regenerarea $i refacerea arboretelor de stejar cu ... - Editura Silvica

ei arborii usca,ti sint ln -general mai subliri treeit ceilalfi. tr'ag[ul se
explicd, prin aceea c5, js-a,u extras deja- tn special arborii uJati cu
volum. mic, J5,sindu-se pe teren arborii foai gro$i.
^ - E3tlaggrile efectuate pin5, acum scad cofrisdenla tn dou6 cazuri, cu
0,1, tn trei cazuri cu 0,2-gi ln patru cazwi ea nu s'-a modificut si*tito.
Eru
{ 24 ,' Ail |fAfEA ot pphhuCfl[,, M/JA,'
Placrte u a
Virsla t?0 ar;i
Slepr /.0
Coisisl 0.j.
\+-.o
Fig. 47. Yariafia tn {unctie de diametru a numtrrulul
-,-- Ascafr75 - /00%
?5 - 75%
. sub 2i/t verzr
llr /o/a/ de arbori
\ \\t\
70 72 74 7t
!rbn
arborilor uscafi.
Dac5, s-ar recolta lns5, toate exemplarele uscate mai 'mult*de 76o/o,
consistenla anterioard, declanqd,rii fenomenului ar scddea cu cc&. 0.2-0:5.
ln acest caz arboretul r6mas in picioare nu mai poate fi menlinut ca at#e
fdr5, si ss impieteze asupra prescripliilor de orttiln cultural qi aceasta il;-;
md,swd, cu atlt mai mare, cu ctt bonsistenla arboretului - era mai micr,
bx momentul lnceperii usci,rilor.
rn cele €e urmeazS, slnt, prezentate sub formi, de grafice, repartitia
numf,rului de arbori usca{i pe diametre, rn diferite -parcetd. ciaticdi..
au kst
lntocmite pentru diametre din 2 iri 2 cm qi B caiegorii a" "u"r"".
l)in corcetarea acestor grafice rezultd,:
- lia pq,rgela 61 din unitatea de producgie Dobruga (fig. 43), usca_
rea este mai frecventd, ln rindurile arborilor de tnr,ltimi mi,i"mici,"ramasl
tn urnrfl cu creqterea. cei cu usefui lntre 2dqi?bo/o'sint toatiu d"m."oii
216