regenerarea $i refacerea arboretelor de stejar cu ... - Editura Silvica

Materialul a fost sistematizat in funclie de speeificul cerceti,rilor -gi
Anume : clima, Solul, regenerarea, arboretelor Cu refaCerea pe oale artificialfi,,
amenajarea plduiilor ryi concluzii g-enera]e..
. O u doua"parte'a lucrd,rii; cuprinrle lndrumdrile tehnice lintq,gplte^ng
baza concluzii'ior tlectuse din cercete,rile efectuate. Acestea, de altfelr slnt
instrucliunile publicate in anul'1950, imbun6tf,,tite ln urma noilor cercetd,ri.
rr. pARIOADELE DE USCACIUNB SI DE 5ECETA ln tnmTORIILB
FORESTIERE CU FNNOMENE DE USCARB II\TENSA--
PerioatLele de usc5ciune qi de secpti reprezinti, o probleml compleTS,.
Factorii care intervin jn_ pi'oducerea
..acestui
fenomen sint numeroqi qi
interacliunea lor clestul tle complicati.
Tn tez6' generald,, seceta inseamnd, uscdciune - atlici, lipsd, de pr99ipitalii
- la-care se i,claug5,,in perioadele tle vegetalie qi temperaturi riitieate,
care dePd,qesc normala.
iauzele caie provoacd, aeeastfl, stare atmosfericd, au fost studiate qi se
gtie ch ele so explicd, prin prezenla centrilor de mare presiune batometricd',
adicd a anticiolonilor.
Secetele au fost cercetate in lara noastrfi, t3l qi au dus la concluzia ctl,
situaliiie atmosferice in care se ivbsc se pot lmp5,r!i ln 4 categoriiSi agurye
I
un riraximum barometrio ln estul eontinentului - maximul siberian
._ (situafie mai frecventi toamna gi.iarna) ; -
un miximum barometric lntins din vestul continentului plnh, in regiunile
noastre - m&ximul azoric - (situafie mai frecventa, vara) ; -
un briu de mare presiune intre'est qi vest, rcalizat' prin unirea celoi
doud, maxime - azoria qi siberian - (situa{ie'mai frecventS, toamna) gi
un centlu d,e maximd, presiune ln Europa Centrald,.
Un stucliu ite ctetaliu [9i] asupra secetei ttin anul 1946 confirmd, qi pentru
anul 1946 aceste concluzii generale.
Din acest cad.ru mare al probilemei, in mod. obiqnuit se merge .la.
o cerccta,ro
statisticd, d.e detaliu, pentru stabilirea, perioAdelqr_de uscd'ciu:re-qi
d.o secet6. Se inlelege prin's6ceti qi usc5,ciune intervale de timp s-t-abilitg
in caiie itu se inregistreazk. preciplt$ii.. Astfel, 5 zile ff,rd'
precipdagii "onoeogiooal, ihseamn5, o perioaclf,-de uscficiune' 14- zile..consecutive filr{'
i,foi i" jrim5,tatea rece a anului qi 1O zile consecutive fd,ri precipitalii in
jumd,tat-ea caldd, inseamni, o perioadd, de seceti,.
Clasificarea aceasta iqi ari temeiul in consideralii agricole. .Plantele
cultivate anual, cu sistemul lor radicelar sgperficial, sint influenlate sen-
*iUii Ou varialiiie tte precipitafii, pentru care mot'iv petioaclele
aeestea scurte iqi "roiitAgtot au justificare.
In cultura forestieii, insd,, speciile care constituie p6clurile noastre iFi
intind ridd,cinile ln sol ta mar6 adincime, utilizind rezervele de api' din
*oi p"ov.tite fie tlin precipitafii, fie lin apa freatic5,. Din aceast6' catzd'
nu itnt afectate de lipia adpre'cifiitafii in mdsura in care resimt lipSa acestora
plantele agricole.
.- i" consecin!?, examin&re& perioadelor de secetd, qi uscd,ciune se va
tace fininctu-se ieima de reparti-iia precipitafiilor pe luni qi in cursul arflor'
r Indrumirl tehnice privind regenerarea gi ameliorarea arboretelor de stejar cu fenomene
de uscare intensr- Indrumdri tehnico I'C'E'S' No' 60'
. " de Dr. Ing. T, Blldnicd qi Aurora Tomescu'
r80