regenerarea $i refacerea arboretelor de stejar cu ... - Editura Silvica
regenerarea $i refacerea arboretelor de stejar cu ... - Editura Silvica
regenerarea $i refacerea arboretelor de stejar cu ... - Editura Silvica
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
,#6 STUDII<br />
PRIVIND<br />
REGENERAREA $I REFACEREA<br />
ARBORETELOR DE STEJAR<br />
CU FENOMENE DE USCARE INTENSA<br />
T.<br />
N.<br />
v.<br />
<strong>de</strong><br />
eAtANtcA, o. cEIlcA, c. <strong>cu</strong>tRtTA, AL. CLoNARU,<br />
CONS?/NTINESCU, T. DORIN; C. tAZApnSCU,<br />
aASMET, C. C. GEORGESC(t, L. PETRESCU,<br />
N. POPESCU, A. TOMESCU<br />
C oo r do nat orul st udi ului<br />
N. CONSTAN"/NESCU<br />
Bu<strong>cu</strong>regti<br />
I 954
\<br />
t72<br />
CUPR,INSUII<br />
I, Consi<strong>de</strong>ratii generale (N. Constantines<strong>cu</strong>).<br />
1. Istoric<br />
l?3<br />
173<br />
2. Studii efectuate plni ln anul 1951<br />
3. Rolul ddunitorilor ln fenomenul <strong>de</strong> uscare a pidurilor <strong>de</strong> <strong>stejar</strong><br />
174<br />
(C. C. Georges<strong>cu</strong>) 774<br />
II.<br />
4. Cercetlri efectuate ln anii 1951 Si 1952<br />
Perioaclele <strong>de</strong> usciciune qi <strong>de</strong> secetl ln teritoriile forestiere<br />
fenomene <strong>de</strong> uscare intensi (Th. Bdlnnici qi Aurora<br />
<strong>cu</strong><br />
1?8<br />
'fornes<strong>cu</strong>)<br />
III.<br />
IV.<br />
1. Analiza regimului pluviometric<br />
2. Analiza indicilor <strong>de</strong> ariditate<br />
3. Condilii climatice ln perioada <strong>de</strong> vegetafie<br />
Condilii <strong>de</strong> sol (C. Chirild. G. Ceuca <strong>$i</strong> I. Nonuld)<br />
1. Cercetlri <strong>de</strong> laborator<br />
2. Condifii <strong>de</strong> satura{ie ln baze gi <strong>de</strong> aciditate ale solurilor<br />
3. Umlditatea solului<br />
4. Interpretarea rezultatelor cerceterilor <strong>de</strong> teren ;i laborator<br />
Regenerarea naturall (N. Constantines<strong>cu</strong> gi Al. Clonaru)<br />
.<br />
180<br />
181<br />
182<br />
'<br />
214<br />
216<br />
1. Rezultatul cercetdrilor. 217<br />
2. Concluzii 224<br />
V. Refacerea <strong>arboretelor</strong> (Al. Clonaru, C. Chiritl, N. Constantines<strong>cu</strong>,<br />
N. Popeseu) 225<br />
1. Rezultatul cercetirilor. 226<br />
o) Seminituri <strong>de</strong> <strong>stejar</strong> ln pddurea Gruiu 226<br />
b) Semdnituri <strong>de</strong> <strong>stejar</strong> qi gorun ln pidurea. Brlnzea 228<br />
c) Semdnituri<br />
d) Semin[turi<br />
gi plantalii<br />
<strong>$i</strong><br />
<strong>de</strong> <strong>stejar</strong> Si gorun ln pidurea Neagra. 229<br />
plantatii <strong>de</strong> <strong>stejar</strong> 186<br />
196<br />
205<br />
208<br />
2tl<br />
2. Concluzii<br />
Si gorun ln pfldulca Mircelti 230<br />
235<br />
VI. Consi<strong>de</strong>ra{ii asupra selectiei speciilor qi ecotipurilor <strong>de</strong> <strong>stejar</strong> <strong>de</strong>stinate<br />
lucr:irilor <strong>de</strong> refacere a <strong>arboretelor</strong> <strong>cu</strong> fenomene <strong>de</strong> uscare (C.<br />
Lizires<strong>cu</strong>) 236<br />
VII. Contribuliuni Ia <strong>cu</strong>noasterea ciupercilor xilofage ca factori se<strong>cu</strong>ndari<br />
ln intensificarea fbnomenului <strong>de</strong> uscare ln pldurile <strong>de</strong> <strong>stejar</strong>. (V.<br />
l"u#JrtJ.t*";<br />
"iop.,"iro.<br />
: . . . . . . . . . . : . . . . . . .<br />
2. Concluzii<br />
3. Cheia <strong>de</strong> <strong>de</strong>terminare a ciupercilor xilolage <strong>de</strong> pe speciile <strong>de</strong><br />
Quer<strong>cu</strong>s...:<br />
.<br />
VIIL Metoda <strong>de</strong> amenajare a unitirlilor <strong>de</strong> producfie <strong>cu</strong> uscare intens:i<br />
(T. Dorin lu colaborale <strong>cu</strong> L. Petresbu)<br />
1. Metoda <strong>de</strong> lucru<br />
2. Rezultatul cercetirilor.<br />
3. Concluzii<br />
4. Anexe (Proce<strong>de</strong>ul <strong>de</strong> inventariere a arborilor uscafi) .<br />
IX. Concluzii asupra fenomenului <strong>de</strong> uscare intensii a <strong>stejar</strong>ului (N.<br />
Constatines<strong>cu</strong>)<br />
240<br />
241<br />
26r<br />
262<br />
264<br />
264<br />
266<br />
280<br />
282<br />
283<br />
Bibliografie<br />
288<br />
Pag.
. coNsIDERATrr GENEnALE I<br />
Pi,rhrrile rle <strong>stejar</strong> o<strong>cu</strong>p5, tn lara noastrd, aproximativ 160/o din totalul<br />
suprafelei pS,duroase.<br />
Pe <strong>de</strong> altd, parte, datoriti, concliliilor stafionale foarte variater ca nrmare<br />
a orografiei specifice a lirii<br />
gi a ag zd,rii sale geografrger qu rcetele noastre<br />
slnt fbrmate din numeroase specii ale acestui g n: Quercws petraea (Mattuschka)<br />
Licb. L., Q. pol,gca,rpa Schur., Q.Dal,echampi'i,T n.rQ.Robur\.,<br />
Q. Irainetto Ten., Q. Cemi,s tr'., a, pedun<strong>cu</strong>lifl'ora K.ocl., Q. pubascens<br />
Willat., Q. Vi,rgi,l,i,atue, T,'rr. Acest, a slnt repartwate zonal, in funclie <strong>de</strong><br />
condifiile stalionale amintit., sau form azd, atborct'e amrstecate in zonele<br />
<strong>de</strong> interferen-ti, a ariilor lor <strong>de</strong> r5,spinctire.<br />
'<br />
O parte din aceste speoii, <strong>cu</strong>m sint, gorunul qi <strong>stejar</strong>ul pedun<strong>cu</strong>lat, g5,sesc<br />
aicl conclilii <strong>de</strong> vegetalie foarte favorabile, astfel incit product'ivltat' a<br />
lor in unole regiuni este cleos.bit <strong>de</strong> mare. In plus, materialul lemnos produs<br />
<strong>de</strong> aceste specii are caliti,li t hnologice cx<strong>cu</strong>ptionale. Astfel, lemnul<br />
<strong>de</strong> gorun clin $ara noastrd, este consi<strong>de</strong>rat pentru tnsuqirile sale tehnologice,<br />
cel mai valoros din lume. Toate acestea fac ca pddurile noastre tle<br />
<strong>stejar</strong> sd, aibi, o valoafe economicf,, t xc pfionald,.<br />
Dath, tiind. valciat, a d os"bitl, a'pddurilor <strong>de</strong> <strong>stejar</strong>, <strong>de</strong>terminatd, d.e<br />
suprafala important5, o<strong>cu</strong>pati, gi <strong>de</strong> productivitatea lor ' xc"p{ional5,, fostul<br />
Minist.r al Gospodi,ri"i <strong>$i</strong>lvice s-a sezisat tle urm5,rile d5,unitoare pe oare<br />
le provoacd, fenomenul uscdrii intense constatat in ae. ste ptriltui gi a, tlasat<br />
ca sarcini, <strong>de</strong> plan ln anul 1950, Institutului <strong>de</strong> cercetd,ri silvice. studierea<br />
aoestui fenomen qi elatrorar.a <strong>de</strong> metod.e qi proce<strong>de</strong>e pentr"u st5,vilirea lui<br />
ryi pentru <strong>refacerea</strong> <strong>arboretelor</strong> tn care s-a constatat.<br />
1. ISTOnIC<br />
Fenomenul uscdrii intense a pd.durilor <strong>de</strong> <strong>stejar</strong> a fost semnalat prirna tat'l tn anii 1900<br />
- 1902 9i anume ln renumitele piduri din Slovenia. La noi in tari a fost observat tu anul<br />
1933. Usciri similare au fost constatate gi ln lirile limitrofe: Ungaria, Bulgiria'qi Uniunea<br />
Sovieticd, putlndu-se astfel urmdri ln timp o propagare treptatd <strong>de</strong> la vest spre est.<br />
O intensitate <strong>de</strong>osebitd a fenomenului a fost semnalatd ln fara noastri tn anii 1940 -<br />
1943, pe platourile qi clmpiile fdri s<strong>cu</strong>rgere, ca'urmare a stagnirii prelungite a apelor provenite<br />
din topirea brusci a zdpezli abun<strong>de</strong>nte clzute ln iernile 1939/1940 tL t9411L942. In acegti<br />
ani au tost observate uscili rrtai ales ln pidurile do <strong>stejar</strong> petlun<strong>cu</strong>lat situate pe teritoriul ocolului<br />
silvic Nucef,<br />
' Ing, N. Constantines<strong>cu</strong>.<br />
1 ?.3
O ardoua perioadl <strong>de</strong> uccare a avut loc tn urma secetei din abii 1945 - 1948. De dato<br />
aoeesta, fenomeuul a tost observat pe un teritoriu mult mai lntins gi anume t|r pidurilo <strong>de</strong><br />
rtejar pedun<strong>cu</strong>lat 9i tn cble <strong>de</strong> gorun <strong>cu</strong>prinse lntr-un perimetru format atre loialit{tile : Pt:<br />
te<strong>$i</strong> - Schitu Golegti - Thgovigte - Ctnpina - Cisliu - Buzdu - Fierbinli: Brdne<strong>$i</strong> -<br />
Comana - Bolintin - Rogiorii <strong>de</strong> Ye<strong>de</strong> - Pitepti. De asemenea, s-au mai observat' usc{fl<br />
nai reduse gt ln pddurife <strong>de</strong> pe <strong>de</strong>alurile din nordul Dobrogel qi tn cele din bazinul mijloclu<br />
et Murogului gi <strong>de</strong> pe platlorma somegantr.<br />
'<br />
Z STUDIIL,E EFECTUATE PINA IN A]IIUL 106I.<br />
i'enomenul <strong>de</strong> uscare intensfi din pidurile <strong>de</strong> <strong>stejar</strong> a fost studiat sub diferlte aspecte ln<br />
literatura noastrl <strong>de</strong> specialitate. Prima lucrare care semnaleazi uscarea masivelor <strong>de</strong> ct€iar<br />
gi <strong>de</strong> celelalte specii <strong>de</strong> Quer<strong>cu</strong>s este ,,Oid,ium-ul <strong>stejar</strong>ului" <strong>de</strong> C. C. Georgos<strong>cu</strong>, apiiruti ln ,<br />
anul 1933. In aceasti lucrare se amintette ql fenomenul <strong>de</strong> uscare din pidurile <strong>de</strong> steJar din<br />
Slovenia, dar el lo atribuie, ca ii usc4rile din pddurile rioastre, mai ales ata<strong>cu</strong>lui <strong>de</strong> Oitlium.<br />
In anul 1942 a ap{rut o alti lucrare, tot <strong>de</strong> C. C. Georges<strong>cu</strong>, ,,Ijscarea ln masi a stetarului-,<br />
h care s6 face o analiztr mai ampl6 a fenomenului, scothdu-se b evi<strong>de</strong>nfi <strong>$i</strong> contribu[ia<br />
,ataeurilor <strong>de</strong> omizi, a bacteriilor din genul 'Erwinia <strong>$i</strong> a eiupercilor din genirl Ophiostoma,<br />
ln <strong>de</strong>torminarea fonomenului <strong>de</strong> uscare.<br />
Tot ln anul 7942, C. CbidF a adus o nou{ contributie la stutliul acestui fenomen, ai{tlnd<br />
rolul contlltiilor grele <strong>de</strong> sol b <strong>de</strong>termlnarea lui, conditiile pedologice fiind ele hsele rezultatul<br />
unel ln<strong>de</strong>lungate evolulii.<br />
In anii.1945, 1948, 1949, 1950 ti 1951, C. C. Georges<strong>cu</strong>, singur sau ln colabotare' { dat<br />
la iveal[ noi contrlbutii<br />
rlto aspecte ale lui.<br />
la studiul fenomenului <strong>de</strong> uscare a stejanrlul, scottnd h evi<strong>de</strong>np dife-<br />
Rezultatele acestor cercetiri n-au fost hsi aplicate tn pfacticd. Inainto <strong>de</strong> 1944 sfurgure<br />
actiune lntreprinsi h aceste piduri era extrageroa arborilor uscati. De multe ori, sub presiu-,<br />
nea societifilor capitaliste, oxtragerea acestor arbori era |rumai un pretext pentr'u exploatarea<br />
cclut mal valoros material lemnos <strong>de</strong> <strong>stejar</strong>.<br />
Inceptnd din anul 1950, ca rezultat al sarcinii trasate <strong>de</strong> fostul Minlster al Silvl<strong>cu</strong>lturii"<br />
lnstitutului <strong>de</strong> cercotlri forestiere, s-au elaborat 9i publicat pe baza'cerceterildr htreprluse<br />
ln 1950 ll pe baza stualiilof anteiioare amintite ,,Instructiunipentru<strong>regenerarea</strong> fl amelic'<br />
rarca <strong>arboretelor</strong> do <strong>stejar</strong> <strong>cu</strong> fenomene <strong>de</strong> uscate ln masi, pre<strong>cu</strong>m ti pentru recoltarea ii procoltarea<br />
arborilor uscafi'1 Aceste lastrucftual siut <strong>de</strong>stinate pentru imediats foloeintl <strong>de</strong> c6tre.<br />
tehnicienii <strong>de</strong> pe teren. Pentru a se imbundtdfi acriste instrucliuni - prin nol contribulll la<br />
stabilirea cauzelor care au provocat tenomenul <strong>de</strong> uscare gi prin elaborarea <strong>de</strong> noi meto<strong>de</strong> ds<br />
amellorare gi refacere a acestor pitturi, - s-au continuat cetcetirile 9t ln anii 1951 ti 1952.<br />
Rezultatele acestor ce.rcettrri, redate in capitolele ce utmeazd, lmbr{tiqeaz{ toate aspec-tele<br />
problemei prezentate <strong>de</strong> fenomenul <strong>de</strong> uscare; se precizeaz[ lnsi, ctr cercetirlle relerltoare.le<br />
dtrunitori au fost limitate tn anli 1951 9i 1952 numai ta clteva aspecte parfiale, <strong>de</strong>oarece rulul<br />
dtrundtorilor ln fenomenul <strong>de</strong> uscare a speeiilor <strong>de</strong> <strong>stejar</strong> a fost lAmurit ln mare parte prin eer*<br />
cettrrile anterioare amintite, care s-au concentrat trn special asupra acestui aspecl<br />
Pentru ca lucerea <strong>de</strong> taftr str prezinte problema uscirii ln pddurile dc steiar sub toate'<br />
aspectele sale, redim mai ios o sintezd a studillor publicate anterior <strong>de</strong> C. C. Georges<strong>cu</strong> naceasti<br />
dlrectie r.<br />
3. NOLI]L DAUNATORILOR TN FENOIIENUL I}E USCARE<br />
A PAI'T'ruLON I}E STE;TAN Ti<br />
In procesul <strong>de</strong> uscare a <strong>stejar</strong>ilor lntervin pe llngl factorii lizici ildun{tori ti o serib <strong>de</strong><br />
paraziti animali ti criptogamici, al cdror studiu e <strong>cu</strong>prins ln lucrlrile publicate anterior, <strong>cu</strong><br />
I Cercetirile Prof. C. C. Georges<strong>cu</strong> gi-au gdsit continuarea in U.R'S.S. vezi A. L. $cerbiu,<br />
Parfemenco-Racovle i sosudistle bolezni llstvennlb porod, Moscova (1953)pag.47'49,<br />
rt <strong>de</strong> Prof. C. C. Georges<strong>cu</strong><br />
r74
Garactcr fttopatologic. Ivirrca acestor diuniltori este condifionatd <strong>de</strong> mediul lnconjur{tor. ln<br />
rpariila gi tnmultirea populatiei <strong>de</strong> paraziti joacli un rol <strong>de</strong>terminant mdrirea sau sci<strong>de</strong>rea<br />
vltanti<strong>$i</strong> steiarilor sub acliunea unor factori climatici qiettaficiddunltori. putem consi<strong>de</strong>ra<br />
printre acegti parazlfi omiaile gi oiribugii, care <strong>de</strong>foliazi an <strong>de</strong> an <strong>stejar</strong>ii. La noi ln tartr au o<br />
lmportante, ln ordine <strong>de</strong>scresctndli, porlhebia (Lgmanbia) dispar, Tortri*, olr|idaw, Geolrcbc<br />
sp'' Hibemia 8p. jtiston sp,, Cnethocanpa processionea, Malacosoma<br />
'<strong>de</strong><br />
neusi?|ia si speeiile<br />
Melolontha ln regiunea <strong>de</strong> <strong>de</strong>aluri. Cercetitorii sovietici, <strong>cu</strong> drept <strong>cu</strong>vlnt, atribuie o mare<br />
tmportante fiir pmcesul <strong>de</strong> uscare a steiarilor acestor omizi. Defolierile produse <strong>cu</strong>l o mai<br />
. mare intensitate ln perioa<strong>de</strong>le secotoase - care coincid <strong>cu</strong> perioa<strong>de</strong>le <strong>de</strong> hmultire masivtr a omizilor<br />
- produc stsrea <strong>de</strong> dispoztfie cea mai favorabil{ tenomenului <strong>de</strong> uscare. La ata<strong>cu</strong>l inr€ctelor<br />
<strong>de</strong>foliatoar€ se mai adaugd ata<strong>cu</strong>l ciupercii f{inirii stej arilor! Iultgosphaera abbreuiata<br />
- care infecteazd' <strong>de</strong> preferintd luierii <strong>de</strong> refacere, formali duptr <strong>de</strong>folieri. Arborii <strong>de</strong>bilita{i.<br />
mai tntti prin <strong>de</strong>folierile produse <strong>de</strong> ata<strong>cu</strong>l insectelor amintite siut apoi din nou <strong>de</strong>bilitafi,<br />
prin faptul ci ciuperca menfionatd acopertr aparatul nou foUaceu gi sttnjenegte rn<strong>de</strong>ptinirea<br />
functiunilor fiziologice, oeea ce tmpiedicd procesul <strong>de</strong> lnsin{togite a arborilor dAuna}i.<br />
Arborete <strong>de</strong> pe suprafefe lntinse se pot usca din cauza acfiunii simultane gi combinate<br />
a insectolorn pre<strong>cu</strong>m ti a tdinfuii <strong>stejar</strong>ilor tt repeterii acestor ata<strong>cu</strong>ri tn anii <strong>de</strong> secetd. Mai<br />
tot<strong>de</strong>auna s-a allat h ultima tazd <strong>de</strong> tnbolnivire <strong>$i</strong> o progresare a bolii trombozei <strong>stejar</strong>ilor.'<br />
Restul parazitilor slnt consi<strong>de</strong>rati <strong>de</strong> ordin se<strong>cu</strong>ndar 9i Ia lnmullirea lor joac{ un rol <strong>de</strong>ter*<br />
. nlnant slibirea fiziologicd a steiarilor, cauzat6 <strong>de</strong> factorii climatici, edalici 9i biotici care au<br />
aclioBat <strong>de</strong>favorabil lnaintea ivirii parazitilor amintlfi. Dintre parazilii se<strong>cu</strong>ndari, opozilie.<br />
speciali o au cei <strong>de</strong> rini. Ac€$tia pot infecta gi arborii absolut sintrtogi. Acfiuuile t"t"*.<br />
lcestor parazili slnt combinate; <strong>de</strong> cel€ mai multe ori se inregistreazA ata<strong>cu</strong>l simultan a dou[<br />
sau trei categorii <strong>de</strong> paraziti.<br />
In quercete dar mai ales ln gorunetele expuse secetelor, s-a in<strong>cu</strong>ibat pe o scari foarte<br />
rnate' atlt tr seminfiguri ctt 9i tn arboretele bdtrlne, piduchele lestos Eulcianium rululum<br />
Ckell. Acesta tr{teqte pe suprafafa lujerilor anuali gi se hr{neqte <strong>cu</strong> se\ra elaborati, pe care,<br />
o suge din scoartd. Lujerii ti frunzele <strong>de</strong> pe exemplarele invadate apar acoperite <strong>de</strong> o man6<br />
lucioasA, dulce. Pe luierii infectafi se <strong>de</strong>zvolti o fumagine, Capnodium quercinum,in asociafie<br />
<strong>cu</strong> alte microorgsrtrisme, carela rlndul lor impiedicifuncfiunile<strong>de</strong> nutrifieale frunzelor tntr-o<br />
atrsur{ mai mare <strong>de</strong>ctt ata<strong>cu</strong>l ciupercil fdinlrii <strong>stejar</strong>ilor. Ata<strong>cu</strong>l combinat al acegtor dtr1n{tori<br />
constituie'o mare calamitate. care tmpiedici tefacereaquercetelor; arboretele atacate.<br />
hc,remeuesc htr-o stare <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare precari.<br />
In quercetele din teritoriile <strong>de</strong>unate <strong>de</strong> secet{ s-a rdsptndit lntr.o propo4ie consi<strong>de</strong>rabili<br />
lnsecta Cctambgr cerdo. Larwele trdiesc 3-4 ani h lemnul tulpinilor arborilor maturi, pe care.<br />
{ gluresc ln fntreginre; un esomcnca lemn !u t1lai prrate lt utlllzat ln scopuri industdale-<br />
Insecta lfi <strong>de</strong>pune ouile, <strong>de</strong> preferin{tr, pe tulpinileluminate puternie; <strong>de</strong>aceea, ata<strong>cu</strong>l croitoruIui<br />
tn arboretele tncheiate este restrlns; ln schimb, ln quercetele noastre, care slnt <strong>de</strong>gradate<br />
Si rdrite pe mari intin<strong>de</strong>ri, pe tulpinile luminate ale arborilor componenli Cuambgx a.<br />
gisit cel mai prielnic mediu <strong>de</strong> instalare gi lnmultire.<br />
Ata<strong>cu</strong>l <strong>de</strong> c*@nbg, nu este primar, a$a <strong>cu</strong>m ne apare Ia o primd impresie. EI survine<br />
ce o urmare a rtrririi <strong>arboretelor</strong> li se instaleaztr pe arborii cane nu prezinti nici un semn exterlor<br />
<strong>de</strong> lmbolnlvlre, dar Gare <strong>de</strong> fapt stnt intrafi lntr-un proces lent <strong>de</strong> sllbire fiziologicd, ca<br />
urmare a expunerii tulpinii la lumini. In unele teritorii (bazinul rtului Nigcov), paralcl <strong>cu</strong><br />
croitorul se mai gdsesc Si omizile <strong>de</strong> Cossus cossus, care giurrsc lemnul ln acelagi fel.<br />
Invazia acestor insecte, pe ltnga cd <strong>de</strong>terioreazd lemnul prelios al tulpinilor, mai contribuie<br />
9i la gr{birea procesului dc <strong>de</strong>bilitare a arborilor infestafi, duclndu-i la <strong>de</strong>periciune.<br />
Astfel, giurile <strong>de</strong> iegire ale insectelor adulte constituie rlini, prin care primAvara se produce<br />
o s<strong>cu</strong>rgere abun<strong>de</strong>ntd <strong>de</strong> sevi; pe aceaste cale se micsoreazA afluxul <strong>de</strong> sevd cdtre coroana<br />
arDorilor tocmai ln perioada <strong>de</strong> lnfrunzire. In galeriile din lemn se a<strong>cu</strong>muleazA in acelati timp<br />
marl cantitdfi <strong>de</strong> sevl, care intrd ln fermentatie datoritA droJdiilor gi bacteriilor. Ca urmare<br />
r scestei fermentatii se produc gaze diunitoare, ln spbcial SHr, care omoari celulele vii din<br />
175
apropierea galeriilor. t,ichidul altorat se infiltreazi ln lemn qi scoarti, mirind continuu zona<br />
celulard moarti.<br />
Flnd a<strong>cu</strong>m s-au aretat parazi[ii care se pot instala pe suprafefele nevtrtiDrate ale arborilor.<br />
La aceqtia se mal adaugi un cortegiu <strong>de</strong> parazi{i care pitiund ln arbori prin rini.<br />
In quercetele noastre, dup6 <strong>cu</strong>m s-a menlionat, nu existd aproape nici un iubor€ care sa<br />
nu pr'ezinte rini produse <strong>de</strong> cei mai variati factoli. Dintre acestia li vom areta pe cei mai comuni.<br />
Astfel, prin.ci.<strong>cu</strong>la{ia oamenilor, vehi<strong>cu</strong>lelor, vitelor qi transportul bugtcnilor ln.parchete,<br />
se rlnesc rddlcinile <strong>de</strong> suprafa!tr pre<strong>cu</strong>m qiSaza tulpinii arborilor' In tre<strong>cu</strong>t' oamenii<br />
r[neau arborii ln ceutarea celor mal buni pentru doage, Fili <strong>$i</strong> alte titrebuinfAri. Prin dobo'<br />
rlrea neatentd a acestor arborialegisezdreleautulpinilegi Se rupeaUramurilearborilorvecini'<br />
Lo<strong>cu</strong>itorii mai au obiceiul <strong>de</strong> a rupe ramurile verzi <strong>de</strong> pe arbori <strong>cu</strong> ocazia strlngerii <strong>de</strong> usce'<br />
turi. Zipada, promoroaca Ei grindina pot prodDce ruperi sau rini pe ramurile verzi. usciciunea,<br />
dupi <strong>cu</strong>m s-a aretat. provoace uscarea ri<strong>de</strong>cinilor din straturile superioare ale solu-<br />
Iui, ca <strong>$i</strong> uscarea ramurilor dinspre vlrful coroanei. In acelaqi mod acfioneazi apa stagnanti<br />
pe terenurile plane <strong>cu</strong> soluri grele. Arbgrii izolati brusc prin exploatlri pot fi dduna{i prin arsura<br />
scoa{ei, urmate <strong>de</strong> o uscare pa4iale a ramurilor din coroani situate <strong>de</strong>asupra porfiunii <strong>de</strong><br />
truncLi<strong>cu</strong>scoarta cdzuth.Se mai produc rdni in urma elagajului natural. Insectele,la rlndul<br />
lor; stnt cauza unor multiple rini provocate prin roa<strong>de</strong>rea trunzelor, siparea <strong>de</strong> galerii tn<br />
seoarte gi lemn, sag prin lnleparea organelor tinere'<br />
Toate aceste rini, inditerent <strong>de</strong> cauza care le-a produs qi <strong>de</strong> m{rimea lor, constituie porfi<br />
.<strong>de</strong> intrare pentru o serie <strong>de</strong> paraziti, care intervin mai mult sau mai pulin intens ln procesul<br />
<strong>de</strong> uscare a <strong>stejar</strong>ilor.<br />
Astfel, s-a observat p{trun<strong>de</strong>rea prin rini a urmtrtorilor paraziii mai importanli (insectele<br />
dupi Gr. Elies<strong>cu</strong>, 1\I. Ene, St. Negru) i<br />
ir1 pe ridn6ini<br />
D) la baza tulpinii<br />
c)'ln regiunile mijlocii<br />
<strong>$i</strong> superioare<br />
ale tulpinil, care<br />
beneliciazi <strong>de</strong> lumini<br />
din ce ln ce<br />
mai inteusd<br />
d) pe ramuri mai<br />
groase<br />
insecta<br />
ciuperca<br />
insectc<br />
ciuperci<br />
Platgpus cglindrus,<br />
Armillaria mellea.<br />
I Plotgpus cglindrus,<br />
I Vulgtts hemiPterus,<br />
I D4trocetes uillosus,<br />
I Gaslerocer<strong>cu</strong>s sp,<br />
\<br />
( Inonotus drua<strong>de</strong>us,<br />
I Gano<strong>de</strong>rma lucid.um,<br />
i Fisfulina hepatica,<br />
f ,Steream lntstrtlosum (ln.duramen) ;i<br />
L Stereum hirsulum,<br />
I Trametes quercina (ln alburn)<br />
insecre <strong>de</strong> scoarri<br />
I tt;:;:ff"i;:;!'h,?:{:.""' "r"<br />
insgcte <strong>de</strong> scoartl<br />
{ crrombg*cerdo, cossas cossus.<br />
qr lemn (<br />
( Xgleborus monograqhus'<br />
insecte rle lemn I Lgmerglon nauale, eLc-<br />
I Tramex magus, Xgphidria longicollis' etc'<br />
, Crtloto sulpliutea, pe cioturi <strong>de</strong> ramuri<br />
I nnellinus ignarius subsp. Iriuiolis, Po-<br />
I rtc sP'<br />
ciuperci -<br />
I Inonotus. drgad.eus, Fistulina hepatica'<br />
| Stereum ltustttlosum, etc. In duramen;<br />
I Trametes unicotot, Tr. pachuodon' Ste'<br />
'<br />
I<br />
reum hittutumr etc' ln alburn'<br />
insecte<br />
Xgleborus sp. Xgphidria sp' etc'<br />
ciuperci I Cl7thris quercina, Corticium quercinium,<br />
'etc'<br />
t<br />
In tot lungul acestor axe, pornind <strong>de</strong> Ia rini, se mai gisesc ata<strong>cu</strong>ri.ln alburn ale ciupercilor<br />
Opliosloma sp. qi ale bacteriilor Erwinia sp, De reguli, acetti lrltimi parazili slnt tran<br />
r76
sportati <strong>de</strong> insectele din genurile Ccrambgx,<br />
altele.<br />
CercetArile li<strong>cu</strong>te <strong>de</strong> I.C.E.S. au pus.tn evi<strong>de</strong>nli rolul pe care-l joac{ ciupercile din genul<br />
Ophiostoma gi bacteriile din genul Erwinia ln uscar€a <strong>stejar</strong>ilor.<br />
S-a dovedit ci acest grup <strong>de</strong> parazili este se<strong>cu</strong>ndar gi se insinuea2i prin rdni ln orice arbore.<br />
Nu exist[ arbore, oriclt <strong>de</strong> sinitos, care si nu prezinte - pornind <strong>de</strong> la o rari5. clt <strong>de</strong> mici -<br />
o infiltrafie a bacteriilor. Arborii ln plini vigoare <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare au posibilitatea <strong>de</strong> a sttrVili<br />
asemenea infiltralii. L.a atborii <strong>de</strong>bilitali insd, pe misurl ce ata<strong>cu</strong>rile <strong>de</strong> insecte spofesc infec-<br />
{iile se repettr, ata<strong>cu</strong>l se generalizeaza, putlnd duce la mbartea lor lntr-un timp mai s<strong>cu</strong>rt sau<br />
mai lung,<br />
Prin efectul combinat al <strong>de</strong>folierilor produse <strong>de</strong> insecte, urmate <strong>de</strong> perioa<strong>de</strong> <strong>de</strong> secet{,<br />
sau al siagnirilor ln<strong>de</strong>lungate <strong>de</strong> aptr ln sol, urmate cle ata<strong>cu</strong>l ciupercii Armillafia, se poate<br />
produce uscarea.unui mare numdr db arbori. Totugi, procesul <strong>de</strong> uscare nu ar fi luat proportii<br />
atlt <strong>de</strong> lngrijoritoare, daci la cortegiul <strong>de</strong> diundtori fizici gi patogeni areitat nu s-ar fi aliturat<br />
gi ace.sti ultimi paraziti din genurile Ophiostomu <strong>$i</strong> Erutinia, care au dat procesului <strong>de</strong> .<br />
uscare un caracter intens, produclnd o boalil utor transmisibili, <strong>cu</strong> caracter a<strong>cu</strong>t.<br />
'<br />
Din arboril izolali s-au Putut izola gi <strong>de</strong>terrnina urmitoarcle specii aparlinlnd genurilor<br />
Ophiostoma qi Eruiniu:<br />
Ophioslorna oalachi<strong>cu</strong>m C. C. Georg., I. 'feod. Plalgpus, Xgteborus, Lgmexglon, Tomoxia ql<br />
et M. Bad.; Ophiostoma roDoris C, C. Georg.<br />
et I. Teod., pe st€jar ; Erwinia aalachica C. C, Georg. et M. Bad. ; Erwinia ualachica t. optca<br />
C. C. Georg et. M. Bad., pe <strong>stejar</strong> (Q. Robur); Erwinia quercicoltt C. C. Georg. et M. Bad., pri<br />
gorun (Q. pebaea\,<br />
Dim pe s<strong>cu</strong>rt <strong>de</strong>serierea acestor specii.<br />
Opftioslomc oalqehi<strong>cu</strong>m C, C. Georg., I. Teod. et M. Batl. prezinti peritecii <strong>cu</strong> uD glt<br />
lung <strong>de</strong> 485 - 662 $,. Ascosporii sint ln formA <strong>de</strong> sernilund, <strong>cu</strong> extremitdlile as<strong>cu</strong>lite, <strong>de</strong> 3,6<br />
- 4 p, lungime, Ca forme imperfecti (metagenetice) prezinti pe Rinotrichum ualachirum, ltolrite<br />
<strong>de</strong> pe <strong>stejar</strong> din pAdurea Stejlret (raionul G<strong>de</strong>gti).<br />
Ophiostoma roboris C, C, Georg. et I. Teod. prezinti peritecii mai mari, <strong>cu</strong> glt mai lung,<br />
<strong>de</strong> 476 - 900 pr, lungime; ascosporii sint alantoizi 9i mai mici, <strong>de</strong> 3,2 - 3,5 p lungima. Ca<br />
forme imperfeite prezintd pe Hgalo<strong>de</strong>ndron roboris $ Graphium roboris. Izolati <strong>de</strong> pe <strong>stejar</strong><br />
din pAdurea Varnita ;i altele (regiunea Ploeqti).<br />
Erwinia aalachica C, C. Georg. et Jtl. Bad. este un cocobacil, mic plui la mijlociu, <strong>cu</strong><br />
forme subsferice, oroidale eliptice sau <strong>de</strong> pi;cot, <strong>de</strong> I - 2,6 !r. lungime. Reduce o serie <strong>de</strong> zdharuri<br />
fAri producere <strong>de</strong> gaze, Nu reduce nitralii. Izolati cle pe <strong>stejar</strong> din pidurea Yarnila (regtrr!<br />
nea Ploegti),<br />
Erwinia ualachica C. C. Georg. et M; Bad. f.. opaca este mai mici ca formd tipicS, coloniile<br />
sale pe geloztr slnt mal pulin transparente. A fost izolat:i <strong>de</strong> pc <strong>stejar</strong> din pidurea<br />
Bogdana (raionul Gnegti).<br />
Erwinia guercicola C. C, Georg. et lI. Bad. se <strong>de</strong>osebe,te <strong>de</strong> specia prece<strong>de</strong>nti prin<br />
celule mai mici 9i insuqirea <strong>de</strong> a recluce nitralii. -A fost izolatd pe gorun in pldurea Lucieni<br />
(raionul Gnegti).<br />
Vom ardta pe s<strong>cu</strong>rt mai jos simptornele bolilor produse <strong>de</strong> accgti paraziti. Ei se introduc<br />
ln vasele <strong>de</strong> lemn din ultimul inel al alburnului, <strong>de</strong> un<strong>de</strong> se rispln<strong>de</strong>sc sub form{ ilsulard ln<br />
{esuturile lemnului gi scoartei. Bacterioza nu se poate i<strong>de</strong>ntifica ln mod cert <strong>de</strong>clt pe baza<br />
simptomelor interne. Activitatea bacteriilor se pune ln evi<strong>de</strong>nli o dati <strong>cu</strong> inceperea cir<strong>cu</strong>la-<br />
{iei sevei; ln acest timp, dacd se <strong>de</strong>scojette tulpina infectat{, pe suprafala cilindrirlui lemnos<br />
se observe dungi longitudinale colorate ln brun-rogcat. In secliirire transversali'aceste<br />
dungi corespund unor pete brune,"din regiunea unui grup <strong>de</strong> vase al{trlrate infectate. Aceste<br />
pete pornesc <strong>de</strong> la o galerie <strong>de</strong> insecte.<br />
La arborii viguroti petele rimln izolate gi prin <strong>de</strong>zvoltarea ulterioarir a inelelor anuale<br />
slnt duse ln profunzime; tn acest caz se pot consi<strong>de</strong>ra ca lo<strong>cu</strong>ri <strong>de</strong> atac cicatrizate. La exem'<br />
plarele <strong>de</strong>perisante, petele se mdresc, conflueazd, se lntind pe toati regiunea alburnului gi pe<br />
lntredga cir<strong>cu</strong>mferinli a tulpinii sau riddcinilor infectate. Examinarea mcrsului pctelgr ne<br />
19 Btudti Ei mrcetiri. vol. X'l-<br />
777
3ratii ci propagruea bastcriilor'se face.prin vase ln sens longitudinal gi pria celulele ra!e!o"<br />
meilular tn sens transversal. Infeelia. pactryiei r.eggette la arborii pertect snnltogi, dat filnd<br />
c{ se poato <strong>de</strong>zvolta submers tn eeva din vase.<br />
Eramenul mic.roscopic ne arati cd baqteria din vase emtgreaze h Fsuturile lemnului"<br />
scoartBl <strong>$i</strong> ale cambiului. Ea vegeleazl.atlt intracelular, clt gi lntercelular, l[r{a omorl celu-.<br />
lelo vii. Ca urmaro a ata<strong>cu</strong>lui, se lnreg;lstreaz{ reaclii ale tesutulul prin producerea <strong>de</strong> gone<br />
<strong>de</strong>.rlni, h <strong>cu</strong>prinsut portiunilor <strong>cu</strong> bactedt fi prin astuparea vaselor <strong>cu</strong> tile.<br />
Pe misurd ce bacteriile st[vilesc pnn aceasta cir<strong>cu</strong>lafia sevei, aorul pltrun<strong>de</strong> ln vaee fi<br />
asttet se pregAte$te terenul pentru invazia specillor <strong>de</strong> Ophiostomd. Acestea aegeteazL,b motl<br />
normal, saprofitic tn ramurile uscate din <strong>cu</strong>prlnsul coroanei, tn care stnt introduse <strong>de</strong> lasecte.<br />
In conditii do tmbog[tire a vaselor <strong>cu</strong> aet, speciile <strong>de</strong> Ophiosloma,trec ln stadiu parazitar li<br />
pitrund prin vase, <strong>de</strong> obicei <strong>de</strong> sus tn jos, ln alburnul tnci tn viatd irl arborilor infectafi. Sinptomul<br />
tnbolntrvirii alburnului se pune tn.evi<strong>de</strong>nfi printr-o coloralie rnai albicioas[ a asestuia,<br />
(ca urmare a. petxun<strong>de</strong>rii aerului tr vase), iar duptr uscarea porfiunii infectate, vasele se umplu<br />
<strong>cu</strong> o refea <strong>de</strong> hife negricioase.<br />
Dup[ invazia speciilor <strong>de</strong> Ophtostoma procesul <strong>de</strong> formarqr<strong>de</strong> tile este mult sporit li ca,<br />
urmare, cir<strong>cu</strong>latia sevei ln portiunilq infectate lnceteazi total.<br />
In sectiune trausversal[ alburnul uscat prezinti puncte negricioas€, iar ln socfiune longitudinald<br />
linii negrtcioaso, produse <strong>de</strong> hifele ciupercil <strong>de</strong>zvoltate ln vasele largi. Se. observ6.<br />
ctr, dac{ la tnceput bacteria a pregtrtit terenul pentru ptrtrun<strong>de</strong>rea ciupercilm, o datd ciuperca<br />
intrati elimintr bacteriile, iar simptomele .bacteriozei dispar. Fenomenul constitule qn exemplu<br />
tipic <strong>de</strong> atac combinat <strong>cu</strong> etape do alutor li antagoni$te<br />
Din cele <strong>de</strong> mai sus se ve<strong>de</strong> c{. uscarea stelarului se aseaminl mli mult <strong>cu</strong> ussanea ulmului,<br />
lo ambele cazurl intervenind agenti care produc astuparpa (tromboza) vaselor, optirse<br />
cir<strong>cu</strong>latiei Bevei prin inelele periterice ale alburnului <strong>$i</strong> pitarea alburnului, <strong>de</strong> irn<strong>de</strong> gi numele<br />
ds alterare cromatictr a lomnului. Spre,<strong>de</strong>oseblre <strong>de</strong> ulm, la <strong>stejar</strong> Darticiptr doi agenli: o bacterie<br />
gi o. cluperce; ln sfryit, virulenfa acestora este mult mai redusif oeea ce pOrmito <strong>stejar</strong>ilor,<br />
ln conditti bune <strong>de</strong> vegelatie, sE se refactr.<br />
Stuiliul repartlflei parazitilor aqintifi arat[ o porfect_.i dcpen<strong>de</strong>nti ds tactorii cllmatici,<br />
edafici qi blotici ddundtori. StatiuDile <strong>de</strong> uscare a steJarilor sbt situato ps soluri compactc sau<br />
put€Ioic drenate. Teritoriul <strong>cu</strong> cele mai frecvente usc{rl corespundc qu zona <strong>de</strong> inlluenfl a<br />
vlnturilor cal<strong>de</strong> gi uscate. <strong>de</strong> la sud-esl In aceste conditil edgltcG ii altmatice, ata<strong>cu</strong>lpanzililor<br />
se iutensilictr iu arboretele <strong>de</strong>gradate, la vlrste tnaintate, mai ales ln cele provenito din<br />
listari sau rlnite prin exploat{ri nechibzuiter sarr prln aplicarea necorecti a meto<strong>de</strong>lor <strong>de</strong><br />
tratament, mai ales a noto<strong>de</strong>i prin tdierl succesive. ,<br />
4. CEnCETAnI EFE(TUATE rN-ANU 106r $ 196g<br />
In <strong>cu</strong>rsul anilor 1951 gi 1952 s-au efectuat oercet[,ri ln pd,tLurile : Mija,<br />
Gruiu, Brlnzea; MH,rcegti, Neagra, Lucieni, Ailinca gi Stejnret, <strong>cu</strong>prinsc<br />
in perimetrul precizat la lnoeputul acestei luoriri. A mai foet cercotat$,<br />
qi pd,rlurea Dobruga, din dreapta Oltului. De aici lnsb s-au <strong>cu</strong>fes numai<br />
iafe ca"e privesc'pioblemele -d,o amenaiare a p6durilor. S-a re<strong>cu</strong>rs la<br />
acea,st6 solu.tie, <strong>de</strong>oarece celelalte p5d.uri, tr eare s-au efectuat cercetd,ri<br />
<strong>de</strong> regeuerare, ameUorare, pedologie Si fitopatologie 1-a1r fost amenaiate<br />
gi nu s-au putut reoolta toate tlatele necesare unui stualiu <strong>de</strong> aceasttr, naturtr-<br />
Toate baaurite cercetate Blnt situate in regiunea colinelor joase qi mai<br />
ales ln zona <strong>de</strong> treeere d.e la regiunea cimpiei la cea a colinelor.<br />
Pd,clurile fir care s-au efeotuat cercet{,rile au fost astfel alese inclt s6,<br />
prezinte situalii clt mai yariate, atlt in ceea ce privegte grtuYit'at'etu fenomenului<br />
<strong>de</strong> usiare cit qi contliliile stationa,le gi cl.intre acestea mai ales cele<br />
edafice, iar meto<strong>de</strong>le cie regen'erare qi-refacer6 stabitite sd poat{, fi ctt mqi<br />
complete.<br />
r7s
Pent'ru exemplificare dh,m mai ios o s<strong>cu</strong>rtS, . <strong>de</strong>scriere a citorva din<br />
aceste pdduri.<br />
Pidurea lfiiia este situat5, pe terasa Cricovului,la nord. d,e Moreni. Este<br />
un codru <strong>de</strong> gorua ou pufin <strong>stejar</strong> pedun<strong>cu</strong>lat (0,9 gorun * 0,1 steja;r).<br />
fn[,]!imea medie a arborilor este <strong>de</strong> 25 m, iar diametnll tLe 45 * 50 cm.<br />
Conriisten{a arboretului tn prezent, duph, extragerea arborilor uscali, variazd<br />
lntre 0,4 gi 0,8. Subarboretul, instalat sub formd, <strong>de</strong> ochiuri, este<br />
neregulat rd,splndit, suprafala acoperitd, variind fur diferite p6,r!i ale pdtlurii<br />
<strong>de</strong> la 30/o pinh la'7ia/o, ln medie 50o/o. In ochiurile o<strong>cu</strong>pate <strong>de</strong> subarboret,<br />
consistenla acestuia fiintl mijlocie, litiega este relativ sublire (grosimea<br />
aproximativ 1 cm) qi tasatf,,. In spaliile ilintre ochiuri, pfltura vie estr:<br />
abun<strong>de</strong>ntil,.<br />
$olul este in-telenit, cenuqiu-<strong>de</strong>schis <strong>de</strong> podzolire se<strong>cu</strong>ndar5', <strong>cu</strong> inmltrqtinare<br />
superficiald, period,ic5, qi <strong>cu</strong> slab5, hleizare in orizontul B.<br />
La to-ti arborii existenfi se observ5, usc6ri in eoronament in propor{ii<br />
rliferite. I-,a cei mai mul-ti (cca. 75o/o\, nscarea a <strong>cu</strong>prins 25 - 30o/o d,itt<br />
coronament; la ceilalli, aceasta este mai pulin avansatd.<br />
Pidurea Miree'qti este situatd, atlt pe terasa Cricovului, cit qi pe teren<br />
rnai jos, <strong>cu</strong> caracter <strong>de</strong> luncd, inalt5,.<br />
$pre tleosebire cle p6durea Mija, pidurea este codru cle <strong>stejar</strong> <strong>cu</strong> pulin<br />
gorun (0,9 <strong>stejar</strong> -l- 0,1 gorun). Din arboretul b5,trin n-au mai ri,mas <strong>de</strong>cit<br />
a,rbori lzola|,;i, <strong>cu</strong> ind,llime ce variazd' in jurul a 22 m qi diametrul cle 45 -<br />
50 cm.<br />
Tineretul <strong>de</strong> <strong>stejar</strong> fur amestec <strong>cu</strong> arlar td,tf,r5,sc gi p6,r, pre<strong>cu</strong>m ,si subarboretul<br />
format tlin pi,ducel, m5,ceq, lemn ciinesc gi porumbar este redus,<br />
formind ochiuri ce nu acoperd, <strong>de</strong>cit 10 * 16% ctin suprafa!5,.<br />
Solul, complet qi <strong>de</strong>s inierbat. este d.e tipul cenuqiu-d.eschis t1e poclzolire<br />
se<strong>cu</strong>ndar[.<br />
Arborii bdftdni ee a,u rnai r6mas au coronamentul uscat in proporlie<br />
<strong>de</strong> 30 - 35%.<br />
Pidurea Neagra este sit'uat5, tot pe terasa Cricovului. Dste un codru<br />
<strong>cu</strong> o compozitlb intermediard, intre aceea, a p5durii Mija qi cea, a pbdurii<br />
M6rceqti (<strong>stejar</strong> 0,71+ gorun 0,3). fndllimea arborilor variazd, intre 28<br />
qi ' 30 m gi tliametrul intre 55 gi 60 cm.<br />
fn cei,a ce privegte consist'onla arboretului, pddurea Neagra prezint5,<br />
tlou$ aspeete foarte diferite. Intr-un arboret consistenla este.<strong>de</strong> 0,7 - Or8,<br />
iar ln altul vecin, situat ln aceleaqi condi-tii sta,tionale. <strong>de</strong>spirfit_<strong>de</strong> prirnul<br />
numai printr-o linie somierd, consisten-ta a tost redusd, la 0,3 - 0,4 prin<br />
td,ieri principale.<br />
In arboretul <strong>cu</strong> consistenla mare existd, un subarboret continuu. Pd,tura<br />
moarttr, este abun<strong>de</strong>ntd, qi afinatd,. Pdtura vie lipseqte. fn arboretul <strong>cu</strong><br />
consisten$a micil, subarboretul lipseqte sau este extrem <strong>de</strong> redus; probabil<br />
a fost distrus <strong>cu</strong> prilejul efectutrrii td;ierilor principale. Solul este complet<br />
qi<strong>de</strong>s inierbat. fnambele arborete solul este <strong>de</strong> tipul brun-cenugiu (podzolit).<br />
In arborotul <strong>cu</strong> consistenfa <strong>de</strong> 0,7 - 0,8, <strong>cu</strong> subarboret, starea d.e<br />
vegetafie este bun5,; uscarea <strong>stejar</strong>ilor b6,trini nu s-a prod.us nici cel pulin<br />
la virf. In'schimb, ln arborotul <strong>cu</strong> consistenla redus5,, toli arborii au oorouamentul<br />
par<strong>$i</strong>al usoat, uscare eare ajunge pind, la 600/o din coronament<br />
sau chiar mai mult. De asemenea,, aici al fo$t, <strong>$i</strong> arbori <strong>cu</strong> uscare mai<br />
ava_mattr, chiar totali,, dar aceqtia au fost extraqi anterior cercetflrilor.<br />
trle m5,rginim la aceste exemple. Din ele rezri]td, varietatea intensittrlii<br />
procesului <strong>de</strong> uscare qi a concliliilor edafice. Aceste elemente sint<br />
amplu unaliz,at'e ln capitolele respective din lue,rarea <strong>de</strong> fatd,.<br />
17$
Materialul a fost sistematizat in funclie <strong>de</strong> speeifi<strong>cu</strong>l cerceti,rilor -gi<br />
Anume : clima, Solul, <strong>regenerarea</strong>, <strong>arboretelor</strong> Cu refaCerea pe oale artificialfi,,<br />
amenajarea plduiilor ryi concluzii g-enera]e..<br />
. O u doua"parte'a lucrd,rii; <strong>cu</strong>prinrle lndrumdrile tehnice lintq,gplte^ng<br />
baza concluzii'ior tlectuse din cercete,rile efectuate. Acestea, <strong>de</strong> altfelr slnt<br />
instrucliunile publicate in anul'1950, imbun6tf,,tite ln urma noilor cercetd,ri.<br />
rr. pARIOADELE DE USCACIUNB SI DE 5ECETA ln tnmTORIILB<br />
FORESTIERE CU FNNOMENE DE USCARB II\TENSA--<br />
PerioatLele <strong>de</strong> usc5ciune qi <strong>de</strong> secpti reprezinti, o probleml compleTS,.<br />
Factorii care intervin jn_ pi'oducerea<br />
..acestui<br />
fenomen sint numeroqi qi<br />
interacliunea lor clestul tle complicati.<br />
Tn tez6' generald,, seceta inseamnd, uscdciune - atlici, lipsd, <strong>de</strong> pr99ipitalii<br />
- la-care se i,claug5,,in perioa<strong>de</strong>le tle vegetalie qi temperaturi riitieate,<br />
care <strong>de</strong>Pd,qesc normala.<br />
iauzele caie provoacd, aeeastfl, stare atmosfericd, au fost studiate qi se<br />
gtie ch ele so explicd, prin prezenla centrilor <strong>de</strong> mare presiune batometricd',<br />
adicd a anticiolonilor.<br />
Secetele au fost cercetate in lara noastrfi, t3l qi au dus la concluzia ctl,<br />
situaliiie atmosferice in care se ivbsc se pot lmp5,r!i ln 4 categoriiSi agurye<br />
I<br />
un riraximum barometrio ln estul eontinentului - maximul siberian<br />
._ (situafie mai frecventi toamna gi.iarna) ; -<br />
un miximum barometric lntins din vestul continentului plnh, in regiunile<br />
noastre - m&ximul azoric - (situafie mai frecventa, vara) ; -<br />
un briu <strong>de</strong> mare presiune intre'est qi vest, rcalizat' prin unirea celoi<br />
doud, maxime - azoria qi siberian - (situa{ie'mai frecventS, toamna) gi<br />
un centlu d,e maximd, presiune ln Europa Centrald,.<br />
Un stucliu ite ctetaliu [9i] asupra secetei ttin anul 1946 confirmd, qi pentru<br />
anul 1946 aceste concluzii generale.<br />
Din acest cad.ru mare al probilemei, in mod. obiqnuit se merge .la.<br />
o cerccta,ro<br />
statisticd, d.e <strong>de</strong>taliu, pentru stabilirea, perioA<strong>de</strong>lqr_<strong>de</strong> uscd'ciu:re-qi<br />
d.o secet6. Se inlelege prin's6ceti qi usc5,ciune intervale <strong>de</strong> timp s-t-abilitg<br />
in caiie itu se inregistreazk. preciplt<strong>$i</strong>i.. Astfel, 5 zile ff,rd'<br />
precipdagii "onoeogiooal, ihseamn5, o perioaclf,-<strong>de</strong> uscficiune' 14- zile..conse<strong>cu</strong>tive filr{'<br />
i,foi i" jrim5,tatea rece a anului qi 1O zile conse<strong>cu</strong>tive fd,ri precipitalii in<br />
jumd,tat-ea caldd, inseamni, o perioadd, <strong>de</strong> seceti,.<br />
Clasificarea aceasta iqi ari temeiul in consi<strong>de</strong>ralii agricole. .Plantele<br />
<strong>cu</strong>ltivate anual, <strong>cu</strong> sistemul lor radicelar sgperficial, sint influenlate sen-<br />
*iUii Ou varialiiie tte precipitafii, pentru care mot'iv petioaclele<br />
aeestea s<strong>cu</strong>rte iqi "roiitAgtot au justificare.<br />
In <strong>cu</strong>ltura forestieii, insd,, speciile care constituie p6clurile noastre iFi<br />
intind ridd,cinile ln sol ta mar6 adincime, utilizind rezervele <strong>de</strong> api' din<br />
*oi p"ov.tite fie tlin precipitafii, fie lin apa freatic5,. Din aceast6' catzd'<br />
nu itnt afectate <strong>de</strong> lipia adpre'cifiitafii in mdsura in care resimt lipSa acestora<br />
plantele agricole.<br />
.- i" consecin!?, examin&re& perioa<strong>de</strong>lor <strong>de</strong> secetd, qi uscd,ciune se va<br />
tace fininctu-se ieima <strong>de</strong> reparti-iia precipitafiilor pe luni qi in <strong>cu</strong>rsul arflor'<br />
r Indrumirl tehnice privind <strong>regenerarea</strong> gi ameliorarea <strong>arboretelor</strong> <strong>de</strong> <strong>stejar</strong> <strong>cu</strong> fenomene<br />
<strong>de</strong> uscare intensr- Indrumdri tehnico I'C'E'S' No' 60'<br />
. " <strong>de</strong> Dr. Ing. T, Blldnicd qi Aurora Tomes<strong>cu</strong>'<br />
r80
Deosebit <strong>de</strong> aceasta, se va cerceta gi efectul combinat al temperaturii<br />
qi precipitaliilor aqa <strong>cu</strong>m se exprimd, in intlicii <strong>de</strong> ariclitate, <strong>cu</strong>m .5i distribu.tia<br />
precipitafiilor, temperaturii qi umid.itd,lii atmosferice in crrrsul perioa<strong>de</strong>i<br />
<strong>de</strong> vegetafie, pentru a se putea <strong>de</strong>sprin<strong>de</strong>, prin aceastd metod{,.<br />
eontl.i-tiile climal,ice in care s-au <strong>de</strong>zvoltat pdtturile in <strong>cu</strong>rsul ultimilor 10 ani.<br />
Se consi<strong>de</strong>rd,.<strong>de</strong>ci o perioad6 d"e timp mai lung5, nu numai anul in carc<br />
s-a produs fenomenul <strong>de</strong> uscare, pentru cd, aqa dupi, <strong>cu</strong>m se aratd, ln altd,<br />
lucraro [9], seceta nu apare dintr-o ilatd,; ci reprezintf, o consecinfd, a unei<br />
serii <strong>de</strong> a<strong>cu</strong>muld'ri <strong>de</strong> situalii <strong>de</strong>favorabile vegetafiei. Cu aceasti, ocazie<br />
reamintim ,1i aici c5, <strong>de</strong>fini{ia propriu-zisd, a secetei este greu d.e dat numai<br />
in funclie <strong>de</strong> un ,singur element meteorologic - precipitaliile - sau <strong>de</strong><br />
doud, elemente meteorologice - precipitalii .si temperaturi - sau ehiar<br />
<strong>de</strong> trei elemente meteorologiee - precipitalii, temperaturi qi umid.itate<br />
atmosfericI<br />
Ffi,rd, a intra iu consicleralii ecologice, trebuie s5, mertlion5,m cd fenomenul<br />
<strong>de</strong> secetd, se produce propriu-zis atunci cind, concomitent <strong>cu</strong> lipsa<br />
<strong>de</strong> precipitafii, se lnregistreazf,, qi uscarea plantelor. Dar este un lucru constatat<br />
cd, fenomenul <strong>de</strong> uscare nu se produce intotcleauna cind cantitatea<br />
<strong>de</strong>.pr:ecipita{ii este redus5,; apoi, la aceeaqi cantitate nu se produc efecte<br />
cle secet5, in toate regiunile, pentru motivul cd, intervinqi'a<strong>$i</strong> factori<strong>de</strong><br />
exemplu. natura ,;i starea solului, caracteristicile microclimatice respective,<br />
etc. Totuqi, precipitaliile reprezint5 impreuni, <strong>cu</strong> temperaturile qi<br />
umiditatea atmosferich,, factorii <strong>de</strong>terminanfi. De aceea se vor cerceta<br />
aceste elemente climatice pentru regiunea dintre Olt qi Buzi,u, in care este<br />
<strong>cu</strong>prinsd, zona o<strong>cu</strong>pat5, cte pddurile <strong>de</strong> <strong>stejar</strong> <strong>cu</strong> fenomcnul <strong>de</strong> uscare intens6,<br />
Ne-am servit <strong>de</strong> datele pluviometrice <strong>de</strong> la 19 staliuni: Pite,;ti, Piscani,<br />
Cimpulung-Muqcel, Tirgovi,;te, I3robu, Clmpina, Ploe.;ti, Buzdut<br />
Bu<strong>cu</strong>reqti, Alexandria, Roqiorii <strong>de</strong> Ved.e qi Strihare!, situate in zona ce -<br />
cetati, ryi la periferia ei.<br />
Pc'ntru examinarea inilicilor <strong>de</strong> ariclitate a temperaturilor, precipitaliilor<br />
gi umiditd,.tii atmosferice in perioada <strong>de</strong> vegetalie, au fost folosite<br />
date furnizate numai <strong>de</strong> 6 staliuni : Piteqti, Cimpina, Buzfiu, Bu<strong>cu</strong>reqti,<br />
Alexanclria, Strihare!, pentru c5, numai aici se puteau g5,si aceste date.<br />
1. ANALIZA. REGIMULUI PLUVIOMETRIC<br />
Cantiti,.tile d.e precipita{ii inregistrate la staliunile pluviomet'rice menfionate<br />
permit constatd,rile pe care le enumertrm pentrufier:are stafiunein parte.<br />
Piteqti,, Ju<strong>de</strong>eind. dupf,, cantit5,.tile lunare, <strong>de</strong>ficitele pluviometrice s-au<br />
inregistrat variabil in anii 1941 - t949, marcind o intensitate mai mare<br />
in L942,1943, 1945, 1946, 1947 qi 1948 gi in lunile din porioacla <strong>de</strong> vegetalie<br />
(tle exemplu in 19412, 1943,194b, 1946) qi in lunile <strong>de</strong> repaus vegetativ<br />
(<strong>de</strong> exemplu in !94,2143,7945,1946,7947 qi <strong>cu</strong> <strong>de</strong>osebire in 1948149).<br />
De exemplu, valorile procentuale ale <strong>de</strong>ficitului pluviometric tn iarna<br />
Ig42l43 au fost in <strong>de</strong>eembrie 79\2 - 94,2o/o, in ianuarie 1943 exce<strong>de</strong>nt,<br />
apoi'in fetrruarie 1"943 - 88%, in martie 1943 - |to/orin aprilie 1943 -<br />
33o/o. Deficitul continud in iulie - 47o/o, angnst * 87o/o, septembrie -<br />
- 48o/o, octombrio - 67"/o.<br />
In 1945 <strong>de</strong>ficitul este aproape general; ln februalie 1945 - 93o/o, in<br />
martie * 80%, aprilie - 25o/o, mai - 80o/o, iunie * 43o/o, iulie - 260/o,<br />
auguot - 96o/o, BeBt€mbrie - 7\o/o, octombrie exce<strong>de</strong>rrt.<br />
Situa{ia s-a repetat gi ln 1946, in mod continuu din iarnfi, ptni ln<br />
toamnb gi anume : in ianuarie 31o/o <strong>de</strong>ficit, in februarie 560/o, in martie<br />
181
260/o, aprilie 59o,/o, mai 32o/o, iunie 33o7o, iulie ??o7i, august 61|o, iar uep'<br />
tembrie 660/o.<br />
'194?<br />
Iarna Lg'i6147 a fost mult exce<strong>de</strong>ntard,, pentrq caprim[vara sX'<br />
tie tle,*"*"oi,a cLeficitard,; <strong>de</strong> exemplu in-martie t9+f -76%, aprilie<br />
- 70;0% 9i mai * 72%.<br />
tn liiriit. este <strong>de</strong> <strong>de</strong>mnalat <strong>de</strong> asemenea perioada cleficitartr, tlin septembrie<br />
1048, cind s-a inregistrat un tleficit <strong>de</strong> l2o/9'<br />
rl.in oo6o-Orie -<br />
S7% din noiembrie - 8zo/",-din <strong>de</strong>cembrie - 92o/o, din ianuarie 1949 -<br />
sOtt/i. Ain februarie - g6itl";<br />
'Situalii luna martie a fost exce<strong>de</strong>ntarl.<br />
analoage se iritlinesc la Piscani, Clmpulung-Muggel <strong>$i</strong> ple^q*'<br />
Ln Brebu se'conslate, un tleficit mult mai accentuat lncd, din anul 1940'<br />
continulndu-so pin5, in 1949 ln tot timpul anului.<br />
Din examit'tdrea datelor relinem <strong>de</strong> asemenea, ca un fenomen ftapant'<br />
<strong>de</strong>ficitul pluviometric inregistiat in anii 1-948 qi 1949 aproape pentru totalitatea<br />
staliunilor consi<strong>de</strong>rate.<br />
De exerirplqla pitagti, incepind d.in septembrie 19L8 pin5, in februaric<br />
tg49 inctusi-v, s-a inregisirat rin <strong>de</strong>fjcit fiuviom,etric pe_^timp tte 6luTI,<br />
valorile procentual* oaliind irrtre 52o/o in septembrie qi<br />
!60/0 i"_tqPry"tg.<br />
Tra Fiscanr,, d.in iulie 1948 plne in februarie 194-9 (q luni <strong>de</strong>ficitare)'<br />
tn cani P - cantitatea preeipitatiilor anuale, iar T - temperatura medie anualb:<br />
gontru indicele <strong>de</strong> ariditate lunar (t/ se folosegte formula:<br />
rr<br />
irr:72P<br />
t+1ol<br />
iln care, p qi t reprezlnttr valorile medii lunare <strong>de</strong> precipitafii 9i temperaturi.<br />
In lipsa unor date complete a trebuit sd, ne limit6,m Ia examinarea indicilor.anuali<br />
tle ariditate numai pentru 6 staliuni. Yalorile respectivo stnt<br />
tre<strong>cu</strong>te ln tabelul 1-. Pe baza acestor d.ate s-au intoe,mit graficele <strong>de</strong> mai<br />
jos (fig. 1 qi 2).<br />
Piley'i<br />
Slriharel<br />
Fig. 1. Inilicii ile ariditate anuali, fafi <strong>de</strong> normali lrr stafiunile :<br />
Piteqtin Strihare{, Chpina.<br />
Chiarf,clin seria acestor date lipsesc unele observalii pe anii 1944 -<br />
- 1945. i<br />
In grafi<strong>cu</strong>l respectiv am lnscris in abscisi anii cons@utivi 1941 - 1949,<br />
iar in ordonat5, valorile indicelui anual cle a,riditate.<br />
Irinia orizontald, intreruptd, reprezint5, valoarea normali, pentru indi-<br />
€ele <strong>de</strong> aridibate anual. Dreptnnghiurile respective reprezintd, valorile<br />
inclicilor*<strong>de</strong> arid.itate in anii 1941 - 1949.<br />
1<br />
.t{/rxandna Bu<strong>cu</strong>reslr Eazaa<br />
Fig. 2. Indicii <strong>de</strong> ariditate anuali fafi <strong>de</strong> normali ln stafiunile:<br />
Alexanfuia, Bu<strong>cu</strong>reeti gi Buziu.<br />
183
1941<br />
1542 .<br />
1943 .<br />
1944<br />
1945<br />
1946<br />
rg47<br />
1e4b .<br />
1949 .<br />
normala<br />
1941<br />
7942 .<br />
1943 ,<br />
1944 .<br />
1945<br />
1946<br />
7947 .<br />
1948<br />
1949 .<br />
normala<br />
194r<br />
7542 .<br />
1943<br />
1944<br />
1945..<br />
1946 .<br />
1947<br />
1948..<br />
1949<br />
normala<br />
58,8125,4<br />
_l 67,9<br />
_l 0r0<br />
I<br />
67,0175,8<br />
63,3119,8<br />
7e,3147,2<br />
61,2176,2<br />
28,617,4<br />
6'71 0r0<br />
63,6145,9<br />
YN<br />
ulo<br />
30,3<br />
70,5<br />
35,0<br />
3,5<br />
JJ<br />
49,01<br />
r3s,ol<br />
n,nl<br />
-l<br />
n,*l<br />
-t 78,5<br />
20,115,4<br />
1r5l l14<br />
41,6t28,1<br />
l14<br />
39,1<br />
34<br />
7<br />
2r7<br />
72,8<br />
1<br />
Iniliell dc rrldltate lunarl ql anuall<br />
Ale*andria<br />
21,81 24,4147,8<br />
21,31 8,5i 26,8147,2<br />
60,4116,5<br />
54,01 18,616517<br />
1,el 15,11 22,5126,7<br />
7O,41914<br />
25,41 48,6130,1<br />
7,8i 1,11 6,3114,0<br />
3s,8184,0<br />
48,51 19,1158,7<br />
34,61 7,6116,5<br />
3-1,11 10,11 20,7134,7<br />
6,el 2,71 s,4l lg,2<br />
30,0117,8<br />
L2,11 r1y7<br />
15,11 3e,1126,O<br />
2,rl o,ol 7,7136,1<br />
41,71<br />
7,51 6,6122,O<br />
1e,31 14,01 6,el23,7<br />
40,8178,0<br />
17,61 34,4165,0<br />
6,01 3,61 3,41 2,5 11,2140,1<br />
5,31 21,1122,6<br />
34,51 54,61 8,81 0rl 15,1157,0<br />
24,61 25,3125,7<br />
27,2 22,91 5r9<br />
Bu<strong>cu</strong>re$ti<br />
2r,ol43,9<br />
23,2130,9<br />
69,21<br />
tz,s<br />
ro,ll rs,gl rr,rl<br />
24,5 11,41 29,4153,5|<br />
25,?l56,3<br />
42,9 45,21 n,AI 43,4<br />
22,4128,9<br />
912 18,21 60,8124,5<br />
14,41 3'3<br />
42,2 50,51 2r,7127,5<br />
26,41oo,<br />
t<br />
1,8 23,31 3,1 | 14,4<br />
7,5114,O<br />
56,3 11,21 23,6124ro<br />
13,1135,3<br />
10,1 1,91 1s,9154,5<br />
12,71<br />
3r0 8,81 34,11 69,1<br />
5,01 at<br />
60,5 1e,71 13,e1 32,6<br />
9'11 1,4<br />
oel<br />
31 24 ll27 | 43<br />
23<br />
27,e1 8,51<br />
I ro,ol s,el<br />
| 24,01 2,el<br />
I<br />
o,ol 10,21<br />
I<br />
7,01 3,01<br />
I<br />
1e,01 6,nl<br />
| 8,71 24,21<br />
| 8,41 6,21<br />
| 28,31 70,31<br />
34,81<br />
74,6<br />
74,51<br />
93,1<br />
5'31<br />
22,8<br />
54,41<br />
36,8<br />
20,01<br />
4,8<br />
32,11<br />
29,7<br />
73,71<br />
54,8<br />
DR<br />
16,01<br />
n,ul<br />
20,5<br />
31 t<br />
l21l21l<br />
34<br />
Tabelal t<br />
27,6<br />
35,0<br />
22,9<br />
34,3<br />
15,2<br />
23,1<br />
23,3<br />
17,4<br />
24,6<br />
21,7'<br />
32,51 33,1<br />
6,11 31,6<br />
8o,?l 27,5<br />
5,31 28,2<br />
67,71 r2,8<br />
56,81 23,2<br />
69,61 29,8<br />
8,01 18,5<br />
29,51 26,2<br />
37128<br />
2l,l<br />
37,9<br />
29,8<br />
63,9<br />
71,7<br />
6'4<br />
21,819'6<br />
16,0146,2<br />
,,rl 612<br />
;'l 49,9 ;,115,3<br />
4'2]| t7,5 r8,1 27ro<br />
|<br />
7,41 1,5 3'3120,7<br />
4,91 4'2 56,31 82,0<br />
54,41 21,01 35,11 25,6162,7<br />
22,0<br />
19,51 2,71 2,31 14,41 o /rD ,,<br />
20,71 7,61 17,51 1,ej13,1<br />
40r1<br />
2r,51 -l-l75,el 32,1 OR<br />
14,51 5,01 3,71 33,11,ro<br />
59,2<br />
10,61 9,11 8,11 47,2145,5<br />
132,5<br />
23,21 3,21 2,rl 27,0160,6<br />
61,4<br />
2e,el 4,81 7,ol 1,ol 6'0<br />
3,01 714 13,e15212<br />
4,61 21,s1 5,21 2,7126,6<br />
18,6<br />
30,512E,3<br />
25,01 36,9 21,21 19,71 22,11 22,0125,9<br />
34,4<br />
32,2<br />
21,6<br />
27,5<br />
17,0<br />
21,7<br />
24,8<br />
27,7<br />
22,0<br />
23,4
1941<br />
1942<br />
1943<br />
1944<br />
1945<br />
1946<br />
1947<br />
1948<br />
1949<br />
normala<br />
t<br />
1941<br />
1942 .<br />
1943<br />
194,I<br />
1945<br />
1946<br />
1947<br />
1948<br />
1949<br />
normala<br />
1941<br />
7942<br />
1943<br />
t944 .<br />
1945<br />
1946<br />
7941<br />
1948<br />
1949<br />
normala<br />
''nndicli<br />
<strong>de</strong> ariditate lnn&ri<br />
Ctmpitta<br />
108,3 42,4 26,4123,3<br />
75,2171,9<br />
38-81 'l 11,3 52,6152,8<br />
110,1 1,4 trt 5r6 84,615,2<br />
21,2 120,7 l 19,2128,5<br />
15,7 ;,1 -r- 2e,2124,8<br />
|<br />
19,7 6, 2e,111-2,2<br />
29,7127,5<br />
77,3 103,3 2'31o12<br />
23,0149,5<br />
33,8 5, 3'el18,3<br />
48,41<br />
o, 49,51119<br />
27,3179,3<br />
44,0 4'1,3142,s<br />
55,1[ 58,4<br />
17t,2<br />
174,9<br />
65,1<br />
50,6<br />
33,0<br />
3,7<br />
61,8<br />
140,7<br />
25,7<br />
8.1,5<br />
Pite;ti<br />
Striharel<br />
"r l u*,<br />
69,0<br />
L7,3<br />
15,7<br />
51,8<br />
33,5<br />
41.7<br />
32,1<br />
36,0<br />
44,8<br />
TabeIuI 1 (continuare)<br />
30,31el,el<br />
49,3 r01,2 tnn 58,0<br />
13,9113,3134,7<br />
69,9.<br />
4r3 40,0<br />
23,213q5l<br />
0r6 33,7 58,8 31,5<br />
47.8136,3i<br />
101,7 15,0<br />
3;rl18,11<br />
32,2 1' 108,4 2',<br />
19,6177,0<br />
-- 164,4 30,6<br />
;'l e'6137,1<br />
32,3 86,6 40,1<br />
21,3121,8111,8<br />
10,8 0,7 31,6<br />
54,91e'11<br />
415 54,3 18,5<br />
35,7134,4134,3<br />
33,8 42,2 1u<br />
48,01 11,6133,6171,6147,3100,31<br />
14,9152,2<br />
7e,61 52,e156,8113,0156,5<br />
12,01 17,411r0<br />
46,3i90,1<br />
25,41 95,5<br />
25,1<br />
2r8<br />
4,81 3,7120,5168,2133,3<br />
17,01 3,0112,4<br />
9,6140,8<br />
74,9<br />
80,51 50,9152,t1<br />
31,0<br />
3,21 7,3124,?l<br />
;.1 ,rrl ,t,<br />
16,?l 27,0112,0125,3125,0<br />
34,61 14,41<br />
20,e1 o,9l 717<br />
5,81 8,71 7r7<br />
81,7157,0<br />
34,3<br />
26,1121,9<br />
56r8<br />
n,*l63,0<br />
106,5<br />
e6,31 7,110'0114,114n,5<br />
17,11 15,01 24,6163,5147,6<br />
1,51 55,113,9123,1163,5<br />
21,31 36-512.8<br />
40,61 35,2112,5<br />
32,01 60,5110,3<br />
31.7149,6<br />
3,81718<br />
8'7151,0<br />
93,3<br />
8,0<br />
38,71 34,4135,9i<br />
33,8138,6<br />
32,31 22,6134,4<br />
32,61 47,6 34,2<br />
47,7<br />
75,O<br />
or0<br />
19,8<br />
27,2<br />
44rg<br />
5,1<br />
0.0<br />
29,8<br />
14,7 23,51 sl,31 21,61 8,6 3,9142,O147,9<br />
43,3 3s,11 12,e1 2e,31 6,6 9,014'el<br />
7,3<br />
,:t rt,4l 36,21 32,?l 4'0110,419,4<br />
18,01 7,51 20,21 31,4 1s,01 36,0162,0<br />
3r6 20,21 3,zl s4,il 16,0 3r,l 3'0141,4<br />
23,4 16,01 21,21 e,3l o,o o'0112,1130,5<br />
3r8 6,51 6,81 28,61 13,2 18,410'0125,0<br />
0'0 5,31 48,91 64,31 6,7 17,010'31<br />
73,5 B,el 1s,21 zs,jl 2B,r 46,e1e'31<br />
21,4 rs,zl zs,ol 30,11 2s,o15,5121,01on<br />
i,o<br />
33,2<br />
78,0<br />
128,8<br />
i,,<br />
50,5<br />
37,0<br />
28,0<br />
45,6<br />
14,7<br />
25,0<br />
32,1<br />
26,3<br />
31,0<br />
34,5<br />
26,3<br />
25,1<br />
19,1<br />
24,8<br />
t7,5<br />
23,2<br />
18,2<br />
2l,g<br />
24,3<br />
185
Eraminarea acestor grafice permite, <strong>cu</strong> rezerv[, in unele c;azrcri -<br />
pentru anii 1944 - 1945 eind nu *vem d.ate complete, - constata,rea<br />
ci incepincL din anul 1943, indicele <strong>de</strong> ariditate anual este sub valoarea<br />
normal[.<br />
Aceasta ne face s5, cre<strong>de</strong>m ctr, efeetele uscilciulnii au furceput sd, se oumuleze<br />
din 1943, pentru a <strong>cu</strong>lmina tn 1945, contiiuintLu-se totu,;i qi tn anii<br />
urmdtori, fapt pe care 11 confirmi, gi'eraminarea datelor privitoa,re Ia preeipitafii,<br />
- un<strong>de</strong> <strong>de</strong>ficitele pluviometrice stnt evid.ente.<br />
Diir'examinarea ttetaliatd, a indicilor cle aricl"itate lunari il <strong>de</strong><strong>cu</strong>rsul<br />
mai multor ani, se constatd, lnsd, ci, ln <strong>cu</strong>rsul perioa<strong>de</strong>i <strong>de</strong> vegeta-tie, <strong>de</strong><br />
cele mai multe ori, indicele lunar <strong>de</strong> ariditate se situeazfi sub valoarea<br />
normald, fie la inceputul perioailei <strong>de</strong> vegetalie, fie in plin5, perioadb <strong>de</strong><br />
vegeta,tie; prin aceasta se conJirmf, constatarea g,nterioard,, cd, perioada<br />
<strong>de</strong> usc{,ciure pare a fi lnceput ln anii 1942 L943.<br />
.-<br />
s. coNDITrIr.E CLTMATICE lr rrnrOeDA DE VEGETATIE<br />
Oercetarea perioa<strong>de</strong>lor d.e uscS,ciune ne-a in<strong>de</strong>mnat s5, verificd,m in ct:<br />
mi,surd, sint satisf5,<strong>cu</strong>te concli.tiile <strong>de</strong> dxisten!5, a pS,cturii ilr perioada <strong>de</strong><br />
legetalie (aprilie-septembrie inclusiv).<br />
Unii autori consi<strong>de</strong>ri, c5, pidurea apare qi existenfa ei este posibilb<br />
acolo und.e cantitatea tle precipitafii, in perioada mai-august, este d.e cel<br />
pu{in 50 mm, <strong>cu</strong> conililia ca umitlitatea atmosfericd, s5, nu fie prea sctrnftil<br />
(nu se ind.ic5, cifre), sau cantitatea minimi cle precipita-tii necesa,rl,<br />
si nu fie mai mictr, <strong>de</strong> 100 mm, iar umiilitatea atmosferic5, s5, nu scad[ s1D<br />
5o o/.'<br />
Nu sint <strong>cu</strong>nos<strong>cu</strong>te datele care au condus la aceast5, regultr, da,r aga<br />
<strong>cu</strong>m s-a verificat qi ln alte !5ri. <strong>de</strong> exemplu in Europa Central5,, aceste<br />
contlilii sint satisfd,<strong>cu</strong>te in regiuni geografice intinse.<br />
Regula este interesantd, ca formulare qi cle acee& am c5,utat sX, veri-'<br />
ficd,m in ce md,sur5, sint sa,tisffi<strong>cu</strong>te aceste contlilii ln regiunea consi<strong>de</strong>rati'<br />
rie noi.<br />
In acest scop arn folosit datele pe care ni le-au putut [:urtTiza stafiunile<br />
Strihare!, Piteqti, Clmpina, Buzd,u, Bu<strong>cu</strong>reqti qi Alexandria. Cifrele<br />
respective slnt tr"<strong>cu</strong>te tn tabelul 2. In acelaqi tabel am tre<strong>cu</strong>t precipitaliile,<br />
l,emperaturilo, umiclitatea relativd, gi intlicii <strong>de</strong> arictitate. pentru a putea<br />
irYea o privire d,e ansamblu.<br />
Din t xaminarea acestor tabele constatS,m mai lntli, c[ valorile norrnale<br />
<strong>de</strong> precipitalii qi urdiditate atmosfericd, satisfac condi$fflo generale<br />
rlin regula menfionati,, <strong>cu</strong> mult peste limitele admise ln ceea ce priveqte<br />
preoipitafiile. Deci, din acest punct d.e ve<strong>de</strong>re, staliunile noastre se afld,<br />
in cea mai autentici zond, forestieri.<br />
Urmi,rind variabilitatea cantithlii <strong>de</strong> precipitalii cle la an Ia an ryi valor'ile<br />
umiditd,lii atgrosferice, relipem faptul ci, in nicl un an nu se atinge<br />
valoarea limitd, citatd nici pentru precipitalii qi niei pentru umitlitatea<br />
irtmosferic5; dimpotrivd,, in ceea ce priveqtb precipitafiile, constatilry ch<br />
a,cestea slnt chiar mai mari rle 200 mm tn marea majoritate a cazurilor.<br />
Remarc6m insd, ci, ln unele perioa<strong>de</strong> din anii re<strong>cu</strong>nos<strong>cu</strong>li ca d.t ficitari<br />
in precipitalii, cte exemplu ln 1945 qi J.946, pentru Alexandria gi Strihare!<br />
- valorile oare<strong>cu</strong>m nu sint d"eparte <strong>de</strong> aceste limite <strong>de</strong> orientare generalE.<br />
Pentru a ne apropia <strong>de</strong> condi,tiile <strong>de</strong> la noi, putem consi<strong>de</strong>ra ea perioadd,<br />
<strong>de</strong> vegetalie intervalul aprilie-septtmbrie. In act'st interval <strong>de</strong> t'imp,<br />
valorile precipitafiilor, temperaturii qi umiditnlii atmosferice ce<br />
186
Valorile lunarc do tompcratur{, preeipltafii, rrmldltate atmosfGrle[ qi tnrtlGl<br />
tate pontru lunlle aprllic - septembrle<br />
1942<br />
1946<br />
1947<br />
!-alorile <strong>de</strong><br />
temperaturl . .l<br />
precipitalii....l<br />
umiditate Yo .l<br />
indici <strong>de</strong> ariditate<br />
i<br />
I<br />
temperaturi I<br />
precipitalii . . . .l<br />
umiditate%...1<br />
indici <strong>de</strong> ariditate .<br />
I<br />
rels I temperature .. .l<br />
1948<br />
I precipitalii . . . .l<br />
fumiditate%...1<br />
inaici <strong>de</strong> ariditate .l<br />
I<br />
temperaturfl I<br />
precipitafii . . . .l<br />
umiditate%...1<br />
indici <strong>de</strong> ariditate .<br />
I<br />
"-*-""-| precipital'ii .l<br />
umiditateY",..l<br />
indici <strong>de</strong> ariditate .l<br />
tempeiature<br />
precipitatii<br />
umiditate 7o .<br />
indici <strong>de</strong> ariditate<br />
temperatufe<br />
precipita!ii<br />
umiditate o/o .<br />
indici <strong>de</strong> ariditate<br />
temperaturA<br />
precipitalii<br />
umiditate o/o<br />
indici <strong>de</strong> ariditate<br />
I:l<br />
'l<br />
13r2<br />
42,3<br />
67,0<br />
21,8<br />
9r8<br />
89,1<br />
73,0<br />
54,O<br />
13,1<br />
29,2<br />
59<br />
15,1<br />
15,5<br />
1'6<br />
48<br />
7r5<br />
13,6<br />
34,8<br />
JI<br />
t7,6<br />
Alerandria<br />
15,5<br />
52,0<br />
72<br />
24,4<br />
18,2<br />
43,8<br />
60<br />
18,6<br />
18,4<br />
92r7<br />
61<br />
39,1<br />
18,4<br />
t5,7<br />
52<br />
orb<br />
17,4<br />
78,7<br />
62<br />
34,4<br />
Lunile<br />
runie I<br />
19,6<br />
118,0<br />
70<br />
47,8<br />
20,7<br />
168,2<br />
66<br />
oD,7<br />
1e,e | ,r,u<br />
19,0 I . 43,6<br />
46152<br />
7,6 16,5<br />
I<br />
22,7<br />
7l,l<br />
o/<br />
26,0<br />
19,5<br />
1ti0,0<br />
61<br />
65,0<br />
,*"<br />
20,6<br />
54,4<br />
70<br />
21,3<br />
2?'l<br />
5,1<br />
ct<br />
1r9<br />
21,7<br />
16,0<br />
49<br />
6,0<br />
2113<br />
22,2<br />
63 8,5<br />
27,8<br />
40,5<br />
58<br />
15,1<br />
24,1<br />
7,8<br />
46<br />
2'7<br />
25,6<br />
51<br />
0ro<br />
27,9 I 23,9 | 22,2<br />
58,7 | 54,6 | 37,6<br />
55156159<br />
22,0 | 19,3 | 14,0<br />
Tabelul 2<br />
do rrldt-<br />
s€Dt€obrie<br />
14,5<br />
54,8<br />
74ra<br />
26,8<br />
18,2<br />
610<br />
60,0<br />
22.5<br />
20,5<br />
19,8<br />
61,0<br />
7r7<br />
18,9<br />
16,8<br />
61,0<br />
6,9<br />
18?
1945<br />
1941<br />
r942<br />
1943<br />
7944<br />
1945<br />
1946<br />
l'&loril€ <strong>de</strong><br />
temperaturd<br />
precipitatii<br />
umiditate %<br />
indiei <strong>de</strong> ariditate<br />
temperaturi<br />
precipita!ii<br />
umiditate %<br />
indici <strong>de</strong> ariditate<br />
temperature<br />
precipitatii<br />
umiditate o/"<br />
indici <strong>de</strong> ariditate<br />
temperatufe<br />
precipitafii<br />
umiditate %<br />
indici <strong>de</strong> ariditate<br />
temperaturi<br />
precipita!ii<br />
umiditate o/o<br />
indici <strong>de</strong>'ariditate<br />
tempelaturi<br />
pr€cipitatii<br />
umiditate /o<br />
indici <strong>de</strong> ariditate<br />
temperaturi<br />
precipitatii<br />
umiditate %<br />
indici <strong>de</strong> ariditate<br />
ts+z I temperaturn I<br />
lprecipitatii...I<br />
f umiditate 7, ...1<br />
inaici <strong>de</strong> ariditate .<br />
I<br />
I<br />
12,5<br />
10,0<br />
47<br />
5'3<br />
13,3<br />
23,o<br />
65<br />
ll,4<br />
9r3<br />
72,7<br />
74<br />
45,2<br />
10,4<br />
86,0<br />
78<br />
20,5<br />
10,3<br />
39,8<br />
62<br />
23,3<br />
73,2<br />
21,8<br />
61<br />
71,2<br />
1948 temperaturl 73,2<br />
t?'2<br />
cc<br />
indici <strong>de</strong> ariditate<br />
8r2<br />
188<br />
l5,l<br />
2,4<br />
52 1q<br />
79,2<br />
51,4<br />
54<br />
21,1<br />
Bu<strong>cu</strong>te$ti<br />
15,8<br />
64,1<br />
70<br />
29,4<br />
18,2<br />
28'2<br />
60<br />
12,0<br />
14,6<br />
124,8<br />
72<br />
60,8<br />
15,8<br />
45,9<br />
66<br />
2t,7<br />
19,3<br />
54<br />
3r1<br />
18,0<br />
44,2<br />
56<br />
18,9<br />
77,1<br />
?7,t<br />
6E<br />
34,1<br />
19,9<br />
133,5<br />
68<br />
53,5<br />
21,5<br />
It4,l<br />
61<br />
43,3<br />
79,2<br />
59,6<br />
66<br />
24,5<br />
2L,0<br />
71,2<br />
64<br />
27,5<br />
27,4<br />
38,5<br />
58<br />
74,1<br />
23,0<br />
66,1<br />
56<br />
24,0<br />
21,6<br />
144,4<br />
59<br />
51,5<br />
19,4<br />
169,4<br />
65<br />
69,1<br />
22,2<br />
100,9<br />
63<br />
34r5<br />
21,8<br />
74,0<br />
7t<br />
,,1 C<br />
22,3<br />
43,0<br />
61<br />
16,0<br />
,rt<br />
64,6<br />
60<br />
24,O<br />
21,9<br />
o/<br />
oo<br />
24,2<br />
19,3<br />
52<br />
7rO<br />
25,7<br />
58,2<br />
50<br />
19,0<br />
23,8<br />
24,7<br />
ot<br />
8'7<br />
Continuare lqbelul g<br />
21,O<br />
14t,2<br />
ot<br />
54,6<br />
22,9<br />
10,8<br />
55<br />
3r9<br />
23,8<br />
8r4<br />
5()<br />
2r9<br />
27,7<br />
27,0<br />
62<br />
r0,2<br />
24rl<br />
8r5<br />
52<br />
3r0<br />
2L,5<br />
63,7<br />
65<br />
24,2<br />
l7,o<br />
20,0<br />
68 8r8<br />
16,6<br />
52,8<br />
73<br />
25,7<br />
19,6<br />
6r0<br />
63,0<br />
22,4<br />
7914<br />
35,3<br />
65,0<br />
14,4<br />
18,1<br />
62,O<br />
66<br />
26,4<br />
lg,2<br />
17,7<br />
59<br />
Iro<br />
21,2<br />
34,1<br />
58<br />
13,1<br />
18,9<br />
30,7<br />
65<br />
72,7
1941<br />
1942<br />
1943<br />
1944<br />
1945<br />
1946<br />
1947<br />
1948<br />
\-alorile <strong>de</strong><br />
temperaturd<br />
precipitatii<br />
umiditate 0/6<br />
indici <strong>de</strong> ariditate<br />
temperaturi<br />
precipitatii<br />
umiditate o/o<br />
indici <strong>de</strong> ariditate<br />
temperaturri<br />
precipitatii<br />
umiditate % . .<br />
indici <strong>de</strong> ariditate<br />
temperaturd<br />
precipitatii<br />
umiditate %<br />
indici <strong>de</strong> ariditate<br />
temperaturA<br />
precipitatii<br />
umiditate Y"<br />
indici <strong>de</strong> ariditate<br />
temperaturA<br />
precipitatii<br />
umiditate 70<br />
indici <strong>de</strong> ariditate<br />
temperaturir<br />
precipita!ii<br />
umiditate 96<br />
indici <strong>de</strong> ariCitate<br />
temperattrrir<br />
precipitatii<br />
umiditate o/o<br />
indici dc ariditate<br />
tbmperaturii<br />
precipitalii<br />
umiditate o/o<br />
indici <strong>de</strong> ariditate<br />
temperatura<br />
precipitaiii .'<br />
umiditate %<br />
indici <strong>de</strong> ariditate<br />
11,6<br />
35,6<br />
52<br />
19,7<br />
12,6<br />
18,1<br />
60<br />
9,6<br />
8,5<br />
71,3<br />
49,2<br />
t2,2<br />
11,6<br />
50 6,2<br />
1t<br />
9,7<br />
10,3<br />
76,4<br />
63<br />
49,9<br />
13,0<br />
33,5<br />
59<br />
t7,5<br />
14,4<br />
3'2<br />
54<br />
1,5<br />
13,1<br />
8r1<br />
53<br />
4,2<br />
1l,1<br />
13,0<br />
53<br />
7,4<br />
18,5<br />
33,0<br />
59<br />
13,9<br />
Ruzdu<br />
12,5<br />
44,2<br />
67<br />
27,O<br />
\7,7<br />
52,4<br />
65<br />
23,0<br />
14,5<br />
141,4<br />
64<br />
62,9<br />
1'5,4<br />
'1<br />
19,6<br />
40,4<br />
66<br />
16,4<br />
18,9<br />
43,8<br />
59<br />
18,1<br />
16rg<br />
126,6<br />
61<br />
56,3<br />
LunIle<br />
18,8<br />
78,"1<br />
69<br />
32,6<br />
1(\ I<br />
107,7<br />
68<br />
43,9<br />
20,6<br />
79,0<br />
63<br />
30,9<br />
18,9<br />
61<br />
20,7<br />
33,2<br />
63<br />
1' O<br />
20,5<br />
39,1<br />
60<br />
15,3<br />
23,0<br />
74,4<br />
54<br />
27,O<br />
21,4<br />
54,2<br />
67<br />
')(t ,i<br />
19,5<br />
201,6<br />
62<br />
82,0<br />
19,6<br />
128,9<br />
66<br />
52,2<br />
,to<br />
75,6<br />
63<br />
28,3<br />
27,4<br />
142,5<br />
70<br />
54,4<br />
21,8<br />
51,8<br />
61<br />
19,5<br />
21,5<br />
54,4<br />
59<br />
20,7<br />
21,7<br />
56,9<br />
64<br />
21,5<br />
23,4<br />
40,6<br />
56<br />
14,5<br />
25,4<br />
31r3<br />
53<br />
10,0<br />
23,4<br />
64,7<br />
59<br />
2:t,2<br />
21,4<br />
77,7<br />
ol<br />
toQ<br />
21,9<br />
124,0<br />
65<br />
5,6<br />
Conlinuare tabelul 2<br />
21,2<br />
182,9<br />
53<br />
70,3<br />
20,8<br />
54,0<br />
68<br />
21,0<br />
22,4<br />
714<br />
54<br />
2,7<br />
22,5<br />
20,8<br />
56<br />
/ro<br />
23,4<br />
13,9<br />
CD<br />
5'0<br />
25,5<br />
27,2<br />
52 9'1<br />
22,4<br />
13,2<br />
JI<br />
4'8<br />
roa<br />
56,4<br />
DI<br />
21,9<br />
14,0<br />
70,2<br />
.35,1<br />
18,8<br />
5r6<br />
54<br />
213<br />
18,4<br />
45,6<br />
65<br />
17,5<br />
18,4<br />
9r0<br />
62<br />
3,7<br />
?o,l<br />
22,4<br />
61<br />
8r1<br />
18,5<br />
5'2<br />
(i1<br />
2,1<br />
17,4<br />
16,1<br />
ri0<br />
7rO<br />
16,4<br />
12,O<br />
63<br />
5,2<br />
18e
Anil Vslorlle <strong>de</strong><br />
ls4t temperaturd<br />
precipitatii<br />
umiditate 70 .<br />
indici <strong>de</strong> aridltate<br />
7942 temperature<br />
precipitatii<br />
umiditate %<br />
indicl [e ariditate<br />
1943 temperaturA<br />
precipitatii<br />
umiditate %<br />
indici <strong>de</strong> ariditato<br />
ts44 temperatura<br />
precipitatii<br />
umiditate %<br />
indicl tle ariditate<br />
1945 temperaturi<br />
precipitatii<br />
umiditateo/o...<br />
indicl <strong>de</strong> ariditate .<br />
1946 temperaturtr<br />
precipitalil<br />
umiditate o/o<br />
indicl <strong>de</strong> ariditate<br />
tg47 temperaturA<br />
precipitatii<br />
umiditate %<br />
indici <strong>de</strong> ariditate<br />
t948 temperaturi . ,<br />
preciBita!ii<br />
umiditete o/o<br />
indici <strong>de</strong> ariditate .<br />
1049 temperaturi<br />
procipitalil<br />
umiditate%...<br />
indici ds ariditate .<br />
Lunlls<br />
Colrlinuuc tabclul t<br />
sDdlle m&i iunie lulio augxrsi s€trtfrbfle<br />
10,9<br />
40,7<br />
66<br />
23rB<br />
Iro<br />
98,9<br />
73<br />
11,3<br />
11rz<br />
9,9<br />
54 5;6<br />
uat<br />
Y<br />
1111<br />
21,6<br />
57<br />
12,2<br />
1214<br />
o14<br />
52<br />
0r2<br />
11,2<br />
32,4<br />
43<br />
18,3<br />
918<br />
2r5<br />
48<br />
1B<br />
Qtmpi<br />
12,g<br />
143,5<br />
74<br />
75,2<br />
15,5<br />
11,9<br />
64<br />
52,6<br />
13r0.<br />
162,2<br />
64<br />
84,6<br />
13,6<br />
37,8<br />
56<br />
1912<br />
16,8<br />
58,8<br />
63<br />
29,9<br />
16,0<br />
64,4<br />
62<br />
29,7<br />
15,5<br />
49,0<br />
ot<br />
23,0<br />
14,4<br />
98,5<br />
63<br />
4814<br />
16,5<br />
60,6<br />
63<br />
27,3<br />
a<br />
1618.<br />
168,8<br />
7l<br />
77,9<br />
18,4<br />
123,0<br />
65<br />
52,8<br />
17,0<br />
118,8<br />
64<br />
$12<br />
18r1<br />
16rB<br />
65<br />
28,5<br />
18,1<br />
5E,4<br />
65<br />
24,8<br />
20,1<br />
69,9<br />
56<br />
27,5<br />
L8,4<br />
110,5<br />
65<br />
49,5<br />
17,o<br />
72<br />
15,9<br />
1801<br />
78<br />
79r3<br />
19,2<br />
166,7<br />
72<br />
69,O<br />
19,2<br />
42,2<br />
65<br />
17,3<br />
19,0<br />
38,1<br />
60<br />
15,7<br />
18,7<br />
!24,1<br />
70<br />
51,8<br />
20,0<br />
83rB<br />
61<br />
33,5<br />
2?.,2<br />
a:<br />
20,3<br />
105,3<br />
68<br />
41,7<br />
18,7<br />
?6'8<br />
62<br />
32,1<br />
19r1<br />
8714<br />
76<br />
36,0<br />
18,4 I<br />
12,0<br />
'11,9 | 168,5<br />
70177<br />
30"3<br />
I e1,s<br />
19,5<br />
34,3<br />
62<br />
13,9<br />
20,8<br />
40,3<br />
58<br />
23,2<br />
18,3<br />
112,8<br />
69<br />
47'8<br />
20,0<br />
23,2<br />
56 312<br />
22,1<br />
t:<br />
18p<br />
184,1<br />
75<br />
78,9<br />
19rB<br />
52,1<br />
66<br />
21,3<br />
17,9<br />
12i,2<br />
65<br />
5419<br />
16,6<br />
29,6<br />
64<br />
13,3<br />
l7'o<br />
E2,1<br />
69<br />
36.5<br />
14iE<br />
76$<br />
74<br />
36,3<br />
110,2<br />
39,6<br />
59<br />
19"1<br />
19,0<br />
46,7<br />
73<br />
1s'6<br />
16,0<br />
22,5<br />
75 9'6<br />
15,0<br />
37,L<br />
66<br />
21,8<br />
15,0<br />
19,9<br />
69<br />
9r1
i.nli<br />
1941<br />
vrlodle <strong>de</strong><br />
t€mperaturl . .<br />
precipitafil<br />
umiditate o/o . -<br />
indici <strong>de</strong> ariditate<br />
1942 temperaturf,<br />
precipitatii<br />
umiditate %<br />
indici <strong>de</strong> ariditate<br />
1943 temperaturi<br />
precipitafii<br />
umiditate%....<br />
indici <strong>de</strong> ariditate .<br />
t9d,4 temperatura<br />
prectpitafii<br />
umiditate %<br />
indici <strong>de</strong> ariditate .<br />
1945 temperaturA<br />
precipitatii<br />
umiditate %<br />
indici <strong>de</strong> ariditate<br />
1946 temperaturd . '.<br />
precipita{ii<br />
,urlldltate /s<br />
indicl <strong>de</strong> ariditate<br />
ts47 temperaturd<br />
precipitatii<br />
umiditate 7o<br />
indici ile ariditate<br />
1948 tempetature<br />
precipiiafii<br />
umiditste % . ,.<br />
indici <strong>de</strong> ariditat€<br />
19t19 temtrraturA.<br />
precipltetti<br />
umidltatp %. . .<br />
tndlcl <strong>de</strong> additate<br />
I Lunile<br />
I<br />
Continuata tdbdtl g<br />
r-<br />
I I I t t--.--i-.-<br />
I arrtue<br />
11r3<br />
59,5<br />
67<br />
33,6<br />
8,3<br />
86,8<br />
lo<br />
56,8<br />
10,9<br />
35,8<br />
62<br />
20,5<br />
9'2<br />
83,4<br />
69<br />
52,r<br />
913<br />
39,8<br />
63<br />
24,7<br />
11r8<br />
21,9<br />
67<br />
12,Q<br />
13,0<br />
50<br />
72,7<br />
45,3<br />
56<br />
%16<br />
10,6<br />
6t7<br />
48<br />
3'9<br />
|<br />
*r<br />
Pitegti<br />
i<br />
r-iu<br />
I tori" | *s*t I geDt€mbds<br />
13,?l t7,7 1 19,8 I rS.sl rZ.S<br />
148,3 l. 109,2 i 249,4 | SO.e I ee.o<br />
6sl6elr0lzzlro<br />
74,6<br />
147,3 1100,3 l|14,e1sz,z<br />
16,6<br />
28,8<br />
65<br />
13,0<br />
73,2<br />
131,9<br />
70<br />
68,2<br />
13,9<br />
60<br />
7712<br />
16,1<br />
50<br />
7rl<br />
16,5<br />
55fg<br />
65<br />
25$<br />
16,0<br />
30,6<br />
t54<br />
14,1<br />
15,5<br />
135,E<br />
70<br />
63,5<br />
!7rs<br />
53,1<br />
57<br />
23,1<br />
lg,4<br />
138,5<br />
69<br />
56,5<br />
77,5<br />
84,8<br />
66<br />
33,3<br />
19,1<br />
75,1<br />
62<br />
31,0<br />
'19,4<br />
54,4<br />
61<br />
trt<br />
20,6<br />
63,8<br />
59<br />
25,O<br />
19,3<br />
99,0<br />
61<br />
40,5<br />
17,6<br />
108,6<br />
7t.<br />
47,6<br />
16,E<br />
142,O<br />
64<br />
63,5<br />
20,3<br />
30,3<br />
66<br />
12,o<br />
20,0<br />
42,6<br />
58<br />
17,O<br />
19,4<br />
84,4<br />
67<br />
%,6<br />
20,8<br />
57,3<br />
,oo<br />
20,9<br />
23,9<br />
76,4<br />
lU<br />
5,8<br />
21,4<br />
55,9<br />
62<br />
21,3<br />
19,?<br />
98,8<br />
63<br />
40,6<br />
19,8<br />
79,4<br />
70<br />
32,0<br />
20,2<br />
43,9<br />
62<br />
r7A<br />
2l16<br />
8r0<br />
55<br />
3,0<br />
19,A<br />
84,8<br />
67<br />
14.4<br />
21,0<br />
214<br />
51<br />
0r9<br />
23,6<br />
24,4<br />
46<br />
Er7<br />
19,1<br />
88,7<br />
67<br />
36,5<br />
20,1<br />
88,3<br />
M<br />
35,2<br />
18,9<br />
t45,9<br />
64<br />
60,5<br />
17,8<br />
2'3<br />
64 1r0<br />
t7,g<br />
28,9<br />
66<br />
12,4<br />
16,1<br />
*<br />
lo<br />
17,2<br />
16,1<br />
D'<br />
7rl<br />
19,0<br />
10,1<br />
'lD<br />
7r7<br />
16,'l<br />
6,2<br />
63 2'8<br />
15,7<br />
26,9<br />
M<br />
12,6<br />
15,2<br />
21,7<br />
73<br />
10,$
1941<br />
7942<br />
1943<br />
1944<br />
r947<br />
1948<br />
1949<br />
199<br />
\rdorile <strong>de</strong><br />
temperature<br />
precipitalii<br />
umiditate 70<br />
indici <strong>de</strong> ariditate<br />
temperature<br />
precipitaiii<br />
umiditate % .<br />
indici <strong>de</strong> ariditate<br />
temperature<br />
precipitalii<br />
umiditate %<br />
indici <strong>de</strong> ariditate<br />
temperaturl<br />
pr€cipitatii<br />
umiditate %<br />
indici <strong>de</strong> ariditate<br />
temperaturi I<br />
precipitatii . . . .l<br />
umiditate%...1<br />
indici <strong>de</strong> ariditate .<br />
I<br />
temperaturI<br />
precipitaiii<br />
umiditate o/o<br />
indici <strong>de</strong> ariditate<br />
tcmperaturi<br />
precipitatii<br />
umiditate 70<br />
indici <strong>de</strong> ariditate<br />
11,9<br />
43,0<br />
78<br />
41,7<br />
I,t<br />
62,3<br />
69<br />
39,1<br />
11,8<br />
20,8<br />
56<br />
2rl<br />
11,3<br />
32,1<br />
59<br />
18,0<br />
10,4<br />
34,4<br />
74<br />
20,2<br />
I<br />
temperatuli . . .l 12'7<br />
precipitatii I 30,4<br />
umiditate ozo .l 56<br />
indici <strong>de</strong> ariditate '<br />
|<br />
l<br />
16,0<br />
temperature .<br />
precipita!ii<br />
umlditate 7o<br />
indici <strong>de</strong> ariditate<br />
14,5 ..<br />
13,4<br />
60<br />
6r5<br />
13,2<br />
10,3<br />
58 5,3<br />
Slrthatel<br />
14,6<br />
64,3<br />
79<br />
31,3<br />
16,8<br />
28,9'<br />
64<br />
72,9<br />
14,2<br />
73,1<br />
69<br />
36,2<br />
15,6<br />
19,0<br />
5t<br />
7r5<br />
28,7<br />
8r9<br />
66<br />
3,7<br />
17,1<br />
15,5<br />
?l<br />
6r8<br />
16,5<br />
108,0<br />
68<br />
48,9<br />
Lunlle<br />
20,1<br />
54r4<br />
tc<br />
2r,6<br />
20,1<br />
73,3<br />
67<br />
rot<br />
18,5<br />
69<br />
32,7<br />
20,2<br />
5org<br />
53<br />
20,2<br />
20,4<br />
87,6<br />
34,5<br />
20,5<br />
72,5<br />
61<br />
28,6<br />
18,5<br />
152,8<br />
68<br />
64,3<br />
18,1<br />
55,6<br />
60<br />
23,1<br />
iurie<br />
2l,5<br />
22,8<br />
n,<br />
8r6<br />
21,4<br />
17,4<br />
D/<br />
6,6<br />
2\,5<br />
82,5<br />
58<br />
31,4<br />
23,0<br />
43,5<br />
54<br />
16,0<br />
2s'e<br />
45<br />
o,0<br />
22,9<br />
36,2<br />
60<br />
73,2<br />
20,8<br />
17,3<br />
54<br />
6,7<br />
20,9<br />
72,4<br />
61<br />
28,1<br />
|<br />
Continuarc tabclul 2<br />
***,<br />
22,O<br />
24,0<br />
D/<br />
9,0<br />
24,L<br />
17,4<br />
48<br />
4,0<br />
21,4<br />
34,0<br />
DI<br />
13,0<br />
25,7<br />
4S<br />
0,0<br />
20,9<br />
47,4<br />
64<br />
18r4<br />
21,8<br />
45,O<br />
,t<br />
17,0<br />
20,4<br />
I 18,9<br />
56<br />
46,9<br />
seDtcmbrle<br />
19,1<br />
lL,2<br />
OI<br />
4r9<br />
19.9<br />
26,1<br />
,t<br />
10,4<br />
17,7<br />
83,2<br />
/c<br />
36,0<br />
19,1<br />
7'1<br />
57<br />
3,0<br />
2t,o<br />
31,3<br />
51<br />
12,l
catact(,rizeaz6, zon('lc rle step[, silvostcpi ;i zonii foresticr5, sint cele<br />
t recrrtc in tahelttl 3.<br />
Tabelul 3<br />
Datele medii norntale asupnr preclpitrliilor, tempefaturii 5l unrklitflfli relativc a aomlril<br />
pe zone <strong>de</strong> vegetalie, In perloada aprllie - septembrie<br />
Stepn<br />
Silvostepl[.<br />
Regiuuea forestieri<br />
SruVOS7'EPA<br />
Alexandrict<br />
PreciDitetii<br />
lum<br />
256,?<br />
33C,3<br />
448,3<br />
1941<br />
1942<br />
19.13<br />
1944<br />
1945<br />
1946<br />
7947<br />
1948<br />
1949<br />
19,1r<br />
1542<br />
1943<br />
794,4<br />
1 945<br />
1946<br />
1947<br />
1 948<br />
1949<br />
1941<br />
1942<br />
1 943<br />
1944<br />
1945<br />
1946<br />
1947<br />
1948<br />
1949<br />
18,3<br />
18,0<br />
17,O<br />
remnemtnrl I Prectritatii<br />
ocl-*<br />
Umiditate<br />
IIEG I tIN.[iA .I.'O RES<br />
"I-ER.4<br />
Bu<strong>cu</strong>re;ti<br />
77,7<br />
19,0<br />
78,7<br />
18,1<br />
79,7<br />
21,2<br />
19,8<br />
18,8<br />
18,2<br />
15,7<br />
17,l<br />
16,9<br />
16,2<br />
17,r,<br />
. 19,4<br />
17,6<br />
16,7<br />
16,5<br />
14,9<br />
16,1<br />
16,3<br />
Io, I<br />
18,0<br />
18,4<br />
16,3<br />
15,9<br />
15,'l<br />
369,5<br />
274,8<br />
327,6<br />
252,1<br />
732,5<br />
2s0,1<br />
310,1<br />
315,2<br />
426,3<br />
I'ite;ti<br />
7rl,2<br />
330,6<br />
332,0<br />
182,5<br />
201,5<br />
280,4<br />
503,7<br />
448,8<br />
Cimpinu<br />
660,1<br />
439,9<br />
457,4<br />
366,7<br />
328,9<br />
nlt,"<br />
47E,0<br />
60,8<br />
60,0<br />
61,7<br />
68<br />
62<br />
64<br />
6?<br />
JO<br />
5/<br />
59<br />
58<br />
Dt,<br />
'i6<br />
b/<br />
tf,J<br />
t),<br />
56<br />
to<br />
59<br />
6ir<br />
63<br />
x72<br />
-66<br />
e91<br />
. nt<br />
,. .62<br />
'. 58<br />
65<br />
62<br />
66<br />
18,2<br />
23,2<br />
33,2<br />
Acest'e cifre au fost stabilite, fdcindu-se media datelor normaler din<br />
cite 3'4 staliuni, consi<strong>de</strong>rate caracteristice pentru fiecare zond,, <strong>$i</strong> anume :<br />
Cd,l[,ra<strong>$i</strong>r Br6ila, ArmX,gcqti pentru step6,; Il,imni<strong>cu</strong>l S6rat, Buz6'u,<br />
Tabelul tl<br />
tralorlle <strong>de</strong> {omperaturd, preelpltalll, umidltato relativi a nerulrri li inillci ile arldltato<br />
pontru perloaila aprllie -- septembrie<br />
I e41l 17,1<br />
19421<br />
18,1r<br />
e43l 18,:l<br />
19441<br />
17,8<br />
e45l 20,0<br />
9461 21,0<br />
s47l 2o,1<br />
e48l 18,e<br />
949{ 18,ri<br />
1041<br />
L942<br />
1943<br />
7944<br />
1 945<br />
1946<br />
I947<br />
1948<br />
1 949<br />
1e,l11<br />
1e421<br />
1e431<br />
1e44[<br />
1e451<br />
1e461<br />
rs47l<br />
1e481<br />
1s49[<br />
16,?<br />
18,2<br />
18,1<br />
19,8<br />
27,{)<br />
19,4<br />
18,,1<br />
17,9<br />
17,r<br />
18,1<br />
18,4<br />
17,g<br />
19,1<br />
20,5<br />
75,2<br />
rR t<br />
77,7<br />
343,7<br />
352,7<br />
238,9<br />
431,0<br />
160,2<br />
219,3<br />
185,0<br />
307,4<br />
379,7<br />
llttzdu<br />
43G,7<br />
267,5<br />
219,4<br />
232,b<br />
216,3<br />
143,(l<br />
368,2<br />
trihar<br />
278,4<br />
277,1<br />
258,7.<br />
189,9<br />
742,6<br />
185,5<br />
334,:J<br />
311,3<br />
eI<br />
l, Stualii si celceC*ri, vol. XV.<br />
69<br />
ri2<br />
Jtt<br />
63<br />
51<br />
o()<br />
5it<br />
OJ<br />
58<br />
GB<br />
62<br />
a:,<br />
60<br />
56<br />
61<br />
58<br />
l)!t<br />
70<br />
ri5<br />
58<br />
59<br />
53<br />
59<br />
59<br />
l)t)<br />
25,1<br />
24,7<br />
t7,s<br />
31,2<br />
73,7<br />
18,1<br />
72,3<br />
21,3<br />
26,4<br />
32,6<br />
tlt<br />
14,7<br />
15,1<br />
14,7<br />
31,2<br />
2ti,3<br />
20,5<br />
15,4<br />
21,1<br />
13,1<br />
9,4<br />
12,7<br />
23,6<br />
22,5<br />
Uuridtt*tea |<br />
,.<br />
|<br />
,our"o u"<br />
&ridit&te<br />
2q,6<br />
18,9<br />
IrR<br />
20,6<br />
8,9<br />
1ti,1<br />
20,8<br />
22,0<br />
30,2<br />
51,5<br />
24,4<br />
2,4,7<br />
13,2<br />
13,7<br />
20,3<br />
'37r8<br />
34,8<br />
113,1<br />
33,8<br />
34,4<br />
27,6<br />
?n<br />
:16,0<br />
37,2<br />
193
Aletanilria, Ghimpafi-Ylaqca, pentru<br />
.<br />
silvostepd, qi Bu<strong>cu</strong>reqti, Ploeqti'<br />
Piteqti, Cimpina pen{ru _regiunea<br />
forestrera'<br />
th i.aporfi <strong>cu</strong> aceste dafe s-au comparat valorile pre-cipitafiilor, temneraturii-Si<br />
lmitlitd,tii relative in perioada aprilie-septembrie, pent'ru sta-<br />
[i""ifu-"oti.i<strong>de</strong>rate ih regiunea studiatd,, ajungindu-se la urrntrtoare]e concluzii.<br />
"---Yalorile<br />
precipita,tiilor qi temperaturii in anii 1941 -- 1949 arat{' c['<br />
pAaurife situite ii regiunea'forestier5, propriu-zlsd au suportat in<br />
-perio.?da<br />
ig+S - 1948 un caracteristic zonei <strong>de</strong> si'l,aostep!, iar cele din sitroostend,unreEim<br />
echiValent ""gifrr <strong>cu</strong> cel <strong>de</strong> stepd,, dupd <strong>cu</strong>m.reiese qi din tabelul '1.<br />
""-'D"-.,;;ilpt,,,pentru<br />
regiunea <strong>de</strong>^-sitvostepd, consi<strong>de</strong>yind datele din<br />
intervalul a$ri<strong>de</strong>--septembrid rle la Alexandrla qi Strihare!' iar pentlu<br />
for^estier6, |e cele <strong>de</strong> la Bueureqti gi Pite,lti, constatf,m urmS-<br />
""gioo*, toarele -'-tt^ :<br />
Attnandriz. In perioatla 1941-1949,-^temperaturile numai in 1941<br />
si f ++ au fost mai mi'ci O-cit normala (18'0"C) in timp ce precipitaliile tlin<br />
i"":l.itri.-*trlto" 1943, 1945, 1946, 194? qi 1948 au fost sub normalfi<br />
(339,3 ' mm).<br />
Lutndu-se in consi<strong>de</strong>ralie insd, valorile medii ale t'emperaturii in intreg<br />
intervalul 1941-1949, se'ob!,ine valoarea 18,9oc, mai mare <strong>de</strong>cit normala<br />
pcntru regiunea'rle silr-o,step5, (lp,p.'C).qi <strong>de</strong>clt. not'mala peltrtr reeiunea<br />
<strong>de</strong> step5" (1E,3"C). Pentru-precipil,afii'se obline o med'ie <strong>de</strong> 290'8<br />
il*, ir1e, d; saois rirm norm-ala pentru silvostepl qi 256,7 mm<br />
nortrrala -"-ii pentru st Pd,'<br />
Sirinareg.Coirsi<strong>de</strong>rindu-se fiecare an in pa1!e in pe,rioada 1941-1949<br />
ternperaturile humai in 3 ani (1941, 1944, 1049) sint mai mici <strong>de</strong>cit normati,<br />
1is,o"C), <strong>cu</strong> observalia c5,-sint t'ot*qi aproape- <strong>de</strong> normald', <strong>de</strong> eremplu<br />
1i,9JC in rg++ <strong>$i</strong> 1?;?'C in 1949; inrist,valorile <strong>de</strong>pq'q9s-c normala<br />
i"t"i"O i"-"aracteristicile pentru step5, i precipitaliile in 8 ani (observaliile<br />
Aitr fS+tr lipsesc) sint su6 normali,. Yaloarea medie pentru 1emper^atura<br />
in intervalirt fg4f -f949 ln perioacla aprilie-septemtrrie este 18,50C-,-mai<br />
mare <strong>de</strong>cit normala chiar pentru stepi, (18,3"0), iar caltitatea medie <strong>de</strong><br />
precipitalii c\e 2L.t,7 mm estb mai mictl chiar d.eclt, normala pentru stepa<br />
(256,1-r '- mtn).<br />
La llu<strong>cu</strong>re;ti. In toti anii consitlerali (19^41 -194-9l.tempera,turtr, :r,<br />
fost mai mare'clecit tlormala, pentru regiunea for:estieri, ([7r0"C)r iar precinitatiile<br />
'-- mai mici tlecit normala (448'3 mm)-<br />
Vuio"ir" medii pentm aoela,;i interval au fost : t,emperatura, 19,0"C<br />
fage ae-1i,0'C noimala pentm' regiunea, forestieri, consi<strong>de</strong>ratd,r 18l0:!l<br />
p"ht"" silvostepir, ;i 18,3'd pentru<br />
{."^pq,<br />
iar precipit,afiile 299,0 mm fafii,<br />
?le - 339,3 mm pentru silvostep5, gi 256'? mm-Pfnlru stepa'<br />
I-,a,'Pi.testi.-Regimul ptuvibmetric a fost <strong>de</strong>ficitar in pe'rioacla aprilieseptemtrrle'in<br />
fieiare ai; rle exemplu 33-0,tlrn-ry in 1942,<br />
???L0FT i"<br />
ffr?a. f gf .i-, mm in 1t)45, 901,5 mni in 1946, 980,4 mrn in 1947, fa!,[, tle<br />
448ri rntn,' normala penl,r'u regiunea -<br />
forestier['.<br />
jWediile pentru iniervalul 1541-1949 (ln perioacla ap-rilie-septembrie)<br />
4au pentruiemperatur5, valoa,rea 17,fq fa!f;, <strong>de</strong>-norm.3'1,3' 17,0'C qi pentru<br />
precipitalii (pe b ani) 322,6 mm ta1,X tte normala 443,3 mm pentr' regiirnea^forestlbre<br />
qi 339,3 mm perrtru silvostepfi'.,<br />
Mai expresiv'pare h, t pentru aceste situalii critice. indicele <strong>de</strong> ariditarc,<br />
intrutit<br />
efeciul conj-ugat al temperatulii- qj. precipitafiilor.<br />
S" qi "*t'"i-A aiii pentru anii 194i-fg+g concluzia stabilitS' mai inainte'<br />
,oo*" "'o"ti"*[, cd, ln'anii tionsiilerafi, in regiunile respeetive, condiliikr climatice<br />
194
alJ fo|t modificate, pidurile fiind obligate si, trd,iasc6, intr-un rcgim ele<br />
silvostepfi, qi stepb.<br />
- De exemplu_ la.-dlenandria, in silvostepl,, in anul 1g4b, indicii <strong>de</strong><br />
alielitate au in lunil^e aprilie-soptembrie valorile: 84,6 i 7r6i '16,b; 6,g;<br />
2,7 ;3,4.I1.anql 1946_: 15,1 ; 89,1 ; 26,0 ; 2,1; 0,0 ; Z,i liaieeaqi p'erioadX.<br />
In medie, <strong>de</strong>ci: 12,0 in 194b qi,15 in 1946 fa1d, Ae ZB,2 pdntru sil_<br />
vostepd gi 18,2 pentru stepfl.<br />
rlitate lunari au fost : 2!fi; B,1i I4,4; 7,0; 8,0; 7,5, iar in 1g46 : 11,12<br />
1316; .2a,!; 1.9,0 i 6,4 i 13,1 pentru perioada aprilie-septembrie. In medie :<br />
9,8 Si 16,2. r'espectiv pentru 1.945 qi 19a6, fa!5, <strong>de</strong> 3B,Z pentru zona<br />
forestierS, qi 23,2 pentru silvostepf,,.<br />
La Buzd,u, in silvostepd,, valorile ln 1945, au fost : 4g,g ; 1614; 1b,3;<br />
]4r5;^5r0;_1,\,<br />
igy in 1946 :I?,5; 18,I; 27,0; 10,6; 9,tl8,r. In 194?,<br />
1r5. i 3,? ;- 20,7 ; 23,2 ) 3,2 i 2,l. In medie : 1?,3 pentrt 1.94b,, ld,t pentru<br />
1946, 9,0 pentru 1947, tatd, <strong>de</strong> 23,2 normala pentnr silvostepd, <strong>$i</strong> fA,Z<br />
pentru stepf.<br />
- _ Lu ,Pitegti,, in<br />
zona fores1,ierd,, in 1942 : 5d,8 ; 18,0 ; 56,5; tZ,0 ;<br />
1!r!; 7r!; in 1945 : 24,7; I,li Z2,Z; 20,9 i 0,9 i 7,1, iar in 1946 : tZ,o;<br />
?1,?.; ?5,0i 5,8i 8,7;7,7. fn meclie: 26,I pentru \942; 13,8 peni;rri<br />
194-5 Ei 14,1 pentru 7946,'fa{5, <strong>de</strong> normala 33,2 pentru zona forestieri.,<br />
23,2 pentru silvostepS, ;i 18,2 pentru stepil.<br />
ha Btriharel in silvostep[,, indicele <strong>de</strong> ariditate a r.ariat dupi <strong>cu</strong>m<br />
urmeaz6: in 1945: zo,Zi 5,f ; B1,S; 16,0; 3,0;8,0; in 1946i tO,o;<br />
24,2;9_,.3; 0,_01 0,0; 12,1, iar in 1947: 615;6,8; 28,6; LBr2; 18,4i d,0.<br />
fn medie: 73,4 pentru 19,,15, 10,3 pentru 1g4ti ryi 12,3 pentru 1,g+7', f:,;tn<br />
<strong>de</strong> 23,2 normal pentru silvostepd, osi 18,2 pcntru stepX.<br />
umiditatea atmosfericx, un alt element important ln aprecierea condiliilor<br />
climatice, corrfilmi, <strong>de</strong> asemenea caracterul d.o usc{,ciune in perioada<br />
consi<strong>de</strong>rat[<br />
In reaunmf. S-au a:ot"lizat mai sus contliliile climaticei in peiioada<br />
1941-1_949, din zona <strong>cu</strong>prinsd, intre Olt gi BuzXu, ln care se afli, pi,dtrile<br />
un<strong>de</strong> s-au produs fenomene d.e uscare intensd.<br />
. -F_acest scop s-au cercretat, regimul piuviometric, regimul termic qi<br />
indic Ie <strong>de</strong> ariditate.<br />
Rozultatele analizri tluc' lu colcluziile urrn[toare:<br />
a) <strong>de</strong>ficitul pluviometric se inregistreaz5,, in general, inccpintl clin<br />
1942, in majoritatea sta{,iunilor;<br />
/t) tleficitul carzcterizeazri diversii ani, tlcla secetoqi la cxcesiv <strong>de</strong> seeetoryi ;<br />
c) rleficitul pluviometric s-a proclus'repcrtat qi cbnse<strong>cu</strong>tiv atit ln peril<br />
oada, <strong>de</strong> repaus vcgetatir', cit qi in continuare, in perioada <strong>de</strong> vegetalic<br />
activb;<br />
d) condiliile climatitie realizate prin <strong>de</strong>ficitul pluviometric qi excesul<br />
<strong>de</strong> cd,ldurd, au cmat pridurilor <strong>de</strong> silvosfepx qi din zona forestierd,, in<br />
perioada 1941-19,19, conrlilii respectiv <strong>de</strong> stepfl ,si silvostepf,.<br />
Fenomenul cle uscare a arborilor este lnsd, prea complex pentru a putea,<br />
fi explicat numai prin datele relative la precipitalii gi temperaturi. Acestea<br />
au meritul cil expr.imd, prin cifre, cl anumitd, situalie criticd,-<br />
In explica,rea fenomenului, d.eosebit <strong>de</strong> faptul c{, <strong>de</strong>ficitele d.e preqanitalii<br />
s-au repetat <strong>de</strong> la an la an, insofite fiintl <strong>de</strong> un plus <strong>de</strong> c6lduril<br />
ln perioada tlo vegetafie, trebuie sf, se !ind, seama qi <strong>de</strong> ansamtrlul<br />
elo{alli^factori: _ sol, condilii microclima,tice, vegetalie asociati,rete.,<br />
studiali in capitolele urmf,toare,<br />
105
Stuttiul insi rid.ici, o problemi <strong>de</strong> cercetare in viitor qi anume ; stabilfuea<br />
condiliilor climatice optime ryi <strong>de</strong> limitd, pentru speciile forestiere<br />
autohtoire care cresc in diferite conalitii stalionale ilin lara noast'ri'<br />
rn raport <strong>cu</strong> aceste date optime qi <strong>de</strong> limitil, compararea condiliilor<br />
reale'<strong>de</strong> la an }a an rra permite aprecierea anilor favorabili sa,u <strong>de</strong>favorabili<br />
vegetaliei forestiere.<br />
rrr. CONDITTI DE SOL.<br />
,Din expunerea introd.uctivh, asupra naturii, intin<strong>de</strong>rii qi, cauzelor<br />
fenomeneloi <strong>de</strong> uscare in pd,durile <strong>de</strong> quercinee, reiese in mocl erri<strong>de</strong>nt<br />
existenla unor cauze ln legi,tur5, <strong>cu</strong> factorii_ <strong>de</strong> vegetalie, climfl gi so].<br />
Efectul catastrofal al secetei, explicabil in mare part'e tocmai prin<br />
starea boln{,vicioasd, a arborilor, nu s-ar fi produs dacfi nu existau cauzele<br />
care au condus lQ aceastf,, vegetalie slabd,. Intre aceste cavzeintervine<br />
puternic solul, prin :<br />
a)-insuficienla apei cedabile in perioad.ele excesiv <strong>de</strong> uscate alo anilor<br />
secetopi, datoritd, atit scd,ilerii sub limitele minime obiqmrite a precipitaliiloi,<br />
' clt qi unor cauze agravante din solr qi anume :<br />
- {extufa prea argiloasl qi compacitatea excesiv5, a orizontului B;<br />
- lnflesarea puternicd, a orizontului superior, prin p6,qunatul- ablziv l<br />
- concruenla redutabili a pd,turii d.e graminee qi alte buruieni,<br />
mari consumatoare <strong>de</strong> ap5, in solurile inlelenite qi<br />
- insuficienla spaliului fiziologic util in sol; _<br />
D) excesul d6 apa, prelungit in primiverile umed-e, rlin cauza lipsei<br />
<strong>de</strong> permeabilitate (qi drenaj intern) a solului.<br />
nd,rl sn neghjnni alte cauze <strong>de</strong> prim ordin ale lincezirii vegetaliei<br />
a pddurilor <strong>cu</strong>-fenomene <strong>de</strong> uscare intensd, - ca virst? prea inaintati a<br />
ar6oretelor ptovenite din listari (in majoritatea cazurilor), r6rir-ea Pgtglnicd,<br />
a masivelor qi izolarea bruscd a arborilor in alte cantn, <strong>de</strong>folierile<br />
repetate d.e cd,tre insecte q.a. - sintem conduqi a accepta cd, graoele conatiU.<br />
ae sol, ci,tate nta,i sus'trebuia consid,erate d,rept cauze 'primare esen!'iale<br />
o,l,e Ttroceselo'r da uscare in 'pd'dttt'ile <strong>de</strong> quereimaa-<br />
Aceste conttilii grele <strong>de</strong> sol ameninli qi in viitor - existenla pddurilor<br />
d.e <strong>stejar</strong> qi goruri ctin situalii asem5,nitoare acelora <strong>cu</strong> fenomene <strong>de</strong> uscare<br />
gi crebazd, fieOici<br />
grele reactivi,rii vegetaliei p[cturilor <strong>cu</strong> lneeputuri <strong>de</strong><br />
uscare, pre<strong>cu</strong>m gi refacerii pfldurilor <strong>cu</strong> usc['ri gravc.<br />
Ceicetarle peclologice intieprinse s-au fi<strong>cu</strong>t in p|,durile situate pc<br />
soluri grele cle terisfl, conuii tte d.ejeclie qi cimpii inalte <strong>de</strong> origine<br />
aluviona'rd,, in care probicma solului se pune <strong>cu</strong> maximum-glq gr3,vitate :<br />
Dragodana,, Lucieni, Brinzea, Neagra, M5,rcepti, Gruiu, Mija, Stejd'ret,<br />
Negragi gi fuda l\[are.<br />
"In'unele din aceste pd,cturi (Miia, Brinzea) s-au cercetat qi soluri <strong>de</strong>r<br />
coastd qi cle vale, <strong>cu</strong> condilii bune d.e regenerare naturald, a <strong>stejar</strong>ului<br />
ryi gorunului.<br />
Cercetd,rile au constat din :<br />
196<br />
- studiul morfogenetic al solului<br />
- <strong>de</strong>terminlri <strong>de</strong> compacitate<br />
- <strong>de</strong>terminiri <strong>de</strong> umiditate<br />
.- alelize granulometrice<br />
' <strong>de</strong> f)r. Ing. C. Chirild, Ing. G. Ceuca ql chirnist I' Nonutl'
- <strong>de</strong>terrniniri asupra coefir:ien{ului rle higroscopicitate<br />
- <strong>de</strong>terminiri asupra coeficientului dc ofilire<br />
- <strong>de</strong>terminiri <strong>de</strong> humus<br />
- <strong>de</strong>terminiri <strong>de</strong> hidrogen <strong>de</strong> sc:lrirnlr<br />
- <strong>de</strong>terrniniri <strong>de</strong> baze <strong>de</strong> schimh<br />
* stabilirea capacitir{ii totalc <strong>de</strong> schirnb cationic<br />
- stabilirea graduhli tlc satura[ie ln bazc.<br />
1, STUDIUT, UORFOGETETI(] AI, SOI,III,LTI.<br />
Pddurea Dra_godana situatd,la nord <strong>de</strong> Gi,e,gti, cring -si ds <strong>stejar</strong> [i gorun<br />
<strong>cu</strong> suba,rboret <strong>de</strong> corn si qi ndducel. pdducel,. eu <strong>cu</strong> aconer.iro acoperire 4Oo,/^ 40% rii ,.o,oo rare Llo*on-t. elemenle .1,, tlt<br />
subetaj; jugastru, ulm, sorb, <strong>cu</strong> ind,lfime; <strong>de</strong> 1s-i6 m qi diametrul dc<br />
22 cm. Starea <strong>de</strong> veEetatie vegetalie rea. rea, arboret a,rborei; incremenit, innrprnpnif i,nrrnnhinl trurichiul acoperit q.nnnarif<br />
<strong>de</strong> licleni; uscar,ea urga s--? s--a produs mai mult in apropierea apropierei, marginilor pd,rlurii.<br />
" .sjl, cp.nusiu-d.eryhis <strong>de</strong> pgclzolire se<strong>cu</strong>nd;rd,; infeleniti argilo,i si c.<br />
slabi lileizare in B, <strong>cu</strong> profilul:<br />
{r I ,l crD,<br />
Ar : l-1 - 30 crrt,<br />
un strat sublire dc frunze moarte, <strong>de</strong>s lntrerupt, pe alo<strong>cu</strong>ri <strong>cu</strong> urrne <strong>de</strong><br />
rnocler.<br />
b.'r-ccnusiu, lutos, parliai glorne'ular, s:irac i^ hurnus, <strong>cu</strong> co'crctiuni<br />
[eromanganoase lnici.<br />
cenu<strong>$i</strong>u-brun, <strong>cu</strong> dcse, mir:i qi nete pete rugillii. foarte srirac in hunrus,<br />
foarte slab strtxtturat,<br />
gi rnijlocii.<br />
<strong>cu</strong> numeroase concre(irrni fcrornailglllLoilse lrici<br />
As/li : 30 .l(i eur,<br />
l}t : .11; - 76 c'r,<br />
ccnugiu-gtilbui, <strong>cu</strong> l)etc rnari ruginii.<br />
vine!iu-gl)bui, <strong>cu</strong> pete ruginii. argilos,<br />
llumeroase corrcre! iuni feromarrganoase.<br />
foalte il<strong>de</strong>sat fi compact, <strong>cu</strong><br />
Bz : sub 76 crn, brun-slab r-ine{iu, <strong>cu</strong> petc *tgi1rii, argilos, fo:rrtc l'<strong>de</strong>sat ;i cornpi:cl.<br />
t<br />
Pidurea Lueieni, situat6, la vest rle Tirgovigte, pe l,er,asa Dimbovilei;<br />
codru^<strong>de</strong> gorun .qi <strong>stejar</strong>, <strong>cu</strong> inillimea medie a'e':s m Di diametrut ae<br />
3".-4.0:pi cgnfiften!fl 0,4-0,61 uscare inaintat5, n.rnai cca. 30 ]{, rlin<br />
a,rbori fiind s5,n5,toqi.<br />
Sol brun-porlzolit, intelenit, <strong>cu</strong> lrrofilul :<br />
Ar: 0 - 17 clrt,<br />
slab reprezetrtat, litier:i foarte rsublil.e, cles ltrtr.crupfir.<br />
bruu-slab cenupi., par{ial structurat. <strong>cu</strong> glonre.ulc c''ruelrii, moclerat<br />
bogat h1. hurnus. lutos.<br />
,\, : 17 42 ctn, girlbui-ruginiu, ctl lrete rullillii til)ice, nlici 5i dcst:. <strong>cu</strong> infiltr.a!ii dcse do<br />
huurus pe can:rh. do lame, lutos, glosolarr glomelulal pinli la nucifornr.<br />
A1/I) : 12 * i0 c.u, marmorat, c:enuiiu-virleliu, <strong>cu</strong> petc;i.r,ine l.uginii (lcse li puleuricc, lutos<br />
. 2rrgilos, nuciforrn.<br />
B : sub 70 cm, sineliu-lrrclris, <strong>cu</strong> pcte lugiuii, argilos, in<strong>de</strong>sat, cornDacl, slab hleizat.<br />
- Pirlurea.lrija situat5, pe terras* ciicorrotoi, ra nord <strong>de</strong> -L\{.oreni; codr.u<br />
d.e. gorun .;i <strong>stejar</strong>, <strong>cu</strong> consiste[.t5, neregulatd, 0,g-0,4, in care, in urma,<br />
cxtragerilor, pr€domind, arbolii uscati pe mai pifin <strong>de</strong>'1/3 din 'coroand,.<br />
. Sol j"!9iq"l!, <strong>cu</strong> o p6,t l_{A compactd <strong>de</strong> ierbirri, <strong>cu</strong> acoperire in majoritate<br />
<strong>de</strong> 100o/o, formatfl tlin:<br />
^<br />
Agrosti's aul,garis,<br />
-Poa.pratensis, restuca r'ubra) calarnagrostis eqtigei,gs,<br />
cgnodon.ilact11lon1 rleronica ottici,nali,s, rreronica'chamaed,iis, tgsi;;ec:iii<br />
tr,urnularia q.a,<br />
19?
tipul <strong>de</strong> sol este podzolul ile <strong>de</strong>gradare, <strong>cu</strong>- inmld,qtinare superficialf,,<br />
periodicd qi <strong>cu</strong> s1ab5, hleizare in 8,. In punctul Mija 1, pe platoul terasei,<br />
plofilul solului este urmf,torul :<br />
A, : 0 - 10 cm, brun-cenuqiu, rno<strong>de</strong>rat bogat ln humus, luto-nisipos, foarte slab strut:-<br />
-<br />
turat.<br />
A2 : 10 - 27 cm' cenu<strong>$i</strong>u' <strong>cu</strong> vine ;i pete ruginii, luto-nisipos, firi stfucturi. <strong>cu</strong> concre-<br />
'<br />
liuni feromangatroase clese, <strong>de</strong> mtrrimca nrazirei qi a alicelor tnici.<br />
Ag/fr : 21 _ +3 pule'ricc ruginii, lutos, <strong>cu</strong> nunreroase con-<br />
"",, :lfiil:i"l;rrJlil""*.pete<br />
Br : 43 * ?0 cm, cenu;iu-brun, <strong>cu</strong> pete ruginii foarte putcrtrice 1i <strong>de</strong>se, urgilos. foarie in<strong>de</strong>sat<br />
ti compact, slatr hleizat.<br />
R.: : sub 70 cm,<br />
mai lrrchis dcclt f31, <strong>cu</strong> pet(r <strong>de</strong>se ruginii, ltttos, inclesat 'si<br />
i#rill;it*,<br />
Trebtie menlionat c6 clrenajUl interu al acestui sol este atit <strong>de</strong> redus'<br />
inr:ib primdvara'<strong>de</strong> timpuriu, in gropile pentru llanta!'ii nd'vile'ste apat<br />
care ategneaz?i imetliat <strong>de</strong>asupra orizontului B.<br />
Piilurea Mi!a, punctul Mija 2i lntr-un boschet <strong>de</strong> carpenr.-alun qi<br />
pd,ducel; solul bine acoporit <strong>de</strong> litierd,, neinierbat, prezintfi, profilql :<br />
Ao : un strat <strong>de</strong> litierl <strong>de</strong> 4-G cm, <strong>cu</strong> un strat sublire <strong>de</strong> mull.<br />
'\l : 0 * 12 cm, hrun-negru, mirunt gi totund glomerulaq bogat in humus,<br />
,,n- 72 * 25 cmn gdlbui-ruginiu, slab colorat <strong>de</strong> humus, <strong>cu</strong> concreliuni ratc ferotnan-<br />
A,-25-3? cm,<br />
AaDoase, mici.<br />
gilbui-ruginiu, slab colorat <strong>de</strong> hurnus, <strong>cu</strong> pete ruginii difuze, <strong>cu</strong> concre-<br />
Arlts: sub 37 crn,<br />
liuni feromanganoase mai numeroase <strong>de</strong>clt ln profilul anterior'.<br />
foarte marmorat, cenu<strong>$i</strong>u, <strong>cu</strong> pete ruginii mari ti puternice.<br />
Dupd, aspectele orizonturilor Buperioa,re, solul apare mult mai pul,ln<br />
podzolit <strong>de</strong>cit inafara boschetului, <strong>de</strong> tipul brun-ro,?cat slab podzolit,<br />
rtai bogat in humus, bine struoture,t in A.<br />
t<br />
Pddurea Miia, punctul Mija 3, pe coasta nordicd,, <strong>cu</strong> inclinaro -<strong>de</strong><br />
10". Begenerard <strong>de</strong>Asd, qi viguioasd, <strong>de</strong> gorun qi carpen. Solul praotiq liPsit<br />
do ierburi, acope ril, cle litierd,, este <strong>de</strong> tipul podzol gS,lbui' <strong>cu</strong> profilul;<br />
A6 + 2 - 3 cm, strat superficial <strong>de</strong> humus <strong>de</strong> tipul tnull.<br />
Ar - 0 - 4 cm, cenursiu-negricios, bogat ln humus, Iuto-nisipos.<br />
,fi : a * 14 cm, gilbui-ruginiu, sirac in humus, luto-rrisipos, mllos, slab structurat.<br />
,\, : 14 - 24 cm,<br />
-t',' - Z| - 42 crn,<br />
gdllrui-ruginiu, foarte s{rac ln humus, luto-nisipos, mllos, <strong>cu</strong> ioartc m6-<br />
runte concretiuni feromanganoase.<br />
gilbui-albicios, <strong>cu</strong> accentuatea podzolirii prin hiclrogenezit, foarte sdrac<br />
in humus, <strong>cu</strong> mici concreliuni feromatrganoase,<br />
lJ - sub 42 crn, brun-rugitriu, argilos, practic lipsit <strong>de</strong> hunrns, crr tnnlte rii nlari concre-<br />
tiuui fcronlanganoase in partel. sttllerioirr{.<br />
Pidurea Gruiu, situat6 pe tera,sa, Cricovului, pe platou, la ptnctul<br />
Coasta Secii; gorunet <strong>cu</strong> <strong>stejar</strong>, ca cca. U+ rli[ coroa,na a,rborilor<br />
usca,td.<br />
198
Sol inlelenit <strong>de</strong> o p5,tur[, erbacee, avincl acopelirea rle 100]d pe majo.<br />
litatea suprafelei. Este formatd, din : Dactal,'is glo,m,erata, Calamagrostis<br />
epigei,os, Agrostis uu,Lgaris, Poa pratens,is, Eesl,uca ,rubra, Curern sp., &.cgaria<br />
colli,na q.a. Tipul <strong>de</strong> sol este podzolul <strong>de</strong> <strong>de</strong>gradarc. eu inmil.stinare<br />
xnperficiall pclioclici, qi slabi, hleizare in orizorrtul B, cn profilul : '<br />
A:0 - 5 cm, brun-cenuqiu, <strong>cu</strong> rldicini <strong>de</strong> ierburi,<br />
,\r : 5 - 16 cm,<br />
Ar : 16 - 30 <strong>cu</strong>r,<br />
gdlbui-brun, sirac ln humus, luto-nisipos, ln<strong>de</strong>sat, <strong>cu</strong> concretiuni <strong>de</strong>se<br />
gi mici, feromanganoase, <strong>de</strong> 6 - 10 mm Q ,i mai mici, sdrac ln humus.<br />
cenugiu-albicios, <strong>cu</strong> pete ruginii slabe, luto-nisipos, <strong>cu</strong> concre{iuni fero.<br />
manganoase <strong>de</strong>se ca mai sus; foarte siirac ln humus.<br />
As/B : 30 - 45 cnr, albicios, puternic tmpestrilat <strong>cu</strong> pete ruginii-rlescNs, lutos.<br />
I]r:45-75cm, orizont marmorat, cenugiu-vine{iu-<strong>de</strong>schis, <strong>cu</strong> pete ;i vine ruginii-<strong>de</strong>schis,<br />
argilos, foarte ln<strong>de</strong>sat <strong>$i</strong> compact.<br />
l]" : 75 - 225 t'In, ca Br, dar petele ruginii predornini tot mai mult asupra celor vinelii, pe<br />
mlsura crepterii adlncimii, pentru ca sub cca. 150 cm si <strong>de</strong>vinl ruginiu,<br />
<strong>cu</strong> mici Ei slabe pete cenu<strong>$i</strong>i-vineiii.<br />
C: sub 225 cm, lut-ruginiu, <strong>cu</strong> petc cenugii-vinelii slabe qi mici, <strong>cu</strong> pete, vine gi mici concretiuni<br />
calcaroase ;i <strong>cu</strong> numeroase concreliuni leromanganoase <strong>de</strong><br />
mirimea alicelor mici (2 mm Q).<br />
Pidurea Gruiu, acelarii punct. 6n <strong>de</strong>sig ile goru,n pi <strong>cu</strong>rpen,. Solul neinierhat,<br />
<strong>cu</strong> litieril tte 2-3cm grosime, prezintd, urmfltoarele oara,c,tere <strong>de</strong><br />
profil in orizonturile sup,erioare :<br />
2-3cm, Iitieri proaspit?i.<br />
Ao : I - 1,5 cm, strat <strong>de</strong> humificare, 1 cm humus <strong>de</strong> tipul mo<strong>de</strong>r.<br />
A, :2 - 6 cm, cenuqiu-negricios, mo<strong>de</strong>rat bogat ln humus,$tructurat ln glomerule slab<br />
,<br />
A, :6 - 15 crn,<br />
poliedrice.<br />
gdlbui-ruginiu, slab colorat <strong>de</strong> humus, <strong>cu</strong> slabe pete feruginoase.<br />
ai' : rs - 28 cm,<br />
;ilffi|f;::tos,<br />
<strong>cu</strong> pete ruginii dar nu puternlce si <strong>cu</strong> concreli unl fero-<br />
AsiB - sub 28 cm, cenugiu-vineliu, <strong>cu</strong> put€rnice pete ruginii<br />
garroaseqi<br />
concrefiuni feromal-<br />
Solul este lipsit <strong>de</strong> ierburi, birre acoperit <strong>de</strong> litierf,, gi tle humus.<br />
mai bogat in humus ,;i mai structurat <strong>de</strong>cit' inafara ace$tor <strong>de</strong>siquri.<br />
Pf,durea llrinaea (Prahova), situatb pe terasa Cricovului; gorune<br />
au <strong>stejar</strong> qi eu elemente <strong>de</strong> ,;leau (carpen, jugastru) ;i arbugti (pd,rlucel,<br />
lemn ciinesc, salbe).<br />
Majoritatea arborilor <strong>cu</strong> mai putin <strong>de</strong> 1i3 clin coroantr, uscat5,.<br />
Solul, <strong>de</strong> tipul podzol <strong>de</strong> rlegradare, est€ in cea mai mare pafie puternic<br />
in{elenit; pi,trua ierboasd, este formatd, din : Poa pratensis vat.<br />
"e,ngusti,lolia,, Poa ,nem,orel,is, Agrosti,s aulgaris, Dactglis glom,erata, Cal,a-<br />
'nl&grostis epi|ciost Chenopodium, rulgq?'e, Lgsimaehia, nu,mlileri& q.tu.<br />
In pnncl,rrl Brinzea 1, pe platou, profilul solului este urmd,torul :<br />
Ao:<br />
Ar:0-11 cm'<br />
practic lipsA, litiera fiitid foarle slatr reprezentate fi <strong>de</strong>s lntre-<br />
rulltri.<br />
brun-cenugiu-<strong>de</strong>schis, luto-uisipos, sirac ln humus, iulelenit, slab struc-<br />
turat, glomerulele hr majoritate turtite,<br />
199
Az: 11 * 31 cm,<br />
A"<br />
- 31 - ir'1 crn,<br />
A2iI]:5.trn-<br />
cenu<strong>$i</strong>u-albrcios, slaD-gilbui, <strong>cu</strong> loarte putire <strong>$i</strong> slabe pete ruginii' luto-<br />
ruisillos, foarte sitrac ln humus, slab structural, lrrrlcsat'<br />
cenuqiu-albicios-g:ilbui, <strong>cu</strong> cca.30/o pete ruginii <strong>$i</strong> <strong>cu</strong> <strong>de</strong>se qi mici concretiuni<br />
feromanganoasc, luto-nisipos, {oartc sjirac. in lrultrus'<br />
73 cnl' nrannorilt, cenutiu-gllbUi, slab vinetiu, <strong>cu</strong> cca.50% petc;i vine rugilrii<br />
;i foarte <strong>de</strong>sc concreliuni feromanganoase mi{:i' lutos'<br />
Br:23 -* 12;-r crn, slab rnarrnorat, ruginiu, <strong>cu</strong> ])cte 1i virre difuze, lutos, ln<strong>de</strong>sat, compact<br />
firir urmc lizibile <strong>de</strong> humus.<br />
Bt:12it,, lll(r cm, ruginiu-brun, <strong>cu</strong> slabe pete ruginii-gilbui, <strong>cu</strong> mici concretiuni, petc ;i<br />
vine feromaugallouse' lutos, lnclesat, cornpact'<br />
Bg:18t'; - 2{0 cn,'<br />
:,liilli Tffiil:i::::<br />
('OlnPact.<br />
"lt<br />
T ili:l;: 'li:l"i;':lil il"",""l:<br />
C : sub l.l0 r.tn, prezeltlutl clructere <strong>de</strong> I3, lut ruginiu, <strong>cu</strong> concrefiuni {eromanganoase<br />
::liil:,:''-i',il"J,:J;:"Jl"1T',::ffi':1ili"::'1 il "l?ll,Lii<br />
11cela<strong>$i</strong> lut ruginiu. <strong>cu</strong> mici concretiuni feromarrganoase, firti carbottlt<br />
rle calciu.<br />
Pentru a urmfl,Ii diversitatea conditiilor stalionale 14 funclie <strong>de</strong> caracterele<br />
geomorfologice ale terenului, sla cercetat solul in aceastd, pX,dwe<br />
pe un [rofil geoniorfologic mai variat, <strong>cu</strong>prinzind. pe-ling5, tera,sa--platou<br />
o<strong>cu</strong>pati, <strong>de</strong> pXduri <strong>de</strong> tiful gorunet-stejd,ret, gi co&stcl(, tera,sei qi valea<br />
Rrinzei, care strflbate p5durea.<br />
S-au f5,<strong>cu</strong>t cercetd,ri in urm6toarele puncte :<br />
Brinzea 4, in partea slperioune d coastei <strong>de</strong>sud*s1rl-vest, <strong>cu</strong><br />
inclinare <strong>de</strong> 15".<br />
B r i n z e a 4, pe acr:ea,;i coast'd,r <strong>cu</strong> panta t1e l0o, in part'ea infcrioa,r5,<br />
a coastei.<br />
Brinzea 3 (pe valea Rrinzei), la cca. l50m <strong>de</strong> firul apei.<br />
Brin zc^' 3) (lie valt'a Brinzei), la cca. l0 m <strong>de</strong> firul apei.<br />
R r i n z e' a 2, in pa,nta superioar{, a coastt'i <strong>de</strong> nord--nord'-est}<br />
aproape * <strong>de</strong> platou, -se <strong>cu</strong> inclinare <strong>de</strong> 20o.<br />
Co-astele caracterizeaz[" in genere prin condilii nai bune <strong>de</strong> vegetalie;<br />
albor€tele slnt <strong>de</strong> tipul qteau cle <strong>de</strong>al, <strong>cu</strong> regenerare naturald, viguroisd,<br />
a tutulor speciilor, ilclusiv a gorunului qi <strong>stejar</strong>ului, ridicate pild,<br />
la stadiul <strong>de</strong> nuieliq.<br />
Profilele cle sohiri in punctele <strong>de</strong> coast6, Pe caf€) pentru economie<br />
d,e spa.tiu nu le prezentd,m tlecit parlial in <strong>de</strong>scriere <strong>de</strong>taliatfi,, arat5,:<br />
P^e coasta <strong>de</strong> sui-vest, se constat6b poclzoiire mai putq inaintatd, tlecit'<br />
pe platou,<br />
"qolul<br />
fiind <strong>de</strong> tipul brun, slab ro$cat, podzolit in partea supeiioi"e<br />
a orizontului A, sau podzol gitlbui <strong>cu</strong> irodzolire puternic5, <strong>de</strong> hidrogenez5,<br />
la trece,rea spre orizontuf g (aproximativ intre- nivelele 35-50<br />
Im); oiizontul B, arpiilos sau argilo-lutos, &semd,nd,tor celui <strong>de</strong> pe platou.<br />
-q.stt6l, in punctul Blinzea (coasta d.e sud. - sud-v.st); situat in partea s9perioaid,<br />
a 6oastei, <strong>cu</strong> o inclinare <strong>de</strong> 15", profilul solului este urm6torul :<br />
Ao: slab reprezentat, litieri foarte subtire <strong>$i</strong> lntf,erupte-<br />
A1 - 0 - 8 cm' brun-cenupiu, lntelenit, lutos, structurat, mo<strong>de</strong>rat bogat ln humus.<br />
Ac : 8 * 34 cm, ruginiu-<strong>de</strong>schis, slab marmorat, <strong>cu</strong> pete <strong>$i</strong> vine gllbui-cenutii, lutos'<br />
nucilorm-bulg{ros, foarte strrac tn humus'<br />
200
Ar/B : 114 - 51 cm, albicios, <strong>cu</strong> pete ruginii-brune, Iutos, practic lipsit dc humus, {trrl structuri<br />
clari.<br />
R : sub 51 cm, rugiuiu, <strong>cu</strong> foarte slabe pcte cenuqii-r'irlelii, argilo-lutos plrri la lulos'<br />
compact, nestructurat,<br />
Pecoasta<strong>de</strong>norcl-est solul este un podzol gd,lbui <strong>cu</strong> slabefenomene<br />
r1e hidrogenez5,, poros lsi permeabil in orizonturile supedoare -,\t a. A'<br />
In partea slrperioarf, a clastei, orizontul B este mai ridicatr ca fli pe<br />
platoul - imediat apropiat.<br />
Pe vale, in punctele relativ <strong>de</strong>pd,rtate <strong>de</strong> firul vd,ii, un<strong>de</strong> aluviuniltr<br />
au fost mai fin€, tipul <strong>de</strong> p5,d1re este un qleau <strong>de</strong> luncd, in care, <strong>stejar</strong>ul<br />
atinge cl. I cLb fertititate. Solul, iniertrat <strong>cu</strong> specij d! Carea, este <strong>de</strong> tipul<br />
brun podzolit foarte profund, <strong>cu</strong> fenomene <strong>de</strong> hiclrogenez{, profuntiir,<br />
lutos,lrecind in luto-argilos qi argilos pe profil, bogat, in hurnus' numai<br />
intr-un strat supefficiail, tLe 5 *6 cm in rest s5,rac in ltumus, drenaj.ul intertr<br />
relativ incet; cbncrefiuni feromanganoase mici apar chiar in orizonturilt'-<br />
A, qi A' cre'scind ca numflr qi mirime in 'orizontul <strong>de</strong> tranzilie<br />
$/B<br />
135-55-'cm), orizont puternic pd,tat in vine{iu ryi ruginiu prin fenomenele<br />
cle hidrogenezd,.<br />
Tot pe Yale,-pe o figie apropiati, ile firul apei, un<strong>de</strong> aluvirrneaeste<br />
mai grosler6 (niiipo-lutoa's5,), tipul.<strong>de</strong> pfidure este tot un qleau <strong>de</strong> lunci,,<br />
iar sdiul t1e tipul imn-g5,lbui, nlsi$o-tutos, aproa,pe in monoorizont, sf,rac<br />
in humus. Drenaiul intern este llun, orizontul R binc ruginizat.<br />
Pddurca Llirrcqti (numit5qi MS,rceasca),situat5, atit pctc'rasaCricovulni<br />
cit qi pe teren rnai jos, <strong>cu</strong> caracter tle lunc5, inalt[.<br />
Il5durea <strong>de</strong> pe teras5, este un stejX,ret <strong>cu</strong> pulin gol'tul, in care pe alo<strong>cu</strong>ri<br />
au mai r[mas numai arbori rari, ctt vegetalie lincc'd[' qi bub,hete d',<br />
semin,ti$ <strong>de</strong>r <strong>stejar</strong>r exemplare rliseminate <strong>de</strong> pi,r, arlar ti,td,rd,sc, apoi<br />
tufe d"e p[tlucel, m5cefi, lemn ciinesc, porumbar. Conclilii grele <strong>de</strong> vegetalie<br />
<strong>cu</strong> nete aspecte
B:55-120cm,<br />
I : 55 - 120 cm, cenugiu-vlno{iu, marmorat, <strong>cu</strong> pete ruginii, <strong>cu</strong> foarte multe concretiuni<br />
feromanganoase mici gi miilocii {1-B mm @), argilos, foarte ln<strong>de</strong>sat 9i<br />
compact<br />
Bs : 12o cm plni brun-ruginiu aproape unitorm, <strong>cu</strong> rare gi mici concreliuni feromangasub<br />
2 m, noase, lutos ln<strong>de</strong>sat, compact.<br />
Pidurea Nea.qra (Prahova), situete, pe terasa Cricovului. Este un stej6ret<br />
<strong>cu</strong> putin golun, bietajat, <strong>cu</strong> rezerve <strong>de</strong>se <strong>de</strong> <strong>stejar</strong> (la cca. 1-0/1.0 m)<br />
<strong>cu</strong> arboret mai tin5,r cle cring d.e <strong>stejar</strong> !i carpen qi <strong>cu</strong> un subarboret<br />
abun<strong>de</strong>nt, dar neuniform ri,splndit, <strong>de</strong> carpen, arlar t6,ti,r5sc, ml,rr p6ducel<br />
qi eorn; inierbarea lipsepte complet sau este foarte rar5,, in micile<br />
luminiguli. Starea tle vegetaf.ie a arboretului este bunflr nscarea, tez,e*<br />
velor <strong>de</strong> <strong>stejar</strong> nu s-a produs nici cel putin la virfuri.<br />
In punctul Neagra 2, solul, acopetit tte litieri, este tipul brun-cenuqiu<br />
(podzolit), <strong>cu</strong> nrmd,torul profil:<br />
Lltiera proaspit6:<br />
Ao: 0,5 - I cm,<br />
Ar: 1 12 cm,<br />
<strong>cu</strong> strat subfire <strong>de</strong> bumus <strong>de</strong> tipul qto<strong>de</strong>r.<br />
j:"l"ry6:,:iat,ruto-mrros,<br />
rips* <strong>de</strong> concreliuni<br />
*i'_":::::r;i<br />
rero-<br />
A', :12 - 22 cnt, cenu<strong>$i</strong>u, <strong>cu</strong> slabe pete ruginii, luto-mllos, <strong>cu</strong> foarte fiici qi putine conrelirini<br />
feromanganoase.<br />
A: : 22 - 55 cm, cir A2 dar <strong>cu</strong> mai nrulte pete ruginii (cca. 50 %), <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> n€te dar nu<br />
puternice, <strong>cu</strong> concreliuni <strong>de</strong>se feromanganoase mici gi mai rar miilocii<br />
(3 - 4 mm Q); ln jurul concrefiunilor, p€t€le ruginii slnt mai puternice.<br />
Asr/B : 55 -- 75 cnt, marmorat, <strong>cu</strong> pel.e cenuqii, brur:e-cenugii gi ruginii.<br />
tsr : 75 - 120 cm, brun-cenugiu-lnchis, <strong>cu</strong> pete evi<strong>de</strong>nte ruginii, <strong>cu</strong> margini difuze. argilos<br />
pinit la luto-argilos, ln<strong>de</strong>sat, coDpact.<br />
Bz: 12o - 220 cm'<br />
iillili'lllT:.H:*TT,ff"::,h":.l,lilli,lJ:::;:-'J:l'<br />
teazl usor ln perli mici' poliedrice.<br />
8.8 : 220 -- 280 crn, ruginiu-g:ilbui, <strong>cu</strong> pete cenuqii-vinefii' <strong>cu</strong> pete fine 9i <strong>de</strong>ndri<strong>de</strong> feromanganoase,<br />
luto-argilos, ln<strong>de</strong>sat, compact.<br />
Rr : sub 2tl0 cm, ruginiu-gilbui, <strong>cu</strong> p€te cenugii-vinefii, <strong>cu</strong> pete <strong>de</strong>se qi vine brurre-negric<br />
ioase ;i negre.feromanganoase' nisipo-h{os, bine clmentet <strong>cu</strong> hidroxizi<br />
<strong>de</strong> fier.<br />
Punetul Neagra l. Arboret cle <strong>stejar</strong> <strong>cu</strong> consist'enla 0,1-0,8i ryb31boret<br />
neregulat <strong>de</strong> p{ducel in grupri; solul par.tial inierbat-; 70lo din<br />
<strong>stejar</strong>i preZintd, uscdri incipiente, la virfuri; dgli pdqunat' s.olul mai.ptr$-<br />
Weaz*lnc5, structura glomerulari pin5, la alunard, ln orizonturile superioare<br />
(pin6, la 20-30 cm).<br />
Solul, <strong>de</strong> tipll brun-cenusiu (podzolit'), prezintd, profilul urmfitor :<br />
Ao neregulat, <strong>de</strong>zn'oltat mai mult sub tufele <strong>de</strong> arbuqti, un<strong>de</strong> se iorrneazi<br />
<strong>$i</strong> un strat sublire <strong>de</strong> humus <strong>de</strong> tipul mo<strong>de</strong>r-rnull-<br />
Ar : 0 - 22 cm, Lrrun-cenugiu, colorat <strong>de</strong> humus, <strong>cu</strong> foarte slabe pete ruginii Ei concreliuni<br />
feromanganoase foarte rare gi mici, lutos, structurat ln glomerule<br />
miilocii 9i mari, <strong>cu</strong> muchii.<br />
201l
Az,:22 - 42 cm'<br />
As/B: 42 - 60 cm,<br />
Br: 60 - 22O cm,<br />
B/C :220-320 cm,<br />
cenu<strong>$i</strong>u, slab colorat <strong>de</strong> humus, <strong>cu</strong> puline pete ruginii 9i putine concrefiuni<br />
feromanganoase mici, luto-argilos, structurat grosolan glomerular<br />
plnd la alunar, <strong>cu</strong> muchii.<br />
marmorat, cenuqiu <strong>cu</strong> pete gi vine ruginii, <strong>cu</strong> concrefiuni feromanganoase<br />
<strong>de</strong>se <strong>$i</strong> mici, argilos.<br />
ruginiu-gilbui, slab marmorat, <strong>cu</strong> pete qi vine ruginii mai aprinse, <strong>cu</strong><br />
pete Si vine subliri feromanganoase, a.rgilos, nu prea compact.<br />
acelagi aspect, c€va mai accentuat ruginiu, <strong>cu</strong> pete negre feromanganoase<br />
mai <strong>de</strong>se gi mici, neregulat rdsplndite; separalii calcaroase mai<br />
<strong>de</strong>se ln partea inferioarri a orizontului; lutos, <strong>cu</strong> numerogi pori fini.<br />
Pidurea Steiiret, situati in cimpia clintre lieajlor' ryi Argeq, care face<br />
tuan:zifiia lntre crimpia joas5, <strong>de</strong> rlivagare Titu-Potlogi qi cimpia inalttr<br />
Gfivanul-Bur<strong>de</strong>a. Altitudinea 150-155m. Apa freatich, la 6-?m.<br />
Pd,durea este uscatl qi exploatatra azi in intregime. A fost un qleau,<br />
format din <strong>stejar</strong> <strong>cu</strong> frasin, ulm, jugastru, artar tdtd,rd,sc, putin tei, pulin<br />
carpen, rar cel'.<br />
Solul, format p€ un lut argilos <strong>cu</strong> rare qi mici<br />
cioase, transformat cindva in l[coviqte, & evoluat,<br />
care, din c az^ gxelei permeabihlbS,li a orizontului<br />
t'uatf, podzolire profundi <strong>de</strong> hidrogenez5,.<br />
Frolilul:<br />
pietricele t1o roci silifipre<br />
tipul brun-roqcat,<br />
B,asuferitoaccen-<br />
Ao - sl,ab reprezentato litieri subfire' lntreruptA'<br />
Ar - 0 * 10 cm, btun-cenuEiu, <strong>cu</strong> humus, lutos, glomerular <strong>cu</strong> mucLii.<br />
As: 10 * 35 cm, cenugiu-<strong>de</strong>schis, <strong>cu</strong> evi<strong>de</strong>nte pete ruginii, lutos, glomerular-<br />
Ag/B : 35 - 60'cnr, cenugiu mai tnchis, <strong>cu</strong> pete ruginii accentuate, luto-argilos, <strong>cu</strong> structur5<br />
, prismatic{, ln<strong>de</strong>sat'<br />
IJl : 60 - 80 cnr, trun-ruginiu-<strong>de</strong>schis, argilos, ln<strong>de</strong>sat, compact, <strong>cu</strong> criptrturi mari ln<br />
timpul secetelor. Se sapl greu.<br />
Bg*80-140cm':I:;H:ll.jfi<br />
J:Lil:'# ;i?,1'3;llll;,"#'i"llltl':",TTi";'.1<br />
Ba : s ub 1 4 0 c"''<br />
flH:'::':lll";,X11"-:i;ll'? #'H"ff ill; :ffi:"11,?l'.T",i1,1""'"<br />
Rirtdcinile pitrund pin6 la 1,20 m,foarte pulin mai jos. Aglomerarea<br />
rddd,einilor numai iu primii 30 cm.<br />
$olul excesiv <strong>de</strong> compact in B qi chiar in Ar/8, impermeabil. Primbvara'<br />
ir,pa stagneazil la suprafa!{'.<br />
Pidurea l[e.ryra;i, situat5, pe conul rle ilejec{ie Dimbovila-falomila,<br />
la 195*215 m altitudine. Apa freatici' la 9-11m.<br />
P{dure <strong>de</strong> tipul quercet amestecat,, este formatti, itin <strong>stejar</strong>' cer qi<br />
girniln. Prin fenomenele <strong>de</strong> usoare, <strong>stejar</strong>ul a pierit aproape complet gi<br />
a fost extras.<br />
Solul, format pe urr lut roqu, gretl, eu puline {ragmente <strong>de</strong> pietrig<br />
silicios md,runt, este url podzol cle <strong>de</strong>gradare, rezultat prin podzolirea<br />
203
unui sol brun-roqcat <strong>de</strong> pddure. Este puternic inierbat, btrtd,torit, uscat<br />
aproape in perioa<strong>de</strong>le secetoase.<br />
Profilul:<br />
lr:0 -- 10 cnr, brun-ccnuqiu, <strong>cu</strong> hurnus, luto-nisipos, mllos, In!.elenit, sllb glomerulrrr'<br />
Ar/Aa:10<br />
<strong>cu</strong> rtruchii, uscat la data observa[iei.<br />
- 20 cnr. cenu;iu-brun, <strong>cu</strong> pul,in humus, luto-nisipos. trllos, compact. uscat.<br />
Ag : 20 - 30 crn, ccnrr;irr-dcschis, luto-nisipos, mllos, foarte s;irac in humus, <strong>cu</strong> mici cotr-<br />
creliuni fcromangauoase, compact, uscat.<br />
Ar/B : 30 - 40 cnr, mlrunt, I)cstrit, <strong>cu</strong> pete rugirrii 9i cenu;ii nl)icioase. luto-argilos' <strong>cu</strong> llu-<br />
lneroase concreliuni {erornanganoass, t:onlpact, u$or reavilr'<br />
l).: 49 -- 85 crn, brun-ruginiu-<strong>de</strong>scl,is, <strong>cu</strong> pete ruginii-<strong>de</strong>schis, argilos, colnpact, reavllr.<br />
Be : 85 * 190 cm. bmn-negricios. slab ruginiu, <strong>cu</strong> pete ruginii, argilos, compact, reavin.<br />
(1,: sub 190 crn. ca rnai sus, <strong>de</strong> <strong>cu</strong>loare rnai dcsclrisir (rolcatl), <strong>cu</strong> seParalii <strong>de</strong> OOr(.]a.<br />
Pidurea luda, (porliunea Iuda Mare), este aqeza't)6! in zona <strong>de</strong> divagare,<br />
pe o parte joasd,-a conului cle <strong>de</strong>jecfie Dimbovila-Ialomifa' Fa!d,<br />
iie r'eJtut donului- d.e <strong>de</strong>jeclie, aceastd,<br />
-paite apare d"epresionatS,, udat5,<br />
tle Piriul lui l{eagu qi Piriul $tiubeiului. Altitutlinea 210 -295 m. Apa<br />
freaticd, la 2-G m.<br />
Arboretul este un stejd,ret in care <strong>stejar</strong>ul se afld, in amestec rar eu<br />
ulmul, jugastrul, cire$ul, mdrul; subarboret d.e ar-tar, singer (abun<strong>de</strong>nt)'<br />
pdducel, salbd, moale, lemn ciinesc q.a. Yegetalia a fost mai inainte viguroasd,,<br />
<strong>stejar</strong>ul atingind la virsta tle 120-180 <strong>de</strong> ani ind,lfimi <strong>de</strong> 32-34<br />
m qi diametrul, la 1,30 m, d.e 50-100 cm.<br />
{Jscarea a inceput' din 1936, proba,bil din cauza stagnirii prelungite<br />
Ia suprafala solului a ap€i provenite din topirea z['peniIor, qi a continual,<br />
in anii secetoqi ln pd,rfile mai ridicate ale terenului. tr'enomenul a <strong>cu</strong>lminat<br />
in intervalul 1945-1948<br />
IJscarea s-a,r pntea atribui qi originii a,rhorilor (16*tari gare au <strong>de</strong>pd4it<br />
virsta exploatabilit5,tii). In aceasttr, pf,dure se usucd, ins5, qi arborete tinere<br />
<strong>de</strong> <strong>stejar</strong>, tle 60 <strong>de</strong> ani, provenite tot din l5,stari ; sint arborete pure, fd,r5,<br />
subarborot, <strong>cu</strong> solul inlelenit.<br />
Tot in aceastd pd,d.ure se ma,i observil cd, <strong>stejar</strong>ii provenili din ld,stari<br />
vegeteand, activ qi au creqteri mari, in arborete <strong>cu</strong> subetaj <strong>de</strong> carpen qi<br />
subarboret d.e arfar qi arbuqti.<br />
Solulr format pe un lut roqu <strong>cu</strong> pietri$ mare qi pietre mlate <strong>de</strong> granit<br />
gneiss, <strong>cu</strong>ar! filonian, jaspuri S.t!. este podzolit puternic in orizontul superior,<br />
ruginiu in restul profilului,<br />
Proiilul:<br />
Ar: (t - 15 cm, brun.mijlociu. bogat in humus, luto-nisillos, <strong>cu</strong> strucl.urii glonerulari<br />
buntr (flri rnuchii).<br />
15 - 40 cm, girlbui-albicios, <strong>cu</strong> pdte ruginii-<strong>de</strong>schis, lutos, <strong>cu</strong> mici t:oucre{iuni fero-<br />
Dranganoase, <strong>cu</strong> pictre rare, incomplet nuciform..<br />
A j/rl - 40 - 60 cm, t'u aspect marmorat (cenufiu-gilbui, <strong>cu</strong> ruginiu), lutos, <strong>cu</strong> tlumcroase<br />
concreliuni ferornanganoase mirttnte, slab prismatic'<br />
lJl :. C0 - 1:J5 cnr, ruginiu puternic <strong>cu</strong> nuanll bruntr, <strong>cu</strong> pete <strong>$i</strong> vine cenugii, late <strong>de</strong> cca<br />
1 cm, <strong>$i</strong> pete negrieioase, <strong>cu</strong> concreliuni feromanganoase) lutos.<br />
I).. : 1.35 -- 18O cnr, ruginiu aprins, <strong>cu</strong> numero&se concrefiuni f,eromanganoase mici, <strong>cu</strong> multe<br />
pietre rulate <strong>de</strong> 5 - LO im Q, luto-argilos.<br />
204
Dragodana<br />
l- 74.<br />
35* 45.<br />
10- 20.<br />
I)ragodruru 3<br />
I)ragodLna i<br />
(srtb corn + piducel)<br />
10-<br />
1-<br />
20-<br />
50-<br />
70-<br />
20.<br />
Ltuierti I<br />
15.<br />
.35.<br />
60.<br />
80.<br />
10- 20.<br />
10- 25<br />
50- 6t)<br />
90 - 100<br />
l..,.tiietti 2<br />
hliia 1<br />
Miia 2<br />
(lu <strong>de</strong>siq <strong>de</strong> carpen, pi-<br />
,incel, alun)<br />
li iitt 4<br />
0* 3.<br />
3- 12.<br />
1',) _ .)',)<br />
22- 38.<br />
5- 1ti.<br />
30-.lir.<br />
80- 90.<br />
Gruitt 1<br />
Gruiu 3<br />
(Coasta Secii)<br />
5- 1ir.<br />
30- 40.<br />
2. CERCDTARI I}D. LAUOITATOR<br />
Alcdtulrea.granulonretrlrh ln o/o din greutat€a solului absolut [scat, fir{<br />
Pidum<br />
Nivele<br />
in cln<br />
ir,7O<br />
5.85<br />
2,94<br />
1,52<br />
0,85<br />
0,88<br />
8,95<br />
11,59<br />
1,94<br />
3,95<br />
3,u6<br />
6,50<br />
4,6:.1<br />
o,D /<br />
4,22<br />
1,31<br />
22,46<br />
8,95<br />
22,41<br />
17,82<br />
9,31<br />
'7.t,)<br />
D, /C<br />
20,34<br />
2i,35<br />
13,79<br />
,{ ,o<br />
31,65<br />
19,90<br />
:J5,80<br />
zi,ss<br />
2ri,09<br />
22,0:l<br />
11,40<br />
26,32<br />
!6,47<br />
i I<br />
27,o2.<br />
1 0,161<br />
i<br />
I I<br />
'r8,11i<br />
I<br />
I<br />
23,88i<br />
I<br />
l<br />
I<br />
20,76i<br />
10,831<br />
s,77\<br />
7,6:ll<br />
i<br />
I<br />
ta ta<br />
i<br />
I<br />
38,e4j<br />
15,731<br />
29,21i<br />
i<br />
19,92<br />
1.1,90<br />
19,70<br />
20,tt9<br />
20,76<br />
I5,35<br />
13,02<br />
12.69<br />
r?,79<br />
13,02<br />
12,86<br />
II<br />
I<br />
38,?61 15,98<br />
23,7<strong>$i</strong> t,) qo<br />
I<br />
I<br />
i<br />
42,30i<br />
I<br />
31,51 |<br />
II<br />
32,661<br />
26,25 i<br />
t2,711<br />
31,32<br />
19,13<br />
17,17<br />
I ri.53<br />
1 $,73<br />
16,19<br />
L5,09<br />
1 7,50<br />
15,67<br />
20,48<br />
1 3.35<br />
20,17<br />
20,32<br />
15,01<br />
10,62<br />
l4,7lJ<br />
20,32<br />
18,79<br />
13,24<br />
77,:11<br />
20,85<br />
1,1,93<br />
)1 'tl<br />
,ii.s,<br />
22,5:)<br />
2t,58<br />
1 3,78<br />
23,60<br />
16,42<br />
I'ahelul 5<br />
hum,l,i ;i tarbon:t[i<br />
40,4<br />
28,25<br />
I arrill<br />
I lhurc<br />
i;I<br />
32,58<br />
61,59<br />
32,03<br />
34,46<br />
41 38,16<br />
:t0,36 58,81<br />
211,6467,59<br />
27,4 04,90<br />
32,88<br />
JD' 23,88<br />
26. 58,01<br />
30,17 40<br />
I<br />
36,S31 24,41<br />
27,83148,.11<br />
I<br />
i<br />
I 38,371<br />
I<br />
40,501<br />
I<br />
i<br />
42,261<br />
3?,771<br />
28,871<br />
41,10<br />
32,09<br />
48<br />
?[dure&<br />
Nivele<br />
in cDr<br />
Ihtnna I<br />
71- 25.<br />
55- 65.<br />
90 - 100.<br />
240-250.<br />
290 -300.<br />
Brinzea 3<br />
(pe valea<br />
'0-<br />
6.<br />
10- 20.<br />
20- 30.<br />
40- 50.<br />
70- 80.<br />
Brtttz<strong>cu</strong> i'<br />
(pe valea Ilrirtzei<br />
(lirul apei)<br />
0- 12.<br />
'll: - 25 .<br />
35- 50.<br />
Ilrhvett ,l<br />
(coasta ssr')<br />
o_ R<br />
8- 16.<br />
20- 30.<br />
40- 50.<br />
60- 70.<br />
lJrltvea ;<br />
(coast.:r nllc)<br />
0- 10.<br />
10,-20<br />
.10 - 50.<br />
,1"i"'<br />
B"inzea i'<br />
(coasta nrrc)<br />
0- 10.<br />
10- 20.<br />
20 -- :10 .<br />
15 - i''it .<br />
,illarceasru<br />
10-25<br />
,r5-- 55.<br />
70- 80.<br />
00 --,200.<br />
290 - 300.<br />
Xeagru :)<br />
(l:{rI uscale)<br />
0- 10.<br />
10- 20.<br />
:J0- 40.<br />
70* 80.<br />
Ste.jiret<br />
22*32<br />
40- 50.<br />
140- 150.<br />
180* 190.<br />
:r06<br />
IriD.<br />
0,2 - o,og<br />
28,48<br />
21,39<br />
20,56<br />
21,63<br />
11,81<br />
77,17<br />
12,81<br />
9,41<br />
+*e<br />
35,58<br />
.r/ 01<br />
113,93<br />
24,27<br />
13,{i0<br />
:t1,33<br />
1 (), It,<br />
Total<br />
35,9"<br />
24,9(<br />
tt ,'7<br />
25,06<br />
1.2,9{<br />
30,51<br />
26,ti{<br />
19,1i<br />
"t,nnj 70,041<br />
1(J<br />
1.t,t<br />
:10,92<br />
30,14<br />
41,ri(<br />
.t4,24<br />
18,97 24,8<br />
7,4<br />
614<br />
18,82<br />
r9 rq<br />
13,47<br />
15,20<br />
13,,11<br />
28,35<br />
25,36<br />
22,82<br />
22,92<br />
Pulb.lri<br />
ltt<br />
0,02 I<br />
0,01 0.OO:l<br />
I<br />
- 0,01<br />
t--<br />
Oonlinuare labelul 5<br />
-|r..lr"T8<br />
* i<br />
|--i-l-i<br />
I r"t,t . o.oo:<br />
i I tl, i<br />
l----l----ri<br />
l:;s,szl z;,ool J,rdl<br />
l;13,231 {1,781 0,881<br />
| 27,2211 50,511 0,8u1<br />
I 26,63j 48,s11 0,661<br />
I 31,r 1i 55.eol 0.661<br />
llll<br />
I - i - I<br />
i 4,e7i<br />
I 35,54i 33,961 1,691<br />
18,12<br />
| 19,53<br />
1r1,31<br />
J 16,17<br />
I 16,03<br />
zo,5,s<br />
1 3,70<br />
12,91<br />
10,46<br />
I ir,0ll<br />
I<br />
I<br />
l-<br />
14,93 I 20,61<br />
fi;,'r<br />
10,53<br />
IJ,48<br />
7,76<br />
I 27,Sril I 7,(i9<br />
,i,rtl 1,1,40<br />
I 31,7.r1I<br />
rJ,2l<br />
1ti,8:Jl 11,91<br />
3.1,9{i<br />
73,:'ti<br />
24,jt't<br />
15,83<br />
1.+,44<br />
16,36<br />
11'{l<br />
JD, / t)<br />
37,79<br />
2.1,88<br />
I ri,65<br />
-<br />
1 6,ri7<br />
ra t,)<br />
13,97<br />
15,42<br />
, D,Dt<br />
17,61<br />
] tr,.ro<br />
i 1e,13<br />
I<br />
i<br />
I<br />
l-l-io,e4i<br />
i 30,151 j2,8sl o,e4i<br />
| 2e,66<br />
j 51 ,221 0,54j<br />
llli<br />
l-i-l',unl<br />
i lu.3ol 18,611 1,24i<br />
] 14,e3i 15,031 0,.151<br />
I s,sz<br />
i<br />
i<br />
{-<br />
1 'zz,tit<br />
I<br />
l-<br />
I 16.93<br />
I t-<br />
I<br />
iI<br />
1.9,7-i<br />
i i J.o1<br />
I i<br />
i '''j'<br />
i 18,48<br />
I<br />
i 2(t.32<br />
i 15,{;2<br />
i 13,1.1<br />
i r5.11<br />
I 1ri,75<br />
I<br />
I<br />
Il -<br />
118,.{$<br />
17,12<br />
18,{r4 i1,1,94<br />
I O,:J8<br />
i r l,ris<br />
I<br />
i-<br />
1__<br />
ti<br />
l<br />
liti<br />
l_l_i5,12i<br />
I ro.36l 31.7s1 2.27<br />
i ,- | 1,!7i<br />
i31.s3l -17,:16l 0,57;<br />
1-i-i-i<br />
tiii<br />
l-i-13,.18i<br />
I ll7,9r3 :-|(),281 1,r01<br />
i 28,e81 52,1e1 o,+;1<br />
liii<br />
i -l-!r,rol<br />
139,9(;l 25.orJl 1,291<br />
_ I | {),e71<br />
i 35,151 51,281 o,r*l<br />
3e,511 :j5,51i 2,$ i<br />
: 2t).s91 51.581 1,1 i<br />
28.561 57,001 0,u()i<br />
i 31,661 51,081 1'011<br />
: :] 1,361 50,U()i 0,261<br />
il;l<br />
i i I 3,1e1<br />
35,5ril 22,821 1,071<br />
L 32,e81 22,781 0,521<br />
4r,051 0,3e1<br />
j16,,16j<br />
I 30,321 ;J3,921 1,31 i<br />
I 2s,Etii 3e,351 0,eel<br />
i 24,621 50,50i 0,e4i<br />
I 24,201 50,801 0,861
a\i*"33N3s<br />
ue /u/eu/pl/<br />
S!<br />
t5)<br />
o (,<br />
o<br />
$l isisss;<br />
eOOOOOt)<br />
fr
3. CONDITULE DE SAl'unrrlrll lN BAZn sil DD ACIDIT'ICANB ALE SOLURILON<br />
Lucieni<br />
P[(lurea<br />
Lucieni 2 (sub pirduccl)<br />
l)ragodana 1<br />
Dragodana 2 Pt .<br />
Ps<br />
Dragodana 3<br />
(sub piducel-l corn)<br />
\Iija 1<br />
N{iia 2 (<strong>de</strong>si; dc carPeu, P:iducel,<br />
alun) .<br />
Mija 3 (coasti n"iu regenertiri) A1<br />
Gruiu I<br />
Cruiu 3 (Coa.sta Secii)<br />
l)rlnzea 7<br />
Brlnzca 2<br />
908<br />
l{lsele<br />
cm<br />
1- 15<br />
20- 35<br />
50- 60<br />
?0- 80<br />
90 - 100<br />
t-<br />
10-<br />
30-<br />
14-<br />
35-<br />
55lo-<br />
1*<br />
1-<br />
10'<br />
l-<br />
10-<br />
1- 10<br />
10- 25<br />
25- 10<br />
50- 60<br />
90- 100<br />
7* 12<br />
72- 25<br />
25- 37<br />
0-3<br />
3- 72<br />
12- 22<br />
22- 38<br />
0-5<br />
5- 16<br />
16- 30<br />
30- 45<br />
50- 70<br />
80 - 100<br />
1- 5<br />
5- 15<br />
75- 25<br />
30- 40<br />
1- 1r<br />
77- 25<br />
:10 * 40<br />
55- 65<br />
70- E0<br />
90* I 00<br />
5-<br />
10-<br />
35*<br />
c0-<br />
?$*<br />
10<br />
20<br />
40<br />
l4<br />
30<br />
45<br />
65<br />
85<br />
10<br />
10<br />
9fl<br />
10<br />
20<br />
10<br />
20<br />
40<br />
{)U<br />
80<br />
Baze <strong>de</strong><br />
schinb<br />
SB<br />
m.e, 9t<br />
16,62<br />
18,43<br />
27,10<br />
31,20<br />
34,70<br />
9,35<br />
7,89<br />
12,3t<br />
12,99<br />
19,01<br />
24,60<br />
27,2O<br />
27,30<br />
1.6,60<br />
20,15<br />
14,46<br />
19,15<br />
8,78<br />
9,89<br />
4,75<br />
10,20<br />
19,45<br />
18,30<br />
26,00<br />
10,20<br />
7,80<br />
15,56<br />
Ll,17<br />
8,96<br />
7,63<br />
12r77<br />
5,95<br />
6,47<br />
9,70<br />
23,40<br />
25,00<br />
20,95<br />
t),t) /<br />
6,52<br />
17,25<br />
8,84<br />
7,22<br />
15,50<br />
27,50<br />
30,20<br />
26,30<br />
15,42<br />
I4,2O<br />
77,50<br />
1 8,98<br />
16,90<br />
Ilidrogen<br />
<strong>de</strong> Bcbimb<br />
sg<br />
rn.e 9i,<br />
1 2,50<br />
14,78<br />
15,25<br />
10,41<br />
11,04<br />
11,50<br />
13,90<br />
tt,4g<br />
10,18<br />
10,35<br />
14,00<br />
13,35<br />
12,50<br />
10,50<br />
13,75<br />
11,05<br />
11,43<br />
11,43<br />
9,35<br />
8,60<br />
6,52<br />
12,5O<br />
6,71<br />
4,70<br />
5,99<br />
8,97<br />
6,39<br />
2,65<br />
4,45<br />
7,55<br />
7,15<br />
7,77<br />
I,lo<br />
14,80<br />
72,95<br />
oot<br />
10,30<br />
10,53<br />
8,16<br />
12,68<br />
8,30<br />
6,62<br />
7,o7<br />
7,80<br />
6,88<br />
4,3.1<br />
15,30<br />
17,13<br />
18,52<br />
Copacitete<br />
<strong>de</strong> schimb<br />
caiiouic<br />
T<br />
m.e. 96 .<br />
29,72<br />
33,21<br />
42,35<br />
41,67<br />
45,74<br />
20,85<br />
2L,79<br />
23,80<br />
')g,17<br />
29,36<br />
39,60<br />
40,55<br />
39,80<br />
27,10<br />
33,90<br />
25,51<br />
30,58<br />
tn 11<br />
19,24<br />
13,35<br />
16,72<br />
31,95<br />
25,01<br />
30,70<br />
16,19<br />
rort r<br />
21,95<br />
13,82<br />
13,41<br />
1 5,18<br />
19,32<br />
13,62<br />
74,24<br />
77,4b<br />
38,20<br />
37,95<br />
29,97<br />
16,97<br />
t7,05<br />
25,41<br />
21,52<br />
15,52<br />
22,12<br />
3't,57<br />
38,00<br />
:l3,1tt<br />
19,76<br />
19,77<br />
32,E0<br />
36,11<br />
35,42<br />
Tabetul 6<br />
Gndul
I<br />
Ptrdurea<br />
Brlnzea 3 (rale)<br />
Brlnzea<br />
apei)<br />
3' (pe valc llngA firul<br />
Brlnzea 4 {eoasti ssv)<br />
Brlnzra 5 (coast{ nne)<br />
Rrlnwa 5' (coasti nne)<br />
MArceasca 1<br />
Neagra 2<br />
Neagra ll (<strong>cu</strong> sulretaj <strong>de</strong> carpen\<br />
StejAret.<br />
Negrati<br />
Iuda lAarc<br />
l{ Studti rl<br />
(:Drcctlri, vol.. XY.<br />
0-<br />
10-<br />
20-<br />
40-<br />
/u*<br />
6<br />
20<br />
30<br />
i)U<br />
80<br />
0- 12<br />
15- 2.5<br />
35- 50<br />
0-8<br />
8* 16<br />
20- 30<br />
,10-- 50<br />
60* ?o<br />
0- 10<br />
10- 20<br />
40.- 50<br />
0- 10<br />
10- 20<br />
20- 30<br />
45-- 55<br />
1* 10<br />
10- 25<br />
30* 40<br />
45- 55<br />
70- 80<br />
90-100<br />
0- 10<br />
10- 20<br />
35- 45<br />
60- 70<br />
90-100<br />
0- 10<br />
70- 20<br />
30- ,10<br />
40- 50<br />
70- 80<br />
0* 10<br />
10- 22<br />
22* 32<br />
40-- 50<br />
100--rI0<br />
140* 150<br />
1 80- 190<br />
15* 21<br />
70* 80<br />
10-<br />
60-<br />
20<br />
?o<br />
BM <strong>de</strong><br />
Echlrnb<br />
SB<br />
m.e. %<br />
9,09<br />
9,34<br />
8,69<br />
8,39<br />
7,24<br />
8,77<br />
ri,19<br />
4,56<br />
9,34<br />
11,41<br />
8,59<br />
8,13<br />
11,09<br />
16,48<br />
13,82<br />
14,56<br />
6,86<br />
10,20<br />
10,01<br />
13,6{l<br />
16,10<br />
10,57<br />
71,1O<br />
23,80<br />
18,60<br />
22,7O<br />
9,86<br />
c)l t<br />
7,16<br />
25,6t)<br />
27,1O<br />
9,41<br />
70,44<br />
8,4$<br />
8,85<br />
10,13<br />
16,02<br />
11,75<br />
15,40<br />
13,r0<br />
28,00<br />
33,t.5<br />
34,4O<br />
7,0E<br />
2r55<br />
r0,11<br />
6r{9<br />
llialrcgen<br />
<strong>de</strong> scblmb<br />
Sr{<br />
m.e. i;<br />
15,75<br />
11,76<br />
11,96<br />
16,30<br />
23,77<br />
14,79<br />
7,5i<br />
5,03<br />
16,4{;<br />
1 0,55<br />
12,41<br />
13,22<br />
17,91<br />
5,84<br />
6,39<br />
75,46<br />
16,22<br />
8,50<br />
6,40<br />
18,62<br />
6r41<br />
8,05<br />
1o,47<br />
5,33<br />
9,05<br />
7,25<br />
6,45<br />
4,98<br />
5,95<br />
9,15<br />
4,98<br />
5,34<br />
,C|9<br />
4,83<br />
6,9E<br />
19,59<br />
6,47<br />
6,06<br />
5,28<br />
5,04<br />
4,46<br />
2,62<br />
r,84<br />
29,9s<br />
21,32<br />
29,32<br />
1tt,49<br />
Cotttinuarc tabelul 6<br />
CaDacltrtp<br />
ile schlmb<br />
eitlonlc<br />
T<br />
m.e. Yo<br />
24,88<br />
21,10<br />
20,65<br />
24,69<br />
31,01<br />
23,5ri<br />
73,76<br />
9,59<br />
25,80<br />
24,96<br />
21,00<br />
21,35<br />
28,90<br />
22,32<br />
20,20<br />
34,O2<br />
23,08<br />
18,70<br />
16,41<br />
32,30<br />
22,51,<br />
18,62<br />
21,57<br />
29,13<br />
27,66<br />
29,36<br />
16,31<br />
10,75<br />
13,11<br />
34,75<br />
32,08<br />
74,75<br />
13,36<br />
13,32<br />
15,83<br />
29,72<br />
22,45<br />
17,87<br />
20,68<br />
18,14<br />
32,46<br />
35,77<br />
36,24<br />
s7,o4<br />
23,87<br />
39,79<br />
22.98<br />
Oradnl <strong>de</strong><br />
stuatie ln<br />
v%<br />
63,46<br />
55,73<br />
57,92<br />
66,02<br />
/o,oD<br />
62,77<br />
55,01<br />
52,46<br />
63,80<br />
42,27<br />
59,09<br />
61,92<br />
61,63<br />
26,16<br />
31,59<br />
57,20<br />
70,29<br />
41,45<br />
39,00<br />
57,65<br />
71,52<br />
56,68<br />
51,46<br />
81,70<br />
61,17<br />
'75,27<br />
60,45<br />
53,67<br />
54162<br />
73,67<br />
84,48<br />
36,13<br />
21,86<br />
36,26<br />
44,09<br />
65,91<br />
77,23<br />
65,97<br />
74,47<br />
?2,22<br />
86,26<br />
92,67<br />
94,92<br />
25,63<br />
50,10<br />
23,9?<br />
51,68<br />
:t00
es<br />
tp<br />
s. Q<br />
-st<br />
\<br />
t<br />
t<br />
b1<br />
€<br />
s<br />
ir<br />
x<br />
(:<br />
rj<br />
Rr<br />
'"o<br />
--\O<br />
._....-o<br />
s 9r<br />
$3<br />
B<br />
-l*-o'<br />
$ E;=$lg*St<br />
dt-iS{ti6e<br />
ooooo0(E@o<br />
a.D tu/latqtl<br />
g<br />
o<br />
DO<br />
!l
Miia.<br />
Gruiu<br />
Brinzea (pe tsale)<br />
Mdrce{i<br />
I{ivele<br />
cm<br />
10<br />
20<br />
40<br />
50<br />
80<br />
10<br />
20<br />
40<br />
50<br />
80<br />
5- 10<br />
10- 20<br />
30- 40<br />
40- 50<br />
?0- 80<br />
10- 20<br />
.10- 50<br />
70-- 80<br />
o* 10<br />
10- 20<br />
30* 40<br />
.10- 50<br />
70-- 80<br />
0- 10<br />
10- 20<br />
30* 40<br />
40- 50<br />
?0* 80<br />
Ooeflctentd<br />
<strong>de</strong><br />
groscoplcitate<br />
5,O4<br />
4,37<br />
5,59<br />
7,0s<br />
12,53<br />
5,44<br />
4,92<br />
7,36<br />
1 1,26<br />
15,02<br />
6,82<br />
6,43<br />
1 3,32<br />
14,57<br />
14,81<br />
7,08<br />
8,60<br />
1 1,16<br />
4. UMIDITA1EA SOLULUI<br />
Nir'ele<br />
tliia<br />
1* 10<br />
10- 20<br />
30- 40<br />
60- 70<br />
90- 100<br />
drceEti<br />
1* 10<br />
10* 20<br />
:t0-- 40<br />
60-- 70<br />
90-- 100<br />
eegrd 2<br />
1- 10<br />
10- 20<br />
30* 40<br />
60- ?0<br />
90 - 10(l<br />
cmfictentul I o*tuouruo<br />
<strong>de</strong> ofllire I totali *l<br />
7,10<br />
6r4l<br />
8,20<br />
10,40<br />
18,40<br />
8,00<br />
7,O8<br />
10,82<br />
16,54<br />
22,10<br />
10,03<br />
9,45<br />
19,60<br />
22,00<br />
21,80<br />
10,40<br />
12,64<br />
16,40<br />
?'98<br />
7<br />
7,4o<br />
"77<br />
8,85<br />
16,82<br />
8,20<br />
8,32<br />
10,40<br />
14,96<br />
20,50<br />
37,25<br />
27,02<br />
21,27<br />
29,O9<br />
27,30<br />
21,52<br />
18,62<br />
24,69<br />
25,72<br />
32,26<br />
21,63<br />
17,57<br />
19,76<br />
20,90<br />
8,31<br />
8,10<br />
10,90<br />
73,32<br />
19,84<br />
70,02<br />
9,14<br />
14,74<br />
23,01<br />
23,2{;<br />
17,12<br />
1O,9O<br />
23,47<br />
23,4O<br />
22,18<br />
74,04<br />
15,95<br />
1 8,59<br />
I,S7<br />
s,02<br />
LO,t2<br />
lL,4O<br />
12,5(t<br />
8,37<br />
9,37<br />
L2,20<br />
16,80<br />
20,81<br />
Tabelul 7<br />
Apa<br />
cedsbili<br />
0,91<br />
1,69<br />
2,7O<br />
2,92<br />
1,44<br />
2,oz<br />
2,00<br />
3,92<br />
6,41<br />
1,16<br />
1,09<br />
1,45<br />
3,87<br />
7,4O<br />
0,38<br />
3,64<br />
3,61<br />
2,19<br />
1r99<br />
1,85<br />
, ,79<br />
2,85<br />
0,17<br />
1,05<br />
1,80<br />
1,84<br />
0,31<br />
Tabclul 8<br />
tomu<br />
10x<br />
lo,7l<br />
9,5o<br />
13,08<br />
23,05<br />
27,U<br />
13,08<br />
12,36<br />
16,44<br />
22,02<br />
20,79<br />
10,46<br />
9,04<br />
9,25<br />
14,72<br />
18.1 8<br />
271
F<br />
\<br />
It/<br />
\<br />
N<br />
20<br />
t0<br />
i4'<br />
JO s<br />
40 s .c<br />
* 1' a<br />
ar oo o@<br />
o<br />
a<br />
&<br />
,t<br />
t0<br />
I<br />
ttgm/tm/<br />
Uig, 5. Curbe <strong>de</strong> conrpacitate (1951i.<br />
leoenda<br />
@ Brinzea. vate<br />
@ 6ruu<br />
@ Ma'rccsli.n/;t/,e<br />
mdn<br />
@ Mua<br />
@ Brhzea<br />
@ tlirrcsli<br />
@ Noira.<strong>cu</strong>carperr<br />
o@oo @oo<br />
4re<br />
A Neagra lrua.ven)<br />
@ t'tUa<br />
@ 6ru,u<br />
G) Erinzea<br />
@ uene/t<br />
Irig. 6, Curbe <strong>de</strong> compacitato l. : sol sIcD tnierbat, pe oale;<br />
t. 4, t, 6: soluri <strong>de</strong> platou, inlelenite; .; : sol mobiliiat ln<br />
tdbliamare; | - sol netnfelettit" birc aeoperit,<br />
tl n *9rlrr'
il<br />
rt<br />
$+a<br />
'* r,<br />
n<br />
&<br />
90<br />
//to<br />
t0<br />
tn<br />
JO<br />
A<br />
a<br />
;4t<br />
i<br />
c<br />
tJ,<br />
60<br />
/0<br />
BO<br />
l-1<br />
tl<br />
ii<br />
1t<br />
It<br />
q.<br />
t<br />
t.<br />
!"r tr .l<br />
lt<br />
teceltld @ O O<br />
t<br />
I<br />
t<br />
I<br />
@ 8r*2c.. plitlu hterbat<br />
'<br />
tub Aidacel<br />
'<br />
sub &r4a?n .2aiaccl<br />
'<br />
a Ft)t la /- /.dt;'m<br />
Kgnf tn!<br />
I.'ig. 7, (iurbe comparative <strong>de</strong> compacitatc ln diferitc corrditii<br />
<strong>de</strong> sol. Brlnzea 1951<br />
to5t9<br />
/!O<br />
e0<br />
tn<br />
q<br />
/td<br />
/60<br />
/rt,
5. INTEnPnETAnEA nEZULTATELOn CERCETAilLOn DE TEnEN $I LABOnATOR<br />
studiul morfogenetic al solurilor pf,d.urilor _<strong>de</strong> <strong>stejar</strong> qi g-orun c9<br />
{9n9mene<br />
<strong>de</strong> uscale gicercet6rile <strong>de</strong> laborator duc la urmtrtoarele constatdri:<br />
c) Pd,clurile tle <strong>stejar</strong> qi gorun -solur! afectate d.e usci,ri intense slnt situate<br />
- cir puline exceplii - fe g1ele, formate pe sedimente lutoase<br />
fine, d.e terasf, qi conuri tle d.ejec,tie.<br />
6) Aproap" t6ate solurile ace-stoi pddgri sint morfogenetic -pu!91nio<br />
<strong>de</strong>Sr;date, ajuns" la stactiul tLe potlzol <strong>cu</strong> fenomene accentuate do hidrogeiezilgi,chiar<strong>cu</strong>unl-nceputd'ehleizareaorizontuIuiB.<br />
o1 Sriturite au un orizont B foarte <strong>de</strong>zvoltat, tl"e 3-4 $r care <strong>de</strong>seori<br />
este'seatimentul lutos al terasei, transformat mai puternic pe gr-osimrea<br />
,<strong>de</strong> 1,50-2 m. Lipsa unui orizont C sau formatea lui slabfl, la aclinci4i<br />
,A* Zrf -f-* aovet-uqte ci, sectimentol P9 calg s-a]l forTat aceste soluri<br />
:a ' fodt <strong>de</strong> natur6 sili-cioas6, foarte sd,rac ln minerale baziee. L<br />
il') Textura solurilor ajunse la stadiul tle potlzo.l este nisipo-l-ut9asi,<br />
ln orizonturile superioare Ar*As (<strong>cu</strong> cca. 251" a4gilil) qi- argiloag5, fn B<br />
(<strong>cu</strong> b0-b8/o argitd). Aceastl repartilie a. argilei pe-plofil- 1tig. {) c&r&c:<br />
tiefizeazd, sdiuri loarte grele qi compacte ln orizontul Br d9 tipul podzo'<br />
,lului, formate pe seilimente-lutoase. Une]9-soluri.-(I.,ucieryr Dragoclana)<br />
:slnt'lutoase lf orizonturiloAr*Aa @2-35% argil6) qi foarte argiloasb<br />
in orizontul B (ptnd la 670/o argil6), fiind formate p9 sedimente m4r<br />
,grele. Pe vdi, codiinutut tle aigile at sdtutui este mai red.us gi contrastrrl<br />
fextural dintre A si B mult mai mic. ;<br />
e) continutul tle humus este mai lnsemnat numai in primii L0-16<br />
:cm ii solilui (3-3,5o/o in medie) Bpre a sc{<strong>de</strong>a brusc la valori foarte<br />
coborlto (su5 ioToy;'ih general, loturife pot _fi oalif. icato oa sf,race qi<br />
ifoarte sdiace in humus, <strong>cu</strong> toat5, lnlelenirea lor prin graminee.<br />
,,<br />
l) Capacitatea <strong>de</strong> schimb cationic, ileterminati cle concliliile <strong>de</strong>.tex'<br />
turd,'Si ion{inut <strong>de</strong> humus, prezintd, <strong>cu</strong>rbe caracteristice <strong>de</strong> varialie pe<br />
profil' (fig. 4), <strong>cu</strong> un prim'maxim in A, (16-24 m.e.o/-o)) cobortnd. brusc<br />
ia o:r ioiiim'aUsolut in Aa (cca. lz-Lgo/ol gi crescind ?poi pulgrnic F<br />
rorizontul B (gO-42oA) qi 6hiar mai mult. In sotudle <strong>de</strong> coast5, Ci dt<br />
rvalo minimul'dinAr'-iri este atlt d.e coborlt (2L-22o/J, iar maximnl<br />
rdin B mai pulin ridicat (29-BL%).<br />
,, gl Textuia tind,, ar-gilo;u-6 U orizo$ul B, ca urm?rq a naturii rocii<br />
1ttr&rtro Fr a proceselbr d-e podzolire, unit6 <strong>cu</strong> aryezarca ln<strong>de</strong>eatd a particri-<br />
;Ielor, lipsa le structuri glomerulaii qi sd,rdcia in humus -bun, .cauzeaz$_:<br />
a<strong>cu</strong>mularea gi tnmlbgtinarea periodicd,, primivara in gtneral, a stratu'<br />
rilor superiod,re alo sblurilor (orizonturile At, Ao qi Ar/B)r- .:,. i<br />
: Aoumularea insuficient[, a apei ln orizontul B al solurilor, <strong>de</strong>ci insuficienla<br />
---- tezervslor <strong>de</strong> apil cedatitl, in perioa<strong>de</strong>le secetoase ale anului.<br />
-'Un coeficient Ae 6titire riclicat if orizontul B (15 pinf, la 22o/o\,<br />
€ee& ce ttenotd, cantitSli mici tle apd, cetlabil[, ln acest orizont in perio*'<br />
<strong>de</strong>le uscate ale anului qi chiar inexistenla acestei ape, fur anii <strong>cu</strong> secete<br />
exceptionale. Cercetd,rile din toamna 1052r atup6 o secet{, prglungitit<br />
arati b6 majoritatea acestor soluri conlin in orizon-turile tuperioar^e num3i<br />
pinfi,la Z"/" aph cedabilfl, iar ln orizontul B aceasttr, aptr, dispare, ln unele<br />
,iazwi, pii,ctic oomplet. Aceastd, stare hid.rologic{, explic|, vegetalia<br />
,llncecld, qi pretlispozi,tia arborilor pentru uscare.<br />
- O 'co6ziune-<br />
ricticatb, <strong>de</strong>seori exoesivd, a solului, <strong>cu</strong> <strong>de</strong>osebire in ori'<br />
zontul B. Din aceasti cauz5- arborii <strong>cu</strong>ceregc greu qi insuficient volum{l<br />
2L4
necesar <strong>de</strong> sol, insS,mln!,area naturald, este grea, Ipuielii lgi <strong>de</strong>zvolttr, anevoios<br />
pivotul, care se rd,suceqte puternic in spiralS, qi nu rareori se <strong>cu</strong>rbeazi,<br />
in unghi drept gi se <strong>de</strong>zvoltd, orizontal; inlelenirea prin lnierbare puternic6,<br />
<strong>cu</strong> graminee gi p5qunatul excesiv au agravat' qi mai .;mult condiliile<br />
grele <strong>de</strong> a$ezare qi coeziune a solului.<br />
Determinirile <strong>de</strong> compacitate exe<strong>cu</strong>tate in toamna anului 1951, <strong>de</strong>stul<br />
<strong>de</strong> ploios, au ard,tat cd, pentru pi,trun<strong>de</strong>rea la 10 cm a virfului <strong>de</strong> l cmt<br />
secliune aI axului compactometrului tle adincime, a fost necesar un lucru<br />
mecanic atingind. in orizontul B valoarea <strong>de</strong> L4-17 kgm, in timp ce<br />
in primii 10 cm au fost necesari sub 5 kgm (fig. 5).<br />
Determind,rile ctin toamna anului 1952, duptr, o lungd, perioadi, secetoasfi,,<br />
au stabilit <strong>cu</strong>rbele <strong>de</strong> compacitate din fig. 6, care evid.enfiaz6<br />
lntre' altele : atingerea <strong>de</strong> compacitS,fi excesive ln solurile lnlelenite,<br />
uscate gi tasate, ca acel cle la Mija (Z4kglcmz); compacitatea multmai<br />
redusd, in orizontwile superioare ale solului din pdtlurea Neagra, <strong>cu</strong> 8ubetaj<br />
tle carpen ; compacitatea mictr, pe intreg profilul, in solul bun d.e pe<br />
valea Brlnzei; valoarea mult mai micd, in orizonturile superioare gi varia-<br />
,tia pe profil a compacitilii terenului tlesfuntlat profund. qi bino lntre{inut.<br />
h)Podzolirea puternic5, qi natura sedimentului roci, mamtr, sd,rac in<br />
minerale baziee, at ca:uzat' o inaintatd, strrdcire 1n baze a solurilor ln orizonturile<br />
superioare Ar gi At, adic{, pe o grosime cle 30-35 cm.<br />
Tot acestea slnt canzele acidit5{ii lnaintate (valorile S ale hidrogenului<br />
<strong>de</strong> schimb foarte ritlicate), pre<strong>cu</strong>m gi ale gractului d.e saturalie in<br />
baze coborit (2L-46oA mai trecvent) in orizontul d.e maxim6, clebaziticare<br />
A, (fig.8).<br />
i) Piezen{a unui subarboret <strong>de</strong> p5d.ucel, corn, carpen qi alte speciit<br />
<strong>cu</strong> consistenli mare amelioreaz5, sensibil starea fizic[,, chimicd, gi biologic[<br />
a acestor soluri. Astfel in fig. 7 se aratd, cleosebirile apreciabile in compacitatea<br />
solului pddurii Brinzea, pin[, la mare adincime, intre suprafelele<br />
inierbate gi cele <strong>de</strong> sub grupele bine formate <strong>de</strong> p6ducel, carpen <strong>cu</strong><br />
pdducel q.a.<br />
, Determinirile d.o humus cle la Dragoilana gi Mija aratd, clublarea cantittrlilor<br />
acestui prelios constituent ln primii 10 cm ai soluluir fursolit<br />
d.e o structurd, buni,, sub boschetele d.e corn, ptrd.ucel, carpenr alun g.a.<br />
De a,semenea, in pd,tluea Neagta, <strong>cu</strong> subetaj <strong>de</strong> carpen gi subarboret neincheiat<br />
<strong>de</strong> pd,ducel, s-& constatat in orizontul Ar cel mai ridicat<br />
continut <strong>de</strong> humus.<br />
l) Yegetalia mai activd, qi lipsa fenomenelor <strong>de</strong> uscaro in ulele paraele<br />
din pd,durea Neagra pot fi atribuite existenlei unui subetaj gi unui<br />
subarboret, care iletermind, o acoperire bunf, a solului, o inierbare a lui<br />
numai in luminiquri, asigur[, condilii mai prielnice do microclimd, gi<br />
red.uc in acelaqi timp v5,td,mirile prin pd,gunat (neexistind iarbtr). Faptul<br />
cd, anii pepeta!,i <strong>de</strong> secettr, ata<strong>cu</strong>rile d.e insecte qi celelalte calaze ale uscdrii<br />
<strong>stejar</strong>ului qi gorunului nu au cauzat uscd,ri ln aoeste parcele, ne ind.reptd,feqte<br />
s[, cre<strong>de</strong>m cd, aceastd, compozilie qi structurfl, a arboretului, <strong>de</strong>terminintl<br />
conclilii ameiiorate <strong>de</strong> climat interior qi <strong>de</strong> sol, a fost salvatoare<br />
pentru <strong>stejar</strong>.<br />
Ia) Aceastd, interpretare este intd,ritd, <strong>de</strong> faptul c5, in aceeaqi pddure,<br />
ln parcele <strong>de</strong>spi,rlite <strong>de</strong> cele sinbtoase numai prin goseaua forestierl <strong>de</strong><br />
pe linia somierd,, dar <strong>cu</strong> arboret rd,rit prin t6ieri do regenerare, usoarea<br />
<strong>stejar</strong>ului B-a produs pe scartr, d.estul <strong>de</strong> mare.<br />
Bezultd, <strong>de</strong> aici ind.icalii prelioase gi pentru metoda <strong>de</strong> regenetme,<br />
ca,re trebuie s6 asigure men-tinerea pe timp clt mai s<strong>cu</strong>$ a mgsiyului<br />
2t6
ln stare <strong>de</strong> rtrrire, sprt: a se evita uscarea qi <strong>de</strong>teriorarea tehnologictr, a,<br />
arborilor.<br />
l) Situalii mult mai bune se lntilnesc pe coastele vtrilor care strtrbat<br />
platformele-terase pe care B-&u produs fenomene do uscare intens6;<br />
abunilenfa carpenului gi a speciilor <strong>de</strong> subarboret, aparilia teiului' igga,*trului,<br />
<strong>regenerarea</strong>, abun<strong>de</strong>ntd, gi viguroasfi, a gorunului qi steiarului dove<strong>de</strong>sc<br />
existenla unor cond.i{ii care lipsesc pe platou qi pe care este necesar<br />
sd, ne striduim a le realiza ln cit mai mare md,sur5,, in toate situaliiltr<br />
<strong>de</strong> platou. Aceste condilii sint : arboret mai strins, mult carpen gi alte<br />
specii <strong>de</strong> amestec, subarboret abund.ent, inierbare foarte slab[, a solului,<br />
tip d.e sol mai elab podzolit, ca coeziune, regim bidrologic ryi conilitii<br />
generale <strong>de</strong> fertilitate mai bune <strong>de</strong>cit pe platou.<br />
m) Aceste constat{,ri conduc la conoluzia ctr, in stej5,retele gi goruneteltr<br />
<strong>de</strong> terasi <strong>cu</strong> fenomene <strong>de</strong> uscare acoentuat6, eondi{iile <strong>de</strong> sol sint in general<br />
pufin prielnice vegeta.tiei acestor tipuri d.e p6tlure I numai umid.itatea<br />
ridicatb a climatului poate atenua aceste condifii. fn p[durile bd,trlne<br />
<strong>de</strong> codru qi ln crlngurile oonvertite fur codru, vegetalia este ln general<br />
pulin activ6, <strong>de</strong>venind lincedl in anil putin ploioqi.<br />
n) La condiliile grele <strong>de</strong> sol, agravate prin secetele puternicerrepetate,<br />
se adaug5, llncezeala <strong>arboretelor</strong> d.e vlrste prea lnaintate, provenite d.itr<br />
l6stari, care trebuie <strong>de</strong> agemenea consi<strong>de</strong>rati ca o canzb primarf,, foarte<br />
importantd,. Dar, aqa cnm se constati ln ptrtlurea Iuda q.a., arboretele<br />
provenite din listari se pot usca gi la virsto mai mici (60 d"e ani in exemplul<br />
citat), dac[, ttin constitu{ia lor lipsesc speciile <strong>de</strong> umbr[, ryi subarboretul,<br />
iar solul este puternis tnisr'$af, ln<strong>de</strong>sat qi uscat in perioa<strong>de</strong>le secctoasc.<br />
o) Anii exceplional cle secetoqi din ultimul <strong>de</strong>ceniu, cauzlnd" reduce -<br />
rea. prelungittr a cantitSlii <strong>de</strong> api cedabilI sub minimul intlispensabil,<br />
au clat tuturor acestor pbduri o lovitur[ mortal6, duptr, care cauzele se<strong>cu</strong>ndaro<br />
- ciupercile, bacteriile, insectelB - au agravat qi grS,bit fenomenul<br />
<strong>de</strong> uscare.<br />
Constatilrile din pbdurea Neagra sfurt suficiente spre a ar5,ta c[' arboretele<br />
bine inchise, <strong>cu</strong> subetaj <strong>de</strong> carpen qi subarbotet bine constittiit<br />
pi <strong>cu</strong> solul nefurlelenit prin inierbare, reprezinti ln asemenea condifii<br />
climat'ice qi <strong>de</strong> sol tipul tle pidure rezistent chiar la cele mai grele. incerciri<br />
<strong>de</strong> eldin ss6]6gis.<br />
p) Se poate d.eci formnla conoluzia cil ameliora,rea condi,tiilor <strong>de</strong> climf'<br />
gi sol qi a biologiei <strong>arboretelor</strong> <strong>de</strong> <strong>stejar</strong> gi gorun din rogiuli <strong>cu</strong> fenomene<br />
<strong>de</strong> uscarle.accentuat5, se poate rcalaa ptin pdatrarea conili,liil'or con,csenabib<br />
ile consistenld, tn etaiul, superdor gi, pri,n, constitudrea unui subetai<br />
ila carpen si, ake specii d,a umbrltr, ftre<strong>cu</strong>nx gi a sa'barboretul,ui. ile pdducel,<br />
eorn, stnger, alum g.a.<br />
Exclu<strong>de</strong>rea <strong>cu</strong> <strong>de</strong>sf,virqire a pigunatului din aceste pdduri este prima<br />
condifie a indrumf,rii lor spre a'meliorarea generald, ardtat5 mai sus.<br />
IY. ITEGENERANEA NATURALA'<br />
In anii 1951 gi 1952 au fost efectuate cercetd,ri in pSdurile <strong>de</strong> <strong>stejar</strong><br />
qi gorun: Gruiu, Brinzea, Mirceasca gi Neagra din regiunea Prahova<br />
(ocolul silvic Plooqti). Aceste pdituri sfurt situate, dup6, <strong>cu</strong>m se aratir<br />
amd,nunlit in capitolul anterior, pe terasele Oricovului, pe soluri grele<br />
2t6<br />
r <strong>de</strong> ing. N. Conrtantines<strong>cu</strong> qi ing, Al. Clonaru.
potlzoliter <strong>cu</strong> orizont B argilos, practic impermeabil qi orizontul A slrarr<br />
in humus, tasat, in mare parte puternic infelenit.<br />
In toate aceste pdduri, care reprezint[ condilii din cele mai grelepentru<br />
regeneraler au avut loc uscari intense, ln urma cSrora au fost Cxtrasi<br />
arborii total sau ln mare parte uscafi.<br />
Ca urmdre a acestor extrageri, pre<strong>cu</strong>m qi a tdierilor anterioare pentrtr<br />
recoltarea posibilitI,fii normale a pSdurii, consistenla <strong>arboretelor</strong> iespective<br />
a scdzut ln unele pd,rti pini, sub 0,3, ri,minind uneori, pe anumite<br />
porfiuni, numai 'arbori<br />
izola{i.<br />
Ou oaazia cercet[,rilor s-air efectuat observalii in cele mai caracteristice;itua{ii<br />
din lucrtrrile exe<strong>cu</strong>tate <strong>de</strong> organele tlin produc,tie (ocolul<br />
silvic Ploegti).<br />
Astfel s-a cercetat <strong>regenerarea</strong> natural5 in pfld.urile citate, ca urma,le<br />
a t[ierilor principale efeetuate pentru recoltarea produselor pfidulii,<br />
pre<strong>cu</strong>m gi a extragerii arborilor parlial sau total uscafi. S-au urmi,rit.<br />
pril efectuarea d.e suprafele <strong>de</strong> probi qi <strong>de</strong>scrierea sitria{iei constatate.<br />
stabilirea suprafelei acoperite <strong>cu</strong> tinereturi, in func-tie <strong>de</strong> divergi factori.<br />
stabilirea procentului <strong>de</strong> quercinee din puezime, forma in care s-a produs<br />
r€generane& naturali, (ln ochiuri mari sau mici, in pelie, etc.) in funclie<br />
<strong>de</strong> situalie qi consisten$a <strong>arboretelor</strong>.<br />
r. nEZULTATUL cEncrrAnil.on<br />
Pentru stabilirea modului ln care pldurile cercetate se pot regenor:r<br />
pe calo naturald,, s-au f5out observalii (dup5, <strong>cu</strong>m am ard,tat mai sus)<br />
in arborete ou consistenla gi graitul d.e usc&re diferite, sil,uate tn cliferite<br />
cgndifii stafionale (pe platouri, versanfi <strong>cu</strong> diverse expozifii, funduri<br />
do vdi).<br />
In scopul unei evi<strong>de</strong>nlieri clare a mo{lului <strong>cu</strong>m se proiluce regenerareil<br />
naturaltr, ln aceste pdtluri, rezultatele cercet5,rilor s-au concretizat ln tabelele<br />
9-12. In cele ce urmeazd vom analiza suocint datele <strong>cu</strong>prinse in<br />
aceste tab.le.<br />
Din tabelul g rezultb ed, ln ptrdurea Gruiu, pe platou - und.e arbor.etul<br />
btrtrin este format d.in gorun <strong>cu</strong> <strong>stejar</strong>, avlnd in prezent consistenta<br />
Or4*0,6, iarprocentul cle uscarr: la data cercetE,rilor cca. 25o/o (din sslena,ntul<br />
arborilor) - tineretul natural acoperl 25o/o din suprafa!tr, gi estt'<br />
grupat in ochiuri. fn acest tineret, ochiurile, ln care gorunul se g6,seqte in<br />
majoritate; reprezinti suprafele nefunsemnate, cea mai mare pa,rte a lor<br />
fiind. formate din carpen (peste 9lo/d, ln amestec <strong>cu</strong> ulm {rar), jugastm,<br />
ar$ar t5,td,r6sc, cireg, pi,ducel.<br />
Pe restul <strong>de</strong> 75o/o din suprafald lipsegte orice tineret, iar solul este<br />
puternic inlelenit.<br />
De lndatd, ce platoul se inclind, uqor cd,tre unul ilin versanfi, supmfala<br />
acoperit5, <strong>de</strong> tineret se md,regte treptat, pentru ca, lu micd, distarilI<br />
<strong>de</strong> buza versantului, acesta si, acopere lntreaga suprafa!fl, iar procentul<br />
<strong>de</strong> gorun sf,, creascil pind, la peste g0lo.<br />
Pe partea superioarf,, a versan!ilor, in special a celor <strong>cu</strong> expozilie<br />
generald, sud.ic5,. tineretul instalat ln perie pe toat6, suprafa-ta este forma,t<br />
din ameste<strong>cu</strong>ri in care gorunul o<strong>cu</strong>pf, uneori 40o/. din total, restul fiintl<br />
format din carpen, jugastru, tei, apoi pfi,ducel, alun, singer, salb5, riioasir,,<br />
salbi moale.<br />
Ooborind mai <strong>de</strong>parte pe acegti versanfi, citre fundul vd,ii, procentrrl<br />
<strong>de</strong> gorun sca<strong>de</strong> treptat pini la dispa,rifia total6, tineretul ffind format<br />
217
218<br />
3x<br />
c_E<br />
E€<br />
=E z<br />
Platou I z0o-; 0,5-0,6<br />
(terasa | 280 l(<strong>cu</strong>ochiuri<br />
Cricovu- I I mijlocii)<br />
Versant | 260-1 0,4-0,5<br />
I)ate prlvind rcgonoraroa naturali ln pfiilurea Gniu<br />
A$oretulbltrln<br />
coDsist€trto *-r**<br />
I<br />
<strong>stejar</strong> diseminat<br />
<strong>stejar</strong> diseminat<br />
(foarte<br />
rar fag)<br />
Gorun<br />
<strong>stejar</strong> di<br />
seminat<br />
0,4-0,5 lGorun <strong>cu</strong><br />
(<strong>cu</strong> o- | <strong>stejar</strong> di-<br />
P<br />
3Eis<br />
n9 x<br />
5 6"dtrd<br />
25"/o<br />
30%<br />
30Y"<br />
Suprafata<br />
acopedtL<br />
Suprafele<br />
mici nelnsemnate<br />
(tn<br />
ochiuri)<br />
25o/"<br />
tooo/o<br />
%(tn<br />
'chiuri<br />
foarte<br />
mari)<br />
40/" (tn<br />
ochiurl<br />
marl)<br />
ComDozitiE<br />
Gorun 90<br />
ulm,<br />
cire$ 10%<br />
jugastru,<br />
far, piducel<br />
II<br />
Carpen 90 o/o,<br />
jugastru, arlar<br />
cireq, peducel.<br />
25o/" 100 % Carpen 95<br />
tei, jugastru<br />
sorb, tag,<br />
pdducel,<br />
lun, slnger<br />
cilin, salbd<br />
rlioas6.<br />
Gorun 10<br />
tei (rar),<br />
carpen,<br />
gastru,<br />
titArisc, a<br />
lun, slnger<br />
salb{<br />
(rar).<br />
tot&l<br />
sl firelor<br />
hectar<br />
b""/ht<br />
(tn<br />
perie)<br />
Gorun 44<br />
63 000<br />
(ln o-<br />
carpen, jucbiurigastru, mari)<br />
teteresc,<br />
(rar), mdr<br />
pdducel,<br />
ger, salbi<br />
moale, corn.<br />
II<br />
Gorun 83<br />
piducel.<br />
Gorun 15<br />
carpen,<br />
(rar), arfar<br />
titirdsc,<br />
sorb (rar),<br />
mdr, pdducel,<br />
stnger<br />
corn,<br />
(rar).<br />
TabeIuI I<br />
a<br />
Stares <strong>de</strong><br />
vegetBtlo<br />
(crelterile<br />
ale ale<br />
gorunu-<br />
Iui 1<br />
cm)<br />
Active<br />
(cregterea<br />
die<br />
ali ln<br />
lndl!ime<br />
a gorunului<br />
este tn<br />
medie<br />
cm)<br />
ivtr<br />
(cre$terile<br />
ale ln<br />
hellime<br />
ale<br />
nului<br />
slnt <strong>de</strong><br />
20-30<br />
cm)
numai din carpen, jugastru, tei, foarte rar fag, apoi arbugtii amintili<br />
mar sus.<br />
Pe versanlii <strong>cu</strong> expozilie nortlicb,, fiqia <strong>de</strong> tineret, ln care gorunul o9up5,<br />
un procent mai mare, este muit mai lngustd4 ea tezttmlndu-se <strong>de</strong> obicei<br />
numai la ,, buza )' plat,oului.<br />
Pe aceqti versanli apar 1ns5, multe specii mai hidrofile, ca sorbul qi<br />
cd,Iinul, gi rare exemplare d.e fag, iar starea cle vegetalie a tineretului este<br />
mult mai activi, cregtereamai viguroasf,,qiclesimeamq,i mare (80 000 buciha).<br />
Pe fundul vd,ilor, tineretul are aceeaqi compozilie qi stare <strong>de</strong> vegetafie<br />
ca qi pe versan{ii nordici, <strong>cu</strong> <strong>de</strong>oset'irea c5" apar fire izolate <strong>de</strong> <strong>stejar</strong> sau<br />
gorun, - r5,spinclite printre celelalte specii.<br />
Atit pe versanli clt gi pe funclul viii, tineretul <strong>de</strong> gorun este mult<br />
<strong>de</strong>ptrqit in inXttrime-<strong>de</strong> c5,tie celelalte speg{ <strong>de</strong> tineret (lnh,lfimea gorunului<br />
este ile 0,5-U5ni, iar a celorlalte specii <strong>de</strong>2-4m) qi din aceast5, canzd,<br />
suferd, <strong>de</strong> insuficien!5, do lumind,.<br />
In general, tineretul <strong>de</strong> gorun are cregtere activd,, viguro_asd, qi_frunziqul<br />
- bogat I frunzele lujerilor anuali slnt lnsd, atacale d,e Miuospkaera,<br />
Prinleclionarea puielitor gi numS,rarea inelelor anu&le,. s-a constatat<br />
cd, vtrsta goiunului din tinereturile naturale este <strong>cu</strong>prinstr, in mare partet<br />
tntre .3 qi 6 ani.<br />
TubeIuI 10<br />
Dote prtvlnd tGgoneraroa naturali ln plduroa Brlnzea<br />
E<br />
Unitatea<br />
geomorfo.<br />
lodcn<br />
Platou<br />
(terasa<br />
Cricov)<br />
<strong>cu</strong> expoziliegeheral6<br />
sudici<br />
Altitu.<br />
dtnea<br />
240-<br />
250<br />
0,4-0,5<br />
A$oretul bbtrln<br />
I lB*es<br />
corsr'tenta coneo'itts<br />
I |*EEE<br />
,6 <strong>cu</strong><br />
chiuri<br />
o-<br />
<strong>stejar</strong> di<br />
seminat<br />
Sunmfato I compozitia<br />
a@Dento I<br />
30% | 2$9',. (ln<br />
30%<br />
30"/"<br />
jugastru,<br />
lar titirtrsc,<br />
rar mir, pdducel,<br />
lemrr<br />
clinesc, rar<br />
mIcet.<br />
Gorun 20l",<br />
jugastru,<br />
rar frasin,<br />
tei, piducel,<br />
lemn<br />
c?inesc, slnger,<br />
rar mAces.<br />
Stejar 20 %,<br />
frasin, tei,<br />
(rar), carpen<br />
jugastru, arfar<br />
ttrtirisc<br />
alun (30<br />
slnger, cf,lin<br />
nr.<br />
at<br />
l& heetor<br />
b,r"/b"<br />
000<br />
(inst<br />
iat ln<br />
perie)<br />
gtsB <strong>de</strong><br />
vegetctie<br />
ActivA<br />
(cresterileanuale<br />
In<br />
hallime<br />
ale gorunului<br />
20<br />
-30 cm)<br />
Foarte activ{<br />
I<strong>de</strong>m<br />
2rg
Din datele <strong>cu</strong>prinse ln tabelul 10, se constattr, c5, in pidurea Brlnzea,<br />
ln care num6,rul arborilor useali a variat in d.iferite arborete, iar procentul<br />
<strong>de</strong> usoare in coronamentul arborilor este in prezent mai mic <strong>de</strong>cit 30 o/o<br />
(din coronament), <strong>regenerarea</strong>, naturalS, s-a produs in mod diferit.<br />
Astfel, pe platou, in arborete <strong>cu</strong> consistenta 014-016, tineretul natulal<br />
este grupat ln ochiuri mici, o<strong>cu</strong>p5, 20-40o/o din suprafa{6 qi este formal,<br />
diu gorun 1.5-260|r ln amesteo <strong>cu</strong> ulm, carpen, jugastru, arfar t6,ttrr5sc,<br />
m6r, r&r tei, apoi p5,rlucel, singer, lemn clinesc, corn, miceq.<br />
In alt arboret, <strong>de</strong> asemene& <strong>cu</strong> consistenfa actualf, sub 0,2 - uneori<br />
grupe mici <strong>de</strong> arbori sau chiar arbori lzola!.,i - tinereturile instalate in<br />
mod natural o<strong>cu</strong>p6, pind la E0 o/o din suprafafS gi sint formate din aceleaEi<br />
specii - amintite mai sus - gorunul ins5, ajung{nd. plnd la 4,4o/o.<br />
Pe versanli gi pe funduri <strong>de</strong> v6i, tineretul natural este instalat in<br />
perie pe toatd, suprafafa; sub masiv, <strong>cu</strong> consistenfa intrc 0,,4 qi 0,6, procentul<br />
o<strong>cu</strong>pat <strong>de</strong> gorun yaria,z\, in funclie <strong>de</strong> diversele situafii.<br />
Astfel :<br />
* pe versan.tii su{liei, gorunul o<strong>cu</strong>pl un procent <strong>de</strong> 20o/o din totalul<br />
tineretului .qi apare rar frasinul ;<br />
- pe fundul v{,ilor oe strfibat platoul, <strong>stejar</strong>ul (gorunul nu se mai<br />
intllnegte) r6mine la un procent d.e cca. .2 o/, qi apa,re ln masd, alunul,<br />
reprezenttnd. singur 30o/o din total. Apare <strong>de</strong> asemenea, cd,linul;<br />
- pe versanfii nordici, procentul alunului sca<strong>de</strong> tot mai mult o ttatii,<br />
<strong>cu</strong> fur6lfimea, cilinul nu se mai intilnegte <strong>de</strong>cit la baza versantului;<br />
gorunul apa,re in procent <strong>de</strong> 10 o/o, numai in jumtrtatea superioar{, a versantului.<br />
(Apari{ia cd,litrului qi alunului - specii mai hittrofile - pe fundul<br />
v{,ii qi menlinerea lor numai in partea inferioarl a versantului nordic'<br />
arat6 condi{iile mai bune do umiditate <strong>de</strong> aici).<br />
Starea d.e vegetafie a aoestor tinereturi este activ[, pe platou ryi foarte<br />
activd, pe versanfi qi funduri <strong>de</strong> vtri I au creryteri viguroase gi frunzipul<br />
bogat, lnsii, frunzele lujerilor anuali sint atacate da Mi,crosphaera.<br />
Yirsta puielilor este foarte diferit[,, pretlominind cei <strong>de</strong> 3-6 ani.<br />
<strong>$i</strong> aici, ca gi la pddurea Gruiu, 1n6l{imile diferitelor specii variazb iu<br />
funclie <strong>de</strong> situatrii Ei anume :<br />
- pe versanli qi funduri tlo vd,i, lnd,lfimba quercineelor este <strong>de</strong> 0,5<br />
-2m, iar a celorlalte specii <strong>de</strong> 2-5 m. Astfel, gorunul qi <strong>stejar</strong>ul sint<br />
* ln aceste situa,tii - puternie dominali <strong>de</strong> celelalte specii;<br />
- po platou, inillimea quercineelor atinge foarte a<strong>de</strong>sea 5 m, este<br />
in general egald, <strong>cu</strong> a celorlalte specii, care in acest can mr mai pot fi<br />
copleEitoare.<br />
In schema din fig. I se arat{, modul <strong>cu</strong>m sint instalate tinoreturile.<br />
ln funcfie tl.e situali-a gi consistenla arboretului principal.<br />
pla s,lalizarea tabelului 11 rezultd, c[, fur pbtlurea Md,rceasca, pe platou,<br />
un<strong>de</strong> din arboretul btrtrin - cate a suferit puternic <strong>de</strong> secete, - au<br />
rdmas ln urma ettragerilor numai arbori izolali la distanfd, mare unul<br />
<strong>de</strong> altul, tn al cd,ror coronament uscarea atinge cca. 30o/o gi a ciror starc<br />
tle vegetalie este in general lincedd,, suprafa{a o<strong>cu</strong>patf,, <strong>de</strong> tinereturi este<br />
<strong>de</strong> 10-15/o. Acestea, sint instalate ln ochiuri mari (<strong>cu</strong> diametrul <strong>de</strong><br />
1,5-40 m), <strong>de</strong> vlrste diferite gi <strong>cu</strong> compozitii diferite, <strong>cu</strong> indl<strong>$i</strong>mi <strong>de</strong> la .<br />
0,8-5 m, fdrd, ca quercineele sl, fie dominate <strong>de</strong> celelalte specii. Astfel<br />
se g6sesc ochiuri pure <strong>de</strong> <strong>stejar</strong> gi gorun, ochiuri in earequercineeleo<strong>cu</strong>p5,<br />
I6-20oh qi sint ln amestec <strong>cu</strong> un num6r <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> mare <strong>de</strong> alte specii<br />
(ulm carpen, jugastru, arfar td,td,r5,sc, m5,r, pdducel) sau ochiuri ln care<br />
quercineele reprezinttr, 70-80o/o ln amestec <strong>cu</strong> jugastru gi plducel.<br />
220
^<br />
$tarea <strong>de</strong> vegeta<strong>$i</strong>e a. acestor tineretwi este activ[, cregterile anuale<br />
in tnd,lffune sint mijlocii (10-40 cm).<br />
NOND<br />
CM<br />
0.5-0,6;<br />
A.rboretul bAtrln<br />
lp<br />
l9 o e:<br />
oomno;itlu<br />
l; tEE t- o o+<br />
16-€trd<br />
Stejar c<br />
gorun<br />
30 o/L<br />
('orntoritla<br />
orun slc-<br />
17%,<br />
carpen, jugastru,<br />
artar<br />
tit{rAsc,<br />
mir, I)ilducel,<br />
III<br />
Gorun, gi s<br />
ar. 78o/o, irrgastru,pdducel.<br />
Stejar .;i gorun<br />
foarte<br />
pulin ames<br />
tecat <strong>cu</strong> ce<br />
lelalte speci<br />
0,t.<br />
@ /,4nt <strong>de</strong> shlar p paa hasla<br />
ffi<br />
<strong>cu</strong>.lL rF" pt 2or<br />
W<br />
nN/:/ f*b st"ler t !ora4<br />
Fig. 9. llodul <strong>de</strong> instalare a tinereturilor, ln funclie <strong>de</strong> situatia gi consisten{a<br />
arboretului principal.<br />
SUD<br />
rn unele ochiuri, tulpinile, ramurile qi {runzele quercineeror sint ale<br />
<strong>cu</strong>loane negricioesa,,<br />
acoperite <strong>cu</strong> fumagirie. rn acest6 ochiuri, do altfel,<br />
Unltatea<br />
gmmolfo-<br />
losicI<br />
Platou<br />
(terasa<br />
Cricovului)<br />
er$ant<br />
<strong>cu</strong><br />
ziJle<br />
nerall<br />
sudicd<br />
.\ttitk<br />
di\ea<br />
200-<br />
250<br />
0,1-0,5;<br />
Date prlvlnd leqenoraroa naturall ln pidutea Mlrceggca<br />
CbLclBtetrt&<br />
Arbori<br />
izolafi<br />
Suprafeta<br />
acoperitf,<br />
i0g';<br />
15 g|,<br />
(?n ochiuri)<br />
Tobelul I1<br />
.gt8re& <strong>de</strong><br />
Yegetatie<br />
(crelterea<br />
altr ln<br />
lndlfime<br />
a querc<br />
treelor<br />
este <strong>de</strong><br />
70-20<br />
C['<br />
te rar<br />
plnA la<br />
.10 crn<br />
221
o<br />
222<br />
Unlt&tes<br />
g@morlo.<br />
losici<br />
Platou<br />
(terasa<br />
Cricovului)<br />
Altltu.<br />
dinea<br />
m<br />
260-<br />
280<br />
Ifate prlvlnil rogoncreroa naturali ln pfrdurea Neagra<br />
ArboFiul b[tdtr Tlnerctul<br />
Conairs.<br />
terta<br />
0,7 *<br />
0,E<br />
I<strong>de</strong>m 260-<br />
280 Arbor<br />
izolal<br />
rJetsantul<br />
lordic al<br />
vtrii Neagfa<br />
fund <strong>de</strong><br />
vale lngusti<br />
0,1--<br />
0,5<br />
Versant 0,4 -<br />
<strong>cu</strong><br />
0,5<br />
zi{ie su<br />
dicll<br />
(partea<br />
superioa<br />
rn)<br />
% ile usc{,ro<br />
I xr. tot"^r or<br />
+E<br />
6 cox)na- I firelor St&r6 <strong>de</strong><br />
Compozltl& | ^*t"tor<br />
g9<br />
I<br />
le hecter<br />
vegetotie<br />
srbodlor<br />
Ag<br />
I buc/ha.<br />
Stejar F rocentul<br />
gorun <strong>de</strong><br />
seminat foarte<br />
uneori redus.<br />
snbetaj uneori<br />
<strong>de</strong> car- phe la<br />
l.)en 2goyo din<br />
corona- ,<br />
ment;<br />
multe<br />
fenomenul<br />
<strong>de</strong><br />
care lipsefte<br />
-<br />
complet<br />
Stejar <strong>cu</strong><br />
gorun<br />
A fost <strong>stejar</strong><br />
<strong>cu</strong> gorundiseminat<br />
Gorutt <strong>cu</strong><br />
steiar disenrinnt<br />
(foarte<br />
rar fag)<br />
Gorun <strong>cu</strong><br />
<strong>stejar</strong> diseminat<br />
(foarte<br />
rar fag)<br />
60%<br />
30%<br />
(ln ochiuri<br />
25% J00<br />
Carpen, jugastru,<br />
rar<br />
tet, artar<br />
tltirisc,<br />
cel, corn,<br />
slnger, clocotig<br />
Aceleagl specii<br />
ca mai<br />
stts, <strong>cu</strong><br />
exemplare<br />
<strong>de</strong> <strong>stejar</strong><br />
Stejar 50 %,<br />
gorun (foarte<br />
rar), carpen,<br />
tei,<br />
gastru,<br />
far titirdsc,<br />
mir, piducel,<br />
slnger.<br />
rpen 95<br />
tei, iugastru,<br />
sorb,<br />
ducel, alun<br />
stnger, cilin,<br />
salb6 rlioasl<br />
Fire izolate<br />
40 000-<br />
50 000<br />
Tabelul 1!<br />
Activd<br />
30 000-lFoarte ac-<br />
60 000 I tive<br />
(tineretulinstalat<br />
tn<br />
rie)<br />
60 000-<br />
80 000<br />
\ AUo/o 80 000 Activn<br />
carpen, jugastru,Peducel.<br />
II<br />
60 000-<br />
80 000<br />
Foarte activl<br />
Foarte activl
s-au obserrrat gi cregterileanuale ln lnd,lfime cele mai recluse (10-20 cm)-<br />
Yersantul platoului d.inspre cimpia inaltS (spre rlul Ialomila)' <strong>cu</strong> expozi-<br />
{ie sudici, qi sud-vestici, este complet regenerat pe cale ryluraJd,r tineretul<br />
ile querci<strong>de</strong>e, ln general pur, se afld, ln stare d.e nuielig gi pe alo<strong>cu</strong>ri<br />
pr5,jiniq.<br />
Virsta puielilor <strong>de</strong> quercinee, dupi, <strong>cu</strong>m 8-& mai spus' este foarte diferitd,,<br />
o mare parto dintre ei avind. 3-6 ani.<br />
Datele din tabelul 12 ne duc la constatarea cd in p5,clurea Neagm<br />
au variat, mult atit procesul tle uscare cit gi intensitatea qi repartizarea<br />
regenerlrii - naturale.<br />
Astfel, analizincl situalia ctin iloub arborete din aceastd, pddure, situatd,<br />
po platou, in condifii stalionale i<strong>de</strong>ntice, <strong>de</strong>spd,r{ite numai printr-o linie<br />
somierS, dar in care, lntr-unul d.in ele s-au efectuat ti'ieri <strong>de</strong> regenera,re,<br />
iar in celd,lalt nu s-&u efectuat &semenea t5,ierir se constat6 cil<br />
inteisitatea fenomenului cle uscare a variat mult <strong>de</strong> la un arboret<br />
'<br />
?itl?tot;retul in care nu s-au €fectuat t6ieri <strong>de</strong> regenerare, consistenfa<br />
este 0,?-0,8, num6,rul arborilor la care se observd, fenomenul <strong>de</strong> uscare<br />
este foarte mic, iar intensitatea usci,rii, aeolo und.e se intilneqte, este red"usI,<br />
mult sub 25P/o dn coronament. A<strong>de</strong>sea, in acest arboret fonomenul ds<br />
useaxe intensl nici nu se manifestd. Aici, pre<strong>cu</strong>m gi in alte arborete <strong>cu</strong><br />
consistenla ega15, sau mai mic6, ins5, <strong>cu</strong> subetaj <strong>de</strong> carpen qi subarboret,<br />
rru se intilnesc seminliryuri naturale din cauza luminii insuficiente.<br />
fn arboretul in ci,re s-au efectuat ins[, td,ieri d"e regenerarer consistenta<br />
riminind redusd,, fenomenul <strong>de</strong> uscare s-a protlus mult mai intens;<br />
un mane numdr <strong>de</strong> arbori arl trebuit sd, fie extraqi, iar cei r5,magi ca<br />
arbori izolafii, au in majoritate coronamentul uscat pe mai mult <strong>de</strong>cit<br />
d.ou[, treimi.<br />
In acest arboret, pe platou, tineretul natural este instalat pe cca,.<br />
30% din suprafa!5,, tn ochiuri mari formate din c&rpenr jugastrur tei'<br />
afii,ir, mir [i arbuqti in statliu <strong>de</strong> nuielig. Printre aceste ochiuri qi la<br />
peiU6ria lor,'in solul puternic infelenit, se intilnesc puie,ti rari <strong>de</strong>. stej.ari<br />
6u initlimi he 25-60 cm, avind.'in majoritate virsta <strong>de</strong> 3-4 ani, fiind<br />
<strong>de</strong>ci piovenili din insflminlare produs5, in timpul sau dup5, trecerea<br />
ultimei perioa<strong>de</strong> secetoasc.<br />
pe amnii versanli ai vi,ii Neagra, in special pe versantul nordicr <strong>regenerarea</strong><br />
naturalS, s--a produs pe intreaga suprafa!6.<br />
fn prezent, tineretul in stare <strong>de</strong> d.esig-nuielig o<strong>cu</strong>pd, complet l-upr?fala<br />
teienului gi este format clin steiar (50 %)' in amestec <strong>cu</strong>^golun (foarttr<br />
rai;, carpen, tei, jugastru, arfar td,td,risc, 1nil'<br />
pd,ducel,<br />
.<br />
singer- Starea<br />
Oe vegetalie este-foarte arct'ivl",lujerii anuali slnt {oarte viguroqi' au.cregteri<br />
mari-(30-60cm) qi grosimi tle 5-6mm, frunzigul este bogatr.nu<br />
au fost ata<strong>cu</strong>ri <strong>de</strong> insect-e, iar ata<strong>cu</strong>l <strong>de</strong> Mdcrospkaara oste redus la minimum.<br />
Virsta puielilor este <strong>de</strong> 3*6 ani.<br />
+<br />
Din cerceth,rile efectuate ln,rpddurile <strong>de</strong> mai suS qi concretizate in tabelele<br />
din <strong>cu</strong>prinsul lucrd,rii, tezlultd' urmS,toarele :<br />
In pfidurile <strong>de</strong> <strong>stejar</strong> in caie s-au prod.us fenomene d.e uscare intensd,,<br />
regeneiarea natural{,-este posibilS,. Aceasta este confirmatd ryi mai mull,<br />
<strong>de</strong> fapt'ul c6 tn tineret'urile naturale cercetate, o ma,re parte au sYu!<br />
vtrste <strong>de</strong> 3-6 aui, <strong>de</strong>ci sint provenite ttin i-nsftminfare prodlsd, in timpul<br />
qi alupfl trecerea perioailei Becetoaso 1945-1948.<br />
223
Semintigul natural se instaleazh mai greu pe platou, untlo contliliile<br />
stationale'sint mai putin favorabile qi efectele secetei se fac mai mult'<br />
simgite 1 lnclinarea platoului cd,tre versanfi favorizeazh fnslt tntr-o mare<br />
m{,riur[,, regener&rea naturald,, care se produce din abuntlen![.<br />
Pe l'ersanfii <strong>cu</strong> pant5, accentuattr, ai viilor inguste, apar lP qum6.r<br />
mare specii mai hictrofile, ca: acerinee, tei carpen, fuasin gi tliverqi arbugtit<br />
care gtrsincl Aonatitii <strong>de</strong> vegetalie mai favorabile aici, au oregtere foarte<br />
viguroasi - qi elimin{, quercineele<br />
Procesui <strong>de</strong> eliminaie a speciilor <strong>de</strong> <strong>stejar</strong> se accentueazfl' pe m[,sura<br />
apropierii <strong>de</strong> fundul v6ii: el este ou atit mai puternic <strong>cu</strong> cit consistel{a<br />
a,iboietului bitrin este mai mare, gtiut fiintt c6 toate speciile amintite<br />
(<strong>cu</strong> exceplia frasinului) au tempeiament mai <strong>de</strong> umbri <strong>de</strong>clt speciile<br />
ele <strong>stejar</strong>.<br />
$emin{iqut <strong>de</strong> quercinee se <strong>de</strong>zvolti normal numai in cazul cintl este<br />
1umine,6 ii'termen scnrt <strong>de</strong> la instalaro. In porliunilo <strong>de</strong> piduro un<strong>de</strong><br />
consigtenta arboretului b[trln a rdmas relativ mare (0,6-'0r? gi chiar<br />
t),5 semin{igul instalat a pierit in ma,re parte, rtrmlnlnil numai ln ochiuri<br />
mici, ln porliunile mai luminate alo arboietului (vezi schema din fig. 9).<br />
2. CONCLUZI<br />
Regenerarea naturald in pidurile <strong>cu</strong> fenomene d.e uscare este pasibil6,<br />
e-a pune lns[, silvi<strong>cu</strong>ltorului probleme d.es-tul <strong>de</strong> greu <strong>de</strong> rezolvat,<br />
d.eoirece-condifiile stalionale (<strong>de</strong> sot qi clim6) <strong>de</strong> aioi-slnt pu<strong>$i</strong>n favorabile<br />
vegetaliei forestiere. Intr-a<strong>de</strong>vd,r, din stutliul solurilor acestor pitluri<br />
(capitolul lff) rezultd cd, aici conclifiile do sol sint in generalpulin prielnice<br />
vegetaliei tipurilor <strong>de</strong> pbdure respectivo - steji,rete qi gorunete -<br />
.5i cd numai umiil.itatea riclicatb a climatului poate atenua aceste coqditii.<br />
Din aapitolul II rezulttr, cd,, ln unele perioa<strong>de</strong>, 8e creeazE ln regiunea<br />
studiati condilii climatics d.e stepi qi silvostep{,, <strong>de</strong>ci <strong>cu</strong> totul nefavorabile<br />
tipurilor <strong>de</strong>pSdure instalate aiei.<br />
In aceste sgnati{ii sta{ionale, silvi<strong>cu</strong>ltorul trebuie s5, foloseascfi o tehnici<br />
cit mai lngrijit5,.<br />
Astfel, o d.atd, incepute t6ierile principale (<strong>de</strong> regenerare) pentru reeolta,rea<br />
produSelor lemnoase, suprafa{a atacat'k prin aceste ti,ieri trebuie<br />
regeneratd, complet intr-un timp cit mai s<strong>cu</strong>rt (4-6 ani). Prelungirea<br />
opera<strong>$i</strong>ilor <strong>de</strong> regenerare peste acest termen,. atrage $rf! qngr pe. d.e- o<br />
parte. disparifia-seminfiqului instalat (vezi cantl pd,tl.urii Brtnzea), ia.r<br />
pe <strong>de</strong> alttr, parte, <strong>de</strong>grddarea materialului lemnos din arborii rf,maqi in<br />
picioare, prin uscarea acestora (vezi cazul pbdurii Neaga).<br />
In porfiunile <strong>cu</strong> condilii <strong>de</strong> sol nefavorabile, regenerflrii,, <strong>cu</strong>m slnt platourile,<br />
uiitle instalarea seminliqurilor naturale qi mai ales menfine{ee<br />
rii <strong>de</strong>zvoltarea acestora nu se foate face <strong>de</strong>cit parlial, se va ttece net'n'<br />
tirzi,at la completarea acestor& pe cale artificiald, gi 'na 8e ta ma'i aEtepta<br />
regemer&rea com,pletd, pe cala naturald; ln felul acesta se va wita pierilerca<br />
semiutiqurilbr <strong>de</strong>Ja instalate qi <strong>de</strong>gradarea materialului lemnos din<br />
arborii rl,niaqi ln picio-are. Prin completl,rile pe calo artificiald,, se va urmd,ri<br />
ameliorarea bontti-tiilor <strong>de</strong> sol, prin tehnica ardtatd, in capitolul urmd,tor<br />
al acegtei luord,ri.<br />
Pe anumite suprafefe rlrite in urma usc[rii unui umflr tle a,rbori gi<br />
pe care s-* instalat un iineret format clin specii ce &u mai mult un rol<br />
Llutntor pentry <strong>stejar</strong>, sau tn porliunile <strong>cu</strong> un subarborct bogat, inter'<br />
224
ventia silvi<strong>cu</strong>ltorului trebuie sd, Be manifeste qi_prin lucriri <strong>de</strong> pre_<br />
gd,tire a instald,rii s.em1n,t15qlui valoros pe cale ; *este lucrd,ri<br />
stau in<br />
con_<br />
scoaterea din.ri,dicild,, <strong>cu</strong> tirndbopul, a "rt"Jrrfi tinereirirui din alte sneeii.<br />
sau a subarboretul.i instalat' anticipat.-operafia ilu t;;t;i;;;;;;;#i<br />
<strong>de</strong>cit in<br />
'<br />
anul fructificd,rii arborilor- bi,trhli.<br />
rn cazul cind. in-.acesle nor,tirlni rd,rite nu s-a instarat un subarboret,<br />
iar solul, expus lumind,rii, sla- in,t_erenit (caz intltnit;;-oLi""i<br />
este necesar ca in.<br />
;;;l;;;;i;<br />
^apii {e<br />
g_hindd, sd, se facd, rnobi,r,i,zarii totafd, i sotutii<br />
<strong>cu</strong> sapa. Numai astfel, prin distrugerea^stratului inierbat, ghinda<br />
poaje lua ugor contact.<strong>cu</strong> solul, asigurind reugita regirier'erii naturaie. "i"iii<br />
p3mrnlr$ur Cte q.uercrnee o datd, instarat_trcbuie ap5,rat _ prin lucrd,ri<br />
sus{,inute,.<strong>de</strong> tngrijire - impotriva pericolului euminarii <strong>de</strong>' catre clielalte<br />
specii<br />
Pe platouri,<br />
9"j: instalarea, speciilor. ajutd,toare gi a arbugtilor<br />
produee<br />
se<br />
in mai micd, m5,sur6, acestea trebuie id, ti* iot"odrse pe cale arti_<br />
ficiald,;<br />
-ti<br />
altfel starea <strong>de</strong> vegeta.tie a tinereturilor ae quercirb"<br />
cea mai bun5,.<br />
"" "a<br />
rn r-ezu1rat, se <strong>de</strong>sprind clin cele d.e mai sus trei aspecte<br />
procesului<br />
speciale ale<br />
<strong>de</strong>_ regenerare ln pddurile <strong>cu</strong> fenomene d.e usc'are.<br />
Tirnpul_<strong>de</strong> rcgencrare<br />
.a porliunii atacate <strong>cu</strong> td,i.rilc principare<br />
tr.brie,red.us rd' 4 - b.ani qi efectuatb <strong>regenerarea</strong> compl"td pi -"*G<br />
naturald, qi artificialil, 4n termenul dat.<br />
* rn arboretele^<strong>cu</strong> co_nsistenld, redusd,, in care s-a instalat un subarboret<br />
bogat, -ce ar impiedica<br />
-regcncrarea'quercineelor (aceasta se intlm_<br />
pl5, in spccial pe- versanli- qi funduri <strong>de</strong> vdi), este necesari, scoaterca lui<br />
<strong>cu</strong> tirnS,copu], srlb formd <strong>de</strong> ochiuri, in anul fructificd,rii arboritor bd,trini.<br />
pentru a iniesni instalarea ryi <strong>de</strong>zvoltarea normald, a semintj$""i1;;:--'<br />
"-^-?19?, dipn,ot1iyd,, in aceste arboret-e <strong>cu</strong>. consistenfd, redusd,, *ofui u_a<br />
lntetenrt, este indicat, ca ln anul <strong>de</strong> fructificafie, si, fie distiusd, {elina<br />
re toatf, suprafala, _pentru a lnlesni astfel producerea regenerd,rii natirrat,e.<br />
_ - -ri<br />
Pc platou trebuie sd, fie instalate sp.,ciile tte am ,ito" ,i"teiir"u<br />
arbu$tii, ln veclerea lmbuni,ti,lirii std,rii <strong>de</strong> vegetalie a su'mi"ii$ri.id;<br />
pure <strong>de</strong> quercinee.<br />
Y. REF.E,CENBA<br />
ARBORETBLOR'<br />
- r.o. general, tn urma, extragerii arborilor usca!,i, aspectul ptrcrurilor<br />
<strong>de</strong> <strong>stejar</strong> <strong>cu</strong> fenomene d.e useare inte'sr, este foarte vhriai. p" up:rtiil"i":<br />
tiv mici, se intilnesc_ grTpe <strong>de</strong> arbori<br />
.<strong>cu</strong>. consistenla mai ma"e' atat o,t<br />
s-eparate prin goluri <strong>de</strong> diverse md,rimi ryi forme, sdr,u prin rariryti, g"p"<br />
<strong>de</strong> subetaj 9ri tuftrriguri <strong>de</strong> arbuqti.<br />
. --Aceas.td, situafie ntrr gulatd,..ryi confuzd,,. unitd, <strong>cu</strong> faptul cd, <strong>de</strong>frigarea<br />
t}{nrigurilor <strong>de</strong> arbuqti gi spccii-<strong>de</strong> sub-,taj este-dr,seori p*na grea gi cos_<br />
tisitoare, impune ca <strong>refacerea</strong>. arboretetoi in fiqii Lom;;rtiir:nti,te in<br />
ochiuri - recomand?!1.l1"ir*trucfiunitc din anul'19b0 j-sd, nu fi;;-;pti_<br />
gptd, mecali.c' ci ,{qttEta condiliilor d.e arboret. Astfer, atic rejifi<br />
fiqiilor,<br />
i<br />
qrd,1imeg,. ochiurilor, _cit qi distanfa rntre fiqii,--iecomandate in<br />
vechile instrucliuni,. nu trebuie' aplicate rigid, ci riahptate dc la caz<br />
!? l?r: _pcxrru<br />
o cir mai bunf,, concordanfd, <strong>cu</strong> situ-afia din fiecare<br />
roc ln parte.<br />
* <strong>de</strong>' Ing. Al. clonaru, Dr. Ing. c, chirird, Ing. N. constantines<strong>cu</strong>, Ing. N. popes<strong>cu</strong><br />
16 Studl d crsottrrl. "ot. xv.<br />
226
Principiul trebuie insd, menli-nut, prin cercet5rile efectuate'<br />
_<strong>de</strong>oarece<br />
r"t*"r-ea-i" fiqii s-a clo'ettit iriAicatX,. Cu ajutorul<br />
"i' .p9 <strong>de</strong> -o<br />
parto se<br />
iiiiii<br />
opti-u <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltary a s-e.minfiryului instalat,. iar pe<br />
a" ait6 parte,' "ondilii matirialul lemnos rezultat din aceste opera<strong>$i</strong>uni poate<br />
ii tucoftl*t qi'scos rlin pddure <strong>cu</strong> cele mai mici prejutlicii pentru<br />
seminligul instalat.<br />
Pentru a se putea stabili in <strong>de</strong>taliu meto<strong>de</strong>le cele mai indicate cle<br />
refacere a acestdr p6cluri qi cea mai potrivitd, t-ehnicfl, tle prelucrare a<br />
;;i;iri; linincl *"rri* qi
-, Tip"J.qa.tural <strong>de</strong> pidure este amestec <strong>de</strong> gorun eu <strong>stejar</strong>, pe sol cenuqru-<strong>de</strong>schis<br />
<strong>de</strong> podzolire se<strong>cu</strong>ndard,, <strong>de</strong> texturd, luto-nisipoasi in orizontul<br />
superior-qi luto-argiloash, ptnd, la argiloasfl, in orizontul'8.<br />
tteznlfatele md,surd,torilor efectuate asupra puielilor din aceste <strong>cu</strong>l_<br />
turi slnt <strong>cu</strong>prinse in tabelul 18.<br />
I<br />
II<br />
III<br />
IV.<br />
v<br />
2<br />
o<br />
18<br />
2<br />
13<br />
Ilate privind ereftere:r pulefilor ln p{dnrea Grulu<br />
2<br />
15<br />
2<br />
13<br />
2<br />
2<br />
2<br />
21,5<br />
23,3<br />
30,8<br />
13,1<br />
18,9<br />
Cregt€reo medie<br />
ln lniltime Coroistetta<br />
In anul 195t1 ID enul tobz<br />
t- l-*<br />
8r2<br />
14,9<br />
r6,2<br />
4,0<br />
12,3<br />
tt,1<br />
8r4<br />
14,4<br />
3r5<br />
6'9<br />
arboretului<br />
bAtritr<br />
Ioc <strong>de</strong>schis<br />
loc <strong>de</strong>schis<br />
loc <strong>de</strong>scbis<br />
0,5-0,6<br />
0,4 - 0,5<br />
Tabelul 13<br />
Int€Nltatm<br />
luminii ln %<br />
f&t6 <strong>de</strong> loco!<br />
d6ohb<br />
.<br />
r)in cifrele <strong>cu</strong>prinse in acest tabel qi djn observaliile asupra st{,rii<br />
<strong>de</strong>.veg.etafie a puie{ilor. reiege cd, cele mai'bune rez.ultat6 le-au dat sem6naturile<br />
rn eulburi g.-rupate_(pr-oce<strong>de</strong>ul rrr). care au dat creqteri anuale<br />
tlu-Qle fa!6 <strong>de</strong>- <strong>cu</strong>iburile simple. fi<strong>cu</strong>te <strong>cu</strong> sapa in acelaqi sol infelenit. p;in<br />
aplicarea<br />
.acehiaryi<br />
meto<strong>de</strong> d.e semd,nare tn-<strong>cu</strong>iburi grupate iristr, sub masrv<br />
r*rit (consistenla o,4-0,5) creryterile oblinute au fost in primul an<br />
et z!o/n. mai mici_<strong>de</strong>cit in lo<strong>cu</strong>l <strong>de</strong>silhis, iar iri al doilea an nu au reprezentat<br />
nici jumbtate din acestea<br />
-<br />
rn. primul- an, a dat rezultate bune ryi metoda <strong>de</strong> semd,nare ln <strong>cu</strong>icm<br />
(proce<strong>de</strong>ul<br />
P:ll_:llph,,<strong>de</strong>,50f50<br />
II), <strong>de</strong>sfundate la do'd, cazmale,-<strong>cu</strong><br />
rnversarea straturilor; totugi. scS<strong>de</strong>rea.puternr,c,i, a creqterii tn tnd,l{ime<br />
in anul al doilea <strong>de</strong> vegetd,fie aratr, cd,- metoda par" dd, fie neindieatl.<br />
mgi_ales_ dao5, se compard <strong>cu</strong> cea a <strong>cu</strong>iburilor grirpate, <strong>cu</strong> d.esfundarea<br />
solului la doufi, canmale.<br />
.rmportant <strong>de</strong> remarcat mai este g-i faptul ctr, cregterile in inillime ale<br />
quigfjlor din cadrul tutnr_or proce<strong>de</strong>elor s-au micgorat in anu rdrz ta1,e<br />
<strong>de</strong> 1951. Acest lucru se datoregte pe d.e o parte secetei accentuaie ain<br />
pe <strong>de</strong><br />
tap."lLlii.lgl:,.iar<br />
?lti<br />
parte inerijirii mai slabe a <strong>cu</strong>lturil,or qi<br />
combateru rnsuficiente a Mi,crosphaerei in vara 1g52.<br />
rn aceste condilii<br />
,lai.,pq!in<br />
iavorabile<br />
.<strong>de</strong> vegetatie (seceta gi lipsa<br />
rle lngrijire bun5,. a_'<strong>cu</strong>lturilor), **i mictr, tncetinire a cre,lterii au inregistrat-o<br />
pule^!!i. din <strong>cu</strong>iburi-grupate ""r (proced.eul rrr) in toc ties<strong>cu</strong>is, carc<br />
<strong>cu</strong> 72o/o<br />
il {gp.aqit<br />
cele mai}une creryteii oblinute prin celelatte proce<strong>de</strong>e.<br />
Acela$ procecteu,<br />
-lnsd,, a dat rezultate diferite sub masil-ul rd,iit, un<strong>de</strong><br />
s-a constatat o reducere aproape la jumd,tate,a cregterii puielilor diil 1gb2<br />
t4i a*.1951. Acest lucru pare sd,,arate cregterea'exigeilei iruiefilor fa!r,<br />
<strong>de</strong> lumin5,,<br />
-paralel <strong>cu</strong> virsta, gi rleci necesitat"a hrm"indrii lo, chia, din<br />
anul al doilea.<br />
rn urma d.etermind,rilo." gu co.mpacitate fr,<strong>cu</strong>te in solul tnlelenit gi in<br />
diverse_td,b-lii, s-a constatlt q6, ptgd,li adincimea <strong>de</strong> ro cm, aceasta este mult<br />
mai redus5, ln tIblii <strong>de</strong>clt ln solul nelucrat (<strong>cu</strong> zb"/").ln solul netucrat.<br />
tlup6 o scd<strong>de</strong>re a eompacit6fii intre b0 qi ?bbm ddincime (care-it&i";<br />
100<br />
100<br />
100<br />
89<br />
ot<br />
227
ogale, <strong>cu</strong> oea din td,blii), compacitatea lncepe din. nou sd, creascd,; coT:<br />
p?,"ite1lu inregistrato m tann se menlin mai mici qi constantc, intro 50<br />
qi ' 80 cm (fig. L0).<br />
Compacititea inai rettusi ln tiblii intl.ic[, o umiclitate mai ridicati a<br />
solului.<br />
Compacitatea cea mai mic[, a fost lnregistratX, in td,bliile acoperite <strong>cu</strong><br />
\'. '\ I<br />
;\<br />
\<br />
i-q\<br />
oo@ o<br />
'! trgm/rn t<br />
/.eoenda<br />
Q 6ruu, inhhnt<br />
Fig. 10. Variatia compacit[tii solulul (Gruiu).<br />
@ 6ru,u in tille nni . sol<br />
mobthzal atopent ru /in<br />
@ lOen u finu/ ingnpt<br />
pnn pri;ire<br />
@ llen tu solul mobthzal st<br />
nea( opartI<br />
fin care nu a fost lngropat prin prflgire. Aceasta artut'6' cn, fu situalia precizat61<br />
apa, a fost conservat5, mai bine in sol.<br />
b) Seminf,turi dc stciar gi Sorun ln pidurea 'Brinzea<br />
Proceitreul.t. S:md,nbturi in rinduri la tlistanla d"e 1,5 m. ln sol mobilizat<br />
<strong>cu</strong> plugul toamna (1949)' sub masiv rd,rit-<br />
. proceileul.Ii. S.mnni,turi ln <strong>cu</strong>iburi grupate in tS,blii <strong>de</strong> 1/1m (dupil<br />
metoda Acatl. T. D. I-.,isenko), la cl"istanla tle 3/a m, sub masiv rd,rit. In<br />
t5,blii solul a fost <strong>de</strong>sfundat la doud, ca7.m^le, <strong>cu</strong> invelsarea straturilort<br />
toamna (1950). In primd,vara urmd,toare a,u fost semS,nate 25,<strong>de</strong>- ghin<strong>de</strong><br />
tncollite in fiecare tlUtie (cite 5 ghincLe lu fiecare <strong>cu</strong>ib). In <strong>cu</strong>iburi a fost<br />
pos pfl-iot humus,' intrucit prin inversarea straturilor a fost<br />
icos l-a suprafafd, "o sol din partea supeiioard, a orizontului B, sd,rac ln substante<br />
organice.<br />
proce{eul, /-Il. S'mH,nd,turi tn rlnrluri pe td,blii <strong>de</strong> 1/1m (3 rintLuri la<br />
te,blie), la distanla d.e 3/4 m, sub arbori wolali din fost_ul a,rboret bitrint<br />
[n-'tl,blii, sghil a fost tLepfundat toampa (1950) la tlou[ cazm&ler <strong>cu</strong><br />
228
inversarea straturilor. In aceeasi toamn5, au fost semdnate 18 ghind.e la<br />
tdblie (cite 6 bncd,fi la fiecare rturtl).<br />
Toate lucrilrile au fost efectuate pe platou (terasa Cricovului), la altituclinea<br />
<strong>de</strong> 250 m.<br />
Tipul natural <strong>de</strong>-pd,tlure esteamestec <strong>de</strong> gorun <strong>cu</strong> stejai, pe sol cenugiu-d.eschis<br />
d.e podzolire se<strong>cu</strong>ndarfi,, eu orizontul B <strong>de</strong> texturd,luto.argiloas6<br />
plnd, la argiloasd, qi <strong>cu</strong> compacitatea mare.<br />
Datele privinrt creqterea puielilor din aceste <strong>cu</strong>lturi'sint <strong>cu</strong>prinse ln<br />
tabelul 14.<br />
II<br />
III<br />
ro resr<br />
I ro resz<br />
buc&l I bucati<br />
.lrruool<br />
.l =l:<br />
Dato prlvlnd crefterea pulefllor ln pidurea Brlnzea<br />
3<br />
,<br />
t<br />
17,6 | 12,8<br />
75,2 | 70,7<br />
Tabelul 14<br />
Intensitste:i<br />
lminll in %<br />
fat* <strong>de</strong> ltrul<br />
dschis<br />
91<br />
r00<br />
o9<br />
Din analizarea cifrelor rezultd, cd, cele mai bune creqteri ale puielilor<br />
au fost oblinute prin proce<strong>de</strong>ul semdntrrii ghin<strong>de</strong>i lncollite ln <strong>cu</strong>iburi<br />
grupate, <strong>cu</strong> <strong>de</strong>sfundarea solului la doud, cazmale (procetleul II).<br />
- Sef i,narea ghin<strong>de</strong>i toamna, in ti,blii tLe t /1 m; a dat cregteri. mai slabe<br />
d.ecit in cazul <strong>cu</strong>iburilor grupate, <strong>cu</strong> semi,narea ghinctei lncolfite, primd,vara.<br />
Numtrrul puielilor la td,blie este, fa!i, <strong>de</strong> oel din <strong>cu</strong>iburite giupate,<br />
gqq,i_mare, -<strong>cu</strong> toate cd, se seamind, mai pu{ine ghind.e ta t{,blie, d.ectt la <strong>cu</strong>ib<br />
(18 bucl,li fa!5, <strong>de</strong> 25 <strong>de</strong> bucf,,ti ln cadrul <strong>cu</strong>iburilor grupate). Pier<strong>de</strong>rea mai<br />
mare ln cazul ghin<strong>de</strong>i incollite se datoreryte, pro6abil, manipuld,rii neingrijite<br />
a acesteia in timpul semd,ni,rii. Aceastd, presupunere este tntd,rith,<br />
gi <strong>de</strong> constatarea fd,<strong>cu</strong>t5, ca ocazia scoaterii unor puieli pentru examiuarea,<br />
lnr5dicin5,rii gi anume, c5, majoritatea puielllor, "scoEi clin td,bliile<br />
<strong>cu</strong> <strong>cu</strong>iburi grupate, &v€aru lnrd,dd,cilare fasci<strong>cu</strong>latd, urrhare'a usci,rii sau<br />
ruperii ,, collului tt ghinilei in timpul semd,nirii.<br />
Puie{ii din cartrul proce<strong>de</strong>ului I - seme,ni,turi ln rlnduri, toamna, sub<br />
masiv, in sol arat <strong>cu</strong> plugul - au cregterea lnceati, datoritd, atit tehnicii<br />
<strong>de</strong> pregd,tire a solului (care nu a fost <strong>de</strong>sfundat profuncl) clt gi lipsei <strong>de</strong><br />
lunr{n6 (consistenla masivului este 0,5-0,6).<br />
rn cadrul tuturor proce<strong>de</strong>elor, cregterile din anul Lg52 ar tnregistrat<br />
mari sc5d.eri d.atoritd, contl.i_tiilor <strong>de</strong> usciciune mai mare. lucr[,rilor <strong>de</strong><br />
lrrtrelinere mai slabe qi combaterii pe scard, redusd, a Microsphaere,i.\<br />
c) Seminf,turi gi plantalii <strong>de</strong> steiar gi gorun ln pildurca Neagra<br />
Proce<strong>de</strong>aZ .I. S:md,ndiuri ln td,blii dc G0/60 cm, la ctistanla <strong>de</strong> B/B m,<br />
<strong>de</strong>sfundate la dou5, cazmale, <strong>cu</strong> inversarea'straturilor. Td,bliile au fosf<br />
exe<strong>cu</strong>tate ln coridoare <strong>de</strong> cca. 8 m ld,fime, create toamna (19b0) prin<br />
<strong>de</strong>frigarea arboretului. rn-aceeaqi toamnf,, s-a arat <strong>cu</strong> plugul toatd, suprafafa<br />
coriclorului qi s-au efectuat td,bliile. rn primd,vara uimd,toare (r0b11<br />
a fost-senl5nat6 ghinda lncolliti (?-8 buctrti ln fiecare td,blie). Pe rcstui<br />
ruprafelei coridorului s-a <strong>cu</strong>lfivat ovilz. Cu ocazia boronirii solutui pentru<br />
417<br />
4r8<br />
415<br />
229
sem{,narea ovbzului, mult6 ghindS, a fost scoasb din ti,bhi - p4t trecerea<br />
boroanei - astfel ci, au mai rd,mas 2 - 5 bucSli la fiecare ti,blie.<br />
Proee<strong>de</strong>ul II. Plantalii in t[blii <strong>de</strong> 1,40i1,40 m, la distanla tte 515 r-n<br />
efectuate intr:o poiani clin marginea pfldurii, ln tre<strong>cu</strong>t oultivatd aEricol.<br />
ln tfl'blii solul a fost d.esfundat primdvara (1951), la clou5, cazmale, <strong>cu</strong><br />
inversarea straturilor. Plantalia a fost fil<strong>cu</strong>td, in aceeaqi primd,var5,r <strong>cu</strong><br />
16 puiefi <strong>de</strong> 2 ani la ttrblie, i,qezali in 4 rind.uri (cito 4 puieli pe.-rincl)-<br />
In cad.rirl acestui proced.eu iu iost fI<strong>cu</strong>te mdsuri,tori asupra puielilorr ln<br />
dou6, situalii diferite qi anume : c) puieli <strong>cu</strong> tulpina ret'enat6, gi D) puieti<br />
<strong>cu</strong> tulpina neretezatf.<br />
Tip;ul natural ite pbclure este stejiret <strong>cu</strong> gorun diseminatr pe sol cenuqiu<br />
d.e podzolire se<strong>cu</strong>ndard,, <strong>cu</strong> orizont B luto-_argilos, compacj pe pla;<br />
dou qi 6run, slab roqcat <strong>de</strong> p6dure pe cimpia dln apropierea Cricovului<br />
(unclir s-a aplicat proce<strong>de</strong>ul ff;. fn aceastd, ptrdure, cercet5,rile au fost<br />
efectuato mrmai in <strong>cu</strong>rsul anului 1951.<br />
Datele privinct creqterea puielilor sint <strong>cu</strong>prinse in tabelul 15.<br />
3<br />
Date prlvlnil creqteroa puiefllor In piduroa Neagra<br />
13<br />
I<br />
1<br />
(dupA retezare)<br />
J<br />
,Indliimea<br />
medle<br />
17,9<br />
24,7<br />
Crest€res ln<br />
inilttme<br />
tn 1951<br />
17,9<br />
21,7 porana<br />
couistenia -.*r"<br />
I<br />
platou<br />
ctmpie lhgi<br />
malul Cricovului<br />
i<strong>de</strong>m<br />
TabeIuI 15<br />
Aluludt€a<br />
260 -<br />
Puie{ii d.e la proce<strong>de</strong>ul I, provenili din lns5,minlarea in td,blii cte 60/60<br />
cm, d.esfund.ate la doui, cazmale, <strong>cu</strong> inversarea straturilor ln sol arat <strong>cu</strong><br />
phigul pe toatd, suprafafa, au aspect s5,n5,tos (nu au fjrst atacali d"e_insectb,<br />
au fost slab atacali <strong>de</strong> Microsphaera), aufrunzigul normal tlezvoltat<br />
qi ' cregterea activd,.<br />
Analizind.u-se, ln cadrul prooe<strong>de</strong>ului II (plantalii in tX,blii) starea <strong>de</strong><br />
vegetalie a puielilor, se constatd, cd, puielii rct'eza!,i au cres<strong>cu</strong>t intr-un<br />
an <strong>cu</strong> 240o/o mai inult <strong>de</strong>clt cei neret'ezafi, qi au atins o ind,lfime medie <strong>cu</strong><br />
35o/o mai mare. In afard, <strong>de</strong> aceasta, puielii teteza\i au tulpina d-reaptd,t<br />
viguroasb, in timp ce tulpina celor neretezali este strimb6, ri,muroasS,<br />
cn ri,ni vechi ;i aspect mai pulin sd,nd,tos.<br />
t1.) Seminituri gi plantafii <strong>de</strong> <strong>stejar</strong> ;i gorun ln pidurea llflrcegti<br />
Proce<strong>de</strong>ul -I. Semd,nf,,turi in rind.uri, la distanla <strong>de</strong> 1,5 m, efectuate<br />
toamna (1949) ln sol mobilizat <strong>cu</strong> plugul inc5, tlin timpul verii. Cu o<strong>cu</strong>zia<br />
semi,n6rii (toamna) solul a fost din nou mobilizat' ctt plugul.<br />
Proceil,eul, /-I. $emd,nH,turi <strong>de</strong> <strong>stejar</strong> qi gorun <strong>cu</strong> exemplare rare <strong>de</strong> cer,<br />
in rind.uri, la distanla <strong>de</strong> 1,5 m, efectuate toamna (1949) ; sol mobilizat<br />
<strong>cu</strong> sapa lncd, din timpul verii, dup5 ce mai intii a fost lnld,turat stratul<br />
intelenit; s-a bilonat, apoi bilonul s-a spart primlvara (1950). fn eadrul<br />
230<br />
,tn
acestui proce<strong>de</strong>u s-au fd,<strong>cu</strong>t m5,surdtori asnpra puielilor, ln doui situalii<br />
cliferite gi anume :<br />
a) in teren situat ln loc d.eschis, in urma exploat[rii arboretului, in<br />
iarna 1949/1950:<br />
D) in acelagi loc (la distanlb rle clliva metri), in teren situat sub aco,<br />
periqul a doi arbori b5,trini, unul spre est qi altul spre sud.<br />
Proce<strong>de</strong>ul, r.I.I. Ssmdnd,turi in <strong>cu</strong>ibrui grupate in tdblii cle 1/1 m (clup6<br />
metoda acad. T. D. Irisenko), la distanla <strong>de</strong> 314 m. In t6blii, solul a fost<br />
rlesfundat toamna (1950), la doui cazmale. cn inversa,rea straturilor. In<br />
prim5,vara urmi,toare (1951) a fost semd,natS, ghintl5, lncolfit5, qi anume,<br />
25 <strong>de</strong> bucdli la fiecare td,blie (cite 5 ghintle in fiecare <strong>cu</strong>ib). fn.<strong>cu</strong>iburi a<br />
fost pus pdmint <strong>cu</strong> humus.<br />
Proced,etr,L /Y. Semilnd,turi in td,blii mari (rle 313, 314, 414 qi chiar 5i5 m)<br />
in eare solul, in timpul verii (1949) a fost <strong>de</strong>sfundat la o cazma, dupd,<br />
ce ln prealabil a fost total inliturat <strong>cu</strong> Bapa stratul intelenit pe o grosime<br />
d.e 3-6 cm qi <strong>de</strong>pozitat pe marginea t5,bliilor <strong>cu</strong> iarba in jos. SemSn[,tura<br />
a fost fd,<strong>cu</strong>td, t,oamna (1949), <strong>cu</strong> sapa, in rinduri pe tiblie; s-a<br />
bilonat, iar bilonul a fost spart in prim[r'ara urmd,toare (1950). Distanla<br />
intre t5,blii a fost <strong>de</strong> 3-414-5 m. Printre td,blii, solul cste puternic in!elenit<br />
<strong>cu</strong> graminee.<br />
Proceileul, V. Plantafiie <strong>cu</strong> puieli <strong>de</strong> doi ani in coridoare <strong>de</strong> cca. 8 m<br />
li<strong>$i</strong>me, create sub masiv btrtrin <strong>cu</strong> consistenla 0,3, prin scoaterea din<br />
pdmint a subarboretului. fn- aceste coridoare solul a fost mobilizat <strong>cu</strong><br />
sapa pe toat5, suprafala, toamna cind s-a efectuat qi plantalia, in gropi<br />
tle 30/30/a0 cm. fn fundul gropilor a fost pus pdmint <strong>cu</strong> humus. Toli puielii<br />
au fost retezali in primd,vara anului 1951.<br />
Proaeileul, VI. Plantalie in th,blii <strong>de</strong> I,401\,40 m, la distan,ta <strong>de</strong> 515<br />
m. In tilblii solul a fost tlesfunclat prim5,vara (1951) la doud, cazmale, ctt<br />
inversarea strat'urilor. Plantalia a fost f5,<strong>cu</strong>ttr, in aceeaqi primd,vari,, <strong>cu</strong><br />
18 puiefi <strong>de</strong> d.oi ani la tfi,blie, aqezali in trei rinduri <strong>de</strong> cite 6 puieli. Fuiefii<br />
nu au fost retezati.<br />
Tipul natural <strong>de</strong> p5dure este amestec cle <strong>stejar</strong> <strong>cu</strong> gorun.<br />
Pe platou, solul este cenuqiu-<strong>de</strong>schis, <strong>de</strong> pod.zolire se<strong>cu</strong>ndar5,, <strong>cu</strong> orizontttl<br />
B compact qi greu permeabil, iar in porliunea clin p5,dure situatd<br />
pe clmpie, solul este brun, slab roqcat, <strong>cu</strong> apa freaticd, la 4-5m.<br />
adincime.<br />
Altitudinea este <strong>de</strong> 210 m pe cimpie, iar pe platou <strong>de</strong> 260-270 m.<br />
Din analizarea diferitelor proced.ee d.e <strong>cu</strong>ltur5, aplicate ln p5,dureal<br />
Mi,rceqti. ale ci,ror rezultate sint concretizate in mare parte ln cifrele din<br />
tabelul 16, reies unele constati,ri d,estul cle importante. Astfel, dintre toate<br />
proce<strong>de</strong>ele <strong>de</strong> <strong>cu</strong>ltur6, intrebuinfate, cele mai bune rezultate le-au dat<br />
semd,nd,turile in td,blii mari ln sol <strong>de</strong>sfuntlat la o cazma ctupi, tnldturarea<br />
stratului inlelenit (proce<strong>de</strong>ul IY). Aici este important <strong>de</strong> semnalat, c5, acesta<br />
este singurul proce<strong>de</strong>u, in cadrul ci,ruia creqterea in lnillime a puiefilor<br />
nu numai cd, s-a menlinut foarte bund,, dar in anul 1952 a tLepd,git ou<br />
20o/o pe cea d.in 1951, <strong>cu</strong> toate condiliile mai nefavorabile <strong>de</strong> vegeta<strong>$i</strong>e din<br />
acest al doilea an (secetf,, mai accentuat5,, IucrS,ri <strong>de</strong> ingrijire mai slabe<br />
gi combaterea mult mai redusd, a f5,in5,rii <strong>stejar</strong>ului).<br />
, De asemenea, au fost otrlinute rezultate bune gi in urma aplictrrii<br />
proce<strong>de</strong>ului II - mobilizarea selului pe toatd, suprafala, ctupd, inldtruarea<br />
stratului infelenit; aici ins[,, creqterile ctin 1952 s-au red.us <strong>cu</strong> aproatr]e<br />
alo/o tatd tle anul l9irl.<br />
i]3'1
I<br />
*l<br />
*, 1<br />
*l<br />
I<br />
IIa<br />
IIb<br />
III<br />
IV<br />
v<br />
o) l-<br />
10-<br />
30-<br />
D) 1-<br />
10-<br />
30-<br />
72 000<br />
49 000<br />
38 000<br />
10 cm<br />
20 ,,<br />
40 r,<br />
10a<br />
20 ,,<br />
40 ',<br />
Ilato pr|r'lnd erestor€a Dulettlor ln pidurea ltdreeitl<br />
Numi,rul Duietllor<br />
buciil<br />
Vlsta<br />
oDl<br />
3<br />
3<br />
3<br />
t<br />
3<br />
.t<br />
(dupI<br />
retezare')<br />
4<br />
Ineftlrns<br />
medie<br />
.l'<br />
1e6r I 1052<br />
-"--<br />
27,7<br />
tO,2<br />
9'3<br />
30,8<br />
20,6<br />
16,7<br />
ADB<br />
%<br />
13,08<br />
12,36<br />
16,44<br />
22,O2<br />
20,79<br />
Tdblie<br />
16,93<br />
t7,78<br />
24,79<br />
24,92<br />
25,90<br />
26,1<br />
r1t<br />
17,l<br />
54,9<br />
29,0<br />
13,9<br />
18,3<br />
514<br />
9r3<br />
20,0<br />
20,6<br />
7r5<br />
mare<br />
Tdblie mtcd<br />
12,55<br />
13,2O<br />
1 6,36<br />
74,73<br />
14,86<br />
19.78<br />
Cre€ttret<br />
medie<br />
ln lnbltime<br />
-I-<br />
InlIn<br />
1951 | 1052<br />
I<br />
*<br />
8r4<br />
169<br />
4,00<br />
1,06<br />
t7,27<br />
6,92<br />
6,17<br />
5r05<br />
7,61<br />
n,aDortat<br />
l& martor<br />
v"<br />
roo<br />
100<br />
100<br />
2t<br />
3c<br />
H€E<br />
TabeIuI 16<br />
In cadrutr acestui proce<strong>de</strong>u, puielii situali in plind,luminE, au avut cregteri<br />
<strong>cu</strong> mult mai mari d"eclt cei acoperiti <strong>de</strong>'arbori btrtrini. Astfel, din md,srir5,torile<br />
efectuate ln 1951-, se constate, cd, puielii din lo<strong>cu</strong>I. <strong>de</strong>schis au<br />
lss<br />
13<br />
26<br />
buc/mp<br />
8 000 8 000<br />
. Tabelul t?<br />
Unldltatea solulul ln tdblll mari (S/3 m), ttrb[l mlet (f/f m) gl sol lnlerbat, neluorat<br />
'<br />
Ptrdurea Mircesti<br />
Toamna 1951<br />
N&tmterenulul<br />
0- 10 cm<br />
10- 20 ,,<br />
30- 40 ,,<br />
60- 70 ,,<br />
90-100 ,,<br />
1- 10 cm<br />
10- 20 ,,<br />
30- 40 ,,<br />
60- 70 ,,<br />
90- 100 ,,<br />
cm<br />
t5<br />
- Nlvele<br />
Sol lnierbat, nelucrat (marlor)<br />
Conslstent&<br />
trborctului<br />
bdtrln<br />
12,2 arbori izolali<br />
t1u loc <strong>de</strong>schis<br />
umbrit dinspre<br />
sud gi est<br />
7r8 arbori izolaii<br />
24,1 loc <strong>de</strong>sclis<br />
0,3.<br />
loc <strong>de</strong>schis<br />
Apa cedabili<br />
100<br />
100<br />
89<br />
98<br />
100<br />
93<br />
100<br />
+140<br />
+73<br />
+480<br />
T{<br />
{u,<br />
platou<br />
platou
<strong>de</strong>ptrgit tn turd,lfime pj cel <strong>de</strong> sub acoperigul a doi arbori bfltrini <strong>cu</strong> L72lo,<br />
iar cregteren_Ior medie in ind,llime a fost <strong>cu</strong> z40o/o mai mare. (cele rtoiid,<br />
'l,o<strong>cu</strong>ri <strong>de</strong> probd, au fost situate numai la 10 m distdnld,, in conctiiii i<strong>de</strong>ntice<br />
d.e sol.)<br />
Puielii din eadrul acestor doud, proced.ee (ti,blii mari qi solul mobilizat<br />
<strong>cu</strong> sapa pe toath supraf_ala dupd, lnld,turarea stratului infeienit) sint foarte<br />
vigulo.gjr. au-frunzi^$u]- bogat, tulpina. trleaptd,, aspect ieneto,c ryi ind,llimi<br />
pa1i..(f{-69 c.mr lnd,lfimea.peclie fiind <strong>de</strong> b4,g-cm, respectiv'39,8 dm).<br />
Puiefii_<strong>de</strong>.cer lntrebuinfa{i. (in-procent red.us <strong>de</strong> s-lgo/o in oadrul'p"oc"-<br />
<strong>de</strong>ului.rr' in amestec-cq <strong>stejar</strong>ul gi gorunul, au ind,llirni in general ae z -s<br />
ori mai mari <strong>de</strong>cit cei diT celelq,f_t9<br />
specii gi un aspect muII mai viguros.<br />
. Cregterea puielilor din t5,bliile mari cie la pro<strong>de</strong><strong>de</strong>ul IY este incomlpararabil<br />
mai mare <strong>de</strong>clt a celor din td,bliile <strong>de</strong>-1/1 m (<strong>de</strong> la proce<strong>de</strong>ui rrry<br />
si angryr mai mult <strong>de</strong>clt dubl6, dove,clind ca ianulb mici l<strong>de</strong> 1/1 m) nri<br />
slnt indicate in solul_ infelenit, nemobilizat pe toat6 suprafafa.'<br />
_Acest lucru este <strong>de</strong> altfel dovedit qi <strong>de</strong> md,surd,torile d.e compacitate<br />
qi <strong>de</strong> <strong>de</strong>termind,rile <strong>de</strong> umiditate efectuate. Astfer, din <strong>cu</strong>rbele <strong>de</strong> cbmpacitate.din<br />
jig. r-1<br />
.gi<br />
12 se ved.e ci, aceasta este in profunzime rle aprbape<br />
6 ori mai mare la solul in,telenit gi la td,bliile midi <strong>de</strong>clt Ia td,bliild maii.<br />
rn cadrul tedhilor mari, compacit'atea solului p" ri"a"r ae puit !i este d.e<br />
aproapg 4 ori mai mare <strong>de</strong>cit cea dintre rinduri, urmare a umiditd,iii solului<br />
mai redusd, pe_ rl1cl, datoritd, consumului <strong>de</strong> aird, al puiefilor.<br />
- pi1_tg,pelul 17, <strong>cu</strong>prinzind date relativ ta umiaitatea solului, se ve<strong>de</strong><br />
c5, ln ti,bliile mari cantitatea <strong>de</strong> aptr, cedabild este <strong>cu</strong> 7g -r40o/o mai mare<br />
<strong>de</strong>cit in solul ln{elenit, nelucrat (luat ca martor), in timp cii tr tx,utiite<br />
mici, aceasta est6 oomi,i ctt z-odo/, mai mare. La adincimea cte g0-100<br />
cm - la care au ajuns rddd,cinile puielilor - cantitatea cle apd, cettabild,<br />
a solului ln ti,bliile mari.este <strong>cu</strong> 4aoo/o'mai mare <strong>de</strong>clt ln soiril inlelenit.<br />
In cazul semd,ndturilor <strong>de</strong> <strong>stejar</strong> pe cimpie - nu pe platou - in rinduri,<br />
ln so] arat <strong>cu</strong> plugul, qi intrelinute <strong>cu</strong> -ajrttorul <strong>cu</strong>lturii intermediare<br />
<strong>de</strong> porumb, s-a_ constat'at' c6, starea <strong>de</strong> vegeti,fie a puielilor este activ6,,<br />
oregtcrea _ln in5,ltime fiind bund, gi susfinu1tr, <strong>de</strong> la un ah la altul. Aces{<br />
l.uc1u.9e datoreqte probabil condiliilor d.e sol qi umiclitate mai favorabile,<br />
datorite aqezd,rii (s-a amintit la d.escrierea pr6ce<strong>de</strong>elor, ctr, aici solul este<br />
brun. slab.rogcat _<strong>de</strong><br />
p5,rlure, <strong>cu</strong> op& fucatici la, L-6 m adincim+).<br />
_<br />
Plantaliile au dqt rte as€m3nea cregteri mari ln inh,ltime in primul an<br />
$e v-eg:.ta,ti9._rq ql doilea an lnsd,, cregierile s-au redus th mai p-uqin <strong>de</strong>cit<br />
jum5,tate (tabelul 16).<br />
fn urma md,surf,,torilor gi obse"ojtrro* efectuate in anii 1gb1 qi 1gb2<br />
agupra st5,rii <strong>de</strong> vegetalie, s-a observat ln mocL sistematic o <strong>de</strong>zvoltaie mai<br />
viguroasi,_a puielilor din t6bliile mari (<strong>de</strong> B/3 m qi d/b m), <strong>de</strong>sfundate la<br />
o ca'zma d.upd, inld,turarea strat-ului furfelenit, pre<strong>cu</strong>m'qi diil porliunile <strong>de</strong><br />
t-eren pe- care prelucrarea solului s-a fd,<strong>cu</strong>t pe toatd, -suprafala-<strong>cu</strong> sapa,<br />
dIpS<br />
.inld,turarea<br />
ln prealabil a stratului infelenit. rn ienniie mici (ae<br />
1/1.m),_efectuate ln sqf infelenit, starea <strong>de</strong> i'egetafie a puielilor a fbst<br />
mai redusd,, <strong>cu</strong> toate cd, aici solul a fost d.esfundat I'a dortl caLttale. d.eci<br />
a pgtut mai uqor sd,-qi facd rezerve <strong>de</strong> apd,.<br />
- Pq^plicalia creqterilor mai reduse in td,bliile mici nu poate fi gd,sit6<br />
<strong>de</strong>cit in influenla ierburilor din jurul td,bliei. Astfel, pe <strong>de</strong> o partl ierburile<br />
trimit rrtld,cini tn sol td,bliei, absorbincl o caniit-ate apreiiabili, <strong>de</strong><br />
ap{; pe <strong>de</strong> alte, parte, creeazh br jurul td,bliei o zond, uscat-tr, cdtro care<br />
23S
s<br />
\<br />
':<br />
\<br />
o<br />
il<br />
4A<br />
0<br />
t0<br />
m<br />
s<br />
$ fl<br />
JO<br />
40<br />
60<br />
70<br />
60<br />
a<br />
v<br />
LeQenda<br />
@ HineSll ' terasi. ;n 7sg12 inltc nndunh a pue/'<br />
O<br />
Fig. 11. \'aria[ia compacitdtli solului-(M{rce$ti).<br />
tt<br />
t<br />
I<br />
a<br />
I<br />
\<br />
, , Ftiodunledcpte{t<br />
!6 /rq-/r.o<br />
/egenda<br />
@ rlirce:fl /erasi- rherbal<br />
@ ,, h /ibie no-re<br />
-<br />
O hlib/renci<br />
Fig. 12. Varialia cornpaciti!ii solului (Mercelqti).
se <strong>de</strong>plaseazh o parte clin apa solului din t5,blie. Aceastd, pier<strong>de</strong>re <strong>de</strong> apf,<br />
este foarte dd,und,toare in cazul tdbliilor <strong>de</strong> 1-/1m, und,e din cauza supiafe{ei<br />
mici. ilfluenle-azd- starea <strong>de</strong> vegetalie a tuturor puie,tilor. Ea bstg<br />
in9d,. mai pulin sim!it5, tn t5,bliile rte 313 m-b/5 m, un<strong>de</strong> d.incauza suprafelei<br />
mari, se manife,std, numai pe o ftqie <strong>de</strong>'la margine, care nu are o<br />
15,!ime mai mare <strong>de</strong> 50-60 cm.<br />
concliliile <strong>de</strong> umiditate mai bune, clin solul td,bliilor mari, sfurt ilustrate<br />
clar --dupd, <strong>cu</strong>m s-& ard,tat mai sus - atit <strong>de</strong> <strong>cu</strong>rbele <strong>de</strong> compacitate<br />
din fig. 6 cit qi cle clatele privind. cantitatea <strong>de</strong> apd, cedabild,,<br />
<strong>cu</strong>prinse in tabelul 17.<br />
Din toate aceste constat6,ri, rezultd, cd, pentru buna vegetalie a <strong>cu</strong>lturilor_<strong>de</strong><br />
<strong>stejar</strong> pe solurile podzolite qi furlelenite ale ptrdulilof <strong>cu</strong> fenomene<br />
d.e uscare, nu este prea important dac6 solul se <strong>de</strong>sfundr, ra o cazma<br />
{rluptr, inld,turarea stratului in{elenit) sau la doud, cazrnale, dar conteazl,<br />
mult suprafala- qe care se face aceastd, operafie. Aceasta dove<strong>de</strong>qte cE,<br />
factorul cel mai dd,unitor, in aceastd, situalie, 6ste vegetafia <strong>de</strong> grd,mineu<br />
inconj-ur5,t-oare, care consumf, o cantitate aipreciabild, <strong>de</strong> ail6 din"sol, provoclnd<br />
<strong>de</strong>bilitarea sau chiar uscarea puietilor cle <strong>stejar</strong> clin <strong>cu</strong>lturi.' *<br />
In cazul cind. solul s-a mobilizat pe toatd, suprafala <strong>cu</strong> plugul, semd,nd,turile<br />
in td'blii <strong>de</strong> 60/60 cm au dat rczaltate bune.'<strong>cu</strong> tol,te"conclitiile<br />
<strong>de</strong> sol nefavorabile (potlzol se<strong>cu</strong>ndar, cn orizontul B gieu, compact, foirte<br />
greu permeabil). .<br />
Aceasta arat'[" inc5, o d.atd, c5, principalul dd,undtor ar <strong>cu</strong>lturilor este<br />
vegetalia <strong>de</strong> graminee, cpre, inlelenind puternic solul, impiecticd, pe <strong>de</strong> o<br />
parte- inmagazinarea apei, iar pe <strong>de</strong> alta consumd, cea mai mare parte din<br />
restul <strong>de</strong> ap[, r5,masd, in sol.<br />
Pistrugerea pS,turij do graminec, prin ard,tura <strong>cu</strong> plugul, duce la o<br />
rnai buni, a<strong>cu</strong>mulare <strong>de</strong> apd, in sol, producinel cregteri bune chiar in cazul<br />
cnltnrii intermediare clr pflioase (ovd,n).<br />
rn cadrul aceluiagi proced.eu tle <strong>cu</strong>lturd,, aplicat in concli{ii i<strong>de</strong>ntice<br />
<strong>de</strong> sol, starea <strong>de</strong> vegetalie a puielilor a fost tot<strong>de</strong>auna mai activd ln loc<br />
<strong>de</strong>sghis '5i mai pulin satisfi,cd,toare sub masivul rd,rit ;i chiar sub acoperiqul<br />
arborilor mari izola{i.<br />
Pe cimpie, in condilii <strong>de</strong> sol mai favorabile <strong>de</strong>cit pe platou, au dat<br />
rezultate foarte bune gi semS,n5,turile <strong>de</strong> <strong>stejar</strong> in rincluri, 1n sol-arat <strong>cu</strong><br />
plugul' intrelinute prin <strong>cu</strong>lturi intermediare <strong>de</strong> porumb. Acest fapt, aratd,<br />
c5,, pentru reuqita <strong>cu</strong>lturilor: nu este necesari aplicarea unei tehnici rleosebite<br />
<strong>de</strong> ameliora e a solului.<br />
Atit pe cimpie cit qi pe platou, plantaliile au dat rezultate bune in<br />
plimul g,n <strong>de</strong> vegetafie, apoi creqterea lor s-a redus mult, incepind chiar<br />
din anul al doilea. rn toate cazurile insfl, cregterea puietilor retezati a fost<br />
mult mai mare dccit' a celor neretezali gi aspectul lor a fost mult mai viguros.<br />
Din rezultatele cereetirilor efectuate, se pot trage rrrmd,toarele :<br />
2, CONCLUZII<br />
- In cazul cintl, iu ochiurile create in arboretul bd,brin. solul este intelenit,<br />
se impule.pe toati suprafala ochiului ar5,tura <strong>cu</strong> plugul. rn-soiul<br />
astfel arat trebuie s[ se fac5, tdblii <strong>de</strong>1,Z0llr20 m, la clistanta <strong>de</strong> 4-E m,<br />
care s5, fie <strong>de</strong>sfundate Ia ocazma qiincarestr, se semene ?-g ghindc, aqeza't'e<br />
la distanla <strong>de</strong> 8-10 cm una ,cle alta,.<br />
9?tt
, - Cind pe suprafala ochiurilor se gdsesc grupe <strong>de</strong> arbuqti gi specii do<br />
subetaj, acestea trebuie toate pd,strart'e, iar solul mobilizat' in te,bhi cle<br />
3/3 m, prin <strong>de</strong>sfundareala o cazma, d.up6, ce mai lntli a fost inld,turat intregUl<br />
strat inlelenit. (Inli,turarea stratului inlelenit se realizeazd, relat'iv<br />
uqor, prin prd,,1ire <strong>cu</strong> sapa). Pe supra,fafa td,bliei se seamd,nd, ghincld, ln<br />
rinduri, la distanla <strong>de</strong> 1,5 m, sau ln <strong>cu</strong>iburi' la distanla <strong>de</strong> 0'570'5 m.<br />
, - I-,ucrdrile <strong>de</strong> refacere dau rezultate mai bune dacd, sint efectuate<br />
fur loc <strong>de</strong>schis. De aceea, toli arborii d.in ochiurile ln care se exe<strong>cu</strong>td, asemenea<br />
lucrd,ri trebuie intd,turali. Nu este indicat s5, r5,mln6, nici cel pulin<br />
arbori izolali.<br />
- Pe cimpie sau pe terenuri joase, tn condilii <strong>de</strong> sol favorabile (soluri<br />
brune-roqcate sau brune slab roqcate <strong>de</strong> pdd.ure) sem5,nSturile <strong>de</strong> <strong>stejar</strong><br />
ln rinduri, ln sol arat <strong>cu</strong> plugul, dau rezultate bune, astfel cd, aici nu sint<br />
ne@sare lucrd,ri speciale' d.e ameliorare.<br />
\ru. CONSIDERATII ASUPRA SEI,ECTIEI SPECIILOR $I ECOTIPU-<br />
RILOR DE STEJAR DESTINATE LUCRANTTON DE REFACERB A<br />
ARBORETETOR CU FENOMENB DE USCARE'<br />
fn problema uscbrii intense a <strong>arboretelor</strong> <strong>de</strong> <strong>stejar</strong> se pune ln mod<br />
firesc intrebarea, dac6 seleclia speciilor gi a ecotipurilor mai rezistente la<br />
uscare n-ar putea constitui una d"in meto<strong>de</strong>le eficace pentru prevenirea<br />
acestui fenomen. Pentru a se putea rdspun<strong>de</strong> la aceastd, lntrebare, trebuie<br />
sd, se precizeze mai intii cauzele care provoacf,, fenomenul usc5,rii <strong>stejar</strong>ului.<br />
Sbudiile efectuate qi piezentate ln capitolele proce<strong>de</strong>nte ale acestei<br />
lucrbri pre<strong>cu</strong>m qi cele publicate anterior au scos Ia iveald, existenfa a trei<br />
categorii d.e ca,uze, qi anume i<br />
a1 cauze eeologiee, datorite, ln ultimf,, analiz6', neconcorclanlei tle<br />
durati, mai lung6, sau mai s<strong>cu</strong>rtd,, d.intre cerinfele speciilor din <strong>cu</strong>lturil gi<br />
concliliile mediului lor <strong>de</strong> via!d,;<br />
b)'cauze antropogene, constind d.in e;ploatd,ri neregulate, aplicarea<br />
d"e tratamente necbrespunzd,toare gi, mai ales, <strong>de</strong>gradd,rii cauzate prin<br />
p6qunat, ;<br />
c) eauze patologice. Dste necesar sf, se gtie care din aceste trei cate'<br />
gorii constitrile cauzele primare ale fenomenului. Prin ceroet5,rile expuse<br />
ln stud,iul <strong>de</strong> fa!d,, s-a stabilit <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> conclu<strong>de</strong>nt cd, primele doud, grupe<br />
<strong>de</strong> cauze - cele ecologice gi cele antropogene - conlin cauzele primare<br />
ale <strong>de</strong>clanqf,,rii ryi agravd,rii fenomenului <strong>de</strong> uscare in pd,tlurile <strong>de</strong> <strong>stejar</strong>.<br />
Dar aceste categorii <strong>de</strong> canze pot fi inld,turate atit prin combaterea<br />
agenlilor externi, care provoacd, fenomenul, cit qi pe calea selecliei organismelor<br />
celor mai adaptate la contli.tiile concrete ale med.iului.<br />
fn felul acesta, seleclia artificiald, a celor mai adaptate forme intraspecifice,<br />
la anumite conclilii rle via![, date. se d.efinegte ca o metocld, activ[<br />
d.e interve.nfie in procesul cred,rii qi conducerii <strong>arboretelor</strong> <strong>de</strong> <strong>stejar</strong>r ame'<br />
ninlate <strong>de</strong> fenomenul uscd,rii. Ea trebuie suslinutd, ins5, prin m5,suri corespunzd,toare<br />
silvotehnice, in scopul <strong>de</strong> a se inl5,twa celelalte cavze eare ar<br />
putea s5, zddfuniceascS efectele selec{iei.<br />
Pentru a <strong>de</strong>termina raportul ctintr6 cauzele naturale gi cele artificiale,<br />
pre<strong>cu</strong>m qi ln ve<strong>de</strong>rea precizi,rii speciilor gi a ecotipurilor <strong>de</strong> <strong>stejar</strong> mai<br />
236<br />
' <strong>de</strong> lng. C. LAz{res<strong>cu</strong>.
ezistente la uscare, in anul 1951 am efectuat observalii tn p5,durile : Pucheni,<br />
Sbejarul, Frasinul, Brinzea, Md,rceasca, Neagra, Dd,rmd,neasca, Dumbrava,<br />
Groqet gi Gruiu-S:aca Olari, etc., d.in masiyul forestier Md,rgineni,<br />
ocolul silvic Ploeqti.<br />
Ceea ce caracterizeazi, conili!ille generale ciimatice qi ed.afice ale teritoriilor<br />
in care s-a Bemnalat fenomenul usch,rii intense a <strong>stejar</strong>ului, este<br />
in primul rind. marea lor amplitud.ine ecologici,.<br />
Fenomenul d.e uscare este mai frecvent pe coline qi platouri, filt,il tu<br />
lipsi insd, nici pe vii ryi vilcele. Una din cauzele primordiale ale uscdrii <strong>stejar</strong>ului<br />
este <strong>de</strong>zechilibrul dintre cantitatea cle api, pierduti <strong>de</strong> plante prin<br />
transpirafie gi umid,itatea redus5, a solului, tocmai ln momentele in care<br />
transpiralia este mai intensf,,. Acest fapt este menlionat <strong>de</strong> altfel qi in amenajamentele<br />
intocmite ln anii 1931 - 1933, pentru diferite piduri din<br />
a,ct'st masiv. Insuficienla umiclitSlii ln sol in timpul verii este agravath<br />
<strong>de</strong> o serie d.e <strong>de</strong>gradd,ri, care, favorizlnd. lnierbarea qi bitd,torirea solului,<br />
duc la mic,lorarca umiditblii acestuia. S: mai adaugd, apoi efectele secetei<br />
din ultimii ani, ata<strong>cu</strong>rile <strong>de</strong> insecte din anii 1948 - 1951 in unele cazuri<br />
qi prc'r'enie'nla arhoretului tlin cioate imbd,trinite etc., care toate slibesc<br />
capacitatt-.a t1e ereqtere gi <strong>de</strong>zvoltare a arborilor qi favorizeazd, acliltnea<br />
agentilor patogeni.<br />
Estt' dc remarcat insi,, cd, insuficienla umitLitd,lii ln sol are loc numai<br />
lntr-o anumitil pt'rioad.,l a sezonului <strong>de</strong> vegetalie, tn timpul aqa numitei<br />
,,secetett <strong>de</strong> var5,, pe clt[, vreme plimd,vara qi toamna, solul se imbibd, pinb<br />
la rchlz <strong>cu</strong> ap6. astfel c5,, ln realitater. exist[ nu o simpli, insuficienfd, a<br />
umictitS,fii solului, ci o varialie'insemnati, a condiliilor <strong>de</strong> umiditate in<br />
sol. In consecin!5,. in aceste teritorii, expuse fenomenului d"e uscare intensd,,<br />
trebuie sd, se d.ea preferin!5, tn <strong>cu</strong>lturi, acelor specii qi ecotipuri <strong>de</strong> <strong>stejar</strong>,<br />
care prezintf,, o mai largd, amplitucline ecologicil, ln<strong>de</strong>osebi in ce priveqte<br />
umiditatca ln sol.<br />
In arboretele cercetate, lipsesc unele specii care, comparativ <strong>cu</strong> <strong>stejar</strong>ul<br />
gi gorunul, sint mai adaptate acestor cond.ilii d.e via!5,. Prima intrebare<br />
care se pune referitor la alegerea speciilor, ln lucrd,rile <strong>de</strong> lmpd,durire<br />
qi <strong>de</strong> refacere a acestor arborete, este prin urmare aceea d.ac5,, prin introducerea<br />
in <strong>cu</strong>lturd, a altor specii mai adaptate, nu s-ar putea realiza arborete<br />
Bure Eeu <strong>de</strong> amest€o, mai rezistente la uscare,<br />
$ r qtie astfel cd, girnila (Quer<strong>cu</strong>s Erainetto Ten.) qi cerul (Quer<strong>cu</strong>s Cerris<br />
L.) sint mai rezistente in condi<strong>$i</strong>ile <strong>de</strong> soluri eompacte ale platourilor, und.e<br />
se g5,sesc instalate pe cale naturald,. In<strong>de</strong>osebi girnifa, a cdrci valoare tehnologicfl,<br />
este mai ritlicatd, <strong>de</strong>cit a cerului, poate fi introdusd, in amestec <strong>cu</strong><br />
gorunul pe toate colinele qi platourile ce prezintl, fenomenul d.e uscare<br />
intensi,.<br />
A doua intrebaro este. care d-in ecotipurile <strong>de</strong> <strong>stejar</strong> (Quer<strong>cu</strong>s Robwr<br />
L.) existente ln aceste arborete sint cele mai indicate pentru contliliile<br />
stalionale respective. fn aceastd, privinfd,, am remarcat existenta a trei<br />
ecotipuri distincte,'qi anume :<br />
a) eeotipul <strong>de</strong> terasi argiloasi, caracteristic pentru coline qi platouri,<br />
ln<strong>de</strong>osebi in porliunile <strong>de</strong> am'stec al <strong>stejar</strong>ului <strong>cu</strong> gorunul, ca, bund,oari<br />
ln p5,durile : Gruiu, Neagra, Mdrceasca, etc. I<br />
b) eeotipul <strong>de</strong> vii, care predominS, ln v5,ile aceloragi p[,tluri;<br />
c) ecotipul <strong>de</strong> eliuil mai use ati, silvostepi, care sd inclivid.ualizeazd" in<br />
pdrlurile <strong>de</strong> cimpie <strong>cu</strong> cit acestea se apropie cle silvostepf, ca, <strong>de</strong> exemplu,<br />
ln p5,durea Pucheni, etc.<br />
237
Se recomandd, recoltarea ghin<strong>de</strong>i separat pe cele trei ecotipuli qi interr,ientea<br />
transferului, intre regiuni, al materialelor dB lmp5,durire aparfinind<br />
altor ecotipuri.<br />
In aI treilea rlnd. se pune problema selecliei individuaie a exemplarelor<br />
<strong>de</strong> <strong>stejar</strong> sau gorun, care, in conttifiile date, manifestd, o rezisten{,d, mai<br />
mare fa!d, <strong>de</strong> fenomenul uscbrii. Asemenea exemplare trebuie preferate ca<br />
seminceri, in ved.erea creirii materialului <strong>de</strong> lmpddurire.<br />
In sfirqit, cea mai eficientI mtrsur6, in ved.erea md,ririi amplitudinii<br />
ecologice a <strong>arboretelor</strong> <strong>de</strong> quercinee amenin{ate <strong>de</strong> uscare, constl, in crearea<br />
tle soiuri noi, care sd, prezinte aceast6 insugire. Se qtie ln aceastd, privinlir.<br />
cX, hibrid6,rile interspecifice constituie una clin cdile cele mai rapi<strong>de</strong>. In<br />
arboretele cercetate, am observat existenla unor exemplare mai rezistentt,<br />
la uscare, c&ro ar putea fi hibrizi naturali intre Quer<strong>cu</strong>s Ttetraea I-,iebl. gi<br />
Qun<strong>cu</strong>s Robur L. Lipsa <strong>de</strong> fructe in acest an, pre<strong>cu</strong>m rsi lipsa observaliilol<br />
fenologice comparative ne obligfi, <strong>de</strong>ocamdattr, sd, aclmitem numai probabilitatea<br />
acestor hibrizi. Este sigur lnsd, ctr, &semenea hibrizi se pot obline<br />
pe cale experimentalf,.<br />
Mflsurile recomand.ate mai sus i^1i gd,sesc justificarea in observaliile<br />
efectuate in alte regiuni, <strong>cu</strong> conditii stalionale analoage, in care ins5, fenomenul<br />
usc6rii intense n-a fost, semnalat.<br />
Un astfol <strong>de</strong> exemplu il constituie pddurea Recea, d.in ocolul silvic<br />
Blatina. In aceastb pddure exist{, o mare amplitudine a condiliilor ecologice,<br />
treclndu-se <strong>de</strong> la ,lleaul <strong>de</strong> lunc5, din valea Recei (atluent al Oltului),<br />
la platouri compacte <strong>cu</strong> girni!{,. Pe platou predomind, girnifa, in amestec<br />
er, Quer<strong>cu</strong>t petraea l-iiebl. Ptl vale predonlind Quer<strong>cu</strong>s Robur L.<br />
Se gdsesc insd numeroase exemplare, care ar putea fi provenite din<br />
hibriilizarea <strong>stejar</strong>ului <strong>cu</strong> gorunul. Yariabilitatea lor qi repartizarea pe<br />
teren ne sugereaz5, id.eea, cd, pe platouri ar putea proveni din polenizarea<br />
gorunului au polen <strong>de</strong> <strong>stejar</strong>, iar pe vale dintr-o polenizare invers[. AceastX,<br />
observalie ar putea constitui o intlicaf,ie asupra c{,ii <strong>de</strong> urmat, in luerd,rilc,<br />
experimentale <strong>de</strong> hibridare.<br />
De asemenea, se poate lncerca altoilea <strong>stejar</strong>ului pe cer, in scopul <strong>de</strong><br />
a obfine plante <strong>cu</strong> sistern radicelar adaptat in trunditiilrr terd,s€lor trrgiloase<br />
gi crr lemn <strong>de</strong> calitate mai bun5,.<br />
Pornind <strong>de</strong> la aceste consi<strong>de</strong>rente gi aplicind meto<strong>de</strong>lc miciuriniste<br />
pentru crearea <strong>de</strong> soiuri noi <strong>de</strong> plante, ne-am propus ca unul clhr obiectivele<br />
lucr5,rilor noastre d,o seleclie a <strong>stejar</strong>ului sf,, fic md,rirea rezistenlli<br />
la uscarea in mas6. In acest scop, am procedat la reexaminarea lucririlor<br />
in <strong>cu</strong>rs gi la completarea lor <strong>cu</strong> variante noi, stabilincl urmitoarele combinafii,<br />
care vor fi urm5,rite in viitor :<br />
a) hibriild,ri intraspecifice intre diferite ecotipuri <strong>de</strong> steiar, in<strong>de</strong>osebi<br />
intre ecotipuri <strong>de</strong> climd, mai uscat{, gi ecotipuri tlin optimul special, pre<strong>cu</strong>rn<br />
qi lntre ecotiptrri mai rezistente din teritoriile <strong>cu</strong> uscare intensd, qi<br />
ecotipuri <strong>de</strong> clim{, rnai uscat5,l<br />
D) hibriclSri sexuate in<strong>de</strong>p5,rtate, precedate eventual <strong>de</strong> apropieri vegetatirre<br />
prealabile si urmate <strong>de</strong> eclucarea corespunz6toare <strong>cu</strong> metocla mentorului,<br />
lntre urmd,toarele specii :<br />
Quer<strong>cu</strong>s Robur L. x Q. alba L,<br />
Quteus Robur L. x Q. stellata Waugh.<br />
Qucr<strong>cu</strong>s Robur L. X 0. nontdna Willd,<br />
Quer<strong>cu</strong>s Robur L, x Q. marilandica Micl.x,<br />
Qucr<strong>cu</strong>s Robur L. x Q. imbricarlc Michx.<br />
Quer<strong>cu</strong>s l?oDur L. x Q. petraea Liebl-<br />
238
\..t.:\'d;<br />
'ui;:T,,r::,<br />
:r'''''''''<br />
.I<br />
aa<br />
OF<br />
S-a qi tre<strong>cu</strong>t la realizarea acestor hibridd,ri, prin apropieri vegetative<br />
prealabile (fig. 13 - 15);<br />
c) altoirea <strong>stejar</strong>ului pe cer.<br />
In concluzie, tn teritoriile in care s-a semnalat fenomenul uscirii d.e<br />
intensitate cleoscbitd, a <strong>stejar</strong>ului, una din md,surile eficace pentru prevenirea<br />
acestui fenomen qi mS,rirea prod.uctivit5,fii pd,tlurilor in chestiune<br />
este selec,fia speciilor gi ecotipurilor <strong>de</strong> <strong>stejar</strong>.<br />
Aceasta se va urmd,ri prin:<br />
- i<strong>de</strong>ntificarea eeotipwilor <strong>de</strong> Quer<strong>cu</strong>s Bobur Ir., mai rezistente la<br />
conttiliite ile uscfi,ciune, qi reglemeniarea recolt{,rii ghind.ei gi a transferului<br />
materialelor d,e tmpd,cturire, ln scopul d.e a se bsigura cel mai atlaptat<br />
ecotip la conitifiile date i<br />
- selec<strong>$i</strong>a individuald, a exemplarelor mai rezistente la uscare I<br />
- seleclia qi introd.uoerea hibrizilor naturali ttintre Quer<strong>cu</strong>s 'petraco<br />
Iriebt. qi Quercw Robur L.;<br />
- trecerea la lucr5,ri experimentale, ln ved.erea oblinerii cle noi soiuri<br />
rezistente la usdare, pe calea hibricli,rilor sexuate gi vegetative.<br />
YII. CONTRIBUTII LA CUNOA$TEREA CIUPERCILOR XITOFAGE CA<br />
FACTORI S ECUI{DARI IN III'TENSIFIC.ANE'A FEIT O ]TTENU LUI DE<br />
USCARE IN PADURITE DE.STBJAR'<br />
fn acest capitol ne proprnem sf, d,6m o list6 floristic6, gi {escrierea ciupercilor<br />
xilofage d-in clasa Bazidiomicete, gisite pe speciile <strong>de</strong> Quer<strong>cu</strong>t<br />
din teritoriile in eare s-a observat fenomenul d.e uscare intenstr, a <strong>stejar</strong>ilor.<br />
fn felul acesba se aduce o contribufie noud, la <strong>cu</strong>noapterea dd,unitorilor<br />
vegetali <strong>de</strong> pe speciile <strong>de</strong> Quer<strong>cu</strong>s.gi posibilitatea <strong>de</strong> a se contribui la st6vilirea<br />
ata<strong>cu</strong>rilor ciupercilor xilofage, care produc mari piercleri <strong>de</strong> mas[,<br />
lemnoas5,.<br />
Spcciile <strong>de</strong> eiuperci xilofage din clasa Bazidiomicete, <strong>cu</strong>prinse ln lucrarea<br />
<strong>de</strong> fa!5,, slnt d.escrise pe latg. dindu-sc toatc crlcmcntclc pentru rcc;nnoagterea<br />
lor. S: mai al6tur5, un tatilou <strong>de</strong> d.eterminarc <strong>cu</strong> ajutorul ed,ruia<br />
tehnicienii gi inginerii din producfie vor putea re<strong>cu</strong>noagte <strong>cu</strong> uqurinld, ciupercile<br />
<strong>de</strong>scrise, folosind exclusiv caracterele morfologice externe uryor <strong>de</strong><br />
sezisat <strong>cu</strong> ochiul liber gi numai tn unele cazari <strong>cu</strong> ajutorul lupei.<br />
S-au clistins ciuperci carc atacf, rdd5cinile, baLa tulpinii, porliunile<br />
mijlocii ale tulpinii qi, in sfirgit. ramurile. Aceasti, clasificare nu poate fi<br />
totdcauna valabtld,, din cauzil ctr, ciupercile se pot tntin<strong>de</strong>, mai ales la tulpind,,<br />
in tot lungul ei.<br />
Rimlne totuqi valabild, atunci cind se stud.iazS, pozilia <strong>de</strong> atac la un<br />
numd,r marc <strong>de</strong> ciuperci.<br />
O alt5, impdrlire se refertr, la ataeul alburnului ln viatil,, produs tl<br />
gene'ral <strong>de</strong> untrle specii <strong>de</strong> Trametes Fr. qi Btererum tr'r.. al atburnului uscat,<br />
produs <strong>de</strong> aceleaqi specil ca qi <strong>de</strong> Tramotes quereina (L). Fr. etc., pre<strong>cu</strong>m<br />
qi la ata<strong>cu</strong>l duramenului.<br />
0 interesantd, observalie se refer5, la legi,tura dintre ata<strong>cu</strong>l ciupercilor<br />
xilofage qi ata<strong>cu</strong>rile insectelor. Astfel. uL ca.t tipic este acela al asocia.tiei<br />
dintre ata<strong>cu</strong>l cle Cerambgn Cerda ryi Fistulina hepatica".In fine, se mai iau<br />
'<br />
dr \tl"t..t" Gagmet, sub tndrumarea prof. C. C. Georges<strong>cu</strong>.<br />
" C. C. Georges<strong>cu</strong>, Dare <strong>de</strong> seamtr asupra bolilor <strong>de</strong> importan|tr economicl. Publ. I.C.E.F.<br />
s. II Nr. 39 (1.94u) pl. VI.<br />
240
in oonsid.erare ciuper.cile care se instaleazi in rd,nile obiqnuite ale scoarfei<br />
qi in rS,nile <strong>de</strong> elagaj.<br />
r:ucrarea <strong>de</strong> fa!d,. prezinti, aspect_e din biologia ciupercilor, aducind.<br />
o serie.d.e completi,ri. care vor contribui la tmbuid,ta,lir.6a mi;rtiaceror ae<br />
prevenire- gi<br />
_co_mbatere a ata<strong>cu</strong>lui ciupercilor xilofage Bazidibmicete.<br />
Materialul <strong>de</strong>scris ln text a fost rec-oltat in mare [arte din pd,durile <strong>de</strong> -<br />
<strong>stejar</strong>, la- care s-a constatat fenomenul <strong>de</strong> uscare in'tense a stijarutui.<br />
lnsb<br />
, -_{"."!,9"5,m<br />
cd, ciupercile xilofage slnt foarte polio <strong>cu</strong>rios<strong>cu</strong>te <strong>de</strong><br />
tehnicieni gi <strong>cu</strong> atlt mai pulin slnt <strong>cu</strong>rios<strong>cu</strong>te semnelb d,pariliei infecliei<br />
(simptomele).<br />
o greut'ate ln acest sens o constituie gi faptul cd, simptomele ata<strong>cu</strong>rilor<br />
acestor ciuperci nu sint evi<strong>de</strong>nte <strong>de</strong>clt in cai:uri ralu, ci,,<br />
^-.ilg5,l_b-enirea f runzelor gi cregteri'<br />
-<br />
an'ale reduse<br />
Grifola sulphurea (Bull.) Pilat,<br />
- uscare a virf ului coroan ei - armi,l,Iaria mell,ec yahl.,<br />
. -- ingro€area<br />
* pheil,ittus<br />
.tulpinii<br />
robustus (Karst.) n. dt e.<br />
gi Inonotus ohl,i,quus (Pers.) Pilat,<br />
- soorburi - Inonotus obl,i.quus (pers.) pilat.<br />
, Simptomele- nu sint caracterisiice pentru'un anumit atac, <strong>de</strong> aceea,<br />
::1, fg gigur qi,caracteristic incticiu <strong>de</strong> prezenli, a unei aoumit" ciuperci<br />
p:l1rre"{ oprpyt fructifer. Acest simptom este insd, tard,iv, fiind evihent<br />
dop?. ce int?ctia s-a produs ryi este avansatd,, iar putrezirea a inceput.<br />
urupercrle xllofage au un mod caracteristic d.e atac. Aslf ,l : -<br />
:pe<br />
parte-a ju-perioatd" a tulpinii: pheui,nusrobuafzs<br />
(Karst.)<br />
E G., Phellinus igniarius (L. et ilr.)<br />
"t euell. , rnonotus obi,liquus.(Pers.)<br />
Pilatl unele dintre -acestea s'e instaleard"p"<br />
-<br />
r'amurile uscato<br />
Ntereum sp. ryi Trametes 'pachgod,on (pers.) pilat;<br />
."!i u<br />
-^.-^;,p,"_lg 1<br />
e j<br />
? .ry.i<br />
l_o gf-e .a -t u I p i n i i - Trametes quercr'nq,<br />
(lJ.) Pllat', 'f'rantetes-bet_ulina<br />
(L.) pilat, Btereum frustul,osum Er,, fome*<br />
to.mentari,usJ r,.) Kicks, plr,elti,nus iobustus.(ka,rst.) B.'eC-€.,-rlrrtt,i,nub rgito,<br />
ri,us (L. et Fr.) Quell., Leptott.orus sp.; Xi,ituli,na hapatici iuuds.) f"., "oic.;<br />
-inf<br />
;!-f- nogtiunea eiioard, (ba'zaI6"i a tutpinii<br />
:^y::^i!*ry!<br />
t!!A!\*<br />
f,1vs.)_ Karst., <strong>cu</strong> subspecrite igpi,<strong>cu</strong>rn rui,ire qi<br />
T::r:!tr"y t!gya,) B. et G., Trametes a-ersieotoi (L. ct iir.) pirat, Eisti-<br />
?":? !!?ry:a<br />
(Euds.) Er., Inonotus itrgad,eus (?ers.) Murriil,' t'urosufn Steredrn<br />
!'r., r'rametes<br />
frus-<br />
querci'na (!.) pilat, Trametes betul,ina (r-r.) pilat;<br />
._---ciuperci care se in'stal6az6 pe rd,dd,cin'i-_Ar'mil,lari,a<br />
mel,l,ea \rahl.'.<br />
1. DESCRIEnEA CTUPERCILOn<br />
Grifola sulphurea (,Prll.) Pilat, : potgporus sul,phureus (Bull.) Fries,<br />
Polgporus imiricatus (nurr.j rr. iiig. io1.'<br />
Aoeastd, ciupercd, se gtrsegte pe tiuncniurile vii qi moarte <strong>de</strong> foioaser ln<br />
special <strong>de</strong> salcie, plop,. <strong>stejar</strong>, contribrrie la uscare'a virfuiui<br />
<strong>cu</strong> timpul, la uscarea totald, i, arborilor.<br />
"o"oao"i'6<br />
,^ 3gl:-l$? pll"gipald,. <strong>de</strong> vegetalie este a doua,jumd,tate a tunii mai ptn6<br />
,"1 run_ii aug.ust,<br />
Tylllll<br />
apoi ea. dispare, este distrusil <strong>de</strong> insectc qi cadc<br />
a9.pe.-?rb9re. lnfeclia se faee prin rdni, ln dreptulcdrora apar <strong>de</strong> obiceiqi<br />
pd,ld,riilo ciupercii.<br />
r Prima clasificare <strong>de</strong> acest fel-se. gisegte rn lucrarea c. c. ceorges<strong>cu</strong><br />
|i M. -6a<strong>de</strong>c: studlul<br />
usciril ln masi a steiarului. Noi-contribulii. Publ. r.C.n.s.-diraiigi cerceteri (1951)<br />
val. XII pg. 30?-308.<br />
16 Studll Ei ceGttrl. vo IV<br />
l<br />
q<br />
217
Ptrtd,riile au aspect <strong>de</strong> console, d"es imbricate, sesile, semicir<strong>cu</strong>lare, <strong>de</strong><br />
10 - 40 cm in didmetru, su<strong>cu</strong>lente vii gi u,;or fdrimicioase, uscate.<br />
suprafala pf,,ldriei, fdri, crust6,, este ondulat riclat[,, brumatd,' Plrtocalie-d6schis'<br />
crl nuaitre rozii, galben-Ioz san bruni,-g5,lbuie-<strong>de</strong>schis. Marginea<br />
pdliriei este ondulati.<br />
Trama este moale, su<strong>cu</strong>lentl,, fragild,, firimicioasd, qrin uscare,, albd,gdtbuie<br />
in tinerele, aloi g6lbuie; la maturitate <strong>de</strong>vine icomplet alb6' <strong>cu</strong><br />
un miros pld,<strong>cu</strong>t.<br />
Tuburiie in raport <strong>cu</strong> gtosimea tramei sint foarte s<strong>cu</strong>rte-, <strong>de</strong> -.4<br />
_1,5<br />
mm, galb ene-sulfirrii. Se <strong>de</strong>sprind <strong>cu</strong> uqurinlf, <strong>de</strong> reoepta<strong>cu</strong>l clnd acesta<br />
,bstil uscat. Porii sint mici, <strong>de</strong><br />
fo;t - o^8 mm in diametru, roftunzi,<br />
regula-ti la excmPlarele<br />
Itinere apoi rotunjit angulari<br />
losi dcnta<strong>$i</strong>, <strong>cu</strong> disePimenta subi{ire,<br />
galbeni-sulfurii aPrinqi.<br />
i Sporii sint ovoizi sau larg<br />
'eliptici,<br />
oblic atenuali La bazd',<br />
rLe-5*?\3,5 - 4,5 p <strong>cu</strong> o Picdturd,<br />
uleioasi,.<br />
A fost gd,sit[, Pe <strong>stejar</strong> in<br />
urmltoarele localit5,li, und'e s-a<br />
prod.us uscarea intensd, a steja'<br />
rului: Oltenila X.1951' leg. Y.<br />
Ga.smet, i<strong>de</strong>m Mitreni, regiunea<br />
Fig. 16. Grifolo. sulphurea (Bull.) Pilat Bu<strong>cu</strong>regti; pi,durea Vorni<strong>cu</strong>l<br />
Md,rgineni IY.1951, teg. Y. Gagmet<br />
gi Puchieni YI.1952, leg. V. Gagmet, regiunea Ploeqti..<br />
It:oduce o putrezire iirteisfl,, brui[,-rogcai6,, a lemnului.-Lemnul putred<br />
se <strong>de</strong>sface la inceput ln lame prismatice, iar intr-un sotadiu mai avansat<br />
se transformd, intr-un praf brun. Acest praf conlino ln el o cantitate mare<br />
<strong>de</strong> spori (clamitlosporil. Arborii atacalf a<strong>de</strong>sea iru se re<strong>cu</strong>nosc tlecit tlupfl<br />
aparilia p5,l[riilor.<br />
Y afiabilitatea speciei :<br />
f. lmbrtaata (Fr.) Pilat Polgporus imDrrlcoltrs Fr.<br />
Pdltrriile slnt'<strong>de</strong>i imbricate.- Recepta<strong>cu</strong>lele se <strong>de</strong>coloreazi <strong>de</strong>vin albe'<br />
f. apora (8. et G.) Pilat.<br />
Dupn aspect seamind <strong>cu</strong> forma principali, lnsi ii lipsesc porii. Piliriile au avut stratul<br />
<strong>de</strong> tuburi, dar acesta se usucl qi se <strong>de</strong>sprin<strong>de</strong> ulor.<br />
Leptoporus Litselaueri (Lohwig) Pilat : Polgporus Schulzeri' Bres..<br />
Pol,gporus lanus Ort'h.<br />
Iteastd, ciupercil, se <strong>de</strong>zvoltd, pe trunchiurile gi buqtenii speciilor ile<br />
Quer<strong>cu</strong>s, mai rar pe alte foioase.<br />
"<br />
Prod.uce un pulregai activ al inimii lemnului gi contribuie, <strong>de</strong> asemenea,<br />
la agr*varia fen6menului do uscare intenqf,, a, steiarului.<br />
hece<strong>$i</strong>a<strong>cu</strong>lul este in form5, <strong>de</strong> p6,I6rii sesile <strong>de</strong> 3 - 10 (20)_cm gi q1oag9<br />
<strong>de</strong>2r4 cfr ad,tre margine, qi cca. ? cm sd,tre bazd^in secliune longitudinal5,<br />
ln general triunghiulare.<br />
Buprafala p6iariei este albd, sau gd,lbuie-<strong>de</strong>schis, t-omentoasd,, fl^ogonoasd,.'Marginda<br />
pfi,l5,riei este as<strong>cu</strong>litdfla inceput concolorS, <strong>cu</strong> suprafala'<br />
la bitrine{e brun5,-rogiatic6.<br />
Tuburiie sint lungi d.e 10 - 30 mm, clistinct.diferenfiate <strong>de</strong> tram6,<br />
<strong>de</strong>zvoltate pini,la m#ginea pili,riei, un<strong>de</strong> slnt mai s<strong>cu</strong>rte. Porii slnt nere-<br />
242
Fig. 17. Leploporus Litschaueri (Lahwig) pilat<br />
glluti, oblong.i, poligonali sau rotunjigi, in general la maturitate labiriu- -aGpi"<br />
tici, <strong>cu</strong> <strong>de</strong>sdhi<strong>de</strong>rea'oblong^as<strong>cu</strong>liti pinn<br />
l_a"<strong>de</strong>,;irat *ro<br />
menta gr_oas{, <strong>de</strong> 120 -<br />
?20<br />
p, i,prqape albd, in tinerele "ouo"-6, sau slab gtitii;<br />
la exemplarele mature, brune-nelgricibase.<br />
Trama este albicioaid,, lignic.ol6rd, sau garbeni,, rad.ial fibroasi,, moale,<br />
spongioasd, in partea superioari.<br />
. spo^"li sint.subglobuloqi sau s<strong>cu</strong>rt ovoizi, <strong>cu</strong> un api<strong>cu</strong>l la bazd,, hialini<br />
qi <strong>cu</strong> cite o picd,turd <strong>de</strong> ulei.<br />
^ _4 foj g5,sit5, in prd qile <strong>de</strong>. <strong>stejar</strong> din ocolul silvic Gd,egti : stejd,ret,<br />
Cobia, fV.1952, leE- V. Gasmct.<br />
Leptoporus lissitis 1n. ei^c.) pilat : pol,ggtorus<br />
fissil,is Berkley et<br />
Curtis, Po.l,gporus spurneus Schioeter (tig. f5i.<br />
AceastS, ciuperctr' produce un putrigii aciiv al trunchiurilor vii si<br />
moarte.cle <strong>stejar</strong> qi alte foioase. Recepta-<strong>cu</strong>lele apar a<strong>de</strong>seori in interiorrit<br />
soorburilor.<br />
_ Becepta<strong>cu</strong>lul este izolat in formd, <strong>de</strong> ph,ld,rii semicir<strong>cu</strong>lare, <strong>cu</strong> diametrul<br />
<strong>de</strong> 8 - 1!<br />
-cm, cd,tre bazd, resupinate, izolate sau imbricale. sunrafata<br />
recepta<strong>cu</strong>lului este albd,, apoi roz sau'gd,lbuie, distant viloastr, irriiti,<br />
<strong>cu</strong> rirlicd,turi ln formd, <strong>de</strong> tuber<strong>cu</strong>le. Tri,ma este albd,, apoi pu,fin ;o;;i&<br />
6i brun5,, uneori <strong>cu</strong> nuante rozii, violete sau verzi-albd,itrui-. fibroasr -<br />
cd,rnoasS, su<strong>cu</strong>lentd,, tenace.<br />
Tuburile sint albe- sau cenugii, a<strong>de</strong>sea <strong>cu</strong> nuan!,e brune-rozii, lungi <strong>de</strong><br />
1-3 cm. Porii sint ,slab<br />
,<br />
rozii,-violet-pal,<br />
-apoi bruni-negricioqi, anErlG<br />
sauoblongi^ninn,hlabirintici, cri.diametry.f'_<strong>de</strong>-0,9S_0,8 mir, Z _'Bp"--rri.<br />
spori! sint ovoizi pin5, ki etipsoizi, hialini,'obtic'a*c"pi!i ta uiiar--ie<br />
4r5 ,- 6,312 * 3,5 p.<br />
A fost recoltatd, din pfidurea Buftea, regiunea Bu<strong>cu</strong>reqti, rv. ]:962,<br />
leg. f. Tutunaru.<br />
243
'Tranetes versi€olor<br />
(L. et Fr.) Pilat : Po-<br />
L11-sti,Aus oersicol,or (Ir.)<br />
$acc. Polgporus oers'icb<br />
Lor (I-,.) Fr., Cari,ol,np<br />
r)ers'icol,or (Ir.) Quell.<br />
(fig. 1e).<br />
Este cea mai rd'spinclit5,<br />
ciuperch, <strong>de</strong> pe foioase<br />
in .tot <strong>cu</strong>prinsul<br />
zonei temperate. La noi<br />
se gS,seqte mai ales pe<br />
<strong>stejar</strong>, fag, ulm, carpen,<br />
tei qi mai rar pe conifere,<br />
<strong>de</strong> la cimpie pini<br />
la munte.<br />
Recepta<strong>cu</strong>lul anual,<br />
ln formd <strong>de</strong> pd,lirii subliri<br />
(1-g mm groase),<br />
s:sil'.', semicir<strong>cu</strong>larer <strong>cu</strong><br />
diametrul <strong>de</strong> .1-8 cm,<br />
inolate sau'imbricato.<br />
Marginea pd,ld,riei este<br />
.t<br />
as<strong>cu</strong>-tit6. Suprafala p6l6,riei<br />
este in general <strong>cu</strong><br />
Fig. 18. Leptoporus lrtsilrb (8. et G.) Pilat. peri (velutoasd, sau viloas6)<br />
qi zonatd,. Zonele<br />
slnt inguste, diferit colorate : cenuqii, cenuqii-albd,strii sau albastru <strong>de</strong><br />
o1el, gd,lbui-portocalii, etc. qi <strong>cu</strong> luciu m5td,sos. Rece,pta<strong>cu</strong>lele cres<strong>cu</strong>te la<br />
idtuneric sint efiolate, albe sau <strong>de</strong>sctris colorate (galbene-cleschis).<br />
Trama este alb5, qi coriacee.<br />
Tuburile sint lungi, tte 1-2 mm, albicioase, mai rar albe-g5,lbui-<strong>de</strong>schls<br />
(lignicolore). Porii sint'rotunji.ti Ia, inccput, mici, rcgulali, aloi algula,rj, irpl'<br />
cif-ormimairar, sauuneori labirintici <strong>de</strong>daloizi, <strong>cu</strong>diametrul rle- 0'12-0r3<br />
ffirnr 3-5 pe mm, <strong>cu</strong> disepimente albe, albe-gd,lbui qi foarte..rar<br />
brune. Cistid"ele lipsesc. Sporii sint cilindrici, uqor ar<strong>cu</strong>ili, d'e 5 -<br />
7pl3 ''<br />
- 2,5 tt.<br />
Irametes' aersi,color se re<strong>cu</strong>noagte uqor dup5, coloralia p5ld,riei, zonele<br />
subliri gi strd,lucitoare.<br />
bste-o specie saprofitl, gi se gf,,seqte pe pd,rlile moarte ale arborilor vii<br />
sau pe lemnut tlebifat care-vine ln contact <strong>cu</strong> solul, <strong>de</strong> exemplu la stilpit<br />
buqteni clin pddure, cioate, etc.<br />
Iia steiar at'ac6' numai alburnul.<br />
Ii' fo lemnul putred. se gfi,se,Ste miceliul ciupercii, mai ales ln vase, pe<br />
care le astupd,.-Membrana oelulelor este corodatd, progfesiv dinspre l-umeg<br />
lnafari,. Pr-oduce o putrezire alb5, activS, a lc.mnului; distruge_-mai tntii<br />
lignina, apoi celuloza qi tn cele din ut'm5, substanlele pectice din lamela<br />
m-ijlocie. Oiuperca este i'ezistentd, la uscd,ciune qi poate reveni ln viali, ctup6<br />
peiioaile - ln<strong>de</strong>lungate d.e la uscarea lemnului'<br />
A fost rer,oltaT5, <strong>de</strong> pe <strong>stejar</strong>ii djn Ciolpani' IX.1934' leg. M.-Pa<strong>de</strong>-a;<br />
f igtrnegri, X.l-932, leg. M. Baclea; VII.1952, leg. Y. $aqme-t.qi {I.1gq?t<br />
ti,d. f. Ionici; Voiunt*ari, X.1951'' leg. Y. Gaqmet; Alexandria, VI-1951,<br />
te[. V. Gagmirt; Mitreui, VI.1952r leg. Y. Gagmet, G5egti' Cobia, regl-<br />
244
unoa Pitegti : YI.1952,<br />
leg. Y. Gagmet, Chifodd,<br />
regiunea Ploeqti<br />
X.1932, herb. Traian<br />
Btrvules<strong>cu</strong>, Yor.ni<strong>cu</strong>l-<br />
X5,rgineni, IY.1951, leg.<br />
Y. Gagmet, MijaMoreni,<br />
fV.1951, lcg. V. Gagmet,<br />
tr'eleac, regiunea Cluj<br />
Vff . 1952, leg.Y. Gaqmet.<br />
Variabilitatea speciei<br />
Trametes aersicolor (L. el<br />
Fr.) Pilat este o specie poli-<br />
morfd, prezinti o mare variabilitate<br />
dupi coloralia pildriei<br />
ffi r:t<br />
Fig. 19. Trametes oersicolor (L. et Fr.) pilat<br />
$ conturul porilor, care lnsi nu au valoare din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re sistematic, clci coloratia se<br />
schimbi ln <strong>cu</strong>rsul unui an pe unul qi acelagi recepta<strong>cu</strong>l.<br />
f. vftelllnus Yel.: Polgporus oitellinus \e1., Coriolus oercicolor f. flauaureus Konrad et Maublanc.<br />
PnHriile slnt <strong>de</strong>s imbricate Ei colorate in galben aprins strilucitor, <strong>cu</strong> zone mai lnguste<br />
portocalii, <strong>de</strong> <strong>cu</strong>loarea'qofranului.<br />
f. cyaneus Vel.<br />
Pildriile stnt foarte subliri gi coloratq tn albastru <strong>de</strong> o[el, <strong>cu</strong> zone strelucitoare nete<strong>de</strong>.<br />
f. arg5naeeus Pers.<br />
Este forma cea mai frecventA care Ee lntllnegte toamna tlrziu sau iama. Himeniul este<br />
dddaloid sau <strong>de</strong>tirat, irpecoid.<br />
Trametes pgle-sgenj (schum.) pilat : pol,gporus<br />
tr)ubescens Er.; coriolue<br />
pubescens (Sch) Quel.<br />
Fecepta<strong>cu</strong>lul_este sQsilr semicir<strong>cu</strong>lar sau concoid (ca o scoic6),gros, ln<br />
sejtigng longitudinalg, triu€hiqlar, ln general <strong>de</strong>s'imbricat. su"prafafa<br />
pr!6riei este velutoa$ pqila viloasd,, pdtin distinct zoloat6,, albil siu gd,lbuie<br />
<strong>cu</strong> nuante portocalii.<br />
Trama este albd, gotgnos col.iacee. llubrrrile sltt lu'gi d.e 1-3 mm,<br />
alber g5,lbui-<strong>de</strong>schis. Porii slnt rotu:rzi sau <strong>de</strong>daroizi, <strong>de</strong>itali la maturij<br />
!ate, cg-$ppetrul <strong>de</strong> 0,2 - 0,4 mm ryi <strong>cu</strong> disepimenta'concolord, <strong>cu</strong> supra-<br />
Iala pd,ld,riei.<br />
Sporii slnt cilindrici, subar<strong>cu</strong>ifi, bialini, <strong>de</strong> 4,b - 7,8 tL x Z-B p..<br />
rrametes pubescens este o"ciupercd, anualtr, rd,spind.it[ pe foioase, in<br />
specia,l pe <strong>stejar</strong>, aniu, mesteace,n, plop gi carpen.se<br />
aseam5,n5, mult <strong>cu</strong> Trametes hi,riuia (wulf.) pilat qi at rrametes<br />
oersicol'or (r-r.<br />
-et<br />
Tr.) Pilat,l se <strong>de</strong>osebeqte <strong>de</strong> acestea prin carnea sa, care<br />
este mai moale <strong>de</strong>cit a celorlalte.<br />
- A fost gd,sitd, pe <strong>stejar</strong>: pd,durea Lucieni, ocolul silvic Gd,egti, I.1gS1,<br />
lcg. V. Gaqmet.<br />
Trametes paehyodon (Pers.) Pilat : Irqten pachgod,on (p.) euel.,<br />
Lenzites pachgod,on (P.) Pat.<br />
Recepta<strong>cu</strong>lul ard form5, <strong>de</strong> pi,ld,rii rte 3-8 cm, sau este intins ca o membrantr.<br />
Suprafafa recepta<strong>cu</strong>lului este pulin distinct zonatd,, sau azonati<br />
albtr, <strong>cu</strong> timpuI albd,-g6lbuie. Irama este moale, c5rnoas6, coriaoee,<br />
a1b6.<br />
215
:<br />
Tuburile silrt transformate<br />
tn lamele lungi <strong>de</strong> 1,5 cm<br />
<strong>cu</strong>, aspecte d-iferite, lamele<br />
sinuoase sau ace alungitet<br />
inguste, as<strong>cu</strong>.tite sau scobite<br />
la virf, concolore <strong>cu</strong> suprafala<br />
recepta<strong>cu</strong>lului sau ct<br />
nuanle roqii-carneu.<br />
Sporii sint subsferici sau<br />
larg elipsoizi, hialinir <strong>de</strong> 5 -<br />
- 7 x 4,5 - 615 V, <strong>cu</strong> cite<br />
o picbturtr, <strong>de</strong> ulei, <strong>cu</strong> aPi<strong>cu</strong>li<br />
c6't'te bazd'.<br />
:<br />
,<br />
i<br />
Aceastd, ciupercd, este intilnitd,<br />
tot, anul, dar rirai ales<br />
toamna, pe arbori, mai rar<br />
pe cioate qi buqteni. Este<br />
sapro-parazit['. A fost gd,sit*<br />
pe <strong>stejar</strong> in P5,durea Md,tnsaru,<br />
regiunea Piteqtir XI.<br />
t9467leg. et d t. C. C. Geor'<br />
ges<strong>cu</strong> qi M, Baclea.<br />
Trametes betulina (f'.)<br />
'<br />
Pilat : Agar'i,<strong>cu</strong>sbetuli,nuaL.,<br />
Lenzitas betul,ina (I-,.) Fr.<br />
, (fig. 23).<br />
, Aceastd, ciuPerc5, este<br />
, foarte rd,sPinclitd, in fiat*<br />
noastr[,, Pe foioase, <strong>de</strong> ,la<br />
cimpie pln6,la munte.<br />
Iieenpta<strong>cu</strong>lul aro forml<br />
<strong>de</strong> pi,lf,,rii, sesile, eu tLiametrul <strong>de</strong> 3-8 cm, groase d'e 0'p -^l-cmt<br />
tzolite sau <strong>de</strong>s imbricate. Suprafala pd,ld,riei este tomentoasd,. Plna 1a<br />
viioasA, azonabd, sau zonatd,. Zonele siut d.iferit colorate, cenu6ii pind, la<br />
brune-cenugii. Trama este albd,, groasS, <strong>de</strong> 0,5 l- 1,5 mm, coriaceu Bu<strong>cu</strong>lent6<br />
la exemplarele proaspi,t recoltate, apoi suberoastr.<br />
. Tuburile s-e unesc in lamete perfecte 1l- - 14 pe cm' pulin ramificatet<br />
<strong>cu</strong> creste intregi sau <strong>de</strong>ntate, care se unesc cdtre marginea pd'l5,riei, inalte<br />
<strong>de</strong> 3 - 10 mm, albe sau slab colorate.<br />
Prezintb cistitte. sporii stnt cilindrici, pulin ar<strong>cu</strong>ili ,1i hialini' ile 4,5 -<br />
611,6 - ' 'Irametes'betul,i,na 2,5 tt.<br />
este sapro-pwazitd, pe <strong>stejar</strong>, fag, plop gi alte foiorr,se.<br />
Se gfiseqte tot anul, mai ales, vara qi toamna, pe arbori_qi-pe cioate. ProducE<br />
un putregai aib activ al lemnirlui. A fost, recoltatd <strong>de</strong> pq<br />
f!.J3" 3i"<br />
urmfi,toarile lo[alitnti : Comana, XI. 1934, leg. C. C. Georges<strong>cu</strong> Si Iv.I. Pqgga'<br />
Tieenegti, vII. Igbi, leg. Y. Gagmet, regiunca Bu<strong>cu</strong>regti; Vorni<strong>cu</strong>l Md,rdif"t,'"ngionua<br />
ptoeqtiiVf. Fig. 20. Trametes pubescens (Schm.) Pilat<br />
1951, leg. Y. Gaqmet I Feleac, regiunea Clui'<br />
VII. 1952, leg. V. Gaqmet.<br />
Vofiabilitatea speciei<br />
Trametes behllina prezinti<br />
pdlAriei .<br />
f. docolora B. et G.<br />
urmltoarele torme, <strong>de</strong>osebite prin coloralia ilileriti a zontlol<br />
Recepta<strong>cu</strong>lele ca la forma tipictr, lns[ <strong>cu</strong>loatea lor este albtr.<br />
2&g
Fig. 21. Trametes pachgotlon (Pers.) Pilat<br />
Fig. 22. Trametes pachgodon (Pers.) Pilat
Trametesquereina<br />
(L.) Pilat : l)aeilal,ea<br />
qwerc'ina (b,) I':r., trenzi,tes<br />
querci,na (L. ) Quelet,<br />
Agari,<strong>cu</strong>s Quer'<br />
ci,nus Lt. (fig. 2 ).<br />
Este o Bpecie sapro-parazitd,,rtrspinditfi,<br />
in lara<br />
Fig. 23. Trametes betulina (L.) Pilat<br />
noastrf,,<br />
pe tulpinile gi cr5,cile<br />
uscate ale arborilor<br />
vii. Este agentul principal<br />
al putrezirii cioatelor<br />
<strong>de</strong> Qwer<strong>cu</strong>s; poate<br />
sd, se <strong>de</strong>zvolte gi pe<br />
lemnul <strong>de</strong>bitat. T'a<br />
arborii vii produce<br />
putrezirea alburnului.<br />
Recepta<strong>cu</strong>lul este<br />
segil,r'ln formtr, <strong>de</strong> consold,, copit6, <strong>cu</strong> diametrul d.e 5 - 20 cm (30), gros<br />
<strong>de</strong> 2-6 crn, vd,zttt' <strong>de</strong> sus semieir<strong>cu</strong>lar sau ln formS <strong>de</strong> potcoavf,. Se<br />
gisesc qi forme resupinate. A<strong>de</strong>sea, Ia lnceput recepta<strong>cu</strong>lul apare su-lo<br />
forma <strong>de</strong> tuber<strong>cu</strong>le sterile (f6r{.lamele), care apoi se 6"u11gf6rm-[ tn pd,ld.rii.<br />
Suprafala pd,lbriei este neted.d'hau rugoas6, uqor zonatp', la lnceput sl-ab<br />
hirsutb i,poi glabr[. Marginea pll5riei este obtuz{, qi in general sterilf,,'<br />
Carnea (trama) este elasticS, suberos fibroastrr galben6-albicioasd,r <strong>de</strong><br />
ouloarea lemnului, uneori galben[,-lnchis.<br />
Eimeniul nu esto stratificat, este lignicolor <strong>de</strong>schis sau brumat, labirintiform,<br />
<strong>cu</strong> lamele sau <strong>cu</strong> pori angulari sau tledaloizi, fir diametru <strong>de</strong><br />
1 - 2rd tntn, disepimenta groastr', obt'uzd', inal!{ <strong>de</strong> 8-- _30 mm.<br />
Spbrii sint cilindrioi spro elipsoizi, rotuniili la vlrf, obtuzi gi as<strong>cu</strong>fi{i<br />
It baz&, <strong>de</strong> 5-712,5 - 3,5 p.<br />
A<strong>de</strong>seori recepta<strong>cu</strong>lele stnt sterile.<br />
So gisegte tn tot timpul anului in arealul tle dr,stribufio al spgqiilor <strong>de</strong><br />
Qufi<strong>cu</strong>i. - Eite o ciupercb persistenti, tleqi himeniul qu este stratificat.<br />
Produce o putrezire roqio inteps6, Ia inceput a alburnulut aqoi -a duramenului.<br />
I-remnul putreil se <strong>de</strong>sface la inceput ln prisme, mai tlrziu neregulat;<br />
clnd este uscat, <strong>de</strong>vine uryor friabil. Putrezirea lnainteaz[' foatt'a<br />
iepetle fun alburn gi mai incet in d.uramen.In masa lemnnlui putredr printre<br />
-crfipflturi apar -foife subfiri, alin miceliul cond-ensat, d'e <strong>cu</strong>loa,re<br />
gdlbuie. -<br />
Alexandria, <strong>stejar</strong>, VI.1951, leg. Y. Garymet I Comana, giryitd,' XI.<br />
1939, leg. M. Batlea ; Brd,negti, st^e.jqrr 1934, Ieg.<br />
I. 9^"^.!"t"; Jigilneqti,<br />
'Batltia;'Brd,negti,<br />
u!uJq", 1934' Ieg. -!. preloiu; $SilneSti,<br />
<strong>stejar</strong>, lV. tOaa, leg. P. Creloiu; Ciolpani, {*j?I' Y. 1934,Jeg. M. BacLea<br />
qi V. igff, leg. V. Gaqmet; Mitreni, <strong>stejar</strong>, YI.195J.,1e9. J. J. Gaq-met; pd,clu-<br />
iea Yornibul-Ml,rgineni Yornibul--Ml,rgineni qi Widuleni; Vleouteni, steiar, <strong>stejar</strong>, ry195+' fV.195Jr, l"g:..Y... lug:. .Y. . Gaq-met Gaq-met; ;<br />
Mija Moreni, stejal, fV.1051, leg. V. Gagmet; ocolul silvic Gd,eqti, pddurea<br />
Cobia gi Dragoilana, IV. 195L' leg' Y. Gaqmet<br />
Y ar iab ilitatea speciei<br />
f. tramotcs B. et G.<br />
Dilerd <strong>de</strong> forma principale pria piledile ssle mei mlci, <strong>cu</strong> porii angulari, dc 2-3 x 1-2 mm<br />
h diametru.;<br />
218
Flg. 24. Trametes quercina<br />
Fomes fomentarius (I-,.) Kickx. : Polvporus lomentarias (L.) Fr. Ungulina<br />
lomentaria (I-r.) Pat. (fig. 26).<br />
Iomee fomentari,ue este o ciupercd peren5,, vegeteazh din prim{,var[<br />
pt .n5, ln iarntr. Fste sapro-Balaztt[, gi atactr, numai foioasele, dintre<br />
acestea fur special fagul, <strong>stejar</strong>ul. Este un<br />
patazit peri<strong>cu</strong>los, care producs un putregai<br />
activ, alb-roqiatic c&ro se d.esface fur<br />
fibre.<br />
Recepta<strong>cu</strong>lele Blnt sesile, izolat'e, ln<br />
formd, <strong>de</strong> copitd,, ln eecfiune transversald,<br />
sernicir<strong>cu</strong>lari,, <strong>de</strong> dimensiuni mari: 6-18<br />
(25) cm grosime gi L0 - 30 (40) cm in<br />
d.iametru.<br />
Suprafala pd,l5,riei este acoperitd, <strong>de</strong> o<br />
crusti, r5,qinoasd,, d.ur5,, groasi, <strong>de</strong> 2 mm,<br />
ln sec<strong>$i</strong>une neagrl qi strilucitoare, <strong>cu</strong> zone<br />
concentrice, cenugii <strong>de</strong>schis, <strong>de</strong> ouloarea<br />
alunei sau brune-roqiatice gd,lbui. Crusta<br />
se lichefiaz5, in hittrat <strong>de</strong> potasiu. Marginea<br />
pi,ld,riei este rotunjitd,, mai <strong>de</strong>schisi<br />
la <strong>cu</strong>loare <strong>de</strong>clt restul pd,li,riei, <strong>de</strong> <strong>cu</strong>loarea<br />
alunei sau g5,lbuie-rozie (<strong>cu</strong>loarea pielii).<br />
llrama este durd,, compact5,, suberos Fig. 25. Fomes lomentafius<br />
lemnoasd,, gtrlbuie-roqcatd, sau bruni,-<br />
(L.) Kickx.<br />
rogcatd,.<br />
Tuburile brune-ruginii sint multistratificate, fiecare strat d.e 2-6 mm<br />
lungime. Porii sint rotunzi, <strong>de</strong> 0,2 - Or4 mm in diametru, disepimenta<br />
gxoas5,, brumati, d.e <strong>cu</strong>loa'rea alunei sau brund,. Cisti<strong>de</strong> nu are.<br />
245
Sporii slnt oblong elipsoizi, oblic as<strong>cu</strong>f,ili la bazil, <strong>de</strong> 14 - 18 (24) x<br />
5-7 (8) p.<br />
A fost recoltati, <strong>de</strong> pe <strong>stejar</strong> din: pddurea Brinzca, ocolul silvic Ploegti,<br />
fV._1951, leg. Y. Gaqmet ; ocolul silvic G5,eqti, in pS,rturea Cobia, $uta-<br />
Seacd, gi Lucieni, regiunea Pitegti I[.1951 qi VI 1952. leg. Y. Gagmet.<br />
V ar iab ilitatea s p ec ie i<br />
Prezinti clteva forme ce se <strong>de</strong>osebesc dupi mirimea zonelor gi <strong>cu</strong>loarea pdlirieif.<br />
succosa Pilat.<br />
Recepta<strong>cu</strong>lele slnt foarte marl gi <strong>cu</strong> zone puline gi largi, trama mai moale.<br />
. f. rnrengao <strong>de</strong> Not,<br />
Diferi <strong>de</strong> forma principald prin <strong>cu</strong>loarea pdliriei mai <strong>de</strong>schisi, cenugie-<strong>de</strong>schis-albicloasi,<br />
.aproape alb[.<br />
Fomes eytissinus (Berk.) Gillet :Pol,gporus lroaineus Ft., [Ingul,i,ruu<br />
frarinea (Fr.) B. et G.<br />
Becepta<strong>cu</strong>lele sint sesile, d.e forma unor p[,lilrii, vizute d"e sus semieir<strong>cu</strong>lare,<br />
triunghiulare in secliune longitudinalf,, izolate sau ad.esea imbricate.<br />
Uneori sint concres<strong>cu</strong>te lateral, formind giruri pind, la 80 cm lungime.<br />
Suprafala pd,ldriei este acoperit5, cte o crustd, subfire, bruni,-aprins gi<br />
shd,lucitoare, neregulat onclulatd,, pubescentS, la exemplarele tineie ap6i<br />
glabr5,, cenuqie-<strong>de</strong>schis sau bruni,-<strong>de</strong>schis. Marginea p5,ld,riei este obtuzi<br />
;i <strong>de</strong> aceeaqi <strong>cu</strong>loare <strong>cu</strong> suprafaf,a. .<br />
Trama este suberos lemnoas5, coriacee, brun5,-<strong>de</strong>schis.<br />
Tuburile sint concolore <strong>cu</strong> trama, stratificate. fiecare strat <strong>de</strong> 6 - 16<br />
mm qi separate printr-un strat, sublire <strong>de</strong> tramd,.<br />
Porii slnt rotunzi, mici, <strong>de</strong> 0r2 - 0,3 rrm in diametru, <strong>cu</strong> d.isepimenta<br />
mai d.eschis coloratd, d.ecit suprafala pd,ld,riei. Cisti<strong>de</strong> nu are. $porii sint<br />
s<strong>cu</strong>rt ovoizi, aproape rotunzi, pulin ingustali ciltte bazil,, hialini sau brunigtrIbui-<strong>de</strong>schis,<br />
<strong>de</strong> 7 - g X 5 * 6,5 p.<br />
A fost recoltat5, din pfdurea Brinzea, regiunea Ploeqti, IY.1951 leg.<br />
V. Gagmet.<br />
Gano<strong>de</strong>rma lueidum (Leys.) I{arst. : Pol,gporus l,waid,us(Leys.)<br />
lY.,<br />
Fomes Luci,clus (Leys.) Fr.<br />
AceastS, ciupercS, este foarte rd,spindit5, in lara noastr5,. Prezinti dou5,<br />
subspecii importante, care atacd, <strong>stejar</strong>ul in partea ,bazal6 a tulpinii, pro.<br />
ducind un putregai activ al duramenului.<br />
a) subspecia tgpi<strong>cu</strong>m Maire (fig. 27).<br />
Aceastd, ciuperc5, are pd,l6rii stipitate, rotun"iite sau reniforme, <strong>cu</strong> suprafala<br />
acoperit[, <strong>de</strong> o crusti, lucitoare, zon td,, bruni,-roqcati,, rogcat6negricioasd,,<br />
<strong>cu</strong> marginea albi, sau g5,lbuie ln tinerefe, apoi concolord,.<br />
Stipul este central, mai rar excentric, gi d.e aoeeagi <strong>cu</strong>loare <strong>cu</strong> pd,l6ria,<br />
Trama este lignicolor g5,lbuie, <strong>cu</strong> timpul brun6-roqiaticd,.<br />
D) Subspecia ras'inacauna (Boud.) B. et G. (fig. 29).<br />
Are pd,ld,rii mari, <strong>de</strong> 10 - 50 cm ln diametru, groase rle 2*5 (15) cm,<br />
reniforme, fird, stip sau stip rudimentar.<br />
Suprafala pd,ld,riei este acoperitd, cl.e o crustf,, sub!fue, lucioasd,, gd,ibuie,<br />
brund,-roqiaticd, sau ro$cat5,-negricioasd,, uneori acoperitd, <strong>de</strong> un praf brunciocolatiu<br />
(masa <strong>de</strong> spori). Marginea pi,li,riei este obtuzi, qi mai <strong>de</strong>schisl<br />
la <strong>cu</strong>loare <strong>de</strong>cit restul recepta<strong>cu</strong>lului.<br />
Trama este moale, suberos-ce,rnoas* sau subfibroagl,, zonati in secfiune,<br />
lignicolor gf,lbuie pinf, la roqcat6-<strong>de</strong>schis, apoi brun[,, mai tleschisi<br />
<strong>de</strong>cit tuburile.<br />
250
t<br />
Fig. 26. Gano<strong>de</strong>rma lucidum (Leys.) Karst. r"ig. 27 . Ganoilerma lucidum (Leys.) Karst,<br />
ssp. lgpi<strong>cu</strong>rn (fafa inferioar{). ssp. typicwn (fata superioari).<br />
Tuburile sint llngi (0,5 - 2 cm), dispuse lntr-un singu strat sau stra,tificate,<br />
brune-ruginii sau brune-d.eschis. Porii sint rotunzi, <strong>cu</strong> disepimenta<br />
brumat5, apoi brund ruginie, <strong>de</strong> 0,3 - Or4 mm ln diametru. Sporii sint<br />
bruni, ovoitl-elipsoitlali sau subpfuiformi, trunchiali la virf, <strong>cu</strong> endosporul<br />
fin reti<strong>cu</strong>lat - verucos, <strong>de</strong> 9,5 - 10 (12) x 5 - 7,5 p. Aceste subspecii<br />
au fost recoltate din urmd,toarele localit5,li : Ciolpani, 1934, leg. M.<br />
Bad.ea, Jigd,neqti, VI. 1952, leg. Y,. Gagmet, Alexandria, YI.1951, leg. Y.<br />
Gaqmet, Oltenila qi Valea Roqie, regiunea Bu<strong>cu</strong>reqti; VII. 1952, leg. V.<br />
Gaqmet, pidurea Mija gi pd,durea \rl6duleni, regiunea Bu<strong>cu</strong>re,;ti, IV.<br />
1051., lag. V. Gaqmat, gi Cobia, rcgiunca Pitcqti, lcg. C. C. Gc'orgcs<strong>cu</strong>.<br />
Phellinus robustus (Karst.) B. et G. : Pol,Aporus robustus (Karst.)<br />
I-,un<strong>de</strong>ll et Nannfeldt. (fig. 30).<br />
Aceast5, ciupercd, este foarte rd,splnttiti in pdclurile d.e <strong>stejar</strong> ale !ilrii<br />
noastre. Este sapro -pamzild,.<br />
Recepta<strong>cu</strong>lul este sesil, fur formd, <strong>de</strong> copiti,, consoli,, <strong>cu</strong> conturul semicir<strong>cu</strong>lar,<br />
in secliune longitudinali triunghiular, uneori resupinat. Este<br />
peren, dureaai 16 - 20 <strong>de</strong> ani qi in urma formd,rii d"e noi straturi <strong>de</strong> himeniu<br />
se md,reqte in grosime ,1i diametru an d.e an, ajungincl. pind, la 30 -<br />
50 cm ln diametru.<br />
Suprafala p5,l6riei este o crustd, pulin cliferenliati,,larg zonatd,, glabri,,<br />
la lnceput albd,-cenuqie sau brund,-gf,,lbuie-d.eschis, Ia maturitate neagrd<br />
nsi <strong>cu</strong> crS,pituri ln direclie ratiiald,.<br />
Marginea p5,ld,riei este obt'uzd,, la inceput brun5,-cleschis <strong>cu</strong> nuanle<br />
giibui, mai tirziu concolord, <strong>cu</strong> restul suprafefei.<br />
Trama este foarte d.urd,, lemnos fibroas5,, <strong>cu</strong> luciu md,tisos la td,iere,<br />
coloratd, <strong>de</strong>schis. gd,lbui-rorycat sau brun tabac.<br />
Tuburile sint stratificate (pind, la 20 <strong>de</strong> straturi), fiecare strat avind<br />
ctto 3-5 mm lungime, colorate mai <strong>de</strong>schis d"ecit trama. Straturile <strong>de</strong><br />
26L
Flg, 28, Gano<strong>de</strong>rma lucidum (Leys.) Karst. ssp. resinoceum (fata superioari)<br />
FiC. 29. Gano<strong>de</strong>rma lucidum (Leys.) Karst. ssp. resinaceum (fafa interioari)
tubrrri nn corespund <strong>cu</strong> aonele<br />
d.e pe suprafala pi,ld,riei. Porii<br />
sint mici, ,<strong>cu</strong> diametrul <strong>de</strong><br />
0,07 - 0,1 mm (5 po mm), ro.<br />
tunzi, <strong>cu</strong> disepimenta galbend,-<br />
{leschis-vinefie sau ruginie-gd,lbuie.<br />
Spinulii a<strong>de</strong>seori lipsesc.<br />
Sporii slnt hialini, globulogi ryi<br />
slab ar<strong>cu</strong>ili Ia bazd,, <strong>de</strong> 6 -<br />
- 6io,/ - a lr,.<br />
Aceastd, ciupercd, se gd,segte<br />
frecvent pe <strong>stejar</strong>; prod.uce o<br />
putrezire galbend,-roqiatici,, care<br />
incepe ln alburn qi se extin<strong>de</strong><br />
apoi ln d.uramen. Porliunea <strong>de</strong><br />
lemn atacatS, este separatd, d.e<br />
restul lemnului printr-o dung5,<br />
brun5,, usor cr.ene1ath,. Putreziciunea<br />
este d.estul <strong>de</strong> restrinsi<br />
in alburn qi mult mai intensd,<br />
in duramen, inainteazil, lnsf,<br />
d.estul do incet. Ata<strong>cu</strong>l progreseazd,<br />
mai rnult c5,tre baza talpinii.<br />
Lemnul atacat <strong>de</strong> aceastf,<br />
' tl:':Lll;.iltll;,i;ili:1.,',,,,,',,,t,,t,,,,,,,.,,,,i11<br />
ciupercf,, este rleseori gd,urit <strong>de</strong> .., ,, :t,' ,',;t,,;,.t.r,,<br />
itji<br />
cioc5,nitori. Prezen-ta ata<strong>cu</strong>lui<br />
ciup:rcii se re<strong>cu</strong>noaqte dupd, Fig. 30. Phelinus rcbustus (Karst.) B. et G.<br />
aparatele fruotifere qi excrescenla<br />
eare se produce pe tulpini la lo<strong>cu</strong>l und.e se prin<strong>de</strong> aparatul<br />
fructifer.<br />
Pbdurea Brinzea, regiunea Ploeqti, fV.1951, leg. V. Gagmet; Gi,eqti-<br />
Dragodana, regiunea Pitegti, f.1951, leg. V. Gaqmet.<br />
V ariabiiitatea speciei<br />
f. resuplnata B. et G.<br />
Reccpto<strong>cu</strong>lul este resupinat, uueori prez7nt{. rudlmente <strong>de</strong> pAldril. Marginea este sterila<br />
6i concolori <strong>cu</strong> restul recepta<strong>cu</strong>lului. Tuburile slnt stratificate gi au <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea oblici. Consistenta<br />
<strong>$i</strong> <strong>cu</strong>loarea tramei slnt ca la forma tipici.<br />
__ Ph_elinus igniarius (I-,l. et Fr.) Quell.: Pol,Aporus igniari,us (I-r.) Fr.,<br />
Placod,es 'igniarius (L.) Quell.<br />
- Ciuperci,_comund, pe trunchiuri vii <strong>de</strong> foioase qi in special pe sfi,lcii,<br />
plopi, <strong>stejar</strong>i, etc.<br />
. Becc'pta,<strong>cu</strong>lele sint sesile, sub form5, <strong>de</strong> console sau copite, <strong>de</strong> dimensiuni<br />
.mari,<br />
groase, bomba,te, triunghiulare ln secliune longiiudinali gi<br />
semicir<strong>cu</strong>late vd,ztte <strong>de</strong> sus, <strong>cu</strong> diametrul <strong>de</strong> 6 --20 cm.<br />
_ Suprafatp pd,lSriei este acoperitd, <strong>de</strong> o crustd, groash,, larg zonatd, <strong>cu</strong><br />
crd,p5,turi. zonele mai recente slnt colorate in galtren-rogcat <strong>cu</strong> nuanle<br />
cenugii-2lfuicioase, brumate; cele mai vechi sint cenuqii-negiicioase, brunerogiatice<br />
'sau brune-ruginii-negricioase. Marginea pili,riei este groasi qi<br />
obtrtzh.<br />
-frama<br />
est-e durd,, lemnoas5,, subzonatd,, coloratd, in brun-ruginiu-inchis,<br />
<strong>cu</strong> luciu gras la t5,iere, spre <strong>de</strong>osebire d.e Phel,l,inus robustus, ca{e are trama<br />
mai <strong>de</strong>schisE,la <strong>cu</strong>loare (brun <strong>de</strong> tabac) qi <strong>cu</strong> luciu m5,td,sod in secfiune.<br />
253
Tuburile slnt stratificate, la fiecare zon{, <strong>de</strong> pe suprafala pd,ltrriei corespund<br />
mai multe straturi tle tuburi.<br />
Porii slnt foarte mici, <strong>cu</strong> tliametrul <strong>de</strong> 0,06 - 0,1 mm (4 - 5 pe mm;<br />
rotunzi gi <strong>cu</strong> tleschitlerea obtuz{,, <strong>cu</strong> disepimenta galbeni-<strong>de</strong>schis la exempla,rele<br />
vii qi brun5,-ruginie sau brun5, <strong>de</strong> tabac la cele uscate. Prezintd<br />
numeroqi spinuli.<br />
Sporii sint globuloqi, hialini, <strong>de</strong> 6*614-5 p.<br />
Phell,inus i,gniariu,s este o specie important[, ilin punctfd.e ved.ere economic,<br />
prin caracterul sd,u parazitar foarte pronunfat. Se gdseryte frecvent<br />
pe sd,lcii gi pe <strong>stejar</strong>i. Tulpinile atacate pot pier<strong>de</strong> p1n5, la 75o/o din<br />
masa lemnoastr. In general, progreseazd, anual ct 2-4 mm fur sens radial<br />
qi <strong>cu</strong> 4-5 cm ln sensul fibrelor. Infeclia se prod.uce prin rilni. Ciuperca<br />
consumf,, mai intli celuloza, apoi lignina, pentozanele ca ,1i taninul qi amidonul<br />
din lemnul s5,n6,tos. fn primul stadiu al putrezirii, apar in lemrt<br />
dungi neregulate g6lbui, galbene, care <strong>cu</strong> timpul d.evin brune. Ci:rtL putrezirea<br />
este avansatd, lemnul <strong>de</strong>vine moale, albicios, <strong>cu</strong> cr6p5,turi. fn acest<br />
stadiu se constattr, linii negre, dispuse neregulat in masa spongios-albicioas6<br />
a lemnului putred.<br />
Putrezirea <strong>cu</strong>prin<strong>de</strong> mai mult cluramenul, d.ar se poate intincle qi ln<br />
alburnul viu.<br />
Br[,negti, XI.1938, leg. M. Ba<strong>de</strong>a; Bu<strong>cu</strong>regti, III.1952, leg. Y. GaDmet;<br />
Alexandria, Vf.1951, leg. V. Gaqmet; Ciolpani, V.193? leg. C.C.<br />
Georges<strong>cu</strong> qi 1\[. Ba<strong>de</strong>a; Mitreni, YIn. J.951, leg. V. Garymet; Vorni<strong>cu</strong>l<br />
Mirgineni, fV.1951, leg. Y'. Gaqmet.<br />
Phellinus ighiarius subsp. trivialis (Fr.) Ilres. : Phel,l,inus igniari,us<br />
subsp. negricans (Fr.) B. et G.<br />
Becepta<strong>cu</strong>le.le sint in formd, <strong>de</strong> copite sau eonsole, <strong>de</strong> dimensiuni mai<br />
red.use
Becepta<strong>cu</strong>lul este ln lntregime<br />
intins, subfire, brun-<strong>de</strong>schis<br />
pini la brun-inchis, <strong>cu</strong> trama<br />
red.usd,, incit pare constituit<br />
numai din tuburi. Tuburile sint<br />
luhgi <strong>de</strong> 0,5 - 2 cm, dispuse<br />
a,proape oblic. Porii sint coriacei<br />
sau bruni, <strong>cu</strong> diametrul cle<br />
0,1 - 0,3 mm, la exemplarele<br />
uscate <strong>de</strong> 0,16 -0,2. Prin uscare,<br />
recepta<strong>cu</strong>lul se fd,rimd, uqor.<br />
Trama este foarte sublire ta $<br />
exemplarele tinere, fiind repre- ft<br />
zentatd, printr-un strat sublire -pe<br />
<strong>de</strong> miceliu, galben-<strong>de</strong>schis,<br />
care se formeazd, tuburile.<br />
Sporii sint subsferici, ds<br />
5 - I0l+,5 - 7,5 p, hialini apoi<br />
trruni-<strong>de</strong>schig.<br />
- Produce putregaiul inimii.<br />
Aceastd, ciupercd atac6, I n<br />
special cerul. Pagubele pricinuite<br />
ln arboretele bd,trino <strong>de</strong><br />
e,er pot ajunge pind, la 6O0/"<br />
(pier<strong>de</strong>ri tle masfl lemnoas[).<br />
Apa,re la arbori incepind. <strong>de</strong><br />
la 20 -- 25 <strong>de</strong> ani. Infeclia se<br />
face prin cioturile rdmase <strong>de</strong> la<br />
ramurile uscate sau ruptb din<br />
:<br />
eliferite ca:n?,e.<br />
O ilati ptrtruns5,, ciuperca<br />
lnainteazd, prin duramenul cio- '<br />
tului in duramenul tulpinii, protlucind putrezirea activS, a acestuia,.<br />
La tulpinile trS,trlne, la care putrezirea a lnaintat mult, se constati er<br />
gauri, care se prelungeqte oblic in jos printr-o scorburfl. Scorbura ,ge formeazil"<br />
in partea centrald a duramenului, car:e se usucd,, se necrozeazil pe<br />
o distan!5, <strong>de</strong> cifiva <strong>de</strong>cimetri in sus <strong>de</strong>asupra giur,ii, iar: in jos pin6 la<br />
gitiva metri. Pe lungimea scorburii, tulpina esfie ad.eseori mai ingroqati.<br />
Ifneori, <strong>de</strong>asupra lo<strong>cu</strong>lui <strong>de</strong> un<strong>de</strong> porneqte canalul cd,tre scorburd.se'mai<br />
pd,streaz5, ciotul putred.<br />
In luna martie, pe tavanul scorburii apare iasca, <strong>de</strong> <strong>cu</strong>loare ruginie.<br />
in tuburile cd,reia se gd,sesc sporiiin cantitate mare. Sporiisinttmprl,qtiali<br />
ln <strong>cu</strong>rsul lunii mai. Perelii scorburilor sint c5,ptu,liti <strong>de</strong> corpul ciupercii.<br />
tr'urnicile, care se <strong>cu</strong>ibiresc a<strong>de</strong>sea in lemnul putrerl. contribuie la<br />
formarea scorburilor.<br />
. La lnceputul lunii iunie, pe marginea gd,urii se formeazi, niqte gilme<br />
cdrnoase, <strong>de</strong> mirimea unei nuci pintr, la aceea a unui punct, galbene, pe<br />
suprafala cbrora apar picd,turi mari, apoase.<br />
^ Qup5,_uscarea pic5,turilor, Fig, 32. Inonotus obliquus (Pers.) Pilat<br />
suprafala acestor gilme <strong>de</strong>vine zgrunfuroasi.<br />
Cu timpul ele capdtb t6ria unei plute apoi se Jignificd,. se colorJ.azi fn bmnrogcat<br />
qi se crapd, neregulat ca ,;i scoarla arborelui.<br />
Aceastd, ciupercd, este foarte rd,spinditd, in toate ceretele rlin lara noastrd,<br />
'qi produce pagube importante.<br />
zrJ5
Fig. 33. Inonotus drga<strong>de</strong>us (Pers.) Murriel<br />
3'iinct o ciuperce, peri<strong>cu</strong>loas6,, este necesar s5,'se ia m5suri preventive<br />
qi represive <strong>$i</strong> anume : sd, se doboare qi sd, se extrag5, toate exemplarelo<br />
bolnave. iar cioturile care ri,min pe tulpinile arborilor sd,n5,togi sd, fie reteuate<br />
<strong>de</strong> la baza lor gi, dacd, este posibil, s5, se ung5, <strong>cu</strong> creozot rana<br />
rdmasd,.<br />
Inonotus drya<strong>de</strong>us 1Pers.) Murrill : Pol,Aporus drga<strong>de</strong>us (Pers.) tr'r.<br />
(fig. 33).<br />
Becepta<strong>cu</strong>lul este in formd, <strong>de</strong> ph,ld,rii semicir<strong>cu</strong>lare, <strong>cu</strong> diametrul <strong>de</strong><br />
10 - 26 om, bombatc. La inecput apar niqtc tubcr<strong>cu</strong>lc scmisfcricc, corc<br />
ap oi se ld,fesc qi formeaz5, pi,li,ria. Recepta<strong>cu</strong>lele vii exu<strong>de</strong>az[, numeroase<br />
pic ituri dintr-un lichirl brun.<br />
Supratafa pd,lS,riei prezint5, o crust6 sublire, fh,rd luciu, alb5,-g5,lbuie,<br />
tle <strong>cu</strong>loarea cafelei <strong>cu</strong> lapte sau gd,lbuie-ruginie. Trama este mai intti<br />
moale, plinfl, <strong>cu</strong> apd, qi f5,rimicioas5,, apoi d.urd, suberos-fibroas5,, brun6ruginie,<br />
uneori mai <strong>de</strong>schis5, la <strong>cu</strong>loare cdtre crust5,.<br />
Tuburile sint lungi tle 5 - 20 mm, brune-ruginii qi <strong>cu</strong> nuanfe slabe<br />
roz-violacee prin uscare.<br />
Porii sint rotunzi, bruni-ruginii sau brumafi, <strong>cu</strong> diametrul <strong>de</strong> 0,2 -<br />
0.4 mm. Sporii sint hialini, subgiobuloryi, <strong>de</strong> 6 *9.516-8 p, <strong>cu</strong> cite o<br />
picd,tur5, <strong>de</strong> ulei.<br />
Aceastd, ciupercd, are o sporulalie abunclentd,. Uneori fursf,, recepta<strong>cu</strong>.<br />
lele sint sterile, lipsite <strong>de</strong> pori gi tubuli.<br />
Inonottts d,rgad,ous este o ciupercd, anu&l6r reccpta<strong>cu</strong>lele apar prim5,vara<br />
tirzi:u,;i cresc foarte reped,e pinS in iulie.<br />
Prod.uce un putregai intens, alb, fibros.<br />
fn lemnul putred se constatd, xilostrome (pld,ci intrelesute din mioeliu)<br />
in care se formeazd, un lichicl brun.<br />
In pd,clurea I-,ucieni, regiunea Piteqti, a, fost observatS Ia baza, tulpinilor<br />
<strong>de</strong> <strong>stejar</strong> <strong>de</strong> C. C. Georges<strong>cu</strong>.<br />
s50
Fistulina hepatiea (Huds.) tr'r. : Boletus hepatt<strong>cu</strong>s Hudson (fig. 3a).<br />
Se gineryte frecvent pe truncbiurile vii qi moarte <strong>de</strong> <strong>stejar</strong>. Prod"uoe o<br />
brunifioare caracteristich, a lemnului atacat. Miceliul pbu este gdsit <strong>de</strong>soori<br />
in galeriile <strong>de</strong> Cerambgia. Aceste galerii grlbesc procesul <strong>de</strong> putreziro a<br />
rluramenului, funelionlntL ca niryte orificii cle aerisire.<br />
Recepta<strong>cu</strong>lele apar mai intii sub formd, <strong>de</strong> tuber<strong>cu</strong>le cd,rnoase, cture<br />
se <strong>de</strong>zvolt.{, <strong>cu</strong> timpul, d.evenind reniforme, semicir<strong>cu</strong>la}e san in form6<br />
<strong>de</strong> limbd, late d.e 10 - 20 cm, groase cle 2--6 cm, sesile, sau prelungite<br />
lateral iu formd, d.e stip.<br />
$uprafafa pdld,riei nu este acoperitd, d.e o crust6, este gelatinoasd,,<br />
radial ritlatd,, <strong>cu</strong> papile, roqie-portocalie, singerie sau roryie-purpurie -aprins,<br />
la b6trine$e d.e <strong>cu</strong>loarea ficatului. Are aspectul unei buc5,!i <strong>de</strong> carne<br />
crud5.<br />
Trama este groasd,, cd,rnoasf,, su<strong>cu</strong>lente,, <strong>cu</strong> miros acidulat pl6<strong>cu</strong>t, <strong>de</strong><br />
<strong>cu</strong>loare roryie-carneu sau rogie-vine{ie, <strong>cu</strong>loarea ficatului. Prin presarea<br />
tramei se obline un suc ro$u.<br />
tuburile sint lungi, libere lntre ele, galbene-albicioase. la btrtrlnele<br />
brune-ru4;iuii.<br />
$porii slnt ovoizi, oblic as<strong>cu</strong>li\i la baz6, ad.esea <strong>cu</strong> cite o pic5,turE, do<br />
ulei galben-rogiatic sau hialin, <strong>cu</strong> diametrul <strong>de</strong> 4 - 5,313-4 9,. Pe suprafala<br />
recepta<strong>cu</strong>lului qi in tram5, se produc conitlii.<br />
Ciuperca e consid.eratd, <strong>de</strong> unii micologi ca fiintl comestibild,.<br />
Stereum fuseum (Scharcl.) Quel. - Iel,ephora bicol,or Pers.<br />
'<br />
Recepta<strong>cu</strong>lul este<br />
resupinatruneorimarginea<br />
este indoiti,,<br />
fornfnd. pdl5,rii.<br />
Suprafala pi,liriei<br />
este floconos-tomentoas5,,<br />
apoi glabrescentd,.<br />
zonatd, cind.<br />
egte bine d"ezvoltat6,<br />
brun5,-rogcbt5, <strong>de</strong> <strong>cu</strong>-<br />
Ioareatutunului. Marginea<br />
pd,l6,riei este<br />
mai <strong>de</strong>schis5, la <strong>cu</strong>loare<br />
d.eclt restul pI-<br />
Ii,riei.<br />
frama este moale<br />
qi plin* <strong>de</strong> ap5, ctnd<br />
este proaspd,t recoltajd,.<br />
Ilimeniul este<br />
trrun - gd,lbui - d.eschis,<br />
pulin catife.l"at gi <strong>cu</strong><br />
Fig. 34. Fidulfna .rrepatrbd-(Hudson) Fr,<br />
erd,p6,turi.<br />
Sporii slnt hialinir-ovoizi san oblongi, oblic atenuali la bazil, <strong>cu</strong> iliametrul<br />
<strong>de</strong> 4 - 4,5 -6p-8 p, <strong>cu</strong> cite o pied,turd, d.e ulei.<br />
Este foarte r6spfurditd, ln pddurile <strong>de</strong> etejar ale !trrii noa,stre, mai ales<br />
pe cioate qi ramuri. f<br />
A fost recoltati, <strong>de</strong> pe <strong>stejar</strong> ln localitfl]ile: Snagov, YII. L951, leg.<br />
V. Gaqmet qi XI.L952, leg. I. Ionici; Yl6duleni gi .Mtrrgineni, rsgiunea<br />
Ploeqtin IV.L951, leg. Y._Gaqmet; Cobira, regiunea Pitegti, Y[.19.S2. leg.<br />
V. Gasmet.<br />
1? 8tndil sl !.nceutrl, ril.:fV.<br />
257
Stereum frustulosum Xb.:<br />
: Telephora frustul'ala<br />
Fig. 35. Stereum fruslulosum Fr.<br />
Pers.<br />
(fis. 35).<br />
Aceast6, ciuPercb este un<br />
patazit, peri<strong>cu</strong>los al,<strong>stejar</strong>nluihecepta<strong>cu</strong>lul<br />
nu preziirtd, p[,16'rii'<br />
este -intins.<br />
in formd, d"e PIilci<br />
' cir<strong>cu</strong>lare <strong>cu</strong> diametrul do 0'5 -<br />
, - 1r5 cm, groase <strong>de</strong> 6-8 mm.<br />
'<br />
La incePut aPar ni;te tuber<strong>cu</strong>le<br />
sau dis<strong>cu</strong>ri pulvinate izolat'e,<br />
care mi,rindu-se in diametru se<br />
unesc lateral, dincL asPectul<br />
: unei cruste lntinse. solzoase.<br />
; Himeniui este tlenuqiu <strong>cu</strong><br />
nuanle brune-gillbui-d"eschis <strong>de</strong><br />
<strong>cu</strong>loaiea alunei sau albicios<br />
brumate. Cd,tre marginea Pl5,cilor<br />
cir<strong>cu</strong>laro sint niPto tlungi<br />
brune-negricioase, care au aspect'ul unor ZOne mai mult sau mai<br />
pu{in ' 'Aceastd evi<strong>de</strong>nte.<br />
ciuperci vegeteazi,-in timpul pe_rioatlel-or umetle, toamna gi<br />
vara. Apare pe toate solurile, <strong>cu</strong> exceplia aluviunilor <strong>cu</strong>aternare.<br />
Ciup-erca fr6trun<strong>de</strong> prin gd,uri sau cioate_ <strong>$i</strong> progreseazd, rapid 1" $rlq:<br />
men. Iifec.tid se poate-protL-uce qi prin rd,nile pXrlii inferioare ale tulpinii<br />
aar ln a<strong>cu</strong>it, ,,a, |utregfu,iut nU ri.rcd, tn sus. Viteza <strong>de</strong> propagare ll sens<br />
vertic.al este <strong>de</strong> c*ea. 6-- 10 cm pe an, ceea ce inseamni, e5, in 30 <strong>de</strong> ani<br />
se poate piertLe 1'80 - 3 m lungime-din trunehi (ry)'<br />
butreiaiul produs are urm5,f,oarelo caractere: in prima fazh' <strong>de</strong> at'ac<br />
lemnul bion-r'oqc6t-6eschis, <strong>cu</strong> timpul se brunificd, intens 9i an-ry<br />
puncte a-Ibe "Et" caracteristice, care apoi tlevin cavitdli tapisate <strong>de</strong> un lnveliq<br />
itn-micetian. Cavitd,tile confluea[d', se unesc qi se rep-artize-az5'-pe cer<strong>cu</strong>ri<br />
concentrice. Culoarea putregaiului trece succesiv dc la g,elben-pOrtoeAlrtt<br />
ia brun-ro,;cat qi apoi ia ne[ru. In ultima faz$, prrtregaiul un praf<br />
_tlevine<br />
ed,rbunos, incnilmd h inteiiorul arborelui -cavit[!ineregulate,<br />
-negrg.<br />
Ata<strong>cu</strong>l acestei ciuperai se re<strong>cu</strong>noagte dupd, <strong>cu</strong>loarea cenuqie a bAzei<br />
tulpinii gi alupd, cnrpui fruetifer, <strong>cu</strong> aspectul-unor licheni crustaeei.<br />
bini,'in piezentiu am g6sid corpurile fructifere ale acestei ciup-erci;<br />
qoar pi.tt"giiul sf,rr earacter-fstic ne-a indicat prezenfa acesteia ln diverse<br />
reglunr.<br />
' -A fost recoltat putregai din ptrdurea l-rucieni, regiunea Pitegti, VII. 1950<br />
rle C. C. Georges<strong>cu</strong>.<br />
Stereum hiisutum (WiIl.) Pers. (fig. 36).<br />
Aceasti, ciupercf;, esitr foarte rd,spinfutfi, in pi,clurile cte <strong>stejar</strong>. Produce<br />
un putregai alb.<br />
fr,ecepia<strong>cu</strong>lul este resupinat sau <strong>cu</strong> .marginea<br />
ildqi!5,, forgin{ mici<br />
p5,lbrii, sesile, concoi<strong>de</strong>, oonfluente sal imbricater--ela,strcer corlacel.<br />
'<br />
Su$rafala'p5,l6riei este zonat6,, .albicioasi', gilbuie,. cenu'9ie sa'u ro$cat6.<br />
ilargined ph,liriei este, galbend,-tleschis - sau -ro'1catd"-<br />
Himeniul estb neted, glabiu, galben-<strong>de</strong>schis, brun-g5,lbui, ile <strong>cu</strong>loarea<br />
alunei. --I<strong>$i</strong>ltt;ioi sau cenugiu-tregricios.<br />
odooEi"si u$or ar<strong>cu</strong>ili lateral. albi - cind sint numeroqi<br />
-'saiu galben-cenu;iiciird sint izola<strong>$i</strong>, <strong>de</strong> 4-81215 - 3'5 p'<br />
268
A fost recoltati do pe steja,r diu :<br />
p6durea Mija, Moreni, Yorni<strong>cu</strong>l Mtrrgineni,<br />
regiunea Ploeqti, fV.1951, leg. Y. Gaqmet;<br />
Mitreni, regiunea Bu<strong>cu</strong>reqti, YII.1g51, leg.<br />
V. Gagmet; StejS,ret gi Cobia, regiunea<br />
Pitegti, VIr. 1952,leg. Y. Gaqmet; Bri,ila,<br />
Ira<strong>cu</strong>-Sl,rat, regiuuea Galati Vf.1952, leg.<br />
Y. Gaqmet.<br />
Armillaria mellea Yahl. : Agar,iaus<br />
mel,l,ows Yahl. (fig. 37).<br />
Aceast5, ciupercd, este foarte r5,spind.itd<br />
ln pSclurile ![rii noastre; atacd, foioasele<br />
, qi r5,ryinoasele.<br />
Corpul fructifer este reprezentat prin<br />
pSli,rii coriaceu-cd,rnoase, cir<strong>cu</strong>lare, <strong>cu</strong><br />
diametrul cle 6 - 18 cm, <strong>cu</strong> picior (stip)<br />
central. Apar grupate mai multe la un loc,<br />
pornind tlin acelaqi punct.<br />
Suprafala p5,l5,riei este gd,lbuie (ea<br />
mierea), roz-carneu sau brund,-galben5,<strong>de</strong>schis,<br />
netedd, sau <strong>cu</strong> solzi bruni.<br />
Stipul este plin, albicios, roz-carneu<br />
cbtre partea inferioari, md,sliniu qi pulin<br />
ingroqat. lung <strong>de</strong> 6 - 20 cm, gros d.e Fig. 36. Stereum hirsutum<br />
1 * 1,5 cm. PrezintS, ln partea superi-<br />
(Will.) Pers.<br />
oar[, un inel membranos, floconos, alb,<br />
ca,re, reprezinti, loeul <strong>de</strong> und.e s-a <strong>de</strong>sprins narginea pi,ldriei.<br />
Pq.fg,!a inferioar5, a pd,lfiriei prezintS, lamele, dispuse in jurul stipului<br />
ca_ spilele undj roli <strong>de</strong>pd,rtate intre ele, albicioase, <strong>cu</strong> nuanle gnlbui, <strong>de</strong><br />
<strong>cu</strong>loarea ctrrnii sau brune-<strong>de</strong>schis, se prelungesc in jos pe stiir (d.e<strong>cu</strong>rente).<br />
Pe lamele Be nasc sporii: o singuri pd,l5,rie poate forma pe zi cca. un<br />
grliall !.e spori. _Sporii sint eliptici sau ovoizi I ei sint imprd,qtiati<br />
<strong>de</strong> vtnt la mari distanle. Corpurile fructifere apar toamna sau piimnvarq,<br />
pe timp ploios;<br />
ele sint comestibile.<br />
In popor sint numite<br />
,,ghebe <strong>de</strong> rdd5,.<br />
cini'?..<br />
Dac6, se intlep5,rt'eazL<br />
scoarla cioatelor<br />
pe care,s-a constatat<br />
prezenla ghebolor, se<br />
'gisesc<br />
ni,;te eordoane<br />
alo.,q sau qegrioioase,<br />
ranrifica{e" numite rizomorfe.'<br />
:Foarte rar<br />
arborii bolnavi se re<strong>cu</strong>noso<br />
lnainte <strong>de</strong> a<br />
,muri, clupd,<br />
'fru-neelor<br />
euloarea<br />
-mai care este<br />
dleschis5, gi clupil<br />
slabele cregteri anu-<br />
Fig. 37. Amillsria;rnelleo Yahl.<br />
ale.<br />
g6s
Infeclia <strong>cu</strong> aoeastd, ciupere6 se faoo prin spori, sau ou ajutorul rizomorfelor.<br />
Rizomorfele pot strdbate prin scoarla arborelui, se pot lntin<strong>de</strong><br />
prin sol qi 'lnconjurar rd,tld,cinile sd,n6toase firtllnite. Elo se Bot funtlnits<br />
pin* ta cl-tiva'metri d.o arborii bolnavi, mergtnd prtn p6mint pln[ Ia o<br />
adlncime <strong>de</strong> oca. 10 cm.<br />
Dupd, oe au inconjurat r6il5,cini1e sflnbtoase tntilnitd; flzornorfele perforcazh<br />
scoarla acestora gi pd,truntl lntre seoarld, qi 'lemnul rd,cldcinii. pro'<br />
rl"uclnd putreiirea rilcldciriii qi a bazei tulpinii. Arborele ata<strong>cu</strong>t'poale muri<br />
imecliat, sau poate lupta ou boala ci,tiva ani. Ca o reaolie g arborelui lmpo'<br />
triva ata<strong>cu</strong>lui acestei ciuperci slnt secreliile abun<strong>de</strong>nte (rdqina, gone).<br />
Putregaiul urcf, gi in tulpini pinS lq 3 m. _Toamna,<br />
pe rizomorfe se<br />
formeiz5, corpurile fructiflre, care lmpr54tie La $uprafala solului<br />
sporii.<br />
Ca misuri <strong>de</strong> combatere so recomandtr,: extragerea eioatelor gi a<br />
exemplarelor bolnave, d.ezinfectarea lo<strong>cu</strong>lui ile untle au fost exttase, prin<br />
solu-tib <strong>de</strong> formalind,'Lo/o sau v&r stins sau nestins presd,rat sub forma<br />
unui'strat sublire qi izoLiirea prin ganluri do ?0 cm adlnlime qi 50 cm ltrfimo.<br />
A fost recoltatd, din:<br />
Ciolpani, regiunea Ploeqti, <strong>stejar</strong>n YII.1952, leg. Y. Gaqrnet I Alexan'<br />
dria, regiunea Bu<strong>cu</strong>reqti, Yf.1951, leg. Y. Gagmet ; Br6,tla, La<strong>cu</strong>:S5,rat,<br />
resiunea regiunea Galati. Gala,ti, ne pe cioate cioatg do clo steiar <strong>stejar</strong> \fI. IfI. 195L. 195L, Ies. Ieg. V. Gasmet: Gaqmet; Yorni<strong>cu</strong>l Yornl<strong>cu</strong>l<br />
Md,rgineni, regiunea Ploeryti, fV.1951, leg. Y. Gaqmet ; . Cobia, regiunea<br />
Piteqti, yTI.7952, leg. V. Gaqmet.<br />
Pleurotus petaloi<strong>de</strong>s (Bull.) Fr. - Agori<strong>cu</strong>s petal,oi'd,es Bull.. Ptrewrotws<br />
geogonius tle Ca:rtlolle. (fig. 38).<br />
"Lceastd, ciuperci, faee pafie din familia Agarica'ceae. Este sapro-parezith,<br />
pe foioase qi conifere.<br />
Oorpul fructifer este reprezentat prin pf,,ldrii elastioe. cd,rnoase, ln<br />
formd, <strong>de</strong> spatul6', evantai,'.ga1 19nif61me, <strong>cu</strong> stip lateral, largr da 2-I2<br />
cm qi inalte do 2-G cm;<br />
ffi<br />
Fig. 38. Pl<strong>cu</strong>rotus pdalold* (Bult.) Fr,
Marginea pd,l5,riei este tntreagd, sau onclulat-lobatd,, inctoittr, .ln relou<br />
ta exemplarele bitrlne. suprafala piliriei este acoperitd, cle un strat albfloconos<br />
mai ales ln apropimea stipului, 'dindu-i aspectul unei pisle floeonoa,se,<br />
coloratd, tn alb, albicios, brun-<strong>de</strong>schis sau brun-gd,Ibui. Eremplarele<br />
mari sint brune, <strong>de</strong> <strong>cu</strong>loarea ciooolatei sau brune-gntfui. <strong>de</strong> <strong>cu</strong>loa-<br />
""1<br />
ffi;ste cili1fl1i c, laterard.rept sau ascen<strong>de</strong>nt la ."u*pt*"ute ti'ere,<br />
tndoit tn unghi drept, ad.eseori lngroqat (bulbos) eStre bazi,, plin" alb, albicios,<br />
lung <strong>de</strong> 0,5 - 4 cm, gtos <strong>de</strong> 4-15 cm, rudimentar.<br />
Carnea este albE, qi fibros-cd,rnoas6, fd,rd, miros, <strong>cu</strong> gust amat, alcil,tuittr,<br />
clin clou5, straturi, dintre care cel superficial gelalinos.<br />
Himeniul este lamelar. I-iamele slnt albe, albicioase slab-g6,lbui, relativ<br />
groase qi putin inalte, <strong>de</strong><strong>cu</strong>rente (se s<strong>cu</strong>rg pe picior) ad.esea bifurcate cdtre.<br />
marginea pi,ld,riei.<br />
Sporii sint sferic ovoizi sau ovoizi, verucoqi <strong>cu</strong> un con,tinut granulat,<br />
granule d.e substan!,[, gelatinoasd,, ou d.iametrut rle 5 - 2.5 - ?. A fost<br />
recoltat6 <strong>de</strong> la:<br />
G5,egti, Cobia, regiunea Pitegti, X.1951, leg. V. Ga.smet.<br />
z. torcruzu<br />
Ciupercile xilofage stnt foarte numeroase ln p5,tlurile <strong>de</strong> <strong>stejar</strong> ale ld,rii<br />
noastre. Ele produc anual piercleri importante d.e masd, lemnoasd, qi impreun5,<br />
<strong>cu</strong> o serie <strong>de</strong> alli factori au contribuit in unele p5,tturi lh, uscarea<br />
intens6 a <strong>stejar</strong>ilor.<br />
Pi,trund.orea acestor ciuperci se face prin rd,nile sau prin galeriile <strong>de</strong><br />
insecte.<br />
Rd,spindirea lor atlt <strong>de</strong> mare se d.atoreqte factorilor care au <strong>de</strong>terminat<br />
rtrnirea arborilor, pre<strong>cu</strong>m gi unor conclifii pe care le vom expune mai<br />
jos ryi care au contribuit la sld,birea vitalit5,lii arborilor qi, <strong>de</strong>ci, la micgo.<br />
rarea rezistentei acestora fa!d, <strong>de</strong> ata<strong>cu</strong>l clS,uni,torilor gi anume * I<br />
- in tre<strong>cu</strong>t se extrd,geau mai ales arborii sd,n5,toqi, bine conformali,<br />
l5,sfurdu-se tn pSduri arborii bolnavi, infectali <strong>cu</strong> ciuperci. Acegtia au <strong>de</strong>v-enit<br />
apoi focare <strong>de</strong> infccfie;<br />
. - prin extragerea neingrijit5, a exemplarelor <strong>de</strong>perisante, pre<strong>cu</strong>m qi<br />
prin transportul neatent al materialului prin pd,duri, s-au proclus rdni la,<br />
arborii r5,maqi;<br />
'_ in urma elagajului natural, care se face d.efectuos, rd,min pe tulpini<br />
cioturi care fac posibil5, infeclia <strong>cu</strong> ciuperci xilofage (Inonotus obl,iquus.<br />
etc.) ;<br />
- factorii climatici qi meteorici au produs <strong>de</strong> asemenea rd,ni arborilor,<br />
pre<strong>cu</strong>m qi d5,und,ri totale sau parliale ale funcliunilor fiziologice, contribuind<br />
la sl6,birea.vitalitd.tii artrorilor si anume :<br />
- usc5,ciunea - seceta - a contribuit la uscarea ramurilor, a pbr<br />
filor superioare ale coroanei. pre<strong>cu</strong>m gi la rd,nirea qi uscarea ridd,cinilor<br />
din straturile superioare ale solului. Pe ramurile uscate s-au instalat apoi<br />
ciupercile xilofage sapro-parazite, cale apgi au d.evenit parazi|,,i activi<br />
pentru restul ramurilor;<br />
- insolarea a produs arsura qi cd<strong>de</strong>rea scoarlei tuipinii gi ramurill'.<br />
' vezi C. C. Georges<strong>cu</strong> (1951) op. ctt.<br />
267
* zilpenile qi ploile abun<strong>de</strong>nte au contribuit la uscarea r6d6cinilor<br />
asfixiate*rtupb *--:iapraile, sbagn6rile lntl.elungate ale apelor pe solurile grel_e <strong>de</strong> te'rase I<br />
grindina, promoriaca zdrelesc sa} rup ramurile; ,<br />
;;s;J'a;ticat ln' riott sistematic m6slri t19. n1_eyelire rsi combatere<br />
a ata<strong>cu</strong>lui inseeielor xilofage (ln special au Cerambi'ci<strong>de</strong>l'orl eute, prin galeriile<br />
produse, inlesnesc pddrunclerea ciupercilor xilofage ;<br />
--]tn tine, nu a existdt preo<strong>cu</strong>parea <strong>de</strong> a se aplica md,suri <strong>de</strong> prevenire<br />
,si ' combatele a ata<strong>cu</strong>lui acestor ciuperci'<br />
Frin germinarea sporilor se formbazd, hife carese propagS, dinalburn<br />
in duramen sau rareo"i se loealizeaz[ in alburn, produclnd putrezirea aces,lotu.<br />
F"t".gaiul avanseazd cd,tre ambele extremit5,li.ale.rd,nii (superioar['<br />
*ii"t""ioi,"U,ioiin ctireclie ractial5,. I-.ia unele ciuperci 1ns5',-atacrrl progreseazd'<br />
;;i in;i ;i<strong>de</strong>noent gi mai rapitL rlescentlent, in special la Btereum,. trustu-.<br />
I";;; E;. qi restuf ,iu -"iopu"i,i care igfect_eizi, porliunea ,superioar6, -si<br />
i"]ji"ti- * f"fpi"li. Ciuperciile care se tnstaleazil, pe p5,-rJile inferioare ale<br />
tulbinii avanJeazft mai'mult ascend.ent qi mai pulin <strong>de</strong>scen<strong>de</strong>nt' Ciuper-<br />
;il"';;;"-"iu.A t,tfpi"a nu procluc niciori.atX, qi -putrcz,irea.<br />
rd,tld'cinii' Ciu'<br />
p-"rif" .rt" iac6""hdd,"itta frotluc, insil, qi putreziiea trrlpinii, dar numai in<br />
porliunea ' - inferioari.<br />
Vitera <strong>de</strong> propagare a infecliei crr aceste ciuperci este <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> mare :<br />
-(1.<br />
pnetitiis l,gnkri,:us et Fr.) Quell. progreseazd, anlal.in sens radial <strong>cu</strong><br />
i-+ mm, iar in sensul fibrelor caa-dcm, Stereurnfrustul'osumFr. avanseazd,<br />
d.escen<strong>de</strong>nt * 10 cm lungime pe an? ceea ce ar insemna ln 30<br />
tleani1,8-5mlungime- "..'o<br />
Pier<strong>de</strong>rile <strong>de</strong> mas6femnoas6, sint d.estul <strong>de</strong> mari. De exemplu.: Phel''<br />
tt"ii'ig"i"ri,us (Lt. oi f".y Quell. qro1l.yc9 pier<strong>de</strong>ri pind,_la 75o/o,dl1^Tff:<br />
lemnoald,, Inonotus obli,quus (Pers.) Pilat. produce pind, la SOld preroert<br />
<strong>de</strong> masd, lemnoasd,'<br />
Posibilitatea infeotiei <strong>cu</strong> aceste ciuperci estei <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> mare; ciupercile<br />
se rd,spln<strong>de</strong>sc <strong>cu</strong>'aiutorul sporilo{ c,alg sg formeazd lntr-un num5,r<br />
"o".ia"rrUif ; ae o,siigura fuatnrie. <strong>de</strong> Armi,tlar'i,a nt'el,lea, Yahl'<br />
ioo-oa"e pe' zi cca- """-bru, un'mltiar4 di' spori (Bazid.iospori).. Se mai lnmullese<br />
orin niste- cordoane miceliene foarie ramificate, numlte rizomo,tfe, care<br />
fl;;i"tJ;[ il-;;i si infecteazh, rd,ttd,cinile sd,n6,toase. La r5,spindirea ciupercitor<br />
mai contrifirfu .J sporii care se formeaz1,ln lemnul pltred in<br />
cantitate * foafte mare (conidiosporii).<br />
io-*u"e ma;oritate ciupercite *ilofage sin-t sapro-parazite.Prezenfa<br />
tor ln p6d".fid 6i,qtl"i, *ibori, cioate rr:u trebuie lA ne hse inttilerenfi.<br />
.n.i .f,i pot tiete oqo" d" ia o vialn saprofitd la o via!5, parazitfl activ{'.<br />
1a.<br />
1b.<br />
2a.<br />
2b.<br />
3. CSEIA DE I}NIIENUINANE A CIUPERCILON XILOFAGE IIE PE SPECTII'E<br />
DE OUERCUS<br />
Recepta<strong>cu</strong>le (pfldrii) fdrl pori, tuburi, lamele<br />
Recepta<strong>cu</strong>le <strong>cu</strong> Poli sau lamele -<br />
Recepta<strong>cu</strong>le <strong>cu</strong> Pori<br />
Recepta<strong>cu</strong>le <strong>cu</strong> lamele<br />
3a. T\rburile libere lntre ele, dar foarte apropiate, nu<br />
formeazl pe recepta<strong>cu</strong>l un strat alveolar<br />
3b. Tuburile unite tntre ele formeazi un strat alveolar<br />
pe recePta<strong>cu</strong>l<br />
' Slcreum Fr'<br />
Fistulina tsull' et Fr'<br />
2<br />
3<br />
11
4a. Recepta<strong>cu</strong>le anuale, mai rar peler€' dar <strong>cu</strong> tuburi<br />
nestratificate<br />
5<br />
4b. Recepta<strong>cu</strong>le peretre, <strong>cu</strong> tuburi strafificate .9<br />
5a.<br />
$b.<br />
Ttama c{rnos-su<strong>cu</strong>lentl pe viu' prin uscare f{rlmicioastr<br />
6<br />
!!ama coriaceu-su<strong>cu</strong>lentl, cirnos-suberoasd, coriaceu-suberoasll<br />
'1<br />
Recepta<strong>cu</strong>le <strong>cu</strong> stip contral' excentric sau lateral,<br />
rudimentar sau absent la speciile <strong>de</strong>s imbricate. Se<br />
<strong>de</strong>sprin<strong>de</strong> ugor <strong>de</strong> substrat. Nu prezintd lonne resupinate.<br />
Carnea galbenl-albicioastr . Grilola Murrill.<br />
Recepta<strong>cu</strong>le sesile, <strong>cu</strong> baza lngustati cltre substrat.<br />
Se <strong>de</strong>sprin<strong>de</strong> greu <strong>de</strong> substrat. Prezinti forme<br />
resupinate, Carnea albd sau lignicolore . . .<br />
Leploporus Quell"<br />
7a. Recepta<strong>cu</strong>le ln formtr <strong>de</strong> p{lirii, niciodati resupinate,<br />
izolate, <strong>cu</strong> stip lateral, excentric, mai rar central,<br />
cir<strong>cu</strong>lare sau reniforme, purpurii-aprins plni<br />
la purpurii-negricioase, ln tinere[e lucioase. Porii<br />
rotunzi Gano<strong>de</strong>rma lucidum (Leys.)<br />
Karst.<br />
7b. Recepta<strong>cu</strong>le ln forml <strong>de</strong> piltrrii sau resupinate, pi-<br />
'<br />
liriile izolate sau mai a<strong>de</strong>sea imbricate, sesile, semicir<strong>cu</strong>lare,<br />
cenugii, brune-cenuqii, gelbui Si brune.<br />
Porii rotunjili, angulogi sau a<strong>de</strong>sea confluenli (labirintici)<br />
3a. Recepta<strong>cu</strong>le ln formA tle pil5rii bombate, semisferice<br />
sau resupinate, la care margin€a nu formeaz{<br />
pilirii. Trama brun{. Inonotus Karst. et Dorrk.<br />
.8b. Recepta<strong>cu</strong>le semicir<strong>cu</strong>lare, ln form[ <strong>de</strong> evantai, scoicI,<br />
sau resupinate, la care marginea este lndoiti ln<br />
lorm{ <strong>de</strong> pdllrii mici, izolate sau imbricate Trameles Fr<br />
9a. Trama coriacee, coriaceu-suberoas5, sau fibroas:i.<br />
Crusta zonatl, fdrd crdp[turii, <strong>cu</strong> ondulafii caracteristice,<br />
uneori acoperite <strong>de</strong> un pral brun, din o<br />
mas{ <strong>de</strong> spori. Porii <strong>de</strong> obicei brumali<br />
'9b-<br />
Trama suberoasd, fibroasd, suberos-lemnoasi, lem-<br />
Gano<strong>de</strong>rma KaJstnoasi.<br />
Crusta zonatd, uneori <strong>cu</strong> cripituri, sau lipsegte<br />
Ia formele resupinate. Porii bruni-rogcali sau<br />
bruni-gdlbui 10<br />
l0a. Trama brun{-gdlbuie-<strong>de</strong>schis. Crusta divers colorati,<br />
cenugie, bruni-gllbuie, portocalie, etc., ln secliune<br />
(crusta) neagri ;i strllucitoare F'omes (Fr') Gillet<br />
10b. Trama bruni-lnchis. Crusta neagrd, dur{, lemnoasi,<br />
nu este strilucitoare ln sectiune, la maturitate prezi4t6<br />
crdpituri radiale, lipselte la formele resuplnate..<br />
PiellinusQuell.<br />
.tla. Recepta<strong>cu</strong>le <strong>cu</strong> stip, trama cimoastr, su<strong>cu</strong>lentd sau<br />
coriaceu-suberoasI<br />
-11b. Recepta<strong>cu</strong>le sesile, trama coriacee aau corlaceu-suberoasa<br />
8<br />
t2<br />
13<br />
2tt3
12a. Lamelele dispu$e radiarpefafainlerioard a ttcepta<strong>cu</strong>lului.<br />
Pilirii cir<strong>cu</strong>lare <strong>cu</strong> piciorul eentral, mai rar<br />
excentric<br />
12b. Lamelele dispuse ln evantai pe fata inferioari a recepta<strong>cu</strong>lului.<br />
PilSrii semicir<strong>cu</strong>lare, ln formi <strong>de</strong> evantai,<br />
mdciuci, lopificn, <strong>cu</strong> stip exeentricr'lateral, ra-<br />
' agari<strong>cu</strong>s L'<br />
reori lipseEte<br />
Pl<strong>cu</strong>rolas Fr'<br />
13a. Trama albi, lamele <strong>cu</strong> tendinle <strong>de</strong> ramifieare ciltre<br />
marginea pdllriei Trametes betulina (L.) Pilat.<br />
13b. Trama gelbuie sau gelbuie-lnchis, lamele labirintice,<br />
pe alo<strong>cu</strong>ri se unesc formlnd pori mari.citre marginca<br />
I<br />
ptrliriei Trairrretes quercina (L.) Pilat.<br />
YIII. METODA DR AMENAJARE A UNITATITOR DE PRODUCTIE<br />
CU USCARE INTENSA *<br />
fn fala gravitd,lii lenomenului uscd,rii intense a <strong>stejar</strong>uluir a,menaiamentul<br />
trebuie sI intervin5, aHrturi <strong>de</strong> celelalte gtiinle silvice, pentru rcstabilirea<br />
condiliilor <strong>de</strong> vegetalie normale.<br />
Scopul urmd,rit este gd,sfuea md,surilor amenaiistice. speciale peltru<br />
rezolva;ea problemei recoltS,rii produselor qi organilarea produc,tiei ln<br />
cadrul concliliilor speciale create <strong>de</strong> calamitate.<br />
Totodatd,,'se cautd, sd, se intervini, <strong>cu</strong> eficienld, in ve<strong>de</strong>rea ameliord,rii<br />
situafiei precare a acestor pf,cluri.<br />
Id urma ad.optirii m5,surilor amenaiistice specifice a,rboretelor at'acate,<br />
ac€stea urmeazS, s5, clevini, mai'rezistente la usca,re.<br />
1. IIETOI'A I}E LUCNU<br />
s-au cercetat pddurile din ocolul silvic Tirgoviqte (unit,atea <strong>de</strong> protluc,tie<br />
Actinca), ocolul silvic Gd,eqti (urritatea Luoieni), p5,durea Lrunca Std,negti<br />
ain ocolui silvic Drd,gd,qani luirite,tea Dobruga) gi ocolul silvic Moreni<br />
(unitatea ' Mija).<br />
Pentru unitelle <strong>de</strong> produclie Adinca qi Lucieli s-au.efectuat. gi studii<br />
comparative intie ameiajameirtele vechi, lntocmite <strong>cu</strong> 4-10 ani tnainte'<br />
qi ceie recente, elaborate in 1949 d.e c5,tre centrele <strong>de</strong> amenajare.€,le miniiterului.<br />
Pentiu restul unitd,lilor citate mai sus nu au fost posibile comparatii.<br />
-<br />
In toate arboretele studiate s-au exe<strong>cu</strong>tat inventarieri pe 5 *20o/o ttin<br />
Buprafala totald, a parcelei sau subparcelei respective, -inregistrind'u-se<br />
wfoAto;rele elementl: compozifia, vlrsta meilie actuald,r gumd'191 -{e<br />
a,rbori complet sd,nd,toryi, num5,rul <strong>de</strong> arbori <strong>cu</strong> mai putin ae^ ZlSo/"^!in,<br />
coronament- uscat, numnrul <strong>de</strong> arbori <strong>cu</strong> coronamentul uscat intre 2! li<br />
600/o, num5,rul d.e arbori <strong>cu</strong> c(xonamentul uscat in propor'fi.e<br />
{e<br />
f! Oi<br />
ZS6ir' qi numdirul celor in ca,re. proportia usc6rii trecg nes!9 75o/o. Totoilat5'<br />
s-a'foa,i consemnat qi provenienqa. Observaliile au fost_fd,<strong>cu</strong>te ln arborete<br />
provenite numai adt -seotin16,,<br />
in altele pr-ovenite O! - din sdrnlntd qi d'irt<br />
idstari qi, ln sfirqit, in arbbrete provenite numai clin ld,stari.<br />
ln c6ea ce priyeste vlrstele, s-a ctrutat s5, se studieze par-cele qi gub.<br />
parcele lntre i+o qi 60 tte ani, oo qi ,80 <strong>de</strong> td, 39 qi 100 <strong>de</strong> ani' qi<br />
peste 100 d.e ani, c6a mai bi,trin5, fiintl tle 170 cle ani.<br />
261<br />
t Ing. T. Dorln, ln colaborare <strong>cu</strong> ing. L. Petres<strong>cu</strong>.
Observaliile s.a,u exeeutat in arborete <strong>de</strong> <strong>stejar</strong> purr d9_ gorun pnr'<br />
<strong>de</strong> girnitS, irurd,, pre<strong>cu</strong>m qi,in ameste<strong>cu</strong>ri ale acestor specii.<br />
fub<strong>$i</strong>etete studiate aveau inclicii d.e acoperire cliferili. De asemenea.<br />
q-au <strong>cu</strong>les tlate privitoare la :<br />
cantit5,{ile <strong>de</strong> material uscat, lnregistrate tn ultimii ani in scripteltr<br />
ocoalelor ca produse acci<strong>de</strong>ntale I<br />
data aproximativd, clnd. au lnceput sH, se semnaleze uscd,ri I<br />
proporlia in care se usucd, tliferitele specii ln arboretele amestecate ;<br />
observalii asupra vlrstei gi provenienlei acestora I<br />
observatii <strong>cu</strong> privire la tratamentul aplicat in tre<strong>cu</strong>t ln arboreterle<br />
ln care se manifestd, fenomenul l<br />
situa-tia p5,qunatului ;<br />
calanlitilgite semnalate tn uttima Yreme (ata<strong>cu</strong>ri, inunda{iir incendii,<br />
br6<strong>cu</strong>iri, etc.);<br />
ln cil md,sud, suprafe{ele ln cauzd, se bu<strong>cu</strong>r5, d.e liniqte sau, dimpotrivii.<br />
slnt str6b5,tute <strong>de</strong> o refea anormal <strong>de</strong> <strong>de</strong>as5 d.e drumuri, ctrrd,ri, etc. qi<br />
dac5, ele c6nlin instalalii industriale.<br />
Toate obseivaliile noti,te pe teren au fost controlate qi completate prin<br />
anchete ln rindul personalului tehnic d.e la ocoale.<br />
S-a dis<strong>cu</strong>tat qi s-a inregistrat punctul <strong>de</strong> Ved,ere al tehnicienilor locali<br />
<strong>cu</strong> privire la catzele fenomenului, la moclul ln care slnt exe<strong>cu</strong>tate<br />
operagiite <strong>de</strong> extragere a uscflturilor, la md,surile necesare in ved.erea<br />
st-ivilirii fenomenului pre<strong>cu</strong>m qi la cele pentru <strong>refacerea</strong> pdtlurilor<br />
respective. -Nu<br />
s-au luat in consi<strong>de</strong>rare 1scflrile produse ln plantaliile tinereo neiudielos<br />
intemeiate qi un<strong>de</strong> <strong>de</strong>bilitarea sau moartea unui mare [um[,r <strong>de</strong><br />
exemplare este o consecinld, fireascd, a' conclitiilor stalionale nefavorabile.<br />
Inventarierile au fost exeoutate m[surindu-se diametrul la 1'30 m dtr<br />
la sol (rotunjit la 2 cm) aI tuturor arborilor: din arboretul principal. Inbllimile<br />
au fost tleterminate eu precizia ile 0,5 m. Arborii au fost grupati<br />
duph, procentul <strong>de</strong> uscare al coroanei, aga <strong>cu</strong>m s-a ard,tat mai sus.<br />
S-au totalizat pentru fiecare parceld, sau subparceli, in parte atlt numdrul<br />
<strong>de</strong> arbori, cit gi volumul, qi s-a cal<strong>cu</strong>lat procentual participarea<br />
eclor patru catagorii do uscaro ln cifra totalS, pe parcel5,.<br />
Pentru motirrul cd, mare parte din arborii usca.ti fuseserf, extraryi iutle<br />
timp s-au inventariat pi cioatele. In felul acesta am cdutat sd, reconsti<br />
tuim cit mai ficlel situalia creatd, in arboret inurmaizbucniriicalamit5fii.<br />
Trecerea d"e la d.iametrul cioatei, md,surat d"irect. la diametrul <strong>de</strong> bazS'<br />
s-a fd,eut <strong>cu</strong> ajutorul tabel..i elaborate <strong>de</strong> V. Z. Zolocevski. Tabelar lnl6smite<br />
pe baza a 272I d.e arbori md,surafi, dd,, pentru <strong>stejar</strong>, diametrul<br />
la 1,30 m <strong>de</strong> la sol corespunz{,tor unui anumit tliametru aI cioatei.<br />
Inventarierile s-au fd,<strong>cu</strong>t, <strong>cu</strong> ajutorul firului cle 100 m, conform proce<strong>de</strong>ului<br />
<strong>cu</strong>nos<strong>cu</strong>t d.in lucririle d.e amenajare.<br />
De asemenea, s-au studiat comparativ situa.tiile claselor <strong>de</strong> virsti<br />
gi a proporliei speciilor, aqa <strong>cu</strong>m se prezintd, acestea ln fiecare d.in celt'<br />
doufi, amena'iamente (cel vechi gi oel recent).<br />
La birou au fost prelucrate cifrele colectate pe teren, s-au construit<br />
gratice comparative fur care variabile sint : gradul d.e uscare al coronamentului,<br />
virsta, specia, gi s.-a tre<strong>cu</strong>t apoi, pentru fiecare caz ln parte,<br />
la interpretarea rezultatelor.<br />
Au fost examinate ln total 11 arborete, din patru unitlti cle<br />
protluclie.<br />
265
2. $BZA':TATTJL CENCPf,ANILON<br />
rl) fn ce prive$te studiul eomparativ al amenajamentelor<br />
dou6 situalii:<br />
s-au ivit<br />
e<br />
tntr-o<br />
st'udia<br />
-Cind parcelareie nu coincidoau d.ecit<br />
micd, md,suri, qi, prin urmare, nu s-a, putut<br />
comparativ fiecare arboret.<br />
fn acest caz s-au fi,<strong>cu</strong>t aprecieri intre structura actuali a <strong>arboretelor</strong><br />
faftr, cle aceea po care ele o prezentau inainte <strong>de</strong> d,eclanqarea fenomenului<br />
<strong>de</strong> uscare, punindu se fa!6, in fa!d, cifrele totale pentru intreaga unitate<br />
<strong>de</strong> produclie.<br />
Bineinlelesi s-an avut in ved.ere recoltflrile <strong>de</strong> produse principale exe<strong>cu</strong>tate<br />
ln intervalul dintre cele dou5, redact[,ri.<br />
Astfel, punindu-se al5,tuti amenajamentul din 1940 al seriei Adinca<br />
din ocolul silvic Tirgoviqte. semnat <strong>de</strong> ing. G. D. Pet<strong>cu</strong>, <strong>cu</strong> cel din 1949'<br />
intocmit pentru aceeaqi serie. <strong>de</strong> ing. Mircea Popes<strong>cu</strong>, s-a ajuns la urmi,toarele<br />
concluzii: ,<br />
Fenomenul <strong>de</strong> uscare a avut ea rezultat pini, in prezent' o sed<strong>de</strong>re a<br />
consistenlei in general <strong>cu</strong> ceva mai mult <strong>de</strong> 0.1. In timp ce ln amenajamentul<br />
vechi existau parcele <strong>cu</strong> consistenla 1.,0 in cel recent nu apare<br />
niciodat5, aceastS, valoare. (Se in$elege prin ,, consistenld, t' indicele <strong>de</strong><br />
acoperire).<br />
$e cl5, mai jos un tabel comparativ, <strong>cu</strong>prinzlnd participarea d.iferitelor<br />
consistenle (in procente) in 1940 gi 1949. Comparalia s-a fd,<strong>cu</strong>t pornindu-se<br />
<strong>de</strong> la procentul o<strong>cu</strong>pat <strong>de</strong> fiecare din aceste consistienle' fa!tr, <strong>de</strong><br />
suprafala totalil a <strong>arboretelor</strong> nepar<strong>cu</strong>rse <strong>cu</strong> tf,,ieri principale.<br />
Din tabel se constatl, cd, ln <strong>de</strong><strong>cu</strong>rsul celor noud, ani au apSrut gi arborete<br />
<strong>de</strong> consistenla 0,7, cleqi pe suprafetele respective nu se fi<strong>cu</strong>serd,<br />
recoltd,ri d.e produse principale.<br />
fn cazul unitd,lii tle proctuclie Ad"inca existfi paroele qi subparcele in<br />
care fenomenul a.avut, intr-a<strong>de</strong>vd,r, un caracter atit <strong>de</strong> accentuatr incit,<br />
a fost necesar ca intreg materialul<br />
<strong>de</strong> pe anrrmite portiuni sf, fip<br />
scos, urmind o reimpdtlurirc integrali.<br />
Comparlnd eliagrama claselor<br />
d.e virstd,, se observS, c5,, <strong>de</strong>qi eorespon<strong>de</strong>n{a<br />
nu egte perfectd, in<br />
ultimele clase <strong>de</strong> virstf,, (cele mai<br />
bfltrine) efectele au fost mai mici,<br />
nefiind necesarc tS,ieri rase (fig.<br />
il9 a, b).<br />
In ceea ce priveste posibilitatea<br />
anualtr, ea a fost stabilitS, ln amenajamentul vechi la I 400 mc, in ti4n<br />
ce etupd, preve<strong>de</strong>rile noului amenaiament, posibilitatea se cifreazi la"<br />
numai 6 246 rlrte, rleci o diferenth, <strong>de</strong> 3 154 mc, adic5, clt coa. 3!o/" mai<br />
pulin ; aceasta indreptS,feqto s['se presupunfi, ci, tn, intervalul <strong>de</strong> noui'<br />
i,"i s-ao inregistrat, $l"th"ii importinte ttin fonilul <strong>de</strong> produc(ie, pier<strong>de</strong>ri<br />
datorite in cia mai mare m5suri extragerii unui numd,r male cle arbOrio<br />
fapt - confirmat qi cle scd,<strong>de</strong>rea consistenlei, a volumului la hectar, etc.<br />
Proporlia spec,iilor 1up5, amenajameritul' vechi in cornpara'lie 9t<br />
ce]<br />
nouesteprezentath ingraficele din fig.40 a, b, ite lapag.967.$e observ5,<br />
c5, 1n61sJimp 6;orunuia pierdut tzo/o \tt, favoarea fagplui '1ia carpenului'<br />
.r66
Cercetind actele d.e punere in valoare qi <strong>de</strong> inventariere, se eonstatd,<br />
c5, in anul 1949 s-au extras din unitatea <strong>de</strong> produclie consi<strong>de</strong>ratd,. ca pro-<br />
fn general, ln aceastfi, serie exploatS,rile au <strong>de</strong>pd,qit <strong>cu</strong> mult preve<strong>de</strong>rile<br />
amenajamentului, ceea ce are ca urmare o lntrerupere putbrnicd, a masivelor<br />
qi conclilii <strong>cu</strong> atit mai favora,bile calamitd,filor (170% fa!tr, <strong>de</strong> posibilitate<br />
ln 1949-1950; I2Lo/o fa!d, <strong>de</strong> posibilitate in 1950-19151).<br />
- Clnd parrcelarele celor doud, lucrd,ri <strong>de</strong> amenajament<br />
sint cornparabile.<br />
La ocolul silvic Gd,egti, ln seria Ilucieni s-a stud"iat uscarea speciilor<br />
rte <strong>stejar</strong>. Aici se lntilnesc a,rborere n$fi*t.:n"*"li<br />
"?;tf ff _h?r?:<br />
Tabelul 7e rite proporlii.<br />
Prin compar&rea amenajamentului<br />
din tg45 (C. Amz5,res<strong>cu</strong>)<br />
<strong>cu</strong> lucrarea din 1949 (M. Popes<strong>cu</strong>)<br />
s-a constatat cd, pa,rcelarele sint<br />
1'0<br />
0,9<br />
0r8<br />
or7<br />
0r6<br />
0r5<br />
014<br />
t<br />
t4<br />
29<br />
24<br />
13<br />
48<br />
1<br />
8<br />
31<br />
33<br />
t4<br />
5<br />
I<br />
lntr-o foarte mare md,srud, asem6nh,toare<br />
,1i diferfi aproape numai<br />
e.a nume..rotatie.<br />
R ep artizarea procent u ald a con -<br />
sistenfelor s-a f6<strong>cu</strong>t pentru fiecare<br />
din lucrd,rile citate. avlndu-se gri'id,<br />
s[, se aplice corectivele necesare<br />
ln urma td,ierilor cle rcgener&re<br />
(tabelul 19).<br />
Se observd, cd, tn intervalul <strong>de</strong> patru ani, in interiorul cil,ruia s-au<br />
practicat intens extrageri d,e uscituri, consistentele <strong>cu</strong> valoare mare<br />
(1,0 qi 0,9) au scd,zut <strong>de</strong> la 760/o la 9o/o sporind. in schimb cele <strong>de</strong><br />
valori mijlocii (0,8 qi 0,7) cle la 53o/o la 640/o. De fapt, consistenlele<br />
mari au scd,zut qi mai mult cleclt apare tn tabel, d.eoarece ln cele g o/o<br />
procente actuale ar trebui separate arboretele tinere cle tot.<br />
Proporlia speciilor se prezintd, comparativ in graficele cle la pag. 269 (fig.<br />
41 a,b)" Prin faptul cd, procentul <strong>stejar</strong>ullai a scilzat <strong>de</strong> la 80o/o in 1941><br />
la 58o/o in 1949, pe cind procentul gorunului a cres<strong>cu</strong>t cte la 14o/o ln<br />
19ad la 31/o in 1949, se poate <strong>de</strong>d-uce cd, fa\H, <strong>de</strong> gorun, <strong>stejar</strong>ul s-a<br />
uscat lntr-o proporlie mai mare. Trebuie 1ns5, fd,<strong>cu</strong>te. rezerve asupra cifrelor<br />
date, <strong>de</strong>oarece e foarte probabil cd, proportia speciilor (<strong>stejar</strong> Ei gorun)<br />
nu s-a apreciat just <strong>cu</strong> ocazia efectud,rii celor doui, <strong>de</strong>scrieri parcelare.<br />
Din comparalia graficelor reprezentlnd clasele tle virstd, din 1945 <strong>cu</strong><br />
cele actuale' (fig. 42 a qi b), se observS, c[, figurile sint corespunz5toare<br />
lntructt ceea ce s-a tiiat ras din ultima clas5, s-a acld,ugat procentajului<br />
1948. .<br />
1949.<br />
1950.<br />
1951 (ptni la<br />
10.xr). .<br />
268<br />
' 1949,<br />
28 038<br />
17 642<br />
lipsesc date<br />
lipsesc date<br />
[ ',,r,<br />
| 3254<br />
Y r32t<br />
|<br />
42r<br />
32<br />
.6<br />
t4<br />
Total mo<br />
(ftIi sltmert<br />
<strong>de</strong> crlot!<br />
21 830<br />
t6 7t7<br />
2 817<br />
.2903<br />
TabeIuI 20<br />
I PmOu*te sccl<strong>de</strong>ntsle<br />
fsttr <strong>de</strong> pclblllt&to<br />
I<br />
321<br />
241<br />
4l<br />
95
celei mai tinere. Suprafa$a td,iatd, ras in intervalul <strong>de</strong> cinci ani insumeaztr,<br />
ce*. 7 o/o qi reprezinttr porliunile untle s-a praeticat ultima td,iere.<br />
In concluzie, in cazul <strong>de</strong> fa!6 fenomenul <strong>de</strong> uscaro intens5, nu altercazd'<br />
vildit' structura claselor <strong>de</strong> virst5,.<br />
Fenomenul d.e uscare s-a manifestat toturyi extrem <strong>de</strong> puternic ln<br />
ffifrilt sTElAn cAtN urFB6 6mail srfiAn cAfrPfil awnsE<br />
Fig. 41. Proporlia sPsciilor.<br />
a. Seria Lucieni 1945 b, Sefia Lucfuni 19t19<br />
Fig. 42. Diagmma clsselor <strong>de</strong> vtrstl<br />
orboretere ,*,", ;tJ ,"T^l"J,ou"n #]#ffi,, tur care produeert:<br />
acci<strong>de</strong>ntale au lntre<strong>cu</strong>t posibilitatea pentru cazul ocolului Gd,egti.<br />
269
fie ve<strong>de</strong> c[, o astfel <strong>de</strong> unitate <strong>de</strong> productie neeesitd, o revizuire structuraltr,<br />
din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re amenajistic; situa{ia apare <strong>cu</strong> atit mai a<strong>cu</strong>t5,<br />
<strong>cu</strong>. cit componenla claselor tle virstd, foarte tinere, <strong>cu</strong> creqteri mici, qi<br />
foarte biltrine, <strong>cu</strong>.creqteri mult incetinite, are drept rezultat un fond. productiv<br />
redus qi, prin urmare, o posibilita.te sq6zutd,.<br />
fn asemerrea cazuri se pune problema viatrilit5,lii unit5,lii rle produclie<br />
respective.<br />
O situa{ie asemd,nd,toare s-a semnalat qi in cadrul ocolului Moreni<br />
in unitatea <strong>de</strong> produc{ie Miia-Ghirtloveanca.<br />
IJscarea, se manifestd, <strong>cu</strong> mai pulind intensitate ln unitatea <strong>de</strong> produclie<br />
Dobruga (pd,rlurea Lunca Std,neSti riin ocolul Drigiqani).<br />
In toate unit5,lile studiate. <strong>cu</strong> excepfia celei tlin nrm6. se g6,sesc insl a,<br />
lalii industliale qi multe suprafele <strong>de</strong>frinsate, pentru care ad.eseori nu s-au<br />
fd<strong>cu</strong>t fur tabel eorecturile <strong>cu</strong>venite suprafe{elor. Prin urmare sporeqte astfel<br />
qi mai mult <strong>cu</strong>antumul prod.uselor extraordinal6,, iar arboretele apar<br />
foarte <strong>de</strong>s intrerupte, a,;a incit starea <strong>de</strong> masiv nu se mai realizeazd', cee*<br />
ce favorizeaz\' apari\ia dX,und,torilor.<br />
Observatiile fd<strong>cu</strong>te <strong>cu</strong> ocazia stucliuiui comparatir-, notate pe teren<br />
sau comunicate <strong>de</strong> tehnicienii locali, pot fi formulate in urmd,toarelepuncte :<br />
- Intensitatea diferit[ a ata<strong>cu</strong>rilor d.etermind, modifici,ri variatg in<br />
consistenla arboret'elor, aqa lncit, chiar in <strong>cu</strong>prinsul aceloraqi unittrli dtr<br />
producfie, arborelole nu ap&r uniform d[urrate. Prin urmdre, pentru fiecare<br />
unitate <strong>de</strong> produclie fenomenul t'rebuie urm5,ril, in mocl amS,nunlit<br />
pe parcele qi subparcele.<br />
- Stejarul gi.gorunul, atunci cind provin din l5,stari, r'ezisti, tot atlt tlc<br />
bine ca qi cei provenili tlin strmtnli; aceasta insf,, numai pin5, la virstt<br />
mijtocii (60-80 tle ani). Arboretele provenite din l5stari qi ajunse la<br />
110-120 d"e ani apar evi<strong>de</strong>nt mai vitd,mate <strong>de</strong>cit cele rlin sd.mln!5,,<br />
iar condiliile create prin lntreruperea masivului inriuresc qi ele asupra<br />
vegetaliei inclivizilor rtrmaqi. Arboretele provenite ttin s6mln!i, pot sd,<br />
reziste <strong>cu</strong> mai mult succes in aceste cir<strong>cu</strong>mstanle neprielnice.<br />
- Ilscarea poate lncepe, in anumite cazluti, chiar rle la virsta tle 30<br />
drl aui (pftlurca Dragodana, ocolul silvic Gneqti).<br />
- Sint cantri cind uscI,tura extrasfl ajunge la 80 nrc pe an ;i<br />
hectar in scriile puternic bintuite.<br />
- Bepartizarea claselor <strong>de</strong> vir"st6 nu este modificatfl atunci cind<br />
uscafea apare uniform r5,splnditd, gi cind porliunile ceie mai bi,trine, mai<br />
p5,streazS lncf,, un anumit numd,r <strong>de</strong> supravie luitori; aceasta din cauzfl,<br />
cf,, repartizarea se practicfl pornind.u-se d.e la cifra suprafetei qi nu <strong>de</strong> ia,<br />
volume.<br />
- Sec,eta djn ultimii ani a a,ccenl,uat, intensil,at,ea fenomenului rlc<br />
uscare. Totuqi, qi inainte, dirr ptrdurile tle <strong>stejar</strong> qi din arboretele amestecate,<br />
ln care <strong>stejar</strong>ul predomind, (ocolul silvic Gi,eryti), se extrd,geau in<br />
mod <strong>cu</strong>rent 1-2 qi chiar 3 mc anual/ha, sub formfi, <strong>de</strong> produse acci<strong>de</strong>ntale.<br />
X'aptul <strong>de</strong>notS, o d.ebilitate general5, qi o predispozilie a arboreteior<br />
cd,tre rd,rire, prin usc5,ri.<br />
- Infiliqarea arborilor ataeali plnfi, la un anumit grad <strong>de</strong> uscale indrept5,leqte<br />
presupunerea unei reveniri la o stare mai mult sau mai<br />
putin normalfi,. fn orice 'catz N to!i. arborii care incep sd, se usuce trebuie<br />
consi<strong>de</strong>rati progresiv <strong>de</strong>perisanqi. Aceasta, bineinfeles, presupunlnd<br />
cd, nu vor mai reciriiva concli.tiile nefavorabile <strong>de</strong> vegetalie qi c5,, prin<br />
aplicarea md,surilor tte protec.tie energice, oondifiile vor <strong>de</strong>veni cele obi$nuite<br />
<strong>de</strong> viafd.<br />
2!lo
- Acolo un<strong>de</strong> uscarea se manifestd, foarte puternic, provenienla arboretului<br />
(l6stari sau s[,min!d,) nu pare s5, influenleze in mod vf,,dit.<br />
mai ales atunci cfurd. arborii sint foarte bd,trini. Este insI, probabil cd<br />
nu4i,ryl <strong>de</strong> generalii suportate <strong>de</strong> cioati este invers proporlional <strong>cu</strong><br />
posibilitd,file d.e rezistenfd, ale' <strong>arboretelor</strong>.<br />
- Dupd, extragerea unei p5,r[i din arboret prin apiicarea td,ierilor suocesive,<br />
sla ajuns la <strong>cu</strong>ronarea unui numd,r <strong>de</strong> indivizi din cei ri,maqi I fenomenul<br />
fiind. o urmare fireascd, a tratamentului respectivo mr este cazul<br />
s6, se confun<strong>de</strong> aceste uscd,ri <strong>cu</strong> simptomele <strong>de</strong> usca,re intensd,.<br />
- Regenorarea natural* acolo un<strong>de</strong> ea se produce (Irucieni, Dobruga.<br />
Mija), ctt qi rezultatelb bune ale lucrd,rilor d.e impidurire bine condrise<br />
(ocolul Ploe$ti) intlrept5,lesc Str, se conteze pe o refacere in bune conililii<br />
a suprafelelor afectate rle uscare intensd,.<br />
b) A d.oua grupi <strong>de</strong> mS,suri,tori exe<strong>cu</strong>tate pe teren a avut drept scop<br />
s5, stabileascS, pentru diferite tipuri d.e arborete, structura exacti, pe care<br />
o prezint5, acestea ln urma usci,rilor.<br />
In tabelul 21 sint sintetizate rezultatele obtinute in urma inventarierilor<br />
tuturor arborilor <strong>de</strong> pe suprafala <strong>de</strong> probd,. Se poate citi propgTlia<br />
tn care s-au i<strong>de</strong>ntificat arbori uscali intre 100 qi ?bo/o qi Zdo/o qi sub<br />
Z,o/or"pre<strong>cu</strong>m qi numd,rul exemplarelor verzi. AceastS, nou5, grupare Be<br />
bazeazla pe constatarea cd, arborii usca.ti in proporlie mai mare <strong>de</strong> 76o/n<br />
trebuie extraqi fd,r5 intirziere, cei <strong>cu</strong> coronamentul uscat lntre ?b qi 2bo/o<br />
mai pot fi p6,stra!i, fd,rd, pericol mare, cca. 5-10-15 ani qi cd, cei uscati<br />
sub 25o/o, lmpreund, <strong>cu</strong> cei si,nf,,togi, pot fi. consi<strong>de</strong>rali ca in atara pericolului.<br />
In ultima coloand, a tabelului s-a tre<strong>cu</strong>t procentul materialului ri,mas<br />
pe teren. dupX, ce s-a,u extras exemplarele uscate peste ?5o/o, pentru zu<br />
se putea studia modul in care aoeast5, intervenlie obligatorie modifici,<br />
starea actualS, a arboretului (tabelul 21).<br />
Pentru a urmd,ri modific5,rile <strong>de</strong> consisten!5, inter-venite dupd, extragerea<br />
primelor loturi <strong>de</strong> uscd,turi, s a reconstituit. <strong>cu</strong> ajutorul riumlrului<br />
<strong>de</strong> tulpini md,surate, consistenla<br />
veohe^ ^Tabelul 22 d,ratd,<br />
Tabetul 22<br />
compir,rativ<br />
consistenla actuald, gi cea<br />
<strong>de</strong> dinainte rle extragerea exem- | .o* l*f*glXUXml<br />
*#,mt"<br />
plarelor uscate, pentru'i, fiecare I t t t<br />
parceid, in parte. Cal<strong>cu</strong>lul s-a fd,<strong>cu</strong>t<br />
iro_rninttu-G ae la num[,ru] <strong>de</strong> | ,u,,"" | 3l. i 3:i I 3:l<br />
arbori -1i, filrd, a fi riguros exact. | ;;;;;,, I ;;. I ;:; I ;:;<br />
nu dd, totuSi diferente ma,i mari<br />
d.eozecime.<br />
Dinsturliulcifrelor prczentate<br />
in l,a,bele, se mai pot tragc citeva<br />
concluzii:<br />
Chiar tlacd, se elimind, exemplarele<br />
care prezintd, un stadiu foarte<br />
inaintat <strong>de</strong> uscare, volumul actual<br />
al <strong>arboretelor</strong> nu sca<strong>de</strong> in nici un<br />
caz sub 80o/o, ci se mentine in ge-<br />
--_- -'--<br />
|<br />
l_<br />
I<br />
I ui:u<br />
I<br />
|<br />
t<br />
i<br />
I<br />
I<br />
54 | o,z I<br />
t t<br />
* I 0,{i I<br />
li. | 0;0 |<br />
r7n i o,s |<br />
I O,E<br />
28b 0r6<br />
494 0,8 - 0,9<br />
68 o,7<br />
o,z<br />
o.o<br />
,;;<br />
0,6<br />
0,6<br />
0r5<br />
o,7<br />
0,6<br />
neral la- 80-90/o Di, in unele<br />
exemple (5 din 11) la peste 90o/o.<br />
Procentul num5,rului <strong>de</strong> arbori rdmaqi in picioare<br />
volumelor corespunzdtoare este in general mai mic,<br />
fa!d, <strong>de</strong> procentul<br />
cee& ce lnseamni<br />
27L
a<br />
€<br />
ts<br />
zti9<br />
60<br />
a6<br />
EH<br />
€Es<br />
{E<br />
-QE<br />
SEls<br />
'iluI!<br />
ota<br />
il<br />
ca<br />
>Qo<br />
6 .ll<br />
FF<br />
*{E<br />
N:^<br />
Ed;<br />
gE<br />
>R<br />
9E<br />
iB<br />
R€E<br />
:r€5<br />
8A<br />
b<br />
E!<br />
x:<br />
r:.<br />
z-<br />
5d<br />
EE<br />
:E<br />
>.<br />
*-l oo<br />
rrl oo<br />
OrOl OO<br />
l*'<br />
I<br />
o-.o-l 6fo-l qql €-ql \vfl o-cl<br />
odcol 'i@l r@1 c'?.+l 6al e!oq<br />
nhl o6)l rolo1 oocol o)ol
I<br />
l<br />
L<br />
sa<br />
q'a<br />
RE<br />
s$ s .t*P'<br />
S i *$$<br />
PS -oSQ<br />
tu 85s<br />
q<br />
\<br />
F<br />
s<br />
5<br />
{'<br />
l.i<br />
t-t<br />
;:- E .l-'* S<br />
(i .- i: \'X<br />
:r'1-:1\<br />
,i : , .i \<br />
F! Sis,<br />
ii { S.'i.i<br />
d<br />
FT<br />
saN<br />
F^<br />
s3<br />
.R.*FiB<br />
T, Q*<br />
i.o;s<br />
s<br />
't<br />
F<br />
-.<br />
uS : -ii<br />
"'." i iQ"r"<br />
:.4<br />
RA;<br />
.f:<br />
-<br />
ll<br />
tl<br />
..1!<br />
* s<br />
i<br />
I<br />
I<br />
Fp<br />
*d<br />
s<br />
e<br />
s<br />
s<br />
s?<br />
\<br />
.t<br />
I<br />
*<br />
*<br />
e<br />
qr59<br />
* FE:.<br />
e€'= U<br />
>."i E<br />
tz<br />
s o?: Q<br />
Y.n Ci<br />
i<br />
iiE "bH a<br />
s \<br />
rg Shldtl d oerciAri. YoL XV.<br />
tio<br />
;HE.,<br />
rE-6<br />
7 cE3<br />
STE!<br />
sc g<br />
ir.d c<br />
\ I<br />
i<br />
+<br />
f<br />
E<br />
{<br />
,i<br />
6<br />
q.<br />
\ ).<br />
l!r<br />
t-'<br />
ls<br />
l*<br />
s E<br />
3<br />
,s<br />
s<br />
i:Q<br />
In<br />
[;v<br />
l!<br />
l€<br />
F<br />
[*<br />
!b<br />
le<br />
i.i<br />
lut<br />
le<br />
Ie<br />
I<br />
ls
\s$<br />
q .E<br />
s*<br />
;*a<br />
sn<br />
ss<br />
.-\<br />
H<br />
F<br />
N<br />
s<br />
q<br />
!-l<br />
tu<br />
8\€$<br />
d<br />
E<br />
si-. E<br />
Q'e g r'3"<br />
S<br />
{"r<br />
E *tE<br />
s€€<br />
CI<br />
^$<br />
t-I<br />
s<br />
aQe<br />
9sry<br />
$$<br />
ili<br />
$x<br />
$-F*R<br />
*uu=*<br />
$' "s<br />
tili<br />
r<br />
t<br />
i<br />
{<br />
1 +{,i<br />
j<br />
.tp<br />
).b<br />
"<br />
8tr<br />
-ed<br />
s.<br />
8 $<br />
N<br />
S!<br />
\n<br />
s\<br />
E"<br />
\<br />
\<br />
\$<br />
$<br />
$<br />
I<br />
I s<br />
q<br />
.s<br />
I<br />
Q<br />
5<br />
h<br />
a<br />
h<br />
I<br />
Gt-<br />
oB<br />
qt !t<br />
ok<br />
.t+:<br />
,r<br />
-d<br />
d<br />
h<br />
c<br />
@<br />
I<br />
ro<br />
=<br />
g<br />
u<br />
lC<br />
h<br />
o<br />
E<br />
.5.;<br />
€E<br />
Ok<br />
3t<br />
s!<br />
gs<br />
c<br />
g<br />
v5<br />
!o<br />
IL
ei arborii usca,ti sint ln -general mai subliri treeit ceilalfi. tr'ag[ul se<br />
explicd, prin aceea c5, js-a,u extras <strong>de</strong>ja- tn special arborii uJati <strong>cu</strong><br />
volum. mic, J5,sindu-se pe teren arborii foai gro<strong>$i</strong>.<br />
^ - E3tlaggrile efectuate pin5, a<strong>cu</strong>m scad cofris<strong>de</strong>nla tn dou6 cazuri, <strong>cu</strong><br />
0,1, tn trei cazuri <strong>cu</strong> 0,2-gi ln patru cazwi ea nu s'-a modifi<strong>cu</strong>t si*tito.<br />
Eru<br />
{ 24 ,' Ail |fAfEA ot pphhuCfl[,, M/JA,'<br />
Placrte u a<br />
Virsla t?0 ar;i<br />
Slepr /.0<br />
Coisisl 0.j.<br />
\+-.o<br />
Fig. 47. Yariafia tn {unctie <strong>de</strong> diametru a numtrrulul<br />
-,-- Ascafr75 - /00%<br />
?5 - 75%<br />
. sub 2i/t verzr<br />
llr /o/a/ <strong>de</strong> arbori<br />
\ \\t\<br />
70 72 74 7t<br />
!rbn<br />
arborilor uscafi.<br />
Dac5, s-ar recolta lns5, toate exemplarele uscate mai 'mult*<strong>de</strong> 76o/o,<br />
consistenla anterioard, <strong>de</strong>clanqd,rii fenomenului ar scd<strong>de</strong>a <strong>cu</strong> cc&. 0.2-0:5.<br />
ln acest caz arboretul r6mas in picioare nu mai poate fi menlinut ca at#e<br />
fdr5, si ss impieteze asupra prescripliilor <strong>de</strong> orttiln <strong>cu</strong>ltural qi aceasta il;-;<br />
md,swd, <strong>cu</strong> atlt mai mare, <strong>cu</strong> ctt bonsistenla arboretului - era mai micr,<br />
bx momentul lnceperii usci,rilor.<br />
rn cele €e urmeazS, slnt, prezentate sub formi, <strong>de</strong> grafice, repartitia<br />
numf,rului <strong>de</strong> arbori usca{i pe diametre, rn diferite -parcetd. ciaticdi..<br />
au kst<br />
lntocmite pentru diametre din 2 iri 2 cm qi B caiegorii a" "u"r"".<br />
l)in corcetarea acestor grafice rezultd,:<br />
- lia pq,rgela 61 din unitatea <strong>de</strong> producgie Dobruga (fig. 43), usca_<br />
rea este mai frecventd, ln rindurile arborilor <strong>de</strong> tnr,ltimi mi,i"mici,"ramasl<br />
tn urnrfl <strong>cu</strong> creqterea. cei <strong>cu</strong> usefui lntre 2dqi?bo/o'sint toatiu d"m."oii<br />
216
sinrettorlinhvolumetricfa!5'd'eceicomDletsilnStoqi;faptulsedatorogto<br />
insl, fenouienului Au".oioil." p"oO"u lnirrma izol*iii ryi ilumindrii bru'te '<br />
;;eG"ril"., -<br />
it o"*a td'ierilor succesive'<br />
;; ;;b;"ii tineri fenomennl este -mai<br />
rar'<br />
- parcela 65" di; ;;;;ili ;tittaig.g" n""tlucfie se_caractetizeazE prin<br />
faptul c*, (fig. 44) ;;;;;-"" *oAinee-aprecihtil distribuirea normal'<br />
t<br />
\ra<br />
I<br />
8),<br />
7<br />
6<br />
j<br />
J<br />
f<br />
n<br />
i<br />
I<br />
t?<br />
F I<br />
I \<br />
\<br />
i\<br />
tERIA -LUctEl'tl'<br />
Panc.Z8 0<br />
46 6o t 0,4 5f.<br />
Wnla l7|ani<br />
Consnl0,5<br />
-.'- Itscali 75' t00/"<br />
?5 75"1<br />
- ,, sub ?5'ltverzi<br />
- - - Iitr lolal <strong>de</strong> arboi<br />
I<br />
r R\<br />
i+n zea *uoti'f'<br />
Fig. 50. Yariatia ln tuncfie <strong>de</strong> diametru a numArului arborilor uscafi'<br />
a, numtrrului <strong>de</strong> arbori pe dlmgtle' Eliminarea un'-ora fiutre intli<br />
vizi se prezinth, to#tl"rp"5ape <strong>de</strong> intensitatea eumiofl"lor normale' De<br />
remarc&t virsta ,"uu'trii ;i;;;ff - sr a" u"i - la care gorunul are o Btal€<br />
bnnl<br />
Hrrlt?ff1-i:brii rlin arborerul oe slni!-! t"^f* *: u"l, S" u9I?<br />
Dobrusa subparcela [5J, prezintd'-un maiimrim pentru arborii tlin cate-<br />
Eoria celor rd,maqi i""ilr*i'., ine,iii-u. Cei <strong>cu</strong> coronamentul uscat tntrc<br />
l5o/o 9i 75fi sint ii-ntititfi.S;.'9-l6 tt""' Ai"otttrelor' lnsd' numd'rul<br />
maxim se 'lnregrsrr;;;A<br />
" tiat5' printt" mai mici gi alta'<br />
"lT ""l"Arq-i<br />
,i#?Jtiot"e-;3i;" inir'llimea cca -mai<br />
mare'<br />
- In aceeasr serie, iri parcela f+' arnoretul d'e gopl <strong>de</strong> 77 <strong>de</strong> ani<br />
pare a nu suferi d;il ildffi;;'tti a;# ilt"-o masilta foarte mic6' rn<br />
orice ea,z, nu se *"]q'fr;';p""t"l url"puttiliei numd'rului <strong>de</strong><br />
J;;;uf<br />
arbori pe itiametr". U*."i** i" 9i<br />
""pa"tiz"d#,i^""ito"il btiminA in general<br />
m"1";';"r'i*uti1fi,<br />
Tli.#""'d, (rig. a6) (<strong>stejar</strong> <strong>de</strong>.b2 <strong>de</strong> ani), *borii<br />
nu au fost afectali dirilitor d'o uscare' Jtj<strong>$i</strong>il'd"celele vecine' insS' mult<br />
-ri tetrto",lrscariea'este foarte..lneriior5'1'oare'<br />
- In seria Miia, parcela 13' (rig""iii6iiil.u''120 tLe ani)' usciri<br />
puternice se manit'estd' printre<br />
3,1lgy "'i i[arii*i-picit Catesoria int'ermediard<br />
(26-75%\ se i-nt'ilneoste printr"J;$;itl-'d'in etajul *superior gi<br />
-unirini<br />
mai ales printre #i ti-*" stadiat, <strong>de</strong> dimensiuni maxime qt ta<br />
276<br />
A'r<br />
t
gt<br />
olt<br />
dt<br />
n<br />
45<br />
40<br />
It<br />
JO<br />
r<br />
A<br />
I<br />
tl<br />
I<br />
I<br />
I<br />
I<br />
UilllArEA oe PR1DUCT.| ., iltJA"<br />
Parcela 17 a<br />
. l/irsla 86ani<br />
Consisl 0,6<br />
096or0ttat0iv<br />
-'-'- Uscali 75- /007a<br />
,, 25" 757a<br />
,, .,,L taot sub ?52 t yerzt<br />
- - - tlr lola/ <strong>de</strong> arbiri<br />
tE ?0 ???4 6 ?S.p J? I hji@ 61 6f 66 z0 0rAlrl<br />
Fig. 48. Varialla In funetie <strong>de</strong> diametru a numfuului arborilor uscali,<br />
V rri'li\.<br />
AilfiAlfA oc PR00UCflt<br />
.. tAc/filt"<br />
Paaute g<br />
48 Slt 0.26o<br />
Virsla l/0 ant<br />
Constslenla 0,?<br />
-*-- Llscdli zi- tAdo<br />
2t-az<br />
" sub 25/ t vertr<br />
- - -/{t lola/ <strong>de</strong> arbon<br />
i -rvi l \<br />
i r .p'ff_ i -lrt**<br />
* \=--=_<br />
z? ?4 ?6 ?E J0 ta t1 t6 Ja 4r t? 44.6 4g r0 y * n ii b oz oo<br />
Flg. 49. Verielia ln functie <strong>de</strong> diametru a numArului arborilor uscagi.
\<br />
*e s<<br />
R$<br />
I{<br />
Nx=<br />
= -s<br />
= tg-E<br />
H$r<br />
=rS<br />
S U N-"o<br />
{ $ N.N'<br />
a<br />
h 3Q<br />
F *\-S.E<br />
= n$:<br />
L\<br />
-<br />
n=11-_<br />
N._<br />
sN*i<br />
s a:*<br />
!- .s<br />
€.r i i I i<br />
$*\€<br />
e--*-<br />
eal<br />
e-_-<br />
-4<br />
___$<br />
-<br />
d<br />
Ns<br />
$:--si<br />
*.o E3<br />
S' '+<br />
iili<br />
{<br />
G(<br />
s<br />
a<br />
N<br />
rA -s<br />
s q<br />
€<br />
R<br />
St<br />
Q<br />
)c<br />
{<br />
\<br />
'a<br />
6<br />
u<br />
a I<br />
:.<br />
6t6<br />
4g<br />
q€<br />
Eh<br />
6l<br />
ro<br />
to<br />
k<br />
,6t<br />
t<br />
qt<br />
a<br />
o<br />
d;<br />
Eqt I<br />
€E<br />
qrh<br />
i+:<br />
l:<br />
trc<br />
dl<br />
k<br />
d<br />
'i<br />
rO<br />
bo
a<br />
s<br />
aq<br />
.t<br />
s<br />
t<br />
f--<br />
I \\<br />
(.)9\j \\<br />
I<br />
I<br />
t<br />
I<br />
I<br />
q<br />
8e<br />
s___rBBSERs<br />
ti N<br />
,IF<br />
// $}...$<br />
R\ E<br />
t,,<br />
--\\<br />
$.:<br />
R a I s-E---<br />
0e-09<br />
09 -0f<br />
e/rJ!4<br />
0e/ <<br />
aet-00/<br />
I<br />
q<br />
O<br />
I<br />
qt<br />
o)<br />
ro<br />
!o
totai tLe arbori pe dia-<br />
limita longevitbt'ii' Curba.reparti{iei,num[rului<br />
metre este modificat[, ca qi <strong>cu</strong>m s-a" ti'ia,"";t o tenit*a puternic[ tle jos<br />
si extrageri dintre cei<br />
. -mai.lr5'trini'<br />
_ rn-seria Mija, p?ri"iiri;i+. ""totti tsll*;"rin arboret tle steja,r <strong>de</strong> 86 dt'<br />
ani. prezinti gi ea #-;;;;l;-einfinxtoil<br />
"ut"i ptooogat tt9 rd'ritura puternicb<br />
d,e jos, tlar .""ifi;;6;i-unele tT9*n"r'-"'<strong>de</strong> dimensiuni mijlocii'<br />
- Trecind la unitatea tl'e protluc!i"-i;;i;"i' se constat[' ln parcela 9<br />
(fis. 49) (<strong>stejar</strong> .1" iif;;i;n'se inregisLreaz'd' o uscale aproaDe complet*<br />
,r coplesitilor gi a'<br />
"""ti'^'tiitiit" ""i f*lryi<br />
ffi."--1;1 ta."y maxime)' AI'ti<br />
arboii <strong>cu</strong> innlimi ;i.ft;;;t-"*1i.i"tii''tu ui !5%;lltYqi categoria <strong>de</strong><br />
'qi -4"<br />
nsoare este ilustraie<br />
uozitii intermedrare'<br />
.ind"iviziin<br />
Mersul gcneral at turuei repartilici'""m,t"r"i <strong>de</strong> arbori pe diametre<br />
nu se *"rr;*fi'a."*ii"l-*piaretu. *e"aio"*" sint int'r-un plocent<br />
oo"m_ubur"ela<br />
28b (fig. 50) (amestec.<strong>de</strong> tt"lll:'--H:::* dc ani) arat'd'<br />
l".'tJo<br />
un m&re plocen[ f," oj.it*i printri"llu'i'p-r,'"r" 9:l: *,i bS,trine qi<br />
mai aproape o" -rifiit"<br />
iiig*iti,lii r" g"o"r;t, popula{ia arborescenta'<br />
coborind sub<br />
este neuni,fo"- or'r]Ijioil"ial-"*p" "";;pi;;1""'.iohto*i"<br />
"-H S1*lJil' ;t;*i1,--1 ,rTi!il,:" face efecrur unei rd,rituri 4" je*,<br />
steiarul ..e 80 Oe^ini'
Arboretoleprovenitettinl6st'ari'maibltrinidgs0sau?0<strong>de</strong>ani*"<br />
uscate peste 75|'o<br />
a cd,ror consisten!6', dupd' 9xlbraSery1-"i"-pfa""lor<br />
d,in coronam"ot, sca<strong>de</strong>*uiil' o'z' ta ie ileac[' in suprafafa-perr-<br />
"i*"*'n<br />
od.ic6, ln rtnd ; *9".+;; lnia* 'dica o'' ii o"ctsa" sd' se accepte unele su'<br />
crifii <strong>de</strong> exproataoJlt;t":ffi f;i p-"td<br />
""t" ptoo"nite din s['mln![' mat<br />
'l.er<br />
b[trtne.<strong>de</strong>100<strong>de</strong>,an].<br />
pentrn<br />
Caract,erisiii'ite metotlei il'e -iote".-1. amenalal<br />
o6durile ctu *tejar <strong>cu</strong> o-*-.-r""<br />
.sboretele provenite<br />
cLin s5,mlntu:;#il'"id" i-ob a3<br />
^t"i"<strong>$i</strong>;-;G'dio<br />
u"*tuti mai mari<br />
care'trebuie exploa-<br />
tle 80 sau ?0 au'ffi,<br />
""^;Lt;tt-"t"1"i"b'fJi<br />
tate tn 20 ile *oi, fo"t'o":'ipt [tf;ttffipftt"td rh funclie <strong>de</strong> mflrimea<br />
acestora se va p"ot'tda tlupA <strong>cu</strong>T urmeazd':<br />
c) cturd, aaeugi-niri-silarcetet" qi'*"ipr"eelele <strong>de</strong> peste 100 d'e ani<br />
rrub 0,?, ta categoriii*"Auil"too'i m"otiooate -1"nq't'ti ta paragraful ?6 aliniat b'<br />
din iistrucliunile t" *i"""i""g i"<br />
periotLicd' ln rinrl<br />
"td;;g'<br />
nu <strong>de</strong>p'qeqte intin&"r"1,*ooril"f' p""t"i"""ii"lud, A.- $roctucfie respectiv*'<br />
se proce<strong>de</strong> az^ ra ixpfo"ta"ta loi dun5' regulile obignuite'<br />
D) cind, 'aa"gffd'il#;;;9"^t"1" sffi";;?;;;Lr' a'* peste 100 d'e ani<br />
suh<br />
(din sd,min-tel qi pl;ri*80 ,",o zo d" ;;i-id:il'iiui*il'cli-consistenla<br />
0,?, se tnsumeaza;"i;i"A;"9 -m.?i,ma*d au"it supiafa(a periodicil nor'<br />
malil,. dar mr -" ;"fr;Qi"- i"a"*"1,acesteia' urmeaz5' sd se regenerez('l<br />
totul'in 20 <strong>de</strong> ani, conjuginttuou **lti''oi-du*p"iiui!?j:'di"<br />
serii vecinc'<br />
constituite tot din a.bolete <strong>de</strong> querctee ist^eja., gorun) din cadrul aceleiasi<br />
M.U.F.<br />
i subparcelele <strong>de</strong> peste 100 <strong>de</strong> ani<br />
(rtin'sd,min!i,) li i-'J" "s6-;;;. zo' a'-iii^G* <strong>cu</strong> consistenla<br />
tttli't'<br />
l#t - g#,1i'itfJ$:tfl t3 J#Tl- T "6- i;r 1 e,1<br />
"1i r, ""-"oi*i*t"n[a er1 n<br />
i),?, se ajunge r"to uttp"*r*te-".""- aip?d;; httld"i:"a- a doud' suprafelr^<br />
periodice oor*"r",-ri, ieazh'.e ** d.in toate acestea (impreun[<br />
"o"iiil"iu 1-2'-d'in instruc-tiunilt'<br />
<strong>cu</strong> terenurir" -uo!ilo?i"-j;;;-"gt"f;iTlt'f""*<br />
'*"prfita1i-periodicd,-,-tare rtrmea,k sd" se 'e<strong>de</strong><br />
amenajar" i" ii!"ur"l-,<br />
Eenereze 'n 20 d"';ilFd aat*b""rut? i"'""-"#iza echilibrarea cantitf-<br />
d'intr-o serie vecin[<br />
tilor recoltate priff op.i*"u"."-iiq#';""#1o*tetif*<br />
pofulatfl<br />
iin M.u.n. !] eorun (specie car('<br />
rezistil, mai bine "**p#i#e^."a"J;;i".i"t6<br />
usc[,rii) gi pentru J'" stahiiit o posibilitate core$"ituowz6,to*re.<br />
a"et*ia-""iti'td ae productie rdmine in aqteot'are'<br />
-<br />
In ve<strong>de</strong>rea fondului a"ti.ittt- af alboretelor dt'<br />
^;;;i;"ffi<br />
ouercinee, d.eficit ""*t"rihii<br />
lporit qi prin af)are necesar ca la<br />
"t["i"]"'"*c5,rilor,<br />
&l<strong>cu</strong>lul posibilitblif sd' nu se maf l,i;;;--il1"!*44' cre$terea pinfl la<br />
jum6tar*", p"rro"ff"i ;;" ;id l"<br />
cte'ani rimaryi in<br />
l"*6d?i"^""*at"lui<br />
n"ttfl$*ut"tl'<br />
tn felul acesta lu<br />
ne -expYneq<br />
qll:":l"l d'c a l[sa'sd' imbtrtrineascd<br />
pr""'--ori anumite cleoarece<br />
-artroiut", .situafia claselor <strong>de</strong><br />
virsti, pentru p'arilif"-4il;j* tlin"fara iroastrd, a*atd' a[a <strong>cu</strong>m se ve(re<br />
' Arboretere constituite din indivizi--<strong>de</strong>^#,":::f*li"titr"itH,llli:1i',1'"'ffiHt1] :i!!:i,<br />
ii" ra't"'i 'rnt sub 40o7o' arboretur<br />
H#T;fi";Tt"t1%'T"i*e'i^'Flq1"i:1iffiff1"'".:il''X'*<br />
"t tfr""J,:i'ff:,i:<br />
ffiTff lX'""riffi"1.ate-ptnd ra 10 ani -rn<br />
ff'":t"'f,ii"jfiij.tt*:!;<br />
;tf;iit"fr #i*;:$#i$"&:"iqilE,"ffi<br />
sa se ere 5."h'l$'$-'l'#':r;h*f."<br />
i"Ii-ztiae<br />
i":fit"iio"ii"<br />
arii' opera[ia urmeazh<br />
<strong>de</strong> aienaiare t'r Yigoare'<br />
2EL
ln grafi<strong>cu</strong>l urmd,tor-, cd, clasere <strong>de</strong> vrrstr, bd,trine srnt<br />
<strong>de</strong><br />
murt<br />
suprafata<br />
<strong>de</strong>ficitare<br />
normalf, pe<br />
fa!6<br />
care ac"st"a an ti ireuuii uilo<br />
arboretele<br />
o""p", io timp<br />
tinere<br />
ce<br />
apai <strong>cu</strong> suprafa{e ex<strong>cu</strong>aentar"-ttig. "rir.<br />
_<br />
Re gim ul adoptar.<br />
-pe ntru q'uercio"* t-rll"i. - riii[iTt"t<br />
eod.rului.<br />
aeaun& re gimul<br />
<strong>cu</strong> excentiile_ prev5zute d.o instructriu"il* ac am*o*ja"o<br />
me,nte, in vigoarel'Arr.oretele-i,;"*;;"<br />
actual-<br />
ain rnsiari-u-i,il'<br />
putin<br />
dovedit<br />
longevive qi,<br />
mai<br />
<strong>de</strong>ci. mai efpuse uscdrilor <strong>de</strong>clt cele din sd,mintd,.<br />
.\<br />
3<br />
SE=<br />
F<br />
N<br />
N<br />
fn ve<strong>de</strong>rea asigurdiii re-<br />
generd,rii suprafelelor bintuits<br />
se impune exclu<strong>de</strong>rea <strong>cu</strong> d.et{.vtrqire<br />
a pd,gunatului, ingrdd.irea<br />
porliunilor in <strong>cu</strong>rs <strong>de</strong><br />
regenerare acolo un<strong>de</strong> este<br />
R<br />
*I II q)<br />
SN ,l<br />
€N<br />
"F mai mare pericolul <strong>de</strong> invazie<br />
a ldtelor gi red.ucerea cir<strong>cu</strong>-<br />
N*<br />
laliei la strictul necesar.<br />
Aceste md,suri vor contribui<br />
d 6i la ameliorarea cond.i,tiilor<br />
<strong>de</strong> sol.<br />
Metoda <strong>de</strong> amenaja,re are<br />
labazd, tot clasele <strong>de</strong> virstf,<br />
<strong>de</strong>oarcce aceastil metod{, permite<br />
urmf,,rirea modului <strong>cu</strong>m<br />
evolueazd, structura fond.ului<br />
productiv atunei clnd aceastb<br />
Fig. 54. Situatia claselor <strong>de</strong> virstil in ptrdurile structuri, este<br />
<strong>de</strong> steiar din prn.<br />
modifieattr, <strong>de</strong><br />
fenomenul d.e uscare, pe do<br />
qi<br />
ventia<br />
<strong>de</strong> inter-<br />
ogrutui-.nrin. tucrd,rile d.e refacer", n"oul'ltrhpf,i:tf<br />
rn cadrul directivelor schjlate mai sus. lucrr,rile <strong>de</strong> i,menajament nou,<br />
intocmite pentru<br />
-m-asivele in care se produce fenomenul <strong>de</strong> uscare intensd.<br />
rmpreuna, <strong>cu</strong> celelalte m5,suri silvice conduc la urm[toarele rezultate :<br />
, , . se rezolve, problemele imediate ln legd,turd, <strong>cu</strong> recoltarea materiatu.lur<br />
u-scat qi <strong>cu</strong> lichidare-a fiuprafelgtror a cd,ror consisten!tr, ir'pu'e <strong>de</strong><br />
urgenjd,<br />
{egenexarea (caztl suprafelblor <strong>cu</strong> consisten{r, suli O,?,'care urme.azd,<br />
a fi regenerate in 2o <strong>de</strong> a_nia!i a eelor <strong>cu</strong> consistenli sub'0,a; iluptr<br />
extragerea<br />
-arborilor usca!.i peste 75
Figa<strong>cu</strong>prin<strong>de</strong>patrucimpurirlmp[,rlitefieeareincite,osut6<strong>de</strong>pd'tr6!ele'<br />
g: inventa ri"rA' c"i-Bi/".,iin s"draiala arboretului cte stud"iat qi se<br />
ooofrl"t"rr[ '"T;;;;il* un num5,r tte fige- corespunzitor'<br />
i"vlniariate, p64" fi d.elimitatd, pe teren (<strong>cu</strong> ajutorut<br />
firului o.e "t*ii" <strong>cu</strong>nai ;; iggt;;-ae- pitAel, sau .!e. ttetertinS, -ap-roximativ,<br />
nornindu-se <strong>de</strong> la -foii $e caib iI gd'sim ctat in tabelele d'e pro-<br />
'ttuclie<br />
pentru quer- ";'d;"1e; 'fise penlru invenlarierea arborllor uscafr<br />
cine'e, coresPunz[tor<br />
ca virst'6,, clas6' d'e<br />
proctuclie gi corectat<br />
in functie <strong>de</strong> consrsten{e<br />
(indici <strong>de</strong> aconeiite).<br />
^<br />
Pornintl. <strong>de</strong> la cifra<br />
din tabele, so inventariazi,Par<strong>cu</strong>rgindu-se<br />
phrotla ln toate<br />
ttire-ctriite gi in motl<br />
cit mai omogen' un ffi rr-r-r-r-r-T<br />
numdr<strong>de</strong>arbori<strong>de</strong>20 W ffi<br />
<strong>de</strong> ori mai mic d.ecit ffi l-l-i-fi-ff<br />
'protlusul dintre su- ffi ff-fT-fff<br />
^prafafa<br />
parcelei (ro- ffi-1-tr|-l-tr tl_Ll--r-r-r<br />
tunjitd, la hectar;5r ffi ffifi-il-f<br />
nuriaru do arbori la ffi n]-ffn_<br />
h;a;; corectar in ffi g_J T-tl--J<br />
funclie <strong>de</strong> conststen- l-l-fL l-l-l-lJ-tl l._l_+H-|+<br />
til Aceasta.ecnrva- | I I I I I | | i | | | | l | |<br />
IeAz6' ctt O lnvent'ariere<br />
pe 0105 S. ttr. figei t--i LEIENzA<br />
Dun6 ce so tota- N.a.rE '=l<br />
Itzeg1zt arborii inven- 5erh......".-.. . Arbon uscah ' 75 - t00fr<br />
=<br />
ta,riati pe categorii 0alulSituic"""' 50- ?57<br />
E<br />
au se imparte Pndum" ', 6 zs- t02<br />
4<br />
ii""""" "i"a"", ri"hA din ^a,ces- Parcela sau Subparc--- sab zt,<br />
E<br />
tea la numx,rul ctm- 09la '. "'l' " "<br />
tPerafor"<br />
purilor compteta#<br />
?roo Ae pd,trdtele fiei,",i-f<br />
t ie ouiine ai-<br />
Fts' 55'<br />
rectprocentajul. Procedin6.<br />
aqa nu este neaptrrat necesar si se <strong>de</strong>termine exact , suprafala <strong>de</strong><br />
;;;bt J6"ti" i""entatiaifl, roeea ce duce la o economie tlo timp f[r[ a se<br />
iLiminua valoarea rezultate'lor.<br />
Ix. CONCLUZII ASUPAA FDNOMENULUI DE USCARE INTENSA<br />
A STEJARULUI'<br />
Din cercetfrile expuse ln capitolele prece<strong>de</strong>nte pi din cele <strong>cu</strong>nos<strong>cu</strong>te din<br />
literaturd,, ---il";funui<strong>de</strong> 8e pot trage urmit'oarele.concluzii'<br />
ou"fr" intensb a <strong>stejar</strong>ului a avut douil maximo ale intensitf.tii-s"rr",<br />
ipii*"r in-anii 1940 - t942, ca urm&re a stagn6rii prelungite<br />
'<br />
Ing. N. Constanti4es<strong>cu</strong>.<br />
983
a apelor din precipitalii qi cel <strong>de</strong> al doilea mai puternic qi mult mai ex<br />
in suprafa!tr, in anii Ig47 - 1949, ca urm&re a perioa<strong>de</strong>lor <strong>de</strong> secetd,<br />
lungitb din anii 1942'- 1949. fn aceastd ultimd, perioadd,, condi,tiile<br />
matice au fost profund. schimbate, realizlndu-se aici conrti-tii tte sil<br />
pentru cele din zona forestiertr, gi <strong>de</strong> step{ pentru cele din silvostepi,.<br />
P[durile ln care s-a observat fenomenul <strong>de</strong> uscare intensd, sint<br />
<strong>cu</strong> puline exceplii, pe soluri grele, formate pe sedimente lutoase fine.<br />
mare parte, d.rept consecinld, a acestei texturi, aproape toate aceste s<br />
rint morfogenetic puternic <strong>de</strong>gradate, ajunse la stadiul <strong>de</strong> podzol <strong>cu</strong> ar<br />
tuate fenomene <strong>de</strong> hidrogenez5,, chiar <strong>cu</strong> lnceput <strong>de</strong> hleizare ln<br />
B. Aceste soluri sint in general pulin prielnice vegetaliei g<br />
stejbretelor d.e <strong>stejar</strong> pedun<strong>cu</strong>lat; numai umitlitatea ridicatd,<br />
- umiditate normald, in aceastf, regiune * poate atenua aceste<br />
Ori, s-a stabilit ci,, ln perioada 1941 - 1949, umiditatea atmosferi<br />
fost scdzutf,, mult sub normalul regiunii, <strong>de</strong>ci in aceasti, perioadi co<br />
{iile <strong>de</strong> sol, pulin prielnice vegetaliei gorunetelor, n-a,u mai fost<br />
<strong>de</strong> umiditate.<br />
Prezenla subarboretului abun<strong>de</strong>rrt pe lntreaga suprafa!5, a unui<br />
ret <strong>cu</strong> consistenla rid.icatf,, amelioreaz5, mult structura gi com<br />
solului, Bre<strong>cu</strong>m gi conlinutul lui in humus, imbund,tdfind astfel cond.i<br />
ln general pulin prielnice. Aceasta reiese clar din cleterminarea<br />
tivi a compacitdlii solului qi a humusului din suprafe!,le inierbate<br />
suprafelele acoperite <strong>de</strong> subarboret. Astfel, fur pdd.wea Brinzea cot<br />
tatea solului din suprafelele inierbate este mult <strong>de</strong>osebit5, plnd, la m<br />
Men.tinerea consisten.tei arboretului principal diminueaz5, efectuli<br />
nd,tor al secetei, prin micqorarea influenlei vinturilor uscate gi fiet<br />
asupra transpiratiei arborilor qi asupra evapord,rii apei din sol; ri<br />
a,rboretului, indiferent d.acd, s-a prod.us prin<br />
'obieri<br />
neregulate sau<br />
td,ieri planificate (td,ieri principale), a md,rit dimpotrivd,, efectele I<br />
rlucind la accentuarea fenomenului <strong>de</strong> uscare. Aceastfi, constatare<br />
clar ln p5durea Neagra, un<strong>de</strong> in contlilii stalionale egale, in arborete<br />
pir,tite numai d"e o linie somiertr, procesul <strong>de</strong> uscare a fost total tti<br />
numai din ca,uzi c5, unul din arborete a fost.rd,rit prin t6ieri d.e regen,<br />
tiieri care nu s-au aplicat qi in cel5,lalt arboret. In primul arboret r<br />
a putut acliona asupra coronamentelor inlntregimealor, activlnd pul<br />
transpirafia, pe cind ln celdlalt n-a putut influenla <strong>de</strong>cit partea<br />
a &cestora.<br />
Fenomenul d.e uscare, dupd, <strong>cu</strong>m reiese din cerceti,rilo efectuate,<br />
'iar -manifestat <strong>cu</strong> atit mai intens, <strong>cu</strong> cit vlrsta <strong>arboretelor</strong> a fost mai<br />
virsta timitd <strong>de</strong> rezistenld a fost ln furic{i
Concluziile<strong>de</strong>maisusduclairlentificare&unor&tlinprincipalelecauze<br />
fenomenului <strong>de</strong> uscare.<br />
Dintre acestea cit6m:<br />
I n r l,u t 6, ! i r e a't'o n d i ! i i I o r. s t a ! io n a I e p r i n tl e f r iri<br />
masive. fo."p'iiiaii'pr-i-" a secolului tre<strong>cu</strong>t, cind<br />
iumiltate<br />
bura cerealelor a tlevinit foart6 rentabild' pentru plgP]t""..tu."ii <strong>de</strong> moqii'<br />
tre<strong>cu</strong>t la extin<strong>de</strong>r";-;il;i;i4or <strong>cu</strong>ltivaie <strong>cu</strong> cereale in dauna pbqtt-<br />
,;^q;;;;a*ilor. S-ao <strong>de</strong>trigat'tn acest,-scop s'prafele pd,dlroase intinse'<br />
regiunea <strong>de</strong> cimpie ii;"Tiil"i"^* nXqurii* r[nrase nu reprezintd, tlecit<br />
Drocent nelnsemnar-din celti care au fost, ele fbrmind. red'use in<br />
ii::t"<br />
*i" "",irt*ir"";Fil;id;J[ ;" p_-fimetr6 <strong>de</strong> forme neregulate, alule,<br />
<strong>cu</strong> intrincturi aie d;L;i;;iti.6f iopAao"i sau prelungiri ale pd'clurii<br />
terenul agricol. p."iro-*".ute-supratetre p5,,turoas-" r,cduie,. contlilii]e tte<br />
hT":".;i,f,XTiii.r,i"ii*", sub ac{iun.u nurdioj"oitd, a vint*lui' s-au schimb<br />
"d;;;;atul sensibil. Y ^ .- -:<br />
a contribuit si el in md'surI impor<br />
,nt6, la 1nr6"t!i;;;;";o"til!iilor<br />
tLe veseta!ie'<br />
in pdsunat:<br />
se -distruge subarboretul care -mi."ooig*oismelor protejeaz5' solul lmaotriva intTetenirii qi<br />
-n<br />
;;;;;Eiiti' p"i;i;;;'i"lii<br />
o.r' sol, acestea avind<br />
;id;fi;t if a"*"o*pun6rea 62'6sriilor organice !1 {i1?* ;<br />
, se distruge pat*u""#o"#ii; i;*ir;;f mateliilor oiganice qi tleci al<br />
musului din sol;<br />
seb'te,toreqteputernicsolul,d'istrugl-nclu.sestructuraglomerular5,aacesia.<br />
prin aceasta *" i"rfi"tit*d<br />
"o"Oifiiig ae umiditateqitl'eaerisire din sol;<br />
prin<br />
se impiedica<br />
inrdutd,firea condi{iilor <strong>de</strong><br />
rminare a semrnler,'A;i;;it6 ""g"";i";ftq;it'arlt bd,tdtoririiiol'1ui, cit gi prin distr*gerea<br />
minfiqllilsr instalate.<br />
D ef oliere a i"U oret eJ oI il. .*?.i -T'ol h:-'?r::r::::;<br />
! J.fr""o""J*" i 6;; ;. ;; i z i: portietrii anspar r,'., oi'rditana<br />
,r,gytri,n<br />
, Operophter* uru^it|;. At;tt; <strong>de</strong>folieri masive' repetate' <strong>de</strong>biliteaza<br />
teriric arboretele.<br />
L Inv rr v a z i a p 5 d' u c h ! I o-1 ! e s t ! s i,Qyr'ry"yY-*:!i3*:1gJ<br />
'a u L'd' o - *<br />
: i"*d"n]rit*i"a r"i.i""tilor gi pregd,teqte, impreunl<br />
tribuie <strong>de</strong> asemenea<br />
celelalte caraze, un metliu prieluio pentru<br />
celelalte carrT'e, un medru prleuuo peuulu arur uduu@uvrr'<br />
4ti 3ill1ulo*t---r-, trnm-<br />
Instalarea ciuperc!lo-r p ^iiui'te' ca: fumagini(Cap'<br />
'ium o u e r c'i n u m I'.) .' ;tiG;i d" alt eiars cr o mat ii'1 (9t1':i;<br />
1 -|991"11;t<br />
mKY'{:#i#,,i,:'af ilH'Jih;;;;;;:;;;"";;;;;ntueaznqimaimurt<br />
<strong>$i</strong>:Hi""j?i:irv""rl'.*11,"*l:*Tff;*'lg?f<br />
fatfl<strong>de</strong> H:%T*qi"y"J3T3."f,<br />
condrt'le oe meoru. .<br />
bilitirea arborilor. iir^ ,:rn olaiq.r crrnr4<br />
;;fi^td;;*irx,,'uiot specii pretenlioase<br />
cer mai ales soluri fertile, profun<strong>de</strong>, aiinate qi un regim eonvenabil<br />
umiclitato in soi qi atmosferd'' - r]. --.^r:r::r^ n^ rnraioria<br />
E#Hi3""-"frilit:'*iri"J'it arl r91auq3it murt 9,""1i!ill:.qe<br />
vegetalie<br />
snuite, 'Xi.#o1"#]il;"t;fi;;pl-a"<br />
provo ci nd H;ld;;d ;Yi"1q gi;<br />
" alld, 13:: pa're. Tqt si a *11^Tll"n;ii*flil factorilorclimatici (o I<br />
eta mai mar accentuata'<br />
acccrruunuar'r"iiJft"""a5';;;t-?;;F un<br />
""i.i-p'"i"dft<br />
9"" fiziologicd' "YTi<strong>$i</strong>!?!g) a .'fylt:qlf:* acestor-nd'du1i'<br />
iile do vegetSlie su'l<br />
La cauzele precrzati, J"ii".u"ru adlugate in unele cazuri qi invazia.<br />
arborii astfel autiuii,g"i,-a ;;;;^;6rii qi ciuperci, care inr[ut[,lesc pi<br />
-'.H#:,iffi;t#4"';r#;;<br />
,i mult starea fiziologictl a ac€sJol1'-^+<br />
.:r:+^-i+ rn f,rnnl-,ia ^c aon'itiile<br />
;il;!ilnat criferit,<br />
l;;j;;; d";;";i;"a"unt"totor' Astfel' ienomenele tre uscane nu<br />
"d;;"<br />
286<br />
ln funclie <strong>de</strong> conrriliile
s-au observat, sau au fost ln proporfii <strong>cu</strong> totul red,use ln p5,clurile bine<br />
constituite, nepf,qunate, care o<strong>cu</strong>pd, suprafele mai mari gi <strong>cu</strong> perimetre<br />
regulate, situate pe soluri profun<strong>de</strong>. mijlociu compacte '5i protejate <strong>de</strong> un<br />
subarboret continuu. Aici arboretele au avut o vita'litate mai mare !i,<br />
<strong>de</strong>ci, au rezistat mai bine factorilor climatici tlf,,und,tori. Pe d'e alt6, partet<br />
in aeeste arborete birre constituite, <strong>cu</strong> solul protejat <strong>de</strong> un subarboret<br />
bogat, <strong>de</strong>ci <strong>cu</strong> un sol aflnat, nebd,t5,torit prin p6gunat, s-a putut forma o<br />
rezeld, mai mare <strong>de</strong> api ln sol. Datoritd, acestei rezerrre <strong>de</strong> ap[, arborii<br />
au putut face fa!d, transpira-tiei puternice, activat5, <strong>de</strong> vinturile fierbinli<br />
din timpul perioa<strong>de</strong>lor d.e secetS. In aceste a,rborete bine constituite, vintul<br />
uscat qi fierbinte neputincl pd,trund.e la sol n-a putut influenfa, sau a influenfat<br />
fur md,sur5, red.usd,, evaporarea apei din sol.<br />
fn schimb lnstr, pe marginea pd,durilor, sau in arboretele rS,rite sau fd,r[.<br />
subarboret din interiorul acestora, un<strong>de</strong> solul este bd,ttrtorit prin pd,gunat,<br />
<strong>cu</strong> structura <strong>de</strong>gratlat5,-pr5,foas5,, infelenit, apa nu poate ptrtrun<strong>de</strong> ln sol<br />
<strong>de</strong>cit fur proporlie mult mai micd,. Cea mai mare parte a apei clin precipita{iile<br />
ce cad. aici se s<strong>cu</strong>rge la suprafata solului gi, <strong>de</strong>ci, tezerea, ile umitli*<br />
tate este foarte red.usd,. Pe <strong>de</strong> alt[ pafte, in aceste arborete rare, ln caG<br />
a,rborii nu-,1i protejeaz5, reciproc eoronamentele, ci fiecaro este aproape<br />
tn lntregime expus acliunii vintului gi in care solul nu este protejat d.e<br />
subarboret, vinturile uscate influenfeazd, puternic atit transpira<strong>$i</strong>a arborilor,<br />
clt qi evaporarea umiditfilii din sol, micgorintL qi mai mult cantitatea<br />
<strong>de</strong> ap{, qi aqa clestul <strong>de</strong> redus5,. Este normal <strong>de</strong>ci ca in aceste arborete, ptocesul<br />
<strong>de</strong> uscare s{, fie accentuat.<br />
Natura solului a influenlat <strong>de</strong> asemenea puternic fenomenul rle uscare.<br />
Eolurilo argiloase, <strong>cu</strong> orizontul B practic impermeabil, <strong>cu</strong> orizontul A<br />
sdrac fur humus, care prin constitulia lor ingTeuneazfl pd,trun<strong>de</strong>rea apeitn<br />
sol, au accentuat influenla dilund,toare a factorilor antropeici qi climatici<br />
U6tfs?rJ'rrboretelor<br />
a influenlar si ea diferit proce$ul tle uscare. Astfel,<br />
ln arboretele <strong>de</strong> vtrste mai miei, procesul <strong>de</strong> uscare nu s-a observat, sau<br />
a fost foarte slab, pe cintl. ln arboretele btrtrtne, <strong>cu</strong> vitalitate red.usd,, ajunse<br />
c6tre limita longevit5lii lor fiziologico, proeesul <strong>de</strong> uscare a avnt iniensitatea<br />
maximtr,.<br />
In acelagi timp, procesul <strong>de</strong> usoare a fost influen.tat qi d.e originea arborilor.<br />
Astfel; in arboretele provenite din l6stari, procesul d.e uscare s-&<br />
manifestat <strong>de</strong> la o vlrstd mai mic6 d.eoarece, d.upd <strong>cu</strong>m 6e qtie, ltrstarii au<br />
o'longevitate fiziologicd, mai sourttr, pe clnrl arboretelo provenite din S[,mfn-t5,<br />
au rezistat pind, la virste mai mari.<br />
Cauzele enumerate mai sus pot fi grupate, in funclio tle gravitatea fenomenului<br />
produsn In caaze primare gi caaze se<strong>cu</strong>nd.are.<br />
Printre cauzele primare cit6m:<br />
Printre cauzele se<strong>cu</strong>ndare care agr&veazil efectele celor dintii, duclnd<br />
la uscarea <strong>arboretelor</strong>, indic5,m:<br />
<strong>de</strong>folierile repetate ale omizilor, in special <strong>de</strong> Iortri,o ai,rdilanaL., Opemphtera<br />
brumata L., Porth,etria d,i,spar L. i<br />
ata<strong>cu</strong>l pd,ctuchilor $estoqi (Eulecani,wm pulclwum King.) combinat <strong>de</strong>st-'ori<br />
<strong>cu</strong> ac,tiunea fumaginilor (Capnodium quercinum Ir.), care irnpiedic5.<br />
procesele <strong>de</strong> asimila,tie gi respiralie ale lujerilor qi frunzelor;<br />
ata<strong>cu</strong>l <strong>de</strong> Ophiostoma qi alto ciuperci xilofage, care atacd, alburnul sau<br />
duramenul lemnului <strong>de</strong> <strong>stejar</strong> gi gorun;<br />
ataeul bacteriilor din genul Erwini,a in tot lungul tulpinii -1i al r6d{,cinilor.<br />
S: pare cd, ata<strong>cu</strong>rile ciupercilor din genul 0phiostoma qi al bacteriilor<br />
din genul Erwi,nia slnt hotd,rltoare pentru arboretele <strong>de</strong>bilitate iLe<br />
oauzele primare, aceste ata<strong>cu</strong>ri provocind moartea arborilor ln cazul cind<br />
ld,sta,rii primari nu dispar sau nu sl5,beso ln intensitate.<br />
In toate pdtlurile ln care s-au constatat usciri <strong>de</strong> o intensitate <strong>de</strong>osebit6,<br />
s-au g5,sit, dupd, <strong>cu</strong>m se precizeazd, in capitolul V al lucr5,rii, arbori<br />
<strong>cu</strong> starea cle vegetafie <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> activd, (fd,rd, ramuri uscate), <strong>cu</strong> toate cd,<br />
arborii din jurul lor, d.e aceeagi virsti, gi situali in condilii stalionale ce<br />
pot fi consi<strong>de</strong>rate i<strong>de</strong>ntice, s-au uscat total sau par-tial. Din cercetlrile<br />
efeotuate s-a stabilit cd, acegti arbori aparlin sau unor ecotipuri d.eosebite,<br />
mai rezistente la factorii climatici qi etLafici analiza-ti, s&u unor forme<br />
bibridogene, d.e asemenea mai rezistente <strong>de</strong>clt formele tipice <strong>de</strong> gorun qi<br />
<strong>stejar</strong> petlun<strong>cu</strong>lat.<br />
Din cele expuse ln <strong>cu</strong>prinsul acestei lucr6,ri so poate <strong>de</strong>ci precizu<br />
c6,: '<br />
o) Fenomenul <strong>de</strong> uscare intens5,, tlatorind.u-se ln mare parte lnrd,ut6.tirii<br />
contli,tiilor <strong>de</strong> mediu prin interventiile d6un6toare din afard, (r5,rirea,<br />
arboretului, plgunat, ata<strong>cu</strong>ri <strong>de</strong> omizi), poate fi std,vilit, inliturindu-st:<br />
aceste interventii.<br />
D) Stadiul ctb <strong>de</strong>zvoltare al a,rboretelor influen{eazd, rezistenta acestora<br />
la aoliunile dbund,toare ale factorilor externi. Arboretele ce n-au <strong>de</strong>p6,git<br />
stadiul <strong>de</strong> codru au rezistat mai bine influentei di,untrtoare a acestor<br />
factori, pe clncl cele co au tlepbqit acest stadiu, atingindu-l pe cel <strong>de</strong> codru<br />
btrf,rtn, au. cd,zut mai uqor pracld, influenfelor amintite. (Tn acest ultim<br />
stadiu arborii luafi ca intlivizi trec ln faza bd,1,rine!ii, iar adaptatrilitatea<br />
lor la condilii noi do viald, este extrem <strong>de</strong> red.us5,).<br />
c) Arboretele ln care interyenliile din afar5, (rd,rirea, p{,qunatul, ata<strong>cu</strong>ri<br />
<strong>de</strong> omizi) au fost mai reduse, sau'oelesituateinmicrostafiunimaifavorabile<br />
gi, <strong>de</strong>ci, care au rezistat mai bine contliliilor exceplionale <strong>de</strong> clim[,.<br />
(seceti, prelungit{, sau stagn6ri cle ape)" se regenereaz5, mul$umitor pe<br />
cale naturald,, din semin.te. Date fiind. lnsd, condifiile stalionale pulin favorabilo<br />
<strong>stejar</strong>ului pedun<strong>cu</strong>lat gi gorunului, tehnica regenerd,rii trebuie s[,<br />
aibf, aiei un aspect <strong>de</strong>osebit.<br />
d) In pdcturile in care procesul <strong>de</strong> uscare este ar.ansat qi un<strong>de</strong> arboretul<br />
s-a rdrit puternia qi, ca urmare, conditiile mediului au fost mult altcrate,<br />
<strong>regenerarea</strong> nu mai poate fi oblinutd, pe cale naturald,. Aici este neccga,rd<br />
<strong>refacerea</strong> totald a <strong>arboretelor</strong>. prin intervenfii active pe cale artifioial$.<br />
Befacerea pe cale artificiald, a acestor pd,duri este posibili.<br />
Rezultatele ceroetdrilor efectuate gi expuse ln aceastd, lucrare, au d.us<br />
la elaborarea <strong>de</strong> meto<strong>de</strong> tehnice <strong>de</strong> regenerare gi refacere a <strong>arboretelor</strong><br />
diunate prin usctrri <strong>de</strong> intensitate <strong>de</strong>osebitd, metotle adaptate concli{iilor<br />
rpeqiale <strong>de</strong> clim6 gi sol in care so glsesc aceste p6duri.<br />
287
7. BeIiIie AI'<br />
2. Beklie Al'<br />
3, M. A. Borisoa<br />
4. Ccrnu<strong>cu</strong> M.<br />
5. chb4a c. D.<br />
6. Chitild C. D.<br />
7. Qorctantines<strong>cu</strong>, N.<br />
8. Denisoo A. C.<br />
9. Disses<strong>cu</strong> Dr-, C. A,<br />
10. Donclu C'<br />
71. Doneiu C.<br />
BISIIOGNArIE<br />
- Flgetele montane superioare dintre V:lea lalomitel 9t Vatos<br />
Buzedui, Bu<strong>cu</strong>reqti, 1933' E'l' Ac' R'P'R'<br />
- Observatiuni asqpra vegeta{iei lemnoase ttin Muntit Bucegl'<br />
Analele I.C.E.S.I Bu<strong>cu</strong>reqti, 1940'<br />
- Climatologia, Leningrad, 1950'<br />
- Facteurs <strong>de</strong> climat et zones <strong>de</strong> sol en Roumanie' Bu<strong>cu</strong>reqti' 1932'<br />
- Pedologie Generali gi Forestieri, Bu<strong>cu</strong>reqti' 1953'<br />
- Contributti la problema regenerdrii naturale a gorunului ln Ro-<br />
mlnia. Bu<strong>cu</strong>retti' 1933.<br />
- Regenerarea 9i ameliorarea pidurilor <strong>de</strong> <strong>stejar</strong> <strong>cu</strong> fenomene <strong>de</strong><br />
uscare in masi. Gospod[ria Silvici Nr' 8, 1951' Bu<strong>cu</strong>reqti'<br />
_' Clteva legi <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare naturald a pldurilor <strong>de</strong> steiari (ln l'<br />
rusd). Lesnoe Hoziaistvo Nr' 4, 1950, Moscova'<br />
- Un ienomen meteorologic neobitnuit: seceta anului 1946' Bu<strong>cu</strong>-<br />
re$ti. 1948.<br />
- Perioa<strong>de</strong> <strong>de</strong> usc{ciune qi <strong>de</strong> seceti ln Romlnia' Bu<strong>cu</strong>reqti' 19}$'<br />
- Secetele ln Romlnia, Bu<strong>cu</strong>reqti, 1906'<br />
12. Flerool S. C., Panomarcva<br />
E. N., Cliasnfc P.<br />
L. Yoronloo A- I. - Protecfia p{durilor' Moscova 1948'<br />
|3.Georgu<strong>cu</strong>6,C.-Contributiunila<strong>cu</strong>noaqtereafiiniriisteJarului.Ana]eleI.c.E.s.<br />
14. Georges<strong>cu</strong> c. c. *<br />
1939, Bu<strong>cu</strong>regti.<br />
Instrucliuni pentru combaterea f'[indrii steiarului (Microsphaera<br />
abbreviata). Bu<strong>cu</strong>regti' 1949'<br />
75'Georgu<strong>cu</strong>C.C._studiuasupraefectelorsecetelorlnpiduri.I.C.E.S.'Stu.Iii<strong>$i</strong><br />
Cercetiri, 1951' Bu<strong>cu</strong>relti'<br />
16. Georges<strong>cu</strong> c. c. - studiul uscirii in masd a <strong>stejar</strong>ului (Noi Contributii)' LC'E'F''<br />
Studii 9i Cercet[ri, 1951'<br />
l'1. Gco.ges<strong>cu</strong> C. C., EIi'<br />
csiuGr.'BdldnicdTh.*Uscarealnmasla<strong>stejar</strong>uluiAnaleleI.C.E.F.,1946-|947,<br />
Bu<strong>cu</strong>regti, 1947'<br />
* Starea fitosanitarfl ln anii 1948 - 1949' Ru<strong>cu</strong>re$ti, 194S.<br />
18. i<strong>de</strong>m<br />
19. Geotges<strong>cu</strong> C. C',<br />
doru I.<br />
20, Georues<strong>cu</strong>, C. C,<br />
21. Earitonouiei F. N.<br />
22. EePites St-<br />
23. r.c.E.F.<br />
24.. I. M. C.<br />
25. Knochenhauer W.<br />
26. Maximov C. A.<br />
27. Melnicoo, A" I'.<br />
28, Mihdiles<strong>cu</strong>, V.<br />
.<br />
2E8<br />
Teo-<br />
- Bolite arborilor fi combaterea lor' Publicafii LC'E'S" Seria III'<br />
nr. 8, Bu<strong>cu</strong>reqti, 1948'<br />
- Studiul uscErii in masl a steiarului' Studii giCercettui' vol; XII'<br />
Publ' I.C'E.S, Bu<strong>cu</strong>reqti, 1951'<br />
* Relaliile stelarului ;;;t specii ln pla-ntidliile f,ixte ain stepr<br />
(Traducere). Agrobiologia, Nr' 1' 1949' Moscova'<br />
Secetele ln Romiraia' Bu<strong>cu</strong>regti, 1906'!<br />
Instrucliuni pentru <strong>regenerarea</strong> 9i ameliorarea <strong>arboretelor</strong> <strong>de</strong><br />
<strong>stejar</strong> pre<strong>cu</strong>m Ei pentru uscati' I'C'B'S''<br />
Precontarea.arborilor<br />
1950, Bu<strong>cu</strong>regti.<br />
Buletinul Meteorologic lunar 1940 - 1949'<br />
D[re und Dtirreperio<strong>de</strong>rl 1934' Berliu' 1937'<br />
Seceta, Leningrad, 1950'<br />
Asupra uscdrii <strong>stejar</strong>ului in antestepi' Lesnoe Hoziaistvo Nt' 11"<br />
1950, Moscova (Traducere IDT)'<br />
- Romlnia - Geografie FizicS, Bu<strong>cu</strong>reqti' 1936'
29. Nikiloruk,5. K. 9i .Scdageua<br />
I. G,<br />
30. Oncasca N, N.<br />
31. Orloo A. I.<br />
32. Oteteleqeanu,<br />
.O. ti<br />
Elefteriu. G.<br />
33. Pifat Alberl Si Charles<br />
Kavina<br />
34. Prassoloo L. L<br />
ili, Protopopes<strong>cu</strong> Pache,<br />
Chirild C, D.<br />
36. Ro<strong>de</strong> A. A.<br />
37. Rotmistrofl<br />
38. Ruteoaskii V. I.<br />
39. Senikoo<br />
40. Skorift Vladimir<br />
47. Sukacioo V, N.<br />
42. Vanin C. I.<br />
43. Yilercki, D. G.<br />
44. Yiliams V. R.<br />
45. Vlad L<br />
46. Vlad I.<br />
47.<br />
Cauzele uscirii <strong>arboretelor</strong> <strong>de</strong> <strong>stejar</strong> ln Bagchiria, Lesnoe floziaistvo<br />
Nr. 10, 1950, Moscova, (Traducere) IDT.<br />
R€gion <strong>de</strong> Piatra Craiului * Bucegi - Etu<strong>de</strong> g6ologique, Bu<strong>cu</strong>regti,<br />
1943.<br />
Pidurile <strong>de</strong> riqinoase din Caucazul <strong>de</strong> Nord. Moseova, 19b1.<br />
Consi<strong>de</strong>raliuni generale asupra regimului precipitafiilor tn Romlnia,<br />
Bu<strong>cu</strong>resti, 1921.<br />
Atlase <strong>de</strong>s Champilnons <strong>de</strong> l'Europe, Praga, 1940"<br />
Solurile forestiere din Caucaz. Moscova, 1947.<br />
Elemente <strong>de</strong> $tiinfa Solului. Bu<strong>cu</strong>regti, 1941.<br />
Procesul <strong>de</strong> formare li evolutie a solurilor. Moscova, 1947.<br />
Ce este seceta.<br />
Rolul hidrologic al pedurii. Leningrad 1950.<br />
Ecologie. Moscova, 1950.<br />
Glaqnik za Sumske Pokuse, Yol. V, pag. 273 - 301. Zagreb-<br />
Jugoslavia, 1940.<br />
Indrumdtor pentru studiul tipurilor <strong>de</strong> piduri. Moscova-Leningrad,<br />
1951.<br />
* Proteclia pidurilor, Moscova, 1948.<br />
- Pedologie, Moscova, 1950.<br />
- Pedologie, Bu<strong>cu</strong>regti, 1950.<br />
- Observafiuni la <strong>regenerarea</strong> steraJului ln pidurea <strong>de</strong> gleau <strong>de</strong><br />
ctmpie. Analele I.C.E.F., 1946 - 1947, Buc'uregti 1947.<br />
- Regenerarea naturald ln margine <strong>de</strong> masiv. Analele I.C,E.F.,<br />
1942,. Bu<strong>cu</strong>regti.<br />
- Lucrdrile Conlerintei <strong>de</strong> tipologie forestieri, Moscova-Leningrad,<br />
1951.<br />
IICCXEAOtsAHI4'I OTHOCLITEJIbHO ECTECTBEHHO|O BOSOEHOBIIEHI4'I<br />
I,T BOCCTAHOB.IF,HI,Ifl APEBOCT'OEB .4YBA NOABEPTHYTbIX MACCOBOMY<br />
ycbtxAHt4to<br />
Pearore<br />
Pa6ora coc?onr lra 5 paaAenor B Korophrx ontlcnBatoTcs trccreAoBanf,rr rlpoBeAeusrile<br />
s l95l f, 1952 r. u B (orophrr aHa3r8rpyK)rcfl cBnenrq ycbrxauufl Ay6a c pasfibrx<br />
TOlteK 3peHnfl. Kpome aToro B Bcrynnren6sofi ,racTtf pa6oThr, I|Sllaraercr ncroprt tsreEtrc<br />
ycbrxasur n raM xe flponaBoAnrcq qrsreS nccteAoEaHnil npoBeAenHhrr Ao 1950 r. oTHoctr-<br />
TeJrbHo aToro fBIeBut, a Ta(xe aHaruSrrpyroTcrl BbIBoAbr noryqeHHbre B pesynbTaTe aTr|I<br />
nccneAoBaHufi: B aroi qacrr onncbrBaprcq nraBHbril o6pa3oM, xtrSrHbre r| pacTnrenblbre<br />
BpeAuTeJrIr BhrSf,rBa|ouiue flBrel4'rrf ychrxaHns, noToMy qTo oru 6hul,r xopouro nsyqeHht 3a<br />
oTo BpeMq.<br />
B cae.[yroqen paEflere pa6ortr Hgyqaercrl rsttrilar o6rracrs B (orophrx 6u.no aaucqeno<br />
6oaee yclnegHoe ng.neHfie ychrxan[g, B necax cocroqrqlx us qepeuaroro lI grtttltoro<br />
Ay6a. Anarnsrpyrcacn Aanflbre co6paflnue Inasnofl FugpouereopotoroqecKofi Anperrrnefi<br />
B nepxoA 1939-1949 r. no gTuMAaHHhIM ycTaHoBneuHo trro B grofi ilecrHocrlr B Aanr|brfi<br />
nepr.o[, r(Jruiiar cTatr cxoxl{M c KnlrilaTon necogrenu, r|ecnolpfl $a ?o lmo ETa oonacTb<br />
HaxoAr{Tca B car{oM qedTpe .recHor aonH.<br />
19 Studii El certetErl, vol. XV<br />
289
B gpyron pasAene [syqaercB [oqBa B nccne[o8dHHbrx necax. Anaauar.lpyercfl 60ramrfi<br />
4or
lluea rangy ssaueruruecog uB qepeqaroro u Br.lunero gy6a ma HapoAHoFo<br />
xoaqficrBa<br />
sauefi cTpaHblr Hac"oqtq:u pa6or4 c BrrBoAailu r{ Texr,ruqectrumn HacraBnentrqtu tro<br />
rogo6nosaeHr{ro r.t BoccraHoBtrengx, aTnx JrecoB, o<strong>cu</strong>oBauuue Ha BHBoAax pa6orbr, npro6peraror<br />
ocooeugoe aHaqeErIe.<br />
ETUDES SUR LA REGfNENATION T]T LA NECONSTITION DES PEUPLEMENTS I}E<br />
CHONN PRESENTANT Dl]S PEENOMDNES DE I}ESSTSECEEI,IENT<br />
lt6sum6<br />
L'6tutle conc€rnant les ph0nomdnes du ddssdchement intense du clr€ne effectud en 1g5l<br />
et 1952, est divis<strong>de</strong> en 5 chapitres.<br />
L'introduction pr6sente l'historique du ph6mon0ne <strong>de</strong> <strong>de</strong>ss0chement ainsi que la synthdse<br />
<strong>de</strong>s recherches effectu6es iusqu'en 1950 A ce sujet et l'analyse <strong>de</strong>s conclusions <strong>de</strong> ces 6tu<strong>de</strong>s.<br />
On montre l'influence <strong>de</strong>s agentes nujsibles d'origine animale of v€g6tale, dans la d6termination<br />
du phOnomdne influence pas bien dtudi€e jusgu,A pr€sent.<br />
'<br />
Le second chapitre €tudie le climat <strong>de</strong>s r6gions of le chOne a le plus soulfert du <strong>de</strong>ssgchc<br />
ment (forOts <strong>de</strong> chdne p€don<strong>cu</strong>l6 et <strong>de</strong> ch€ne rouvre). L'analyse <strong>de</strong>s donn6es fournis par la<br />
Direction G€ndrale M6tdorologique - pour la pcrio<strong>de</strong> 1999 - 1949 permet <strong>de</strong> constater, gue<br />
le climat <strong>de</strong> la r6gion se rapproche <strong>de</strong> celui <strong>de</strong> sylvosteppe, quoique situ6 en pleine zone forestiCre.<br />
Le chapitre suivant est consacrd A l'6tu<strong>de</strong> du sol <strong>de</strong> ces for€ts. On y trouve un riche mat€riel<br />
do<strong>cu</strong>mentaire fourni par les analyses effectuds sur un grand nombre d,€chantillons tlc<br />
sols <strong>de</strong>s for6ts les plus caractdristiques du point <strong>de</strong> vue consid6r6.<br />
Le rdsultat <strong>de</strong> ces analyses met en 6vi<strong>de</strong>nce le r6le joud par le sol dans le ph6nom0ne <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>ssCchement et conclut que les sols <strong>de</strong> ces for€ts ont une texture, qui, sous l,influence <strong>de</strong>s<br />
gtremes - manque ou exces accentu6s et prolongds d'humidit6 - <strong>de</strong>viennent d€favorables<br />
e la vdgetation forestiOres. De ce fait dans ces for€ts, le sol joue un r$le important dans la<br />
ddtermination du phdnomOne <strong>de</strong> <strong>de</strong>sstchement.<br />
L'6tu<strong>de</strong> <strong>de</strong> la r6g€neration naturelle dos for€ts a 6t6 faite par <strong>de</strong>s ensemencements d,essai,<br />
situds dans <strong>de</strong>s endroits propices, Le ddveloppement <strong>de</strong>s semis et I'dtat <strong>de</strong>s peuplements por<br />
rapport aux conditions stationales ont permis d'etablir <strong>de</strong>s conclusions sur la maniCre <strong>de</strong> conduire<br />
les coupes principales.<br />
La' of le processus <strong>de</strong> d6gradation est trop avanc6, la r€gdndration <strong>de</strong>s peupiements doit<br />
se faire par voie artificielle. En tenant compte <strong>de</strong>s procddds employds ant€rieurement A cette<br />
6tu<strong>de</strong> et <strong>de</strong>s donn6es present6es dans les chapitres pr6cdd,ents, l'auteur indique les meilleures<br />
solutions <strong>de</strong> reconstitution <strong>de</strong>s peuplements impos<strong>de</strong>s par les conditions locales.<br />
' Pour certains cas I'auteur pr6conise un systdme <strong>de</strong> r6g6n6ration mixte, en partie naturelle,<br />
en partie par voie artificielle.<br />
Le chapit-re final commence par une synthdse <strong>de</strong>s rdsultat obtenus et par l,6tablissement<br />
<strong>de</strong>s principale3-causes conduisant au <strong>de</strong>ss0chement accentu6 <strong>de</strong>s for0ts <strong>de</strong> ch6nes.<br />
Les conclusions se raportent d'abord e la co4statation pr6cise que le phCnomdne <strong>de</strong> <strong>de</strong>ssdinement<br />
accentu6 <strong>de</strong>s for0ts <strong>de</strong> ch6ne pedon<strong>cu</strong>l6 et ch€ne rouvre est du parti<strong>cu</strong>liCrement<br />
aux conditioni locales, par I'intervention nocives <strong>de</strong>s agents nuisibles ext6rieurs (extraction<br />
d'arbre, pdturage, invasion <strong>de</strong>s chenilles etc.). En dlirninant ces interventions, on p€ut 6carter,<br />
ou, en tout cas lreiner le ph6nombne.<br />
-. Pour la rdconstitution <strong>de</strong>s peuplements on indique les m€tho<strong>de</strong>s les plus ad€quates, suivant<br />
la situation parti<strong>cu</strong>liOre <strong>de</strong>s for€ts et l'6tat <strong>de</strong> d6gra<strong>de</strong>ment; cette rdconstitution peut se<br />
faire par voie artificielle, par r6gdndration naturelle ou par un systlme mixte.<br />
29L
i<br />
Les auteum ont essay6 et crdyent avoir en maJeure partie rdussi' <strong>de</strong> prdsenter tous les<br />
aspects du ph|nom0ne <strong>de</strong> <strong>de</strong>ssOchement du ch€ne et en m0me temps d'indiquer les moyens<br />
d'enrayer le processus ainsi que <strong>de</strong> pr6coniser les solutions pour la rdgdn€ration €t la r6constitution<br />
<strong>de</strong>s for€ts endommagds.<br />
L'auteur a annexd ,,Les directives techniques pour la r6g6rr6ration et la r6constitution<br />
<strong>de</strong>s phdnomOnes <strong>de</strong> <strong>de</strong>ss0chement-accentu€". Ces directives repr6sentent une amdlioration et<br />
une amplification <strong>de</strong>s mCmes directives publi6es en 1950. Il faut noter parmi ces am6liorations<br />
celles ayant trait A la technique <strong>de</strong>s coupes <strong>de</strong> rdgdndrations et celles visant la rdconstitution<br />
<strong>de</strong>s forOts par voie artificielle.<br />
Cette 6tu<strong>de</strong> pr6sente une importance r<strong>de</strong>lle, tenant compte <strong>de</strong> l'6tendue <strong>de</strong>s Jor0ts <strong>de</strong><br />
chdne et <strong>de</strong>s dommages caus6s par leur <strong>de</strong>ssdchement.