun ln pfldulca Mircelti 230 235 VI. Considera{ii asupra selectiei speciilor qi ecotipurilor de stejar destinate lucr:irilor de refacere a arboretelor cu fenomene de uscare (C. Lizirescu) 236 VII. Contribuliuni Ia cunoasterea ciupercilor xilofage ca factori secundari ln intensificarea fbnomenului de uscare ln pldurile de stejar. (V. l"u#JrtJ.t*"; "iop.,"iro. : . . . . . . . . . . : . . . . . . . 2. Concluzii 3. Cheia de determinare a ciupercilor xilolage de pe speciile de Quercus...: . VIIL Metoda de amenajare a unitirlilor de producfie cu uscare intens:i (T. Dorin lu colaborale cu L. Petresbu) 1. Metoda de lucru 2. Rezultatul cercetirilor. 3. Concluzii 4. Anexe (Procedeul de inventariere a arborilor uscafi) . IX. Concluzii asupra fenomenului de uscare intensii a stejarului (N. Constatinescu) 240 241 26r 262 264 264 266 280 282 283 Bibliografie 288 Pag.
. coNsIDERATrr GENEnALE I Pi,rhrrile rle stejar ocup5, tn lara noastrd, aproximativ 160/o din totalul suprafelei pS,duroase. Pe de altd, parte, datoriti, concliliilor stafionale foarte variater ca nrmare a orografiei specifice a lirii gi a ag zd,rii sale geografrger qu rcetele noastre slnt fbrmate din numeroase specii ale acestui g n: Quercws petraea (Mattuschka) Licb. L., Q. pol,gca,rpa Schur., Q.Dal,echampi'i,T n.rQ.Robur\., Q. Irainetto Ten., Q. Cemi,s tr'., a, pedunculifl'ora K.ocl., Q. pubascens Willat., Q. Vi,rgi,l,i,atue, T,'rr. Acest, a slnt repartwate zonal, in funclie de condifiile stalionale amintit., sau form azd, atborct'e amrstecate in zonele de interferen-ti, a ariilor lor de r5,spinctire. ' O parte din aceste speoii, cum sint, gorunul qi stejarul pedunculat, g5,sesc aicl conclilii de vegetalie foarte favorabile, astfel incit product'ivltat' a lor in unole regiuni este cleos.bit de mare. In plus, materialul lemnos produs de aceste specii are caliti,li t hnologice cxcuptionale. Astfel, lemnul de gorun clin $ara noastrd, este considerat pentru tnsuqirile sale tehnologice, cel mai valoros din lume. Toate acestea fac ca pddurile noastre tle stejar sd, aibi, o valoafe economicf,, t xc pfionald,. Dath, tiind. valciat, a d os"bitl, a'pddurilor de stejar, determinatd, d.e suprafala important5, ocupati, gi de productivitatea lor ' xc"p{ional5,, fostul Minist.r al Gospodi,ri"i $ilvice s-a sezisat tle urm5,rile d5,unitoare pe oare le provoacd, fenomenul uscdrii intense constatat in ae. ste ptriltui gi a, tlasat ca sarcini, de plan ln anul 1950, Institutului de cercetd,ri silvice. studierea aoestui fenomen qi elatrorar.a de metod.e qi procedee pentr"u st5,vilirea lui ryi pentru refacerea arboretelor tn care s-a constatat. 1. ISTOnIC Fenomenul uscdrii intense a pd.durilor de stejar a fost semnalat prirna tat'l tn anii 1900 - 1902 9i anume ln renumitele piduri din Slovenia. La noi in tari a fost observat tu anul 1933. Usciri similare au fost constatate gi ln lirile limitrofe: Ungaria, Bulgiria'qi Uniunea Sovieticd, putlndu-se astfel urmdri ln timp o propagare treptatd de la vest spre est. O intensitate deosebitd a fenomenului a fost semnalatd ln fara noastri tn anii 1940 - 1943, pe platourile qi clmpiile fdri scurgere, ca'urmare a stagnirii prelungite a apelor provenite din topirea brusci a zdpezli abundente clzute ln iernile 1939/1940 tL t9411L942. In acegti ani au tost observate uscili rrtai ales ln pidurile do stejar petlunculat situate pe teritoriul ocolului silvic Nucef, ' Ing, N. Constantinescu. 1 ?.3
- Page 1: ,#6 STUDII PRIVIND REGENERAREA $I R
- Page 5 and 6: Garactcr fttopatologic. Ivirrca ace
- Page 7 and 8: sportati de insectele din genurile
- Page 9 and 10: Pent'ru exemplificare dh,m mai ios
- Page 11 and 12: Deosebit de aceasta, se va cerceta
- Page 13 and 14: tn cani P - cantitatea preeipitatii
- Page 15 and 16: 1941 1942 1943 1944 1945 1946 1947
- Page 17 and 18: Valorile lunarc do tompcratur{, pre
- Page 19 and 20: 1941 1942 1943 1944 1945 1946 1947
- Page 21 and 22: i.nli 1941 vrlodle de t€mperaturl
- Page 23 and 24: catact(,rizeaz6, zon('lc rle step[,
- Page 25 and 26: alJ fo|t modificate, pidurile fiind
- Page 27 and 28: - deterrniniri asupra coefir:ien{ul
- Page 29 and 30: Sol inlelenit de o p5,tur[, erbacee
- Page 31 and 32: Ar/B : 114 - 51 cm, albicios, cu pe
- Page 33 and 34: Az,:22 - 42 cm' As/B: 42 - 60 cm, B
- Page 35 and 36: Dragodana l- 74. 35* 45. 10- 20. I)
- Page 37 and 38: a\i*"33N3s ue /u/eu/pl/ S! t5) o (,
- Page 39 and 40: I Ptrdurea Brlnzea 3 (rale) Brlnzea
- Page 41 and 42: Miia. Gruiu Brinzea (pe tsale) Mdrc
- Page 43 and 44: il rt $+a '* r, n & 90 //to t0 tn J
- Page 45 and 46: necesar de sol, insS,mln!,area natu
- Page 47 and 48: potlzoliter cu orizont B argilos, p
- Page 49 and 50: numai din carpen, jugastru, tei, fo
- Page 51 and 52: ^ $tarea de vegeta$ie a. acestor ti
\<br />
t72<br />
CUPR,INSUII<br />
I, Consi<strong>de</strong>ratii generale (N. Constantines<strong>cu</strong>).<br />
1. Istoric<br />
l?3<br />
173<br />
2. Studii efectuate plni ln anul 1951<br />
3. Rolul ddunitorilor ln fenomenul <strong>de</strong> uscare a pidurilor <strong>de</strong> <strong>stejar</strong><br />
174<br />
(C. C. Georges<strong>cu</strong>) 774<br />
II.<br />
4. Cercetlri efectuate ln anii 1951 Si 1952<br />
Perioaclele <strong>de</strong> usciciune qi <strong>de</strong> secetl ln teritoriile forestiere<br />
fenomene <strong>de</strong> uscare intensi (Th. Bdlnnici qi Aurora<br />
<strong>cu</strong><br />
1?8<br />
'fornes<strong>cu</strong>)<br />
III.<br />
IV.<br />
1. Analiza regimului pluviometric<br />
2. Analiza indicilor <strong>de</strong> ariditate<br />
3. Condilii climatice ln perioada <strong>de</strong> vegetafie<br />
Condilii <strong>de</strong> sol (C. Chirild. G. Ceuca <strong>$i</strong> I. Nonuld)<br />
1. Cercetlri <strong>de</strong> laborator<br />
2. Condifii <strong>de</strong> satura{ie ln baze gi <strong>de</strong> aciditate ale solurilor<br />
3. Umlditatea solului<br />
4. Interpretarea rezultatelor cerceterilor <strong>de</strong> teren ;i laborator<br />
Regenerarea naturall (N. Constantines<strong>cu</strong> gi Al. Clonaru)<br />
.<br />
180<br />
181<br />
182<br />
'<br />
214<br />
216<br />
1. Rezultatul cercetdrilor. 217<br />
2. Concluzii 224<br />
V. Refacerea <strong>arboretelor</strong> (Al. Clonaru, C. Chiritl, N. Constantines<strong>cu</strong>,<br />
N. Popeseu) 225<br />
1. Rezultatul cercetirilor. 226<br />
o) Seminituri <strong>de</strong> <strong>stejar</strong> ln pddurea Gruiu 226<br />
b) Semdnituri <strong>de</strong> <strong>stejar</strong> qi gorun ln pidurea. Brlnzea 228<br />
c) Semdnituri<br />
d) Semin[turi<br />
gi plantalii<br />
<strong>$i</strong><br />
<strong>de</strong> <strong>stejar</strong> Si gorun ln pidurea Neagra. 229<br />
plantatii <strong>de</strong> <strong>stejar</strong> 186<br />
196<br />
205<br />
208<br />
2tl<br />
2. Concluzii<br />
Si gorun ln pfldulca Mircelti 230<br />
235<br />
VI. Consi<strong>de</strong>ra{ii asupra selectiei speciilor qi ecotipurilor <strong>de</strong> <strong>stejar</strong> <strong>de</strong>stinate<br />
lucr:irilor <strong>de</strong> refacere a <strong>arboretelor</strong> <strong>cu</strong> fenomene <strong>de</strong> uscare (C.<br />
Lizires<strong>cu</strong>) 236<br />
VII. Contribuliuni Ia <strong>cu</strong>noasterea ciupercilor xilofage ca factori se<strong>cu</strong>ndari<br />
ln intensificarea fbnomenului <strong>de</strong> uscare ln pldurile <strong>de</strong> <strong>stejar</strong>. (V.<br />
l"u#JrtJ.t*";<br />
"iop.,"iro.<br />
: . . . . . . . . . . : . . . . . . .<br />
2. Concluzii<br />
3. Cheia <strong>de</strong> <strong>de</strong>terminare a ciupercilor xilolage <strong>de</strong> pe speciile <strong>de</strong><br />
Quer<strong>cu</strong>s...:<br />
.<br />
VIIL Metoda <strong>de</strong> amenajare a unitirlilor <strong>de</strong> producfie <strong>cu</strong> uscare intens:i<br />
(T. Dorin lu colaborale <strong>cu</strong> L. Petresbu)<br />
1. Metoda <strong>de</strong> lucru<br />
2. Rezultatul cercetirilor.<br />
3. Concluzii<br />
4. Anexe (Proce<strong>de</strong>ul <strong>de</strong> inventariere a arborilor uscafi) .<br />
IX. Concluzii asupra fenomenului <strong>de</strong> uscare intensii a <strong>stejar</strong>ului (N.<br />
Constatines<strong>cu</strong>)<br />
240<br />
241<br />
26r<br />
262<br />
264<br />
264<br />
266<br />
280<br />
282<br />
283<br />
Bibliografie<br />
288<br />
Pag.
Change language