regenerarea $i refacerea arboretelor de stejar cu ... - Editura Silvica

Deosebit de aceasta, se va cerceta gi efectul combinat al temperaturii
qi precipitaliilor aqa cum se exprimd, in intlicii de ariclitate, cum .5i distribu.tia
precipitafiilor, temperaturii qi umid.itd,lii atmosferice in crrrsul perioadei
de vegetafie, pentru a se putea desprinde, prin aceastd metod{,.
eontl.i-tiile climal,ice in care s-au dezvoltat pdtturile in cursul ultimilor 10 ani.
Se considerd,.deci o perioad6 d"e timp mai lung5, nu numai anul in carc
s-a produs fenomenul de uscare, pentru cd, aqa dupi, cum se aratd, ln altd,
lucraro [9], seceta nu apare dintr-o ilatd,; ci reprezintf, o consecinfd, a unei
serii de acumuld'ri de situalii defavorabile vegetafiei. Cu aceasti, ocazie
reamintim ,1i aici c5, defini{ia propriu-zisd, a secetei este greu d.e dat numai
in funclie de un ,singur element meteorologic - precipitaliile - sau de
doud, elemente meteorologice - precipitalii .si temperaturi - sau ehiar
de trei elemente meteorologiee - precipitalii, temperaturi qi umid.itate
atmosfericI
Ffi,rd, a intra iu consicleralii ecologice, trebuie s5, mertlion5,m cd fenomenul
de secetd, se produce propriu-zis atunci cind, concomitent cu lipsa
de precipitafii, se lnregistreazf,, qi uscarea plantelor. Dar este un lucru constatat
cd, fenomenul de uscare nu se produce intotcleauna cind cantitatea
de.pr:ecipita{ii este redus5,; apoi, la aceeaqi cantitate nu se produc efecte
cle secet5, in toate regiunile, pentru motivul cd, intervinqi'a$i factoride
exemplu. natura ,;i starea solului, caracteristicile microclimatice respective,
etc. Totuqi, precipitaliile reprezint5 impreuni, cu temperaturile qi
umiditatea atmosferich,, factorii determinanfi. De aceea se vor cerceta
aceste elemente climatice pentru regiunea dintre Olt qi Buzi,u, in care este
cuprinsd, zona ocupat5, cte pddurile de stejar cu fenomcnul de uscare intens6,
Ne-am servit de datele pluviometrice de la 19 staliuni: Pite,;ti, Piscani,
Cimpulung-Muqcel, Tirgovi,;te, I3robu, Clmpina, Ploe.;ti, Buzdut
Bucureqti, Alexandria, Roqiorii de Ved.e qi Strihare!, situate in zona ce -
cetati, ryi la periferia ei.
Pc'ntru examinarea inilicilor de ariclitate a temperaturilor, precipitaliilor
gi umiditd,.tii atmosferice in perioada de vegetalie, au fost folosite
date furnizate numai de 6 staliuni : Piteqti, Cimpina, Buzfiu, Bucureqti,
Alexanclria, Strihare!, pentru c5, numai aici se puteau g5,si aceste date.
1. ANALIZA. REGIMULUI PLUVIOMETRIC
Cantiti,.tile d.e precipita{ii inregistrate la staliunile pluviomet'rice menfionate
permit constatd,rile pe care le enumertrm pentrufier:are stafiunein parte.
Piteqti,, Judeeind. dupf,, cantit5,.tile lunare, deficitele pluviometrice s-au
inregistrat variabil in anii 1941 - t949, marcind o intensitate mai mare
in L942,1943, 1945, 1946, 1947 qi 1948 gi in lunile din porioacla de vegetalie
(tle exemplu in 19412, 1943,194b, 1946) qi in lunile de repaus vegetativ
(de exemplu in !94,2143,7945,1946,7947 qi cu deosebire in 1948149).
De exemplu, valorile procentuale ale deficitului pluviometric tn iarna
Ig42l43 au fost in deeembrie 79\2 - 94,2o/o, in ianuarie 1943 excedent,
apoi'in fetrruarie 1"943 - 88%, in martie 1943 - |to/orin aprilie 1943 -
33o/o. Deficitul continud in iulie - 47o/o, angnst * 87o/o, septembrie -
- 48o/o, octombrio - 67"/o.
In 1945 deficitul este aproape general; ln februalie 1945 - 93o/o, in
martie * 80%, aprilie - 25o/o, mai - 80o/o, iunie * 43o/o, iulie - 260/o,
auguot - 96o/o, BeBt€mbrie - 7\o/o, octombrie excederrt.
Situa{ia s-a repetat gi ln 1946, in mod continuu din iarnfi, ptni ln
toamnb gi anume : in ianuarie 31o/o deficit, in februarie 560/o, in martie
181