regenerarea $i refacerea arboretelor de stejar cu ... - Editura Silvica

a apelor din precipitalii qi cel de al doilea mai puternic qi mult mai ex
in suprafa!tr, in anii Ig47 - 1949, ca urm&re a perioadelor de secetd,
lungitb din anii 1942'- 1949. fn aceastd ultimd, perioadd,, condi,tiile
matice au fost profund. schimbate, realizlndu-se aici conrti-tii tte sil
pentru cele din zona forestiertr, gi de step{ pentru cele din silvostepi,.
P[durile ln care s-a observat fenomenul de uscare intensd, sint
cu puline exceplii, pe soluri grele, formate pe sedimente lutoase fine.
mare parte, d.rept consecinld, a acestei texturi, aproape toate aceste s
rint morfogenetic puternic degradate, ajunse la stadiul de podzol cu ar
tuate fenomene de hidrogenez5,, chiar cu lnceput de hleizare ln
B. Aceste soluri sint in general pulin prielnice vegetaliei g
stejbretelor d.e stejar pedunculat; numai umitlitatea ridicatd,
- umiditate normald, in aceastf, regiune * poate atenua aceste
Ori, s-a stabilit ci,, ln perioada 1941 - 1949, umiditatea atmosferi
fost scdzutf,, mult sub normalul regiunii, deci in aceasti, perioadi co
{iile de sol, pulin prielnice vegetaliei gorunetelor, n-a,u mai fost
de umiditate.
Prezenla subarboretului abunderrt pe lntreaga suprafa!5, a unui
ret cu consistenla rid.icatf,, amelioreaz5, mult structura gi com
solului, Brecum gi conlinutul lui in humus, imbund,tdfind astfel cond.i
ln general pulin prielnice. Aceasta reiese clar din cleterminarea
tivi a compacitdlii solului qi a humusului din suprafe!,le inierbate
suprafelele acoperite de subarboret. Astfel, fur pdd.wea Brinzea cot
tatea solului din suprafelele inierbate este mult deosebit5, plnd, la m
Men.tinerea consisten.tei arboretului principal diminueaz5, efectuli
nd,tor al secetei, prin micqorarea influenlei vinturilor uscate gi fiet
asupra transpiratiei arborilor qi asupra evapord,rii apei din sol; ri
a,rboretului, indiferent d.acd, s-a prod.us prin
'obieri
neregulate sau
td,ieri planificate (td,ieri principale), a md,rit dimpotrivd,, efectele I
rlucind la accentuarea fenomenului de uscare. Aceastfi, constatare
clar ln p5durea Neagra, unde in contlilii stalionale egale, in arborete
pir,tite numai d"e o linie somiertr, procesul de uscare a fost total tti
numai din ca,uzi c5, unul din arborete a fost.rd,rit prin t6ieri d.e regen,
tiieri care nu s-au aplicat qi in cel5,lalt arboret. In primul arboret r
a putut acliona asupra coronamentelor inlntregimealor, activlnd pul
transpirafia, pe cind ln celdlalt n-a putut influenla decit partea
a &cestora.
Fenomenul d.e uscare, dupd, cum reiese din cerceti,rilo efectuate,
'iar -manifestat cu atit mai intens, cu cit vlrsta arboretelor a fost mai
virsta timitd de rezistenld a fost ln furic{i