regenerarea $i refacerea arboretelor de stejar cu ... - Editura Silvica

Eraminarea acestor grafice permite, cu rezerv[, in unele c;azrcri -
pentru anii 1944 - 1945 eind nu *vem d.ate complete, - constata,rea
ci incepincL din anul 1943, indicele de ariditate anual este sub valoarea
normal[.
Aceasta ne face s5, credem ctr, efeetele uscilciulnii au furceput sd, se oumuleze
din 1943, pentru a culmina tn 1945, contiiuintLu-se totu,;i qi tn anii
urmdtori, fapt pe care 11 confirmi, gi'eraminarea datelor privitoa,re Ia preeipitafii,
- unde deficitele pluviometrice stnt evid.ente.
Diir'examinarea ttetaliatd, a indicilor cle aricl"itate lunari il decursul
mai multor ani, se constatd, lnsd, ci, ln cursul perioadei de vegeta-tie, de
cele mai multe ori, indicele lunar de ariditate se situeazfi sub valoarea
normald, fie la inceputul perioailei de vegetalie, fie in plin5, perioadb de
vegeta,tie; prin aceasta se conJirmf, constatarea g,nterioard,, cd, perioada
de usc{,ciure pare a fi lnceput ln anii 1942 L943.
.-
s. coNDITrIr.E CLTMATICE lr rrnrOeDA DE VEGETATIE
Oercetarea perioadelor d.e uscS,ciune ne-a indemnat s5, verificd,m in ct:
mi,surd, sint satisf5,cute concli.tiile de dxisten!5, a pS,cturii ilr perioada de
legetalie (aprilie-septembrie inclusiv).
Unii autori consideri, c5, pidurea apare qi existenfa ei este posibilb
acolo und.e cantitatea tle precipitafii, in perioada mai-august, este d.e cel
pu{in 50 mm, cu conililia ca umitlitatea atmosfericd, s5, nu fie prea sctrnftil
(nu se ind.ic5, cifre), sau cantitatea minimi cle precipita-tii necesa,rl,
si nu fie mai mictr, de 100 mm, iar umiilitatea atmosferic5, s5, nu scad[ s1D
5o o/.'
Nu sint cunoscute datele care au condus la aceast5, regultr, da,r aga
cum s-a verificat qi ln alte !5ri. de exemplu in Europa Central5,, aceste
contlilii sint satisfd,cute in regiuni geografice intinse.
Regula este interesantd, ca formulare qi cle acee& am c5,utat sX, veri-'
ficd,m in ce md,sur5, sint sa,tisfficute aceste contlilii ln regiunea considerati'
rie noi.
In acest scop arn folosit datele pe care ni le-au putut [:urtTiza stafiunile
Strihare!, Piteqti, Clmpina, Buzd,u, Bucureqti qi Alexandria. Cifrele
respective slnt tr"cute tn tabelul 2. In acelaqi tabel am trecut precipitaliile,
l,emperaturilo, umiclitatea relativd, gi intlicii de arictitate. pentru a putea
irYea o privire d,e ansamblu.
Din t xaminarea acestor tabele constatS,m mai lntli, c[ valorile norrnale
de precipitalii qi urdiditate atmosfericd, satisfac condi$fflo generale
rlin regula menfionati,, cu mult peste limitele admise ln ceea ce priveqte
preoipitafiile. Deci, din acest punct d.e vedere, staliunile noastre se afld,
in cea mai autentici zond, forestieri.
Urmi,rind variabilitatea cantithlii de precipitalii cle la an Ia an ryi valor'ile
umiditd,lii atgrosferice, relipem faptul ci, in nicl un an nu se atinge
valoarea limitd, citatd nici pentru precipitalii qi niei pentru umitlitatea
irtmosferic5; dimpotrivd,, in ceea ce priveqtb precipitafiile, constatilry ch
a,cestea slnt chiar mai mari rle 200 mm tn marea majoritate a cazurilor.
Remarc6m insd, ci, ln unele perioade din anii recunosculi ca d.t ficitari
in precipitalii, cte exemplu ln 1945 qi J.946, pentru Alexandria gi Strihare!
- valorile oarecum nu sint d"eparte de aceste limite de orientare generalE.
Pentru a ne apropia de condi,tiile de la noi, putem considera ea perioadd,
de vegetalie intervalul aprilie-septtmbrie. In act'st interval de t'imp,
valorile precipitafiilor, temperaturii qi umiditnlii atmosferice ce
186