regenerarea $i refacerea arboretelor de stejar cu ... - Editura Silvica

s-au observat, sau au fost ln proporfii cu totul red,use ln p5,clurile bine
constituite, nepf,qunate, care ocupd, suprafele mai mari gi cu perimetre
regulate, situate pe soluri profunde. mijlociu compacte '5i protejate de un
subarboret continuu. Aici arboretele au avut o vita'litate mai mare !i,
deci, au rezistat mai bine factorilor climatici tlf,,und,tori. Pe d'e alt6, partet
in aeeste arborete birre constituite, cu solul protejat de un subarboret
bogat, deci cu un sol aflnat, nebd,t5,torit prin p6gunat, s-a putut forma o
rezeld, mai mare de api ln sol. Datoritd, acestei rezerrre de ap[, arborii
au putut face fa!d, transpira-tiei puternice, activat5, de vinturile fierbinli
din timpul perioadelor d.e secetS. In aceste a,rborete bine constituite, vintul
uscat qi fierbinte neputincl pd,trund.e la sol n-a putut influenfa, sau a influenfat
fur md,sur5, red.usd,, evaporarea apei din sol.
fn schimb lnstr, pe marginea pd,durilor, sau in arboretele rS,rite sau fd,r[.
subarboret din interiorul acestora, unde solul este bd,ttrtorit prin pd,gunat,
cu structura degratlat5,-pr5,foas5,, infelenit, apa nu poate ptrtrunde ln sol
decit fur proporlie mult mai micd,. Cea mai mare parte a apei clin precipita{iile
ce cad. aici se scurge la suprafata solului gi, deci, tezerea, ile umitli*
tate este foarte red.usd,. Pe de alt[ pafte, in aceste arborete rare, ln caG
a,rborii nu-,1i protejeaz5, reciproc eoronamentele, ci fiecaro este aproape
tn lntregime expus acliunii vintului gi in care solul nu este protejat d.e
subarboret, vinturile uscate influenfeazd, puternic atit transpira$ia arborilor,
clt qi evaporarea umiditfilii din sol, micgorintL qi mai mult cantitatea
de ap{, qi aqa clestul de redus5,. Este normal deci ca in aceste arborete, ptocesul
de uscare s{, fie accentuat.
Natura solului a influenlat de asemenea puternic fenomenul rle uscare.
Eolurilo argiloase, cu orizontul B practic impermeabil, cu orizontul A
sdrac fur humus, care prin constitulia lor ingTeuneazfl pd,trunderea apeitn
sol, au accentuat influenla dilund,toare a factorilor antropeici qi climatici
U6tfs?rJ'rrboretelor
a influenlar si ea diferit proce$ul tle uscare. Astfel,
ln arboretele de vtrste mai miei, procesul de uscare nu s-a observat, sau
a fost foarte slab, pe cintl. ln arboretele btrtrtne, cu vitalitate red.usd,, ajunse
c6tre limita longevit5lii lor fiziologico, proeesul de uscare a avnt iniensitatea
maximtr,.
In acelagi timp, procesul de usoare a fost influen.tat qi d.e originea arborilor.
Astfel; in arboretele provenite din l6stari, procesul d.e uscare s-&
manifestat de la o vlrstd mai mic6 d.eoarece, d.upd cum 6e qtie, ltrstarii au
o'longevitate fiziologicd, mai sourttr, pe clnrl arboretelo provenite din S[,mfn-t5,
au rezistat pind, la virste mai mari.
Cauzele enumerate mai sus pot fi grupate, in funclio tle gravitatea fenomenului
produsn In caaze primare gi caaze secund.are.
Printre cauzele primare cit6m: