regenerarea $i refacerea arboretelor de stejar cu ... - Editura Silvica

- Acolo unde uscarea se manifestd, foarte puternic, provenienla arboretului
(l6stari sau s[,min!d,) nu pare s5, influenleze in mod vf,,dit.
mai ales atunci cfurd. arborii sint foarte bd,trini. Este insI, probabil cd
nu4i,ryl de generalii suportate de cioati este invers proporlional cu
posibilitd,file d.e rezistenfd, ale' arboretelor.
- Dupd, extragerea unei p5,r[i din arboret prin apiicarea td,ierilor suocesive,
sla ajuns la curonarea unui numd,r de indivizi din cei ri,maqi I fenomenul
fiind. o urmare fireascd, a tratamentului respectivo mr este cazul
s6, se confunde aceste uscd,ri cu simptomele de usca,re intensd,.
- Regenorarea natural* acolo unde ea se produce (Irucieni, Dobruga.
Mija), ctt qi rezultatelb bune ale lucrd,rilor d.e impidurire bine condrise
(ocolul Ploe$ti) intlrept5,lesc Str, se conteze pe o refacere in bune conililii
a suprafelelor afectate rle uscare intensd,.
b) A d.oua grupi de mS,suri,tori executate pe teren a avut drept scop
s5, stabileascS, pentru diferite tipuri d.e arborete, structura exacti, pe care
o prezint5, acestea ln urma usci,rilor.
In tabelul 21 sint sintetizate rezultatele obtinute in urma inventarierilor
tuturor arborilor de pe suprafala de probd,. Se poate citi propgTlia
tn care s-au identificat arbori uscali intre 100 qi ?bo/o qi Zdo/o qi sub
Z,o/or"precum qi numd,rul exemplarelor verzi. AceastS, nou5, grupare Be
bazeazla pe constatarea cd, arborii usca.ti in proporlie mai mare de 76o/n
trebuie extraqi fd,r5 intirziere, cei cu coronamentul uscat lntre ?b qi 2bo/o
mai pot fi p6,stra!i, fd,rd, pericol mare, cca. 5-10-15 ani qi cd, cei uscati
sub 25o/o, lmpreund, cu cei si,nf,,togi, pot fi. considerali ca in atara pericolului.
In ultima coloand, a tabelului s-a trecut procentul materialului ri,mas
pe teren. dupX, ce s-a,u extras exemplarele uscate peste ?5o/o, pentru zu
se putea studia modul in care aoeast5, intervenlie obligatorie modifici,
starea actualS, a arboretului (tabelul 21).
Pentru a urmd,ri modific5,rile de consisten!5, inter-venite dupd, extragerea
primelor loturi de uscd,turi, s a reconstituit. cu ajutorul riumlrului
de tulpini md,surate, consistenla
veohe^ ^Tabelul 22 d,ratd,
Tabetul 22
compir,rativ
consistenla actuald, gi cea
de dinainte rle extragerea exem- | .o* l*f*glXUXml
*#,mt"
plarelor uscate, pentru'i, fiecare I t t t
parceid, in parte. Calculul s-a fd,cut
iro_rninttu-G ae la num[,ru] de | ,u,,"" | 3l. i 3:i I 3:l
arbori -1i, filrd, a fi riguros exact. | ;;;;;,, I ;;. I ;:; I ;:;
nu dd, totuSi diferente ma,i mari
d.eozecime.
Dinsturliulcifrelor prczentate
in l,a,bele, se mai pot tragc citeva
concluzii:
Chiar tlacd, se elimind, exemplarele
care prezintd, un stadiu foarte
inaintat de uscare, volumul actual
al arboretelor nu scade in nici un
caz sub 80o/o, ci se mentine in ge-
--_- -'--
|
l_
I
I ui:u
I
|
t
i
I
I
54 | o,z I
t t
* I 0,{i I
li. | 0;0 |
r7n i o,s |
I O,E
28b 0r6
494 0,8 - 0,9
68 o,7
o,z
o.o
,;;
0,6
0,6
0r5
o,7
0,6
neral la- 80-90/o Di, in unele
exemple (5 din 11) la peste 90o/o.
Procentul num5,rului de arbori rdmaqi in picioare
volumelor corespunzdtoare este in general mai mic,
fa!d, de procentul
cee& ce lnseamni
27L