regenerarea $i refacerea arboretelor de stejar cu ... - Editura Silvica

Printre cauzele secundare care agr&veazil efectele celor dintii, duclnd
la uscarea arboretelor, indic5,m:
defolierile repetate ale omizilor, in special de Iortri,o ai,rdilanaL., Opemphtera
brumata L., Porth,etria d,i,spar L. i
atacul pd,ctuchilor $estoqi (Eulecani,wm pulclwum King.) combinat dest-'ori
cu ac,tiunea fumaginilor (Capnodium quercinum Ir.), care irnpiedic5.
procesele de asimila,tie gi respiralie ale lujerilor qi frunzelor;
atacul de Ophiostoma qi alto ciuperci xilofage, care atacd, alburnul sau
duramenul lemnului de stejar gi gorun;
ataeul bacteriilor din genul Erwini,a in tot lungul tulpinii -1i al r6d{,cinilor.
S: pare cd, atacurile ciupercilor din genul 0phiostoma qi al bacteriilor
din genul Erwi,nia slnt hotd,rltoare pentru arboretele debilitate iLe
oauzele primare, aceste atacuri provocind moartea arborilor ln cazul cind
ld,sta,rii primari nu dispar sau nu sl5,beso ln intensitate.
In toate pdtlurile ln care s-au constatat usciri de o intensitate deosebit6,
s-au g5,sit, dupd, cum se precizeazd, in capitolul V al lucr5,rii, arbori
cu starea cle vegetafie destul de activd, (fd,rd, ramuri uscate), cu toate cd,
arborii din jurul lor, d.e aceeagi virsti, gi situali in condilii stalionale ce
pot fi considerate identice, s-au uscat total sau par-tial. Din cercetlrile
efeotuate s-a stabilit cd, acegti arbori aparlin sau unor ecotipuri d.eosebite,
mai rezistente la factorii climatici qi etLafici analiza-ti, s&u unor forme
bibridogene, d.e asemenea mai rezistente declt formele tipice de gorun qi
stejar petlunculat.
Din cele expuse ln cuprinsul acestei lucr6,ri so poate deci precizu
c6,: '
o) Fenomenul de uscare intens5,, tlatorind.u-se ln mare parte lnrd,ut6.tirii
contli,tiilor de mediu prin interventiile d6un6toare din afard, (r5,rirea,
arboretului, plgunat, atacuri de omizi), poate fi std,vilit, inliturindu-st:
aceste interventii.
D) Stadiul ctb dezvoltare al a,rboretelor influen{eazd, rezistenta acestora
la aoliunile dbund,toare ale factorilor externi. Arboretele ce n-au dep6,git
stadiul de codru au rezistat mai bine influentei di,untrtoare a acestor
factori, pe clncl cele co au tlepbqit acest stadiu, atingindu-l pe cel de codru
btrf,rtn, au. cd,zut mai uqor pracld, influenfelor amintite. (Tn acest ultim
stadiu arborii luafi ca intlivizi trec ln faza bd,1,rine!ii, iar adaptatrilitatea
lor la condilii noi do viald, este extrem de red.us5,).
c) Arboretele ln care interyenliile din afar5, (rd,rirea, p{,qunatul, atacuri
de omizi) au fost mai reduse, sau'oelesituateinmicrostafiunimaifavorabile
gi, deci, care au rezistat mai bine contliliilor exceplionale de clim[,.
(seceti, prelungit{, sau stagn6ri cle ape)" se regenereaz5, mul$umitor pe
cale naturald,, din semin.te. Date fiind. lnsd, condifiile stalionale pulin favorabilo
stejarului pedunculat gi gorunului, tehnica regenerd,rii trebuie s[,
aibf, aiei un aspect deosebit.
d) In pdcturile in care procesul de uscare este ar.ansat qi unde arboretul
s-a rdrit puternia qi, ca urmare, conditiile mediului au fost mult altcrate,
regenerarea nu mai poate fi oblinutd, pe cale naturald,. Aici este neccga,rd
refacerea totald a arboretelor. prin intervenfii active pe cale artifioial$.
Befacerea pe cale artificiald, a acestor pd,duri este posibili.
Rezultatele ceroetdrilor efectuate gi expuse ln aceastd, lucrare, au d.us
la elaborarea de metode tehnice de regenerare gi refacere a arboretelor
diunate prin usctrri de intensitate deosebitd, metotle adaptate concli{iilor
rpeqiale de clim6 gi sol in care so glsesc aceste p6duri.
287