regenerarea $i refacerea arboretelor de stejar cu ... - Editura Silvica

,#6 STUDII
PRIVIND
REGENERAREA $I REFACEREA
ARBORETELOR DE STEJAR
CU FENOMENE DE USCARE INTENSA
T.
N.
v.
de
eAtANtcA, o. cEIlcA, c. cutRtTA, AL. CLoNARU,
CONS?/NTINESCU, T. DORIN; C. tAZApnSCU,
aASMET, C. C. GEORGESC(t, L. PETRESCU,
N. POPESCU, A. TOMESCU
C oo r do nat orul st udi ului
N. CONSTAN"/NESCU
Bucuregti
I 954

\
t72
CUPR,INSUII
I, Consideratii generale (N. Constantinescu).
1. Istoric
l?3
173
2. Studii efectuate plni ln anul 1951
3. Rolul ddunitorilor ln fenomenul de uscare a pidurilor de stejar
174
(C. C. Georgescu) 774
II.
4. Cercetlri efectuate ln anii 1951 Si 1952
Perioaclele de usciciune qi de secetl ln teritoriile forestiere
fenomene de uscare intensi (Th. Bdlnnici qi Aurora
cu
1?8
'fornescu)
III.
IV.
1. Analiza regimului pluviometric
2. Analiza indicilor de ariditate
3. Condilii climatice ln perioada de vegetafie
Condilii de sol (C. Chirild. G. Ceuca $i I. Nonuld)
1. Cercetlri de laborator
2. Condifii de satura{ie ln baze gi de aciditate ale solurilor
3. Umlditatea solului
4. Interpretarea rezultatelor cerceterilor de teren ;i laborator
Regenerarea naturall (N. Constantinescu gi Al. Clonaru)
.
180
181
182
'
214
216
1. Rezultatul cercetdrilor. 217
2. Concluzii 224
V. Refacerea arboretelor (Al. Clonaru, C. Chiritl, N. Constantinescu,
N. Popeseu) 225
1. Rezultatul cercetirilor. 226
o) Seminituri de stejar ln pddurea Gruiu 226
b) Semdnituri de stejar qi gorun ln pidurea. Brlnzea 228
c) Semdnituri
d) Semin[turi
gi plantalii
$i
de stejar Si gorun ln pidurea Neagra. 229
plantatii de stejar 186
196
205
208
2tl
2. Concluzii
Si gorun ln pfldulca Mircelti 230
235
VI. Considera{ii asupra selectiei speciilor qi ecotipurilor de stejar destinate
lucr:irilor de refacere a arboretelor cu fenomene de uscare (C.
Lizirescu) 236
VII. Contribuliuni Ia cunoasterea ciupercilor xilofage ca factori secundari
ln intensificarea fbnomenului de uscare ln pldurile de stejar. (V.
l"u#JrtJ.t*";
"iop.,"iro.
: . . . . . . . . . . : . . . . . . .
2. Concluzii
3. Cheia de determinare a ciupercilor xilolage de pe speciile de
Quercus...:
.
VIIL Metoda de amenajare a unitirlilor de producfie cu uscare intens:i
(T. Dorin lu colaborale cu L. Petresbu)
1. Metoda de lucru
2. Rezultatul cercetirilor.
3. Concluzii
4. Anexe (Procedeul de inventariere a arborilor uscafi) .
IX. Concluzii asupra fenomenului de uscare intensii a stejarului (N.
Constatinescu)
240
241
26r
262
264
264
266
280
282
283
Bibliografie
288
Pag.

. coNsIDERATrr GENEnALE I
Pi,rhrrile rle stejar ocup5, tn lara noastrd, aproximativ 160/o din totalul
suprafelei pS,duroase.
Pe de altd, parte, datoriti, concliliilor stafionale foarte variater ca nrmare
a orografiei specifice a lirii
gi a ag zd,rii sale geografrger qu rcetele noastre
slnt fbrmate din numeroase specii ale acestui g n: Quercws petraea (Mattuschka)
Licb. L., Q. pol,gca,rpa Schur., Q.Dal,echampi'i,T n.rQ.Robur\.,
Q. Irainetto Ten., Q. Cemi,s tr'., a, pedunculifl'ora K.ocl., Q. pubascens
Willat., Q. Vi,rgi,l,i,atue, T,'rr. Acest, a slnt repartwate zonal, in funclie de
condifiile stalionale amintit., sau form azd, atborct'e amrstecate in zonele
de interferen-ti, a ariilor lor de r5,spinctire.
'
O parte din aceste speoii, cum sint, gorunul qi stejarul pedunculat, g5,sesc
aicl conclilii de vegetalie foarte favorabile, astfel incit product'ivltat' a
lor in unole regiuni este cleos.bit de mare. In plus, materialul lemnos produs
de aceste specii are caliti,li t hnologice cxcuptionale. Astfel, lemnul
de gorun clin $ara noastrd, este considerat pentru tnsuqirile sale tehnologice,
cel mai valoros din lume. Toate acestea fac ca pddurile noastre tle
stejar sd, aibi, o valoafe economicf,, t xc pfionald,.
Dath, tiind. valciat, a d os"bitl, a'pddurilor de stejar, determinatd, d.e
suprafala important5, ocupati, gi de productivitatea lor ' xc"p{ional5,, fostul
Minist.r al Gospodi,ri"i $ilvice s-a sezisat tle urm5,rile d5,unitoare pe oare
le provoacd, fenomenul uscdrii intense constatat in ae. ste ptriltui gi a, tlasat
ca sarcini, de plan ln anul 1950, Institutului de cercetd,ri silvice. studierea
aoestui fenomen qi elatrorar.a de metod.e qi procedee pentr"u st5,vilirea lui
ryi pentru refacerea arboretelor tn care s-a constatat.
1. ISTOnIC
Fenomenul uscdrii intense a pd.durilor de stejar a fost semnalat prirna tat'l tn anii 1900
- 1902 9i anume ln renumitele piduri din Slovenia. La noi in tari a fost observat tu anul
1933. Usciri similare au fost constatate gi ln lirile limitrofe: Ungaria, Bulgiria'qi Uniunea
Sovieticd, putlndu-se astfel urmdri ln timp o propagare treptatd de la vest spre est.
O intensitate deosebitd a fenomenului a fost semnalatd ln fara noastri tn anii 1940 -
1943, pe platourile qi clmpiile fdri scurgere, ca'urmare a stagnirii prelungite a apelor provenite
din topirea brusci a zdpezli abundente clzute ln iernile 1939/1940 tL t9411L942. In acegti
ani au tost observate uscili rrtai ales ln pidurile do stejar petlunculat situate pe teritoriul ocolului
silvic Nucef,
' Ing, N. Constantinescu.
1 ?.3

O ardoua perioadl de uccare a avut loc tn urma secetei din abii 1945 - 1948. De dato
aoeesta, fenomeuul a tost observat pe un teritoriu mult mai lntins gi anume t|r pidurilo de
rtejar pedunculat 9i tn cble de gorun cuprinse lntr-un perimetru format atre loialit{tile : Pt:
te$i - Schitu Golegti - Thgovigte - Ctnpina - Cisliu - Buzdu - Fierbinli: Brdne$i -
Comana - Bolintin - Rogiorii de Yede - Pitepti. De asemenea, s-au mai observat' usc{fl
nai reduse gt ln pddurife de pe dealurile din nordul Dobrogel qi tn cele din bazinul mijloclu
et Murogului gi de pe platlorma somegantr.
'
Z STUDIIL,E EFECTUATE PINA IN A]IIUL 106I.
i'enomenul de uscare intensfi din pidurile de stejar a fost studiat sub diferlte aspecte ln
literatura noastrl de specialitate. Prima lucrare care semnaleazi uscarea masivelor de ct€iar
gi de celelalte specii de Quercus este ,,Oid,ium-ul stejarului" de C. C. Georgoscu, apiiruti ln ,
anul 1933. In aceasti lucrare se amintette ql fenomenul de uscare din pidurile de steJar din
Slovenia, dar el lo atribuie, ca ii usc4rile din pddurile rioastre, mai ales atacului de Oitlium.
In anul 1942 a ap{rut o alti lucrare, tot de C. C. Georgescu, ,,Ijscarea ln masi a stetarului-,
h care s6 face o analiztr mai ampl6 a fenomenului, scothdu-se b evidenfi $i contribu[ia
,ataeurilor de omizi, a bacteriilor din genul 'Erwinia $i a eiupercilor din genirl Ophiostoma,
ln detorminarea fonomenului de uscare.
Tot ln anul 7942, C. CbidF a adus o nou{ contributie la stutliul acestui fenomen, ai{tlnd
rolul contlltiilor grele de sol b determlnarea lui, conditiile pedologice fiind ele hsele rezultatul
unel lndelungate evolulii.
In anii.1945, 1948, 1949, 1950 ti 1951, C. C. Georgescu, singur sau ln colabotare' { dat
la iveal[ noi contrlbutii
rlto aspecte ale lui.
la studiul fenomenului de uscare a stejanrlul, scottnd h evidenp dife-
Rezultatele acestor cercetiri n-au fost hsi aplicate tn pfacticd. Inainto de 1944 sfurgure
actiune lntreprinsi h aceste piduri era extrageroa arborilor uscati. De multe ori, sub presiu-,
nea societifilor capitaliste, oxtragerea acestor arbori era |rumai un pretext pentr'u exploatarea
cclut mal valoros material lemnos de stejar.
Inceptnd din anul 1950, ca rezultat al sarcinii trasate de fostul Minlster al Silvlculturii"
lnstitutului de cercotlri forestiere, s-au elaborat 9i publicat pe baza'cerceterildr htreprluse
ln 1950 ll pe baza stualiilof anteiioare amintite ,,Instructiunipentruregenerarea fl amelic'
rarca arboretelor do stejar cu fenomene de uscate ln masi, precum ti pentru recoltarea ii procoltarea
arborilor uscafi'1 Aceste lastrucftual siut destinate pentru imediats foloeintl de c6tre.
tehnicienii de pe teren. Pentru a se imbundtdfi acriste instrucliuni - prin nol contribulll la
stabilirea cauzelor care au provocat tenomenul de uscare gi prin elaborarea de noi metode ds
amellorare gi refacere a acestor pitturi, - s-au continuat cetcetirile 9t ln anii 1951 ti 1952.
Rezultatele acestor ce.rcettrri, redate in capitolele ce utmeazd, lmbr{tiqeaz{ toate aspec-tele
problemei prezentate de fenomenul de uscare; se precizeaz[ lnsi, ctr cercetirlle relerltoare.le
dtrunitori au fost limitate tn anli 1951 9i 1952 numai ta clteva aspecte parfiale, deoarece rulul
dtrundtorilor ln fenomenul de uscare a speeiilor de stejar a fost lAmurit ln mare parte prin eer*
cettrrile anterioare amintite, care s-au concentrat trn special asupra acestui aspecl
Pentru ca lucerea de taftr str prezinte problema uscirii ln pddurile dc steiar sub toate'
aspectele sale, redim mai ios o sintezd a studillor publicate anterior de C. C. Georgescu naceasti
dlrectie r.
3. NOLI]L DAUNATORILOR TN FENOIIENUL I}E USCARE
A PAI'T'ruLON I}E STE;TAN Ti
In procesul de uscare a stejarilor lntervin pe llngl factorii lizici ildun{tori ti o serib de
paraziti animali ti criptogamici, al cdror studiu e cuprins ln lucrlrile publicate anterior, cu
I Cercetirile Prof. C. C. Georgescu gi-au gdsit continuarea in U.R'S.S. vezi A. L. $cerbiu,
Parfemenco-Racovle i sosudistle bolezni llstvennlb porod, Moscova (1953)pag.47'49,
rt de Prof. C. C. Georgescu
r74

Garactcr fttopatologic. Ivirrca acestor diuniltori este condifionatd de mediul lnconjur{tor. ln
rpariila gi tnmultirea populatiei de paraziti joacli un rol determinant mdrirea sau sciderea
vltanti$i steiarilor sub acliunea unor factori climatici qiettaficiddunltori. putem considera
printre acegti parazlfi omiaile gi oiribugii, care defoliazi an de an stejarii. La noi ln tartr au o
lmportante, ln ordine descresctndli, porlhebia (Lgmanbia) dispar, Tortri*, olr|idaw, Geolrcbc
sp'' Hibemia 8p. jtiston sp,, Cnethocanpa processionea, Malacosoma
'de
neusi?|ia si speeiile
Melolontha ln regiunea de dealuri. Cercetitorii sovietici, cu drept cuvlnt, atribuie o mare
tmportante fiir pmcesul de uscare a steiarilor acestor omizi. Defolierile produse cul o mai
. mare intensitate ln perioadele secotoase - care coincid cu perioadele de hmultire masivtr a omizilor
- produc stsrea de dispoztfie cea mai favorabil{ tenomenului de uscare. La atacul inr€ctelor
defoliatoar€ se mai adaugd atacul ciupercii f{inirii stej arilor! Iultgosphaera abbreuiata
- care infecteazd' de preferintd luierii de refacere, formali duptr defolieri. Arborii debilita{i.
mai tntti prin defolierile produse de atacul insectelor amintite siut apoi din nou debilitafi,
prin faptul ci ciuperca menfionatd acopertr aparatul nou foUaceu gi sttnjenegte rndeptinirea
functiunilor fiziologice, oeea ce tmpiedicd procesul de lnsin{togite a arborilor dAuna}i.
Arborete de pe suprafefe lntinse se pot usca din cauza acfiunii simultane gi combinate
a insectolorn precum ti a tdinfuii stejarilor tt repeterii acestor atacuri tn anii de secetd. Mai
totdeauna s-a allat h ultima tazd de tnbolnivire $i o progresare a bolii trombozei stejarilor.'
Restul parazitilor slnt considerati de ordin secundar 9i Ia lnmullirea lor joac{ un rol deter*
. nlnant slibirea fiziologicd a steiarilor, cauzat6 de factorii climatici, edalici 9i biotici care au
aclioBat defavorabil lnaintea ivirii parazitilor amintlfi. Dintre parazilii secundari, opozilie.
speciali o au cei de rini. Ac€$tia pot infecta gi arborii absolut sintrtogi. Acfiuuile t"t"*.
lcestor parazili slnt combinate; de cel€ mai multe ori se inregistreazA atacul simultan a dou[
sau trei categorii de paraziti.
In quercete dar mai ales ln gorunetele expuse secetelor, s-a incuibat pe o scari foarte
rnate' atlt tr seminfiguri ctt 9i tn arboretele bdtrlne, piduchele lestos Eulcianium rululum
Ckell. Acesta tr{teqte pe suprafafa lujerilor anuali gi se hr{neqte cu se\ra elaborati, pe care,
o suge din scoartd. Lujerii ti frunzele de pe exemplarele invadate apar acoperite de o man6
lucioasA, dulce. Pe luierii infectafi se dezvolti o fumagine, Capnodium quercinum,in asociafie
cu alte microorgsrtrisme, carela rlndul lor impiedicifuncfiunilede nutrifieale frunzelor tntr-o
atrsur{ mai mare dectt atacul ciupercil fdinlrii stejarilor. Atacul combinat al acegtor dtr1n{tori
constituie'o mare calamitate. care tmpiedici tefacereaquercetelor; arboretele atacate.
hc,remeuesc htr-o stare de dezvoltare precari.
In quercetele din teritoriile deunate de secet{ s-a rdsptndit lntr.o propo4ie considerabili
lnsecta Cctambgr cerdo. Larwele trdiesc 3-4 ani h lemnul tulpinilor arborilor maturi, pe care.
{ gluresc ln fntreginre; un esomcnca lemn !u t1lai prrate lt utlllzat ln scopuri industdale-
Insecta lfi depune ouile, de preferin{tr, pe tulpinileluminate puternie; deaceea, atacul croitoruIui
tn arboretele tncheiate este restrlns; ln schimb, ln quercetele noastre, care slnt degradate
Si rdrite pe mari intinderi, pe tulpinile luminate ale arborilor componenli Cuambgx a.
gisit cel mai prielnic mediu de instalare gi lnmultire.
Atacul de c*@nbg, nu este primar, a$a cum ne apare Ia o primd impresie. EI survine
ce o urmare a rtrririi arboretelor li se instaleaztr pe arborii cane nu prezinti nici un semn exterlor
de lmbolnlvlre, dar Gare de fapt stnt intrafi lntr-un proces lent de sllbire fiziologicd, ca
urmare a expunerii tulpinii la lumini. In unele teritorii (bazinul rtului Nigcov), paralcl cu
croitorul se mai gdsesc Si omizile de Cossus cossus, care giurrsc lemnul ln acelagi fel.
Invazia acestor insecte, pe ltnga cd deterioreazd lemnul prelios al tulpinilor, mai contribuie
9i la gr{birea procesului dc debilitare a arborilor infestafi, duclndu-i la depericiune.
Astfel, giurile de iegire ale insectelor adulte constituie rlini, prin care primAvara se produce
o scurgere abundentd de sevi; pe aceaste cale se micsoreazA afluxul de sevd cdtre coroana
arDorilor tocmai ln perioada de lnfrunzire. In galeriile din lemn se acumuleazA in acelati timp
marl cantitdfi de sevl, care intrd ln fermentatie datoritA droJdiilor gi bacteriilor. Ca urmare
r scestei fermentatii se produc gaze diunitoare, ln spbcial SHr, care omoari celulele vii din
175

apropierea galeriilor. t,ichidul altorat se infiltreazi ln lemn qi scoarti, mirind continuu zona
celulard moarti.
Flnd acum s-au aretat parazi[ii care se pot instala pe suprafefele nevtrtiDrate ale arborilor.
La aceqtia se mal adaugi un cortegiu de parazi{i care pitiund ln arbori prin rini.
In quercetele noastre, dup6 cum s-a menlionat, nu existd aproape nici un iubor€ care sa
nu pr'ezinte rini produse de cei mai variati factoli. Dintre acestia li vom areta pe cei mai comuni.
Astfel, prin.ci.cula{ia oamenilor, vehiculelor, vitelor qi transportul bugtcnilor ln.parchete,
se rlnesc rddlcinile de suprafa!tr precum qiSaza tulpinii arborilor' In trecut' oamenii
r[neau arborii ln ceutarea celor mal buni pentru doage, Fili $i alte titrebuinfAri. Prin dobo'
rlrea neatentd a acestor arborialegisezdreleautulpinilegi Se rupeaUramurilearborilorvecini'
Locuitorii mai au obiceiul de a rupe ramurile verzi de pe arbori cu ocazia strlngerii de usce'
turi. Zipada, promoroaca Ei grindina pot prodDce ruperi sau rini pe ramurile verzi. usciciunea,
dupi cum s-a aretat. provoace uscarea ridecinilor din straturile superioare ale solu-
Iui, ca $i uscarea ramurilor dinspre vlrful coroanei. In acelaqi mod acfioneazi apa stagnanti
pe terenurile plane cu soluri grele. Arbgrii izolati brusc prin exploatlri pot fi dduna{i prin arsura
scoa{ei, urmate de o uscare pa4iale a ramurilor din coroani situate deasupra porfiunii de
truncLicuscoarta cdzuth.Se mai produc rdni in urma elagajului natural. Insectele,la rlndul
lor; stnt cauza unor multiple rini provocate prin roaderea trunzelor, siparea de galerii tn
seoarte gi lemn, sag prin lnleparea organelor tinere'
Toate aceste rini, inditerent de cauza care le-a produs qi de m{rimea lor, constituie porfi
.de intrare pentru o serie de paraziti, care intervin mai mult sau mai pulin intens ln procesul
de uscare a stejarilor.
Astfel, s-a observat p{trunderea prin rini a urmtrtorilor paraziii mai importanli (insectele
dupi Gr. Eliescu, 1\I. Ene, St. Negru) i
ir1 pe ridn6ini
D) la baza tulpinii
c)'ln regiunile mijlocii
$i superioare
ale tulpinil, care
beneliciazi de lumini
din ce ln ce
mai inteusd
d) pe ramuri mai
groase
insecta
ciuperca
insectc
ciuperci
Platgpus cglindrus,
Armillaria mellea.
I Plotgpus cglindrus,
I Vulgtts hemiPterus,
I D4trocetes uillosus,
I Gaslerocercus sp,
\
( Inonotus druadeus,
I Ganoderma lucid.um,
i Fisfulina hepatica,
f ,Steream lntstrtlosum (ln.duramen) ;i
L Stereum hirsulum,
I Trametes quercina (ln alburn)
insecre de scoarri
I tt;:;:ff"i;:;!'h,?:{:.""' "r"
insgcte de scoartl
{ crrombg*cerdo, cossas cossus.
qr lemn (
( Xgleborus monograqhus'
insecte rle lemn I Lgmerglon nauale, eLc-
I Tramex magus, Xgphidria longicollis' etc'
, Crtloto sulpliutea, pe cioturi de ramuri
I nnellinus ignarius subsp. Iriuiolis, Po-
I rtc sP'
ciuperci -
I Inonotus. drgad.eus, Fistulina hepatica'
| Stereum ltustttlosum, etc. In duramen;
I Trametes unicotot, Tr. pachuodon' Ste'
'
I
reum hittutumr etc' ln alburn'
insecte
Xgleborus sp. Xgphidria sp' etc'
ciuperci I Cl7thris quercina, Corticium quercinium,
'etc'
t
In tot lungul acestor axe, pornind de Ia rini, se mai gisesc atacuri.ln alburn ale ciupercilor
Opliosloma sp. qi ale bacteriilor Erwinia sp, De reguli, acetti lrltimi parazili slnt tran
r76

sportati de insectele din genurile Ccrambgx,
altele.
CercetArile licute de I.C.E.S. au pus.tn evidenli rolul pe care-l joac{ ciupercile din genul
Ophiostoma gi bacteriile din genul Erwinia ln uscar€a stejarilor.
S-a dovedit ci acest grup de parazili este secundar gi se insinuea2i prin rdni ln orice arbore.
Nu exist[ arbore, oriclt de sinitos, care si nu prezinte - pornind de la o rari5. clt de mici -
o infiltrafie a bacteriilor. Arborii ln plini vigoare de dezvoltare au posibilitatea de a sttrVili
asemenea infiltralii. L.a atborii debilitali insd, pe misurl ce atacurile de insecte spofesc infec-
{iile se repettr, atacul se generalizeaza, putlnd duce la mbartea lor lntr-un timp mai scurt sau
mai lung,
Prin efectul combinat al defolierilor produse de insecte, urmate de perioade de secet{,
sau al siagnirilor lndelungate de aptr ln sol, urmate cle atacul ciupercii Armillafia, se poate
produce uscarea.unui mare numdr db arbori. Totugi, procesul de uscare nu ar fi luat proportii
atlt de lngrijoritoare, daci la cortegiul de diundtori fizici gi patogeni areitat nu s-ar fi aliturat
gi ace.sti ultimi paraziti din genurile Ophiostomu $i Erutinia, care au dat procesului de .
uscare un caracter intens, produclnd o boalil utor transmisibili, cu caracter acut.
'
Din arboril izolali s-au Putut izola gi deterrnina urmitoarcle specii aparlinlnd genurilor
Ophiostoma qi Eruiniu:
Ophioslorna oalachicum C. C. Georg., I. 'feod. Plalgpus, Xgteborus, Lgmexglon, Tomoxia ql
et M. Bad.; Ophiostoma roDoris C, C. Georg.
et I. Teod., pe st€jar ; Erwinia aalachica C. C, Georg. et M. Bad. ; Erwinia ualachica t. optca
C. C. Georg et. M. Bad., pe stejar (Q. Robur); Erwinia quercicoltt C. C. Georg. et M. Bad., pri
gorun (Q. pebaea\,
Dim pe scurt deserierea acestor specii.
Opftioslomc oalqehicum C, C. Georg., I. Teod. et M. Batl. prezinti peritecii cu uD glt
lung de 485 - 662 $,. Ascosporii sint ln formA de sernilund, cu extremitdlile asculite, de 3,6
- 4 p, lungime, Ca forme imperfecti (metagenetice) prezinti pe Rinotrichum ualachirum, ltolrite
de pe stejar din pAdurea Stejlret (raionul Gdegti).
Ophiostoma roboris C, C, Georg. et I. Teod. prezinti peritecii mai mari, cu glt mai lung,
de 476 - 900 pr, lungime; ascosporii sint alantoizi 9i mai mici, de 3,2 - 3,5 p lungima. Ca
forme imperfeite prezintd pe Hgalodendron roboris $ Graphium roboris. Izolati de pe stejar
din pAdurea Varnita ;i altele (regiunea Ploeqti).
Erwinia aalachica C, C. Georg. et Jtl. Bad. este un cocobacil, mic plui la mijlociu, cu
forme subsferice, oroidale eliptice sau de pi;cot, de I - 2,6 !r. lungime. Reduce o serie de zdharuri
fAri producere de gaze, Nu reduce nitralii. Izolati cle pe stejar din pidurea Yarnila (regtrr!
nea Ploegti),
Erwinia ualachica C. C. Georg. et M; Bad. f.. opaca este mai mici ca formd tipicS, coloniile
sale pe geloztr slnt mal pulin transparente. A fost izolat:i de pc stejar din pidurea
Bogdana (raionul Gnegti).
Erwinia guercicola C. C, Georg. et lI. Bad. se deosebe,te de specia precedenti prin
celule mai mici 9i insuqirea de a recluce nitralii. -A fost izolatd pe gorun in pldurea Lucieni
(raionul Gnegti).
Vom ardta pe scurt mai jos simptornele bolilor produse de accgti paraziti. Ei se introduc
ln vasele de lemn din ultimul inel al alburnului, de unde se risplndesc sub form{ ilsulard ln
{esuturile lemnului gi scoartei. Bacterioza nu se poate identifica ln mod cert declt pe baza
simptomelor interne. Activitatea bacteriilor se pune ln evidenli o dati cu inceperea circula-
{iei sevei; ln acest timp, dacd se descojette tulpina infectat{, pe suprafala cilindrirlui lemnos
se observe dungi longitudinale colorate ln brun-rogcat. In secliirire transversali'aceste
dungi corespund unor pete brune,"din regiunea unui grup de vase al{trlrate infectate. Aceste
pete pornesc de la o galerie de insecte.
La arborii viguroti petele rimln izolate gi prin dezvoltarea ulterioarir a inelelor anuale
slnt duse ln profunzime; tn acest caz se pot considera ca locuri de atac cicatrizate. La exem'
plarele deperisante, petele se mdresc, conflueazd, se lntind pe toati regiunea alburnului gi pe
lntredga circumferinli a tulpinii sau riddcinilor infectate. Examinarea mcrsului pctelgr ne
19 Btudti Ei mrcetiri. vol. X'l-
777

3ratii ci propagruea bastcriilor'se face.prin vase ln sens longitudinal gi pria celulele ra!e!o"
meilular tn sens transversal. Infeelia. pactryiei r.eggette la arborii pertect snnltogi, dat filnd
c{ se poato dezvolta submers tn eeva din vase.
Eramenul mic.roscopic ne arati cd baqteria din vase emtgreaze h Fsuturile lemnului"
scoartBl $i ale cambiului. Ea vegeleazl.atlt intracelular, clt gi lntercelular, l[r{a omorl celu-.
lelo vii. Ca urmaro a atacului, se lnreg;lstreaz{ reaclii ale tesutulul prin producerea de gone
de.rlni, h cuprinsut portiunilor cu bactedt fi prin astuparea vaselor cu tile.
Pe misurd ce bacteriile st[vilesc pnn aceasta circulafia sevei, aorul pltrunde ln vaee fi
asttet se pregAte$te terenul pentru invazia specillor de Ophiostomd. Acestea aegeteazL,b motl
normal, saprofitic tn ramurile uscate din cuprlnsul coroanei, tn care stnt introduse de lasecte.
In conditii do tmbog[tire a vaselor cu aet, speciile de Ophiosloma,trec ln stadiu parazitar li
pitrund prin vase, de obicei de sus tn jos, ln alburnul tnci tn viatd irl arborilor infectafi. Sinptomul
tnbolntrvirii alburnului se pune tn.evidenfi printr-o coloralie rnai albicioas[ a asestuia,
(ca urmare a. petxunderii aerului tr vase), iar duptr uscarea porfiunii infectate, vasele se umplu
cu o refea de hife negricioase.
Dup[ invazia speciilor de Ophtostoma procesul de formarqrde tile este mult sporit li ca,
urmare, circulatia sevei ln portiunilq infectate lnceteazi total.
In sectiune trausversal[ alburnul uscat prezinti puncte negricioas€, iar ln socfiune longitudinald
linii negrtcioaso, produse de hifele ciupercil dezvoltate ln vasele largi. Se. observ6.
ctr, dac{ la tnceput bacteria a pregtrtit terenul pentru ptrtrunderea ciupercilm, o datd ciuperca
intrati elimintr bacteriile, iar simptomele .bacteriozei dispar. Fenomenul constitule qn exemplu
tipic de atac combinat cu etape do alutor li antagoni$te
Din cele de mai sus se vede c{. uscarea stelarului se aseaminl mli mult cu ussanea ulmului,
lo ambele cazurl intervenind agenti care produc astuparpa (tromboza) vaselor, optirse
circulatiei Bevei prin inelele periterice ale alburnului $i pitarea alburnului, de irnde gi numele
ds alterare cromatictr a lomnului. Spre,deoseblre de ulm, la stejar Darticiptr doi agenli: o bacterie
gi o. cluperce; ln sfryit, virulenfa acestora este mult mai redusif oeea ce pOrmito stejarilor,
ln conditti bune de vegelatie, sE se refactr.
Stuiliul repartlflei parazitilor aqintifi arat[ o porfect_.i dcpendenti ds tactorii cllmatici,
edafici qi blotici ddundtori. StatiuDile de uscare a steJarilor sbt situato ps soluri compactc sau
put€Ioic drenate. Teritoriul cu cele mai frecvente usc{rl corespundc qu zona de inlluenfl a
vlnturilor calde gi uscate. de la sud-esl In aceste conditil edgltcG ii altmatice, ataculpanzililor
se iutensilictr iu arboretele degradate, la vlrste tnaintate, mai ales ln cele provenito din
listari sau rlnite prin exploat{ri nechibzuiter sarr prln aplicarea necorecti a metodelor de
tratament, mai ales a notodei prin tdierl succesive. ,
4. CEnCETAnI EFE(TUATE rN-ANU 106r $ 196g
In cursul anilor 1951 gi 1952 s-au efectuat oercet[,ri ln pd,tLurile : Mija,
Gruiu, Brlnzea; MH,rcegti, Neagra, Lucieni, Ailinca gi Stejnret, cuprinsc
in perimetrul precizat la lnoeputul acestei luoriri. A mai foet cercotat$,
qi pd,rlurea Dobruga, din dreapta Oltului. De aici lnsb s-au cufes numai
iafe ca"e privesc'pioblemele -d,o amenaiare a p6durilor. S-a recurs la
acea,st6 solu.tie, deoarece celelalte p5d.uri, tr eare s-au efectuat cercetd,ri
de regeuerare, ameUorare, pedologie Si fitopatologie 1-a1r fost amenaiate
gi nu s-au putut reoolta toate tlatele necesare unui stualiu de aceasttr, naturtr-
Toate baaurite cercetate Blnt situate in regiunea colinelor joase qi mai
ales ln zona de treeere d.e la regiunea cimpiei la cea a colinelor.
Pd,clurile fir care s-au efeotuat cercet{,rile au fost astfel alese inclt s6,
prezinte situalii clt mai yariate, atlt in ceea ce privegte grtuYit'at'etu fenomenului
de usiare cit qi contliliile stationa,le gi cl.intre acestea mai ales cele
edafice, iar metodele cie regen'erare qi-refacer6 stabitite sd poat{, fi ctt mqi
complete.
r7s

Pent'ru exemplificare dh,m mai ios o scurtS, . descriere a citorva din
aceste pdduri.
Pidurea lfiiia este situat5, pe terasa Cricovului,la nord. d,e Moreni. Este
un codru de gorua ou pufin stejar pedunculat (0,9 gorun * 0,1 steja;r).
fn[,]!imea medie a arborilor este de 25 m, iar diametnll tLe 45 * 50 cm.
Conriisten{a arboretului tn prezent, duph, extragerea arborilor uscali, variazd
lntre 0,4 gi 0,8. Subarboretul, instalat sub formd, de ochiuri, este
neregulat rd,splndit, suprafala acoperitd, variind fur diferite p6,r!i ale pdtlurii
de la 30/o pinh la'7ia/o, ln medie 50o/o. In ochiurile ocupate de subarboret,
consistenla acestuia fiintl mijlocie, litiega este relativ sublire (grosimea
aproximativ 1 cm) qi tasatf,,. In spaliile ilintre ochiuri, pfltura vie estr:
abundentil,.
$olul este in-telenit, cenuqiu-deschis de podzolire secundar5', cu inmltrqtinare
superficiald, period,ic5, qi cu slab5, hleizare in orizontul B.
La to-ti arborii existenfi se observ5, usc6ri in eoronament in propor{ii
rliferite. I-,a cei mai mul-ti (cca. 75o/o\, nscarea a cuprins 25 - 30o/o d,itt
coronament; la ceilalli, aceasta este mai pulin avansatd.
Pidurea Miree'qti este situatd, atlt pe terasa Cricovului, cit qi pe teren
rnai jos, cu caracter de luncd, inalt5,.
$pre tleosebire cle p6durea Mija, pidurea este codru cle stejar cu pulin
gorun (0,9 stejar -l- 0,1 gorun). Din arboretul b5,trin n-au mai ri,mas decit
a,rbori lzola|,;i, cu ind,llime ce variazd' in jurul a 22 m qi diametrul cle 45 -
50 cm.
Tineretul de stejar fur amestec cu arlar td,tf,r5,sc gi p6,r, precum ,si subarboretul
format tlin pi,ducel, m5,ceq, lemn ciinesc gi porumbar este redus,
formind ochiuri ce nu acoperd, decit 10 * 16% ctin suprafa!5,.
Solul, complet qi des inierbat. este d.e tipul cenuqiu-d.eschis t1e poclzolire
secundar[.
Arborii bdftdni ee a,u rnai r6mas au coronamentul uscat in proporlie
de 30 - 35%.
Pidurea Neagra este sit'uat5, tot pe terasa Cricovului. Dste un codru
cu o compozitlb intermediard, intre aceea, a p5durii Mija qi cea, a pbdurii
M6rceqti (stejar 0,71+ gorun 0,3). fndllimea arborilor variazd, intre 28
qi ' 30 m gi tliametrul intre 55 gi 60 cm.
fn cei,a ce privegte consist'onla arboretului, pddurea Neagra prezint5,
tlou$ aspeete foarte diferite. Intr-un arboret consistenla este.de 0,7 - Or8,
iar ln altul vecin, situat ln aceleaqi condi-tii sta,tionale. despirfit_de prirnul
numai printr-o linie somierd, consisten-ta a tost redusd, la 0,3 - 0,4 prin
td,ieri principale.
In arboretul cu consistenla mare existd, un subarboret continuu. Pd,tura
moarttr, este abundentd, qi afinatd,. Pdtura vie lipseqte. fn arboretul cu
consisten$a micil, subarboretul lipseqte sau este extrem de redus; probabil
a fost distrus cu prilejul efectutrrii td;ierilor principale. Solul este complet
qides inierbat. fnambele arborete solul este de tipul brun-cenugiu (podzolit).
In arborotul cu consistenfa de 0,7 - 0,8, cu subarboret, starea d.e
vegetafie este bun5,; uscarea stejarilor b6,trini nu s-a prod.us nici cel pulin
la virf. In'schimb, ln arborotul cu consistenla redus5,, toli arborii au oorouamentul
par$ial usoat, uscare eare ajunge pind, la 600/o din coronament
sau chiar mai mult. De asemenea,, aici al fo$t, $i arbori cu uscare mai
ava_mattr, chiar totali,, dar aceqtia au fost extraqi anterior cercetflrilor.
trle m5,rginim la aceste exemple. Din ele rezri]td, varietatea intensittrlii
procesului de uscare qi a concliliilor edafice. Aceste elemente sint
amplu unaliz,at'e ln capitolele respective din lue,rarea de fatd,.
17$

Materialul a fost sistematizat in funclie de speeificul cerceti,rilor -gi
Anume : clima, Solul, regenerarea, arboretelor Cu refaCerea pe oale artificialfi,,
amenajarea plduiilor ryi concluzii g-enera]e..
. O u doua"parte'a lucrd,rii; cuprinrle lndrumdrile tehnice lintq,gplte^ng
baza concluzii'ior tlectuse din cercete,rile efectuate. Acestea, de altfelr slnt
instrucliunile publicate in anul'1950, imbun6tf,,tite ln urma noilor cercetd,ri.
rr. pARIOADELE DE USCACIUNB SI DE 5ECETA ln tnmTORIILB
FORESTIERE CU FNNOMENE DE USCARB II\TENSA--
PerioatLele de usc5ciune qi de secpti reprezinti, o probleml compleTS,.
Factorii care intervin jn_ pi'oducerea
..acestui
fenomen sint numeroqi qi
interacliunea lor clestul tle complicati.
Tn tez6' generald,, seceta inseamnd, uscdciune - atlici, lipsd, de pr99ipitalii
- la-care se i,claug5,,in perioadele tle vegetalie qi temperaturi riitieate,
care dePd,qesc normala.
iauzele caie provoacd, aeeastfl, stare atmosfericd, au fost studiate qi se
gtie ch ele so explicd, prin prezenla centrilor de mare presiune batometricd',
adicd a anticiolonilor.
Secetele au fost cercetate in lara noastrfi, t3l qi au dus la concluzia ctl,
situaliiie atmosferice in care se ivbsc se pot lmp5,r!i ln 4 categoriiSi agurye
I
un riraximum barometrio ln estul eontinentului - maximul siberian
._ (situafie mai frecventi toamna gi.iarna) ; -
un miximum barometric lntins din vestul continentului plnh, in regiunile
noastre - m&ximul azoric - (situafie mai frecventa, vara) ; -
un briu de mare presiune intre'est qi vest, rcalizat' prin unirea celoi
doud, maxime - azoria qi siberian - (situa{ie'mai frecventS, toamna) gi
un centlu d,e maximd, presiune ln Europa Centrald,.
Un stucliu ite ctetaliu [9i] asupra secetei ttin anul 1946 confirmd, qi pentru
anul 1946 aceste concluzii generale.
Din acest cad.ru mare al probilemei, in mod. obiqnuit se merge .la.
o cerccta,ro
statisticd, d.e detaliu, pentru stabilirea, perioAdelqr_de uscd'ciu:re-qi
d.o secet6. Se inlelege prin's6ceti qi usc5,ciune intervale de timp s-t-abilitg
in caiie itu se inregistreazk. preciplt$ii.. Astfel, 5 zile ff,rd'
precipdagii "onoeogiooal, ihseamn5, o perioaclf,-de uscficiune' 14- zile..consecutive filr{'
i,foi i" jrim5,tatea rece a anului qi 1O zile consecutive fd,ri precipitalii in
jumd,tat-ea caldd, inseamni, o perioadd, de seceti,.
Clasificarea aceasta iqi ari temeiul in consideralii agricole. .Plantele
cultivate anual, cu sistemul lor radicelar sgperficial, sint influenlate sen-
*iUii Ou varialiiie tte precipitafii, pentru care mot'iv petioaclele
aeestea scurte iqi "roiitAgtot au justificare.
In cultura forestieii, insd,, speciile care constituie p6clurile noastre iFi
intind ridd,cinile ln sol ta mar6 adincime, utilizind rezervele de api' din
*oi p"ov.tite fie tlin precipitafii, fie lin apa freatic5,. Din aceast6' catzd'
nu itnt afectate de lipia adpre'cifiitafii in mdsura in care resimt lipSa acestora
plantele agricole.
.- i" consecin!?, examin&re& perioadelor de secetd, qi uscd,ciune se va
tace fininctu-se ieima de reparti-iia precipitafiilor pe luni qi in cursul arflor'
r Indrumirl tehnice privind regenerarea gi ameliorarea arboretelor de stejar cu fenomene
de uscare intensr- Indrumdri tehnico I'C'E'S' No' 60'
. " de Dr. Ing. T, Blldnicd qi Aurora Tomescu'
r80

Deosebit de aceasta, se va cerceta gi efectul combinat al temperaturii
qi precipitaliilor aqa cum se exprimd, in intlicii de ariclitate, cum .5i distribu.tia
precipitafiilor, temperaturii qi umid.itd,lii atmosferice in crrrsul perioadei
de vegetafie, pentru a se putea desprinde, prin aceastd metod{,.
eontl.i-tiile climal,ice in care s-au dezvoltat pdtturile in cursul ultimilor 10 ani.
Se considerd,.deci o perioad6 d"e timp mai lung5, nu numai anul in carc
s-a produs fenomenul de uscare, pentru cd, aqa dupi, cum se aratd, ln altd,
lucraro [9], seceta nu apare dintr-o ilatd,; ci reprezintf, o consecinfd, a unei
serii de acumuld'ri de situalii defavorabile vegetafiei. Cu aceasti, ocazie
reamintim ,1i aici c5, defini{ia propriu-zisd, a secetei este greu d.e dat numai
in funclie de un ,singur element meteorologic - precipitaliile - sau de
doud, elemente meteorologice - precipitalii .si temperaturi - sau ehiar
de trei elemente meteorologiee - precipitalii, temperaturi qi umid.itate
atmosfericI
Ffi,rd, a intra iu consicleralii ecologice, trebuie s5, mertlion5,m cd fenomenul
de secetd, se produce propriu-zis atunci cind, concomitent cu lipsa
de precipitafii, se lnregistreazf,, qi uscarea plantelor. Dar este un lucru constatat
cd, fenomenul de uscare nu se produce intotcleauna cind cantitatea
de.pr:ecipita{ii este redus5,; apoi, la aceeaqi cantitate nu se produc efecte
cle secet5, in toate regiunile, pentru motivul cd, intervinqi'a$i factoride
exemplu. natura ,;i starea solului, caracteristicile microclimatice respective,
etc. Totuqi, precipitaliile reprezint5 impreuni, cu temperaturile qi
umiditatea atmosferich,, factorii determinanfi. De aceea se vor cerceta
aceste elemente climatice pentru regiunea dintre Olt qi Buzi,u, in care este
cuprinsd, zona ocupat5, cte pddurile de stejar cu fenomcnul de uscare intens6,
Ne-am servit de datele pluviometrice de la 19 staliuni: Pite,;ti, Piscani,
Cimpulung-Muqcel, Tirgovi,;te, I3robu, Clmpina, Ploe.;ti, Buzdut
Bucureqti, Alexandria, Roqiorii de Ved.e qi Strihare!, situate in zona ce -
cetati, ryi la periferia ei.
Pc'ntru examinarea inilicilor de ariclitate a temperaturilor, precipitaliilor
gi umiditd,.tii atmosferice in perioada de vegetalie, au fost folosite
date furnizate numai de 6 staliuni : Piteqti, Cimpina, Buzfiu, Bucureqti,
Alexanclria, Strihare!, pentru c5, numai aici se puteau g5,si aceste date.
1. ANALIZA. REGIMULUI PLUVIOMETRIC
Cantiti,.tile d.e precipita{ii inregistrate la staliunile pluviomet'rice menfionate
permit constatd,rile pe care le enumertrm pentrufier:are stafiunein parte.
Piteqti,, Judeeind. dupf,, cantit5,.tile lunare, deficitele pluviometrice s-au
inregistrat variabil in anii 1941 - t949, marcind o intensitate mai mare
in L942,1943, 1945, 1946, 1947 qi 1948 gi in lunile din porioacla de vegetalie
(tle exemplu in 19412, 1943,194b, 1946) qi in lunile de repaus vegetativ
(de exemplu in !94,2143,7945,1946,7947 qi cu deosebire in 1948149).
De exemplu, valorile procentuale ale deficitului pluviometric tn iarna
Ig42l43 au fost in deeembrie 79\2 - 94,2o/o, in ianuarie 1943 excedent,
apoi'in fetrruarie 1"943 - 88%, in martie 1943 - |to/orin aprilie 1943 -
33o/o. Deficitul continud in iulie - 47o/o, angnst * 87o/o, septembrie -
- 48o/o, octombrio - 67"/o.
In 1945 deficitul este aproape general; ln februalie 1945 - 93o/o, in
martie * 80%, aprilie - 25o/o, mai - 80o/o, iunie * 43o/o, iulie - 260/o,
auguot - 96o/o, BeBt€mbrie - 7\o/o, octombrie excederrt.
Situa{ia s-a repetat gi ln 1946, in mod continuu din iarnfi, ptni ln
toamnb gi anume : in ianuarie 31o/o deficit, in februarie 560/o, in martie
181

260/o, aprilie 59o,/o, mai 32o/o, iunie 33o7o, iulie ??o7i, august 61|o, iar uep'
tembrie 660/o.
'194?
Iarna Lg'i6147 a fost mult excedentard,, pentrq caprim[vara sX'
tie tle,*"*"oi,a cLeficitard,; de exemplu in-martie t9+f -76%, aprilie
- 70;0% 9i mai * 72%.
tn liiriit. este de demnalat de asemenea perioada cleficitartr, tlin septembrie
1048, cind s-a inregistrat un tleficit de l2o/9'
rl.in oo6o-Orie -
S7% din noiembrie - 8zo/",-din decembrie - 92o/o, din ianuarie 1949 -
sOtt/i. Ain februarie - g6itl";
'Situalii luna martie a fost excedentarl.
analoage se iritlinesc la Piscani, Clmpulung-Muggel $i ple^q*'
Ln Brebu se'conslate, un tleficit mult mai accentuat lncd, din anul 1940'
continulndu-so pin5, in 1949 ln tot timpul anului.
Din examit'tdrea datelor relinem de asemenea, ca un fenomen ftapant'
deficitul pluviometric inregistiat in anii 1-948 qi 1949 aproape pentru totalitatea
staliunilor considerate.
De exerirplqla pitagti, incepind d.in septembrie 19L8 pin5, in februaric
tg49 inctusi-v, s-a inregisirat rin defjcit fiuviom,etric pe_^timp tte 6luTI,
valorile procentual* oaliind irrtre 52o/o in septembrie qi
!60/0 i"_tqPry"tg.
Tra Fiscanr,, d.in iulie 1948 plne in februarie 194-9 (q luni deficitare)'

tn cani P - cantitatea preeipitatiilor anuale, iar T - temperatura medie anualb:
gontru indicele de ariditate lunar (t/ se folosegte formula:
rr
irr:72P
t+1ol
iln care, p qi t reprezlnttr valorile medii lunare de precipitafii 9i temperaturi.
In lipsa unor date complete a trebuit sd, ne limit6,m Ia examinarea indicilor.anuali
tle ariditate numai pentru 6 staliuni. Yalorile respectivo stnt
trecute ln tabelul 1-. Pe baza acestor d.ate s-au intoe,mit graficele de mai
jos (fig. 1 qi 2).
Piley'i
Slriharel
Fig. 1. Inilicii ile ariditate anuali, fafi de normali lrr stafiunile :
Piteqtin Strihare{, Chpina.
Chiarf,clin seria acestor date lipsesc unele observalii pe anii 1944 -
- 1945. i
In graficul respectiv am lnscris in abscisi anii cons@utivi 1941 - 1949,
iar in ordonat5, valorile indicelui anual cle a,riditate.
Irinia orizontald, intreruptd, reprezint5, valoarea normali, pentru indi-
€ele de aridibate anual. Dreptnnghiurile respective reprezintd, valorile
inclicilor*de arid.itate in anii 1941 - 1949.
1
.t{/rxandna Bucureslr Eazaa
Fig. 2. Indicii de ariditate anuali fafi de normali ln stafiunile:
Alexanfuia, Bucureeti gi Buziu.
183

1941
1542 .
1943 .
1944
1945
1946
rg47
1e4b .
1949 .
normala
1941
7942 .
1943 ,
1944 .
1945
1946
7947 .
1948
1949 .
normala
194r
7542 .
1943
1944
1945..
1946 .
1947
1948..
1949
normala
58,8125,4
_l 67,9
_l 0r0
I
67,0175,8
63,3119,8
7e,3147,2
61,2176,2
28,617,4
6'71 0r0
63,6145,9
YN
ulo
30,3
70,5
35,0
3,5
JJ
49,01
r3s,ol
n,nl
-l
n,*l
-t 78,5
20,115,4
1r5l l14
41,6t28,1
l14
39,1
34
7
2r7
72,8
1
Iniliell dc rrldltate lunarl ql anuall
Ale*andria
21,81 24,4147,8
21,31 8,5i 26,8147,2
60,4116,5
54,01 18,616517
1,el 15,11 22,5126,7
7O,41914
25,41 48,6130,1
7,8i 1,11 6,3114,0
3s,8184,0
48,51 19,1158,7
34,61 7,6116,5
3-1,11 10,11 20,7134,7
6,el 2,71 s,4l lg,2
30,0117,8
L2,11 r1y7
15,11 3e,1126,O
2,rl o,ol 7,7136,1
41,71
7,51 6,6122,O
1e,31 14,01 6,el23,7
40,8178,0
17,61 34,4165,0
6,01 3,61 3,41 2,5 11,2140,1
5,31 21,1122,6
34,51 54,61 8,81 0rl 15,1157,0
24,61 25,3125,7
27,2 22,91 5r9
Bucure$ti
2r,ol43,9
23,2130,9
69,21
tz,s
ro,ll rs,gl rr,rl
24,5 11,41 29,4153,5|
25,?l56,3
42,9 45,21 n,AI 43,4
22,4128,9
912 18,21 60,8124,5
14,41 3'3
42,2 50,51 2r,7127,5
26,41oo,
t
1,8 23,31 3,1 | 14,4
7,5114,O
56,3 11,21 23,6124ro
13,1135,3
10,1 1,91 1s,9154,5
12,71
3r0 8,81 34,11 69,1
5,01 at
60,5 1e,71 13,e1 32,6
9'11 1,4
oel
31 24 ll27 | 43
23
27,e1 8,51
I ro,ol s,el
| 24,01 2,el
I
o,ol 10,21
I
7,01 3,01
I
1e,01 6,nl
| 8,71 24,21
| 8,41 6,21
| 28,31 70,31
34,81
74,6
74,51
93,1
5'31
22,8
54,41
36,8
20,01
4,8
32,11
29,7
73,71
54,8
DR
16,01
n,ul
20,5
31 t
l21l21l
34
Tabelal t
27,6
35,0
22,9
34,3
15,2
23,1
23,3
17,4
24,6
21,7'
32,51 33,1
6,11 31,6
8o,?l 27,5
5,31 28,2
67,71 r2,8
56,81 23,2
69,61 29,8
8,01 18,5
29,51 26,2
37128
2l,l
37,9
29,8
63,9
71,7
6'4
21,819'6
16,0146,2
,,rl 612
;'l 49,9 ;,115,3
4'2]| t7,5 r8,1 27ro
|
7,41 1,5 3'3120,7
4,91 4'2 56,31 82,0
54,41 21,01 35,11 25,6162,7
22,0
19,51 2,71 2,31 14,41 o /rD ,,
20,71 7,61 17,51 1,ej13,1
40r1
2r,51 -l-l75,el 32,1 OR
14,51 5,01 3,71 33,11,ro
59,2
10,61 9,11 8,11 47,2145,5
132,5
23,21 3,21 2,rl 27,0160,6
61,4
2e,el 4,81 7,ol 1,ol 6'0
3,01 714 13,e15212
4,61 21,s1 5,21 2,7126,6
18,6
30,512E,3
25,01 36,9 21,21 19,71 22,11 22,0125,9
34,4
32,2
21,6
27,5
17,0
21,7
24,8
27,7
22,0
23,4

1941
1942
1943
1944
1945
1946
1947
1948
1949
normala
t
1941
1942 .
1943
194,I
1945
1946
1947
1948
1949
normala
1941
7942
1943
t944 .
1945
1946
7941
1948
1949
normala
''nndicli
de ariditate lnn&ri
Ctmpitta
108,3 42,4 26,4123,3
75,2171,9
38-81 'l 11,3 52,6152,8
110,1 1,4 trt 5r6 84,615,2
21,2 120,7 l 19,2128,5
15,7 ;,1 -r- 2e,2124,8
|
19,7 6, 2e,111-2,2
29,7127,5
77,3 103,3 2'31o12
23,0149,5
33,8 5, 3'el18,3
48,41
o, 49,51119
27,3179,3
44,0 4'1,3142,s
55,1[ 58,4
17t,2
174,9
65,1
50,6
33,0
3,7
61,8
140,7
25,7
8.1,5
Pite;ti
Striharel
"r l u*,
69,0
L7,3
15,7
51,8
33,5
41.7
32,1
36,0
44,8
TabeIuI 1 (continuare)
30,31el,el
49,3 r01,2 tnn 58,0
13,9113,3134,7
69,9.
4r3 40,0
23,213q5l
0r6 33,7 58,8 31,5
47.8136,3i
101,7 15,0
3;rl18,11
32,2 1' 108,4 2',
19,6177,0
-- 164,4 30,6
;'l e'6137,1
32,3 86,6 40,1
21,3121,8111,8
10,8 0,7 31,6
54,91e'11
415 54,3 18,5
35,7134,4134,3
33,8 42,2 1u
48,01 11,6133,6171,6147,3100,31
14,9152,2
7e,61 52,e156,8113,0156,5
12,01 17,411r0
46,3i90,1
25,41 95,5
25,1
2r8
4,81 3,7120,5168,2133,3
17,01 3,0112,4
9,6140,8
74,9
80,51 50,9152,t1
31,0
3,21 7,3124,?l
;.1 ,rrl ,t,
16,?l 27,0112,0125,3125,0
34,61 14,41
20,e1 o,9l 717
5,81 8,71 7r7
81,7157,0
34,3
26,1121,9
56r8
n,*l63,0
106,5
e6,31 7,110'0114,114n,5
17,11 15,01 24,6163,5147,6
1,51 55,113,9123,1163,5
21,31 36-512.8
40,61 35,2112,5
32,01 60,5110,3
31.7149,6
3,81718
8'7151,0
93,3
8,0
38,71 34,4135,9i
33,8138,6
32,31 22,6134,4
32,61 47,6 34,2
47,7
75,O
or0
19,8
27,2
44rg
5,1
0.0
29,8
14,7 23,51 sl,31 21,61 8,6 3,9142,O147,9
43,3 3s,11 12,e1 2e,31 6,6 9,014'el
7,3
,:t rt,4l 36,21 32,?l 4'0110,419,4
18,01 7,51 20,21 31,4 1s,01 36,0162,0
3r6 20,21 3,zl s4,il 16,0 3r,l 3'0141,4
23,4 16,01 21,21 e,3l o,o o'0112,1130,5
3r8 6,51 6,81 28,61 13,2 18,410'0125,0
0'0 5,31 48,91 64,31 6,7 17,010'31
73,5 B,el 1s,21 zs,jl 2B,r 46,e1e'31
21,4 rs,zl zs,ol 30,11 2s,o15,5121,01on
i,o
33,2
78,0
128,8
i,,
50,5
37,0
28,0
45,6
14,7
25,0
32,1
26,3
31,0
34,5
26,3
25,1
19,1
24,8
t7,5
23,2
18,2
2l,g
24,3
185

Eraminarea acestor grafice permite, cu rezerv[, in unele c;azrcri -
pentru anii 1944 - 1945 eind nu *vem d.ate complete, - constata,rea
ci incepincL din anul 1943, indicele de ariditate anual este sub valoarea
normal[.
Aceasta ne face s5, credem ctr, efeetele uscilciulnii au furceput sd, se oumuleze
din 1943, pentru a culmina tn 1945, contiiuintLu-se totu,;i qi tn anii
urmdtori, fapt pe care 11 confirmi, gi'eraminarea datelor privitoa,re Ia preeipitafii,
- unde deficitele pluviometrice stnt evid.ente.
Diir'examinarea ttetaliatd, a indicilor cle aricl"itate lunari il decursul
mai multor ani, se constatd, lnsd, ci, ln cursul perioadei de vegeta-tie, de
cele mai multe ori, indicele lunar de ariditate se situeazfi sub valoarea
normald, fie la inceputul perioailei de vegetalie, fie in plin5, perioadb de
vegeta,tie; prin aceasta se conJirmf, constatarea g,nterioard,, cd, perioada
de usc{,ciure pare a fi lnceput ln anii 1942 L943.
.-
s. coNDITrIr.E CLTMATICE lr rrnrOeDA DE VEGETATIE
Oercetarea perioadelor d.e uscS,ciune ne-a indemnat s5, verificd,m in ct:
mi,surd, sint satisf5,cute concli.tiile de dxisten!5, a pS,cturii ilr perioada de
legetalie (aprilie-septembrie inclusiv).
Unii autori consideri, c5, pidurea apare qi existenfa ei este posibilb
acolo und.e cantitatea tle precipitafii, in perioada mai-august, este d.e cel
pu{in 50 mm, cu conililia ca umitlitatea atmosfericd, s5, nu fie prea sctrnftil
(nu se ind.ic5, cifre), sau cantitatea minimi cle precipita-tii necesa,rl,
si nu fie mai mictr, de 100 mm, iar umiilitatea atmosferic5, s5, nu scad[ s1D
5o o/.'
Nu sint cunoscute datele care au condus la aceast5, regultr, da,r aga
cum s-a verificat qi ln alte !5ri. de exemplu in Europa Central5,, aceste
contlilii sint satisfd,cute in regiuni geografice intinse.
Regula este interesantd, ca formulare qi cle acee& am c5,utat sX, veri-'
ficd,m in ce md,sur5, sint sa,tisfficute aceste contlilii ln regiunea considerati'
rie noi.
In acest scop arn folosit datele pe care ni le-au putut [:urtTiza stafiunile
Strihare!, Piteqti, Clmpina, Buzd,u, Bucureqti qi Alexandria. Cifrele
respective slnt tr"cute tn tabelul 2. In acelaqi tabel am trecut precipitaliile,
l,emperaturilo, umiclitatea relativd, gi intlicii de arictitate. pentru a putea
irYea o privire d,e ansamblu.
Din t xaminarea acestor tabele constatS,m mai lntli, c[ valorile norrnale
de precipitalii qi urdiditate atmosfericd, satisfac condi$fflo generale
rlin regula menfionati,, cu mult peste limitele admise ln ceea ce priveqte
preoipitafiile. Deci, din acest punct d.e vedere, staliunile noastre se afld,
in cea mai autentici zond, forestieri.
Urmi,rind variabilitatea cantithlii de precipitalii cle la an Ia an ryi valor'ile
umiditd,lii atgrosferice, relipem faptul ci, in nicl un an nu se atinge
valoarea limitd, citatd nici pentru precipitalii qi niei pentru umitlitatea
irtmosferic5; dimpotrivd,, in ceea ce priveqtb precipitafiile, constatilry ch
a,cestea slnt chiar mai mari rle 200 mm tn marea majoritate a cazurilor.
Remarc6m insd, ci, ln unele perioade din anii recunosculi ca d.t ficitari
in precipitalii, cte exemplu ln 1945 qi J.946, pentru Alexandria gi Strihare!
- valorile oarecum nu sint d"eparte de aceste limite de orientare generalE.
Pentru a ne apropia de condi,tiile de la noi, putem considera ea perioadd,
de vegetalie intervalul aprilie-septtmbrie. In act'st interval de t'imp,
valorile precipitafiilor, temperaturii qi umiditnlii atmosferice ce
186

Valorile lunarc do tompcratur{, preeipltafii, rrmldltate atmosfGrle[ qi tnrtlGl
tate pontru lunlle aprllic - septembrle
1942
1946
1947
!-alorile de
temperaturl . .l
precipitalii....l
umiditate Yo .l
indici de ariditate
i
I
temperaturi I
precipitalii . . . .l
umiditate%...1
indici de ariditate .
I
rels I temperature .. .l
1948
I precipitalii . . . .l
fumiditate%...1
inaici de ariditate .l
I
temperaturfl I
precipitafii . . . .l
umiditate%...1
indici de ariditate .
I
"-*-""-| precipital'ii .l
umiditateY",..l
indici de ariditate .l
tempeiature
precipitatii
umiditate 7o .
indici de ariditate
temperatufe
precipita!ii
umiditate o/o .
indici de ariditate
temperaturA
precipitalii
umiditate o/o
indici de ariditate
I:l
'l
13r2
42,3
67,0
21,8
9r8
89,1
73,0
54,O
13,1
29,2
59
15,1
15,5
1'6
48
7r5
13,6
34,8
JI
t7,6
Alerandria
15,5
52,0
72
24,4
18,2
43,8
60
18,6
18,4
92r7
61
39,1
18,4
t5,7
52
orb
17,4
78,7
62
34,4
Lunile
runie I
19,6
118,0
70
47,8
20,7
168,2
66
oD,7
1e,e | ,r,u
19,0 I . 43,6
46152
7,6 16,5
I
22,7
7l,l
o/
26,0
19,5
1ti0,0
61
65,0
,*"
20,6
54,4
70
21,3
2?'l
5,1
ct
1r9
21,7
16,0
49
6,0
2113
22,2
63 8,5
27,8
40,5
58
15,1
24,1
7,8
46
2'7
25,6
51
0ro
27,9 I 23,9 | 22,2
58,7 | 54,6 | 37,6
55156159
22,0 | 19,3 | 14,0
Tabelul 2
do rrldt-
s€Dt€obrie
14,5
54,8
74ra
26,8
18,2
610
60,0
22.5
20,5
19,8
61,0
7r7
18,9
16,8
61,0
6,9
18?

1945
1941
r942
1943
7944
1945
1946
l'&loril€ de
temperaturd
precipitatii
umiditate %
indiei de ariditate
temperaturi
precipita!ii
umiditate %
indici de ariditate
temperature
precipitatii
umiditate o/"
indici de ariditate
temperatufe
precipitafii
umiditate %
indici de ariditate
temperaturi
precipita!ii
umiditate o/o
indici de'ariditate
tempelaturi
pr€cipitatii
umiditate /o
indici de ariditate
temperaturi
precipitatii
umiditate %
indici de ariditate
ts+z I temperaturn I
lprecipitatii...I
f umiditate 7, ...1
inaici de ariditate .
I
I
12,5
10,0
47
5'3
13,3
23,o
65
ll,4
9r3
72,7
74
45,2
10,4
86,0
78
20,5
10,3
39,8
62
23,3
73,2
21,8
61
71,2
1948 temperaturl 73,2
t?'2
cc
indici de ariditate
8r2
188
l5,l
2,4
52 1q
79,2
51,4
54
21,1
Bucute$ti
15,8
64,1
70
29,4
18,2
28'2
60
12,0
14,6
124,8
72
60,8
15,8
45,9
66
2t,7
19,3
54
3r1
18,0
44,2
56
18,9
77,1
?7,t
6E
34,1
19,9
133,5
68
53,5
21,5
It4,l
61
43,3
79,2
59,6
66
24,5
2L,0
71,2
64
27,5
27,4
38,5
58
74,1
23,0
66,1
56
24,0
21,6
144,4
59
51,5
19,4
169,4
65
69,1
22,2
100,9
63
34r5
21,8
74,0
7t
,,1 C
22,3
43,0
61
16,0
,rt
64,6
60
24,O
21,9
o/
oo
24,2
19,3
52
7rO
25,7
58,2
50
19,0
23,8
24,7
ot
8'7
Continuare lqbelul g
21,O
14t,2
ot
54,6
22,9
10,8
55
3r9
23,8
8r4
5()
2r9
27,7
27,0
62
r0,2
24rl
8r5
52
3r0
2L,5
63,7
65
24,2
l7,o
20,0
68 8r8
16,6
52,8
73
25,7
19,6
6r0
63,0
22,4
7914
35,3
65,0
14,4
18,1
62,O
66
26,4
lg,2
17,7
59
Iro
21,2
34,1
58
13,1
18,9
30,7
65
72,7

1941
1942
1943
1944
1945
1946
1947
1948
\-alorile de
temperaturd
precipitatii
umiditate 0/6
indici de ariditate
temperaturi
precipitatii
umiditate o/o
indici de ariditate
temperaturri
precipitatii
umiditate % . .
indici de ariditate
temperaturd
precipitatii
umiditate %
indici de ariditate
temperaturA
precipitatii
umiditate Y"
indici de ariditate
temperaturA
precipitatii
umiditate 70
indici de ariditate
temperaturir
precipita!ii
umiditate 96
indici de ariCitate
temperattrrir
precipitatii
umiditate o/o
indici dc ariditate
tbmperaturii
precipitalii
umiditate o/o
indici de ariditate
temperatura
precipitaiii .'
umiditate %
indici de ariditate
11,6
35,6
52
19,7
12,6
18,1
60
9,6
8,5
71,3
49,2
t2,2
11,6
50 6,2
1t
9,7
10,3
76,4
63
49,9
13,0
33,5
59
t7,5
14,4
3'2
54
1,5
13,1
8r1
53
4,2
1l,1
13,0
53
7,4
18,5
33,0
59
13,9
Ruzdu
12,5
44,2
67
27,O
\7,7
52,4
65
23,0
14,5
141,4
64
62,9
1'5,4
'1
19,6
40,4
66
16,4
18,9
43,8
59
18,1
16rg
126,6
61
56,3
LunIle
18,8
78,"1
69
32,6
1(\ I
107,7
68
43,9
20,6
79,0
63
30,9
18,9
61
20,7
33,2
63
1' O
20,5
39,1
60
15,3
23,0
74,4
54
27,O
21,4
54,2
67
')(t ,i
19,5
201,6
62
82,0
19,6
128,9
66
52,2
,to
75,6
63
28,3
27,4
142,5
70
54,4
21,8
51,8
61
19,5
21,5
54,4
59
20,7
21,7
56,9
64
21,5
23,4
40,6
56
14,5
25,4
31r3
53
10,0
23,4
64,7
59
2:t,2
21,4
77,7
ol
toQ
21,9
124,0
65
5,6
Conlinuare tabelul 2
21,2
182,9
53
70,3
20,8
54,0
68
21,0
22,4
714
54
2,7
22,5
20,8
56
/ro
23,4
13,9
CD
5'0
25,5
27,2
52 9'1
22,4
13,2
JI
4'8
roa
56,4
DI
21,9
14,0
70,2
.35,1
18,8
5r6
54
213
18,4
45,6
65
17,5
18,4
9r0
62
3,7
?o,l
22,4
61
8r1
18,5
5'2
(i1
2,1
17,4
16,1
ri0
7rO
16,4
12,O
63
5,2
18e

Anil Vslorlle de
ls4t temperaturd
precipitatii
umiditate 70 .
indici de aridltate
7942 temperature
precipitatii
umiditate %
indicl [e ariditate
1943 temperaturA
precipitatii
umiditate %
indici de ariditato
ts44 temperatura
precipitatii
umiditate %
indicl tle ariditate
1945 temperaturi
precipitatii
umiditateo/o...
indicl de ariditate .
1946 temperaturtr
precipitalil
umiditate o/o
indicl de ariditate
tg47 temperaturA
precipitatii
umiditate %
indici de ariditate
t948 temperaturi . ,
preciBita!ii
umiditete o/o
indici de ariditate .
1049 temperaturi
procipitalil
umiditate%...
indici ds ariditate .
Lunlls
Colrlinuuc tabclul t
sDdlle m&i iunie lulio augxrsi s€trtfrbfle
10,9
40,7
66
23rB
Iro
98,9
73
11,3
11rz
9,9
54 5;6
uat
Y
1111
21,6
57
12,2
1214
o14
52
0r2
11,2
32,4
43
18,3
918
2r5
48
1B
Qtmpi
12,g
143,5
74
75,2
15,5
11,9
64
52,6
13r0.
162,2
64
84,6
13,6
37,8
56
1912
16,8
58,8
63
29,9
16,0
64,4
62
29,7
15,5
49,0
ot
23,0
14,4
98,5
63
4814
16,5
60,6
63
27,3
a
1618.
168,8
7l
77,9
18,4
123,0
65
52,8
17,0
118,8
64
$12
18r1
16rB
65
28,5
18,1
5E,4
65
24,8
20,1
69,9
56
27,5
L8,4
110,5
65
49,5
17,o
72
15,9
1801
78
79r3
19,2
166,7
72
69,O
19,2
42,2
65
17,3
19,0
38,1
60
15,7
18,7
!24,1
70
51,8
20,0
83rB
61
33,5
2?.,2
a:
20,3
105,3
68
41,7
18,7
?6'8
62
32,1
19r1
8714
76
36,0
18,4 I
12,0
'11,9 | 168,5
70177
30"3
I e1,s
19,5
34,3
62
13,9
20,8
40,3
58
23,2
18,3
112,8
69
47'8
20,0
23,2
56 312
22,1
t:
18p
184,1
75
78,9
19rB
52,1
66
21,3
17,9
12i,2
65
5419
16,6
29,6
64
13,3
l7'o
E2,1
69
36.5
14iE
76$
74
36,3
110,2
39,6
59
19"1
19,0
46,7
73
1s'6
16,0
22,5
75 9'6
15,0
37,L
66
21,8
15,0
19,9
69
9r1

i.nli
1941
vrlodle de
t€mperaturl . .
precipitafil
umiditate o/o . -
indici de ariditate
1942 temperaturf,
precipitatii
umiditate %
indici de ariditate
1943 temperaturi
precipitafii
umiditate%....
indici de ariditate .
t9d,4 temperatura
prectpitafii
umiditate %
indici de ariditate .
1945 temperaturA
precipitatii
umiditate %
indici de ariditate
1946 temperaturd . '.
precipita{ii
,urlldltate /s
indicl de ariditate
ts47 temperaturd
precipitatii
umiditate 7o
indici ile ariditate
1948 tempetature
precipiiafii
umiditste % . ,.
indici de ariditat€
19t19 temtrraturA.
precipltetti
umidltatp %. . .
tndlcl de additate
I Lunile
I
Continuata tdbdtl g
r-
I I I t t--.--i-.-
I arrtue
11r3
59,5
67
33,6
8,3
86,8
lo
56,8
10,9
35,8
62
20,5
9'2
83,4
69
52,r
913
39,8
63
24,7
11r8
21,9
67
12,Q
13,0
50
72,7
45,3
56
%16
10,6
6t7
48
3'9
|
*r
Pitegti
i
r-iu
I tori" | *s*t I geDt€mbds
13,?l t7,7 1 19,8 I rS.sl rZ.S
148,3 l. 109,2 i 249,4 | SO.e I ee.o
6sl6elr0lzzlro
74,6
147,3 1100,3 l|14,e1sz,z
16,6
28,8
65
13,0
73,2
131,9
70
68,2
13,9
60
7712
16,1
50
7rl
16,5
55fg
65
25$
16,0
30,6
t54
14,1
15,5
135,E
70
63,5
!7rs
53,1
57
23,1
lg,4
138,5
69
56,5
77,5
84,8
66
33,3
19,1
75,1
62
31,0
'19,4
54,4
61
trt
20,6
63,8
59
25,O
19,3
99,0
61
40,5
17,6
108,6
7t.
47,6
16,E
142,O
64
63,5
20,3
30,3
66
12,o
20,0
42,6
58
17,O
19,4
84,4
67
%,6
20,8
57,3
,oo
20,9
23,9
76,4
lU
5,8
21,4
55,9
62
21,3
19,?
98,8
63
40,6
19,8
79,4
70
32,0
20,2
43,9
62
r7A
2l16
8r0
55
3,0
19,A
84,8
67
14.4
21,0
214
51
0r9
23,6
24,4
46
Er7
19,1
88,7
67
36,5
20,1
88,3
M
35,2
18,9
t45,9
64
60,5
17,8
2'3
64 1r0
t7,g
28,9
66
12,4
16,1
*
lo
17,2
16,1
D'
7rl
19,0
10,1
'lD
7r7
16,'l
6,2
63 2'8
15,7
26,9
M
12,6
15,2
21,7
73
10,$

1941
7942
1943
1944
r947
1948
1949
199
\rdorile de
temperature
precipitalii
umiditate 70
indici de ariditate
temperature
precipitaiii
umiditate % .
indici de ariditate
temperature
precipitalii
umiditate %
indici de ariditate
temperaturl
pr€cipitatii
umiditate %
indici de ariditate
temperaturi I
precipitatii . . . .l
umiditate%...1
indici de ariditate .
I
temperaturI
precipitaiii
umiditate o/o
indici de ariditate
tcmperaturi
precipitatii
umiditate 70
indici de ariditate
11,9
43,0
78
41,7
I,t
62,3
69
39,1
11,8
20,8
56
2rl
11,3
32,1
59
18,0
10,4
34,4
74
20,2
I
temperatuli . . .l 12'7
precipitatii I 30,4
umiditate ozo .l 56
indici de ariditate '
|
l
16,0
temperature .
precipita!ii
umlditate 7o
indici de ariditate
14,5 ..
13,4
60
6r5
13,2
10,3
58 5,3
Slrthatel
14,6
64,3
79
31,3
16,8
28,9'
64
72,9
14,2
73,1
69
36,2
15,6
19,0
5t
7r5
28,7
8r9
66
3,7
17,1
15,5
?l
6r8
16,5
108,0
68
48,9
Lunlle
20,1
54r4
tc
2r,6
20,1
73,3
67
rot
18,5
69
32,7
20,2
5org
53
20,2
20,4
87,6
34,5
20,5
72,5
61
28,6
18,5
152,8
68
64,3
18,1
55,6
60
23,1
iurie
2l,5
22,8
n,
8r6
21,4
17,4
D/
6,6
2\,5
82,5
58
31,4
23,0
43,5
54
16,0
2s'e
45
o,0
22,9
36,2
60
73,2
20,8
17,3
54
6,7
20,9
72,4
61
28,1
|
Continuarc tabclul 2
***,
22,O
24,0
D/
9,0
24,L
17,4
48
4,0
21,4
34,0
DI
13,0
25,7
4S
0,0
20,9
47,4
64
18r4
21,8
45,O
,t
17,0
20,4
I 18,9
56
46,9
seDtcmbrle
19,1
lL,2
OI
4r9
19.9
26,1
,t
10,4
17,7
83,2
/c
36,0
19,1
7'1
57
3,0
2t,o
31,3
51
12,l

catact(,rizeaz6, zon('lc rle step[, silvostcpi ;i zonii foresticr5, sint cele
t recrrtc in tahelttl 3.
Tabelul 3
Datele medii norntale asupnr preclpitrliilor, tempefaturii 5l unrklitflfli relativc a aomlril
pe zone de vegetalie, In perloada aprllie - septembrie
Stepn
Silvostepl[.
Regiuuea forestieri
SruVOS7'EPA
Alexandrict
PreciDitetii
lum
256,?
33C,3
448,3
1941
1942
19.13
1944
1945
1946
7947
1948
1949
19,1r
1542
1943
794,4
1 945
1946
1947
1 948
1949
1941
1942
1 943
1944
1945
1946
1947
1948
1949
18,3
18,0
17,O
remnemtnrl I Prectritatii
ocl-*
Umiditate
IIEG I tIN.[iA .I.'O RES
"I-ER.4
Bucure;ti
77,7
19,0
78,7
18,1
79,7
21,2
19,8
18,8
18,2
15,7
17,l
16,9
16,2
17,r,
. 19,4
17,6
16,7
16,5
14,9
16,1
16,3
Io, I
18,0
18,4
16,3
15,9
15,'l
369,5
274,8
327,6
252,1
732,5
2s0,1
310,1
315,2
426,3
I'ite;ti
7rl,2
330,6
332,0
182,5
201,5
280,4
503,7
448,8
Cimpinu
660,1
439,9
457,4
366,7
328,9
nlt,"
47E,0
60,8
60,0
61,7
68
62
64
6?
JO
5/
59
58
Dt,
'i6
b/
tf,J
t),
56
to
59
6ir
63
x72
-66
e91
. nt
,. .62
'. 58
65
62
66
18,2
23,2
33,2
Acest'e cifre au fost stabilite, fdcindu-se media datelor normaler din
cite 3'4 staliuni, considerate caracteristice pentru fiecare zond,, $i anume :
Cd,l[,ra$ir Br6ila, ArmX,gcqti pentru step6,; Il,imnicul S6rat, Buz6'u,
Tabelul tl
tralorlle de {omperaturd, preelpltalll, umidltato relativi a nerulrri li inillci ile arldltato
pontru perloaila aprllie -- septembrie
I e41l 17,1
19421
18,1r
e43l 18,:l
19441
17,8
e45l 20,0
9461 21,0
s47l 2o,1
e48l 18,e
949{ 18,ri
1041
L942
1943
7944
1 945
1946
I947
1948
1 949
1e,l11
1e421
1e431
1e44[
1e451
1e461
rs47l
1e481
1s49[
16,?
18,2
18,1
19,8
27,{)
19,4
18,,1
17,9
17,r
18,1
18,4
17,g
19,1
20,5
75,2
rR t
77,7
343,7
352,7
238,9
431,0
160,2
219,3
185,0
307,4
379,7
llttzdu
43G,7
267,5
219,4
232,b
216,3
143,(l
368,2
trihar
278,4
277,1
258,7.
189,9
742,6
185,5
334,:J
311,3
eI
l, Stualii si celceC*ri, vol. XV.
69
ri2
Jtt
63
51
o()
5it
OJ
58
GB
62
a:,
60
56
61
58
l)!t
70
ri5
58
59
53
59
59
l)t)
25,1
24,7
t7,s
31,2
73,7
18,1
72,3
21,3
26,4
32,6
tlt
14,7
15,1
14,7
31,2
2ti,3
20,5
15,4
21,1
13,1
9,4
12,7
23,6
22,5
Uuridtt*tea |
,.
|
,our"o u"
&ridit&te
2q,6
18,9
IrR
20,6
8,9
1ti,1
20,8
22,0
30,2
51,5
24,4
2,4,7
13,2
13,7
20,3
'37r8
34,8
113,1
33,8
34,4
27,6
?n
:16,0
37,2
193

Aletanilria, Ghimpafi-Ylaqca, pentru
.
silvostepd, qi Bucureqti, Ploeqti'
Piteqti, Cimpina pen{ru _regiunea
forestrera'
th i.aporfi cu aceste dafe s-au comparat valorile pre-cipitafiilor, temneraturii-Si
lmitlitd,tii relative in perioada aprilie-septembrie, pent'ru sta-
[i""ifu-"oti.iderate ih regiunea studiatd,, ajungindu-se la urrntrtoare]e concluzii.
"---Yalorile
precipita,tiilor qi temperaturii in anii 1941 -- 1949 arat{' c['
pAaurife situite ii regiunea'forestier5, propriu-zlsd au suportat in
-perio.?da
ig+S - 1948 un caracteristic zonei de si'l,aostep!, iar cele din sitroostend,unreEim
echiValent ""gifrr cu cel de stepd,, dupd cum.reiese qi din tabelul '1.
""-'D"-.,;;ilpt,,,pentru
regiunea de^-sitvostepd, consideyind datele din
intervalul a$ride--septembrid rle la Alexandrla qi Strihare!' iar pentlu
for^estier6, |e cele de la Bueureqti gi Pite,lti, constatf,m urmS-
""gioo*, toarele -'-tt^ :
Attnandriz. In perioatla 1941-1949,-^temperaturile numai in 1941
si f ++ au fost mai mi'ci O-cit normala (18'0"C) in timp ce precipitaliile tlin
i"":l.itri.-*trlto" 1943, 1945, 1946, 194? qi 1948 au fost sub normalfi
(339,3 ' mm).
Lutndu-se in consideralie insd, valorile medii ale t'emperaturii in intreg
intervalul 1941-1949, se'ob!,ine valoarea 18,9oc, mai mare decit normala
pcntru regiunea'rle silr-o,step5, (lp,p.'C).qi declt. not'mala peltrtr reeiunea
de step5" (1E,3"C). Pentru-precipil,afii'se obline o med'ie de 290'8
il*, ir1e, d; saois rirm norm-ala pentru silvostepl qi 256,7 mm
nortrrala -"-ii pentru st Pd,'
Sirinareg.Coirsiderindu-se fiecare an in pa1!e in pe,rioada 1941-1949
ternperaturile humai in 3 ani (1941, 1944, 1049) sint mai mici decit normati,
1is,o"C), cu observalia c5,-sint t'ot*qi aproape- de normald', de eremplu
1i,9JC in rg++ $i 1?;?'C in 1949; inrist,valorile depq'q9s-c normala
i"t"i"O i"-"aracteristicile pentru step5, i precipitaliile in 8 ani (observaliile
Aitr fS+tr lipsesc) sint su6 normali,. Yaloarea medie pentru 1emper^atura
in intervalirt fg4f -f949 ln perioacla aprilie-septemtrrie este 18,50C-,-mai
mare decit normala chiar pentru stepi, (18,3"0), iar caltitatea medie de
precipitalii c\e 2L.t,7 mm estb mai mictl chiar d.eclt, normala pentru stepa
(256,1-r '- mtn).
La llucure;ti. In toti anii consitlerali (19^41 -194-9l.tempera,turtr, :r,
fost mai mare'clecit tlormala, pentru regiunea for:estieri, ([7r0"C)r iar precinitatiile
'-- mai mici tlecit normala (448'3 mm)-
Vuio"ir" medii pentm aoela,;i interval au fost : t,emperatura, 19,0"C
fage ae-1i,0'C noimala pentm' regiunea, forestieri, consideratd,r 18l0:!l
p"ht"" silvostepir, ;i 18,3'd pentru
{."^pq,
iar precipit,afiile 299,0 mm fafii,
?le - 339,3 mm pentru silvostep5, gi 256'? mm-Pfnlru stepa'
I-,a,'Pi.testi.-Regimul ptuvibmetric a fost deficitar in pe'rioacla aprilieseptemtrrle'in
fieiare ai; rle exemplu 33-0,tlrn-ry in 1942,
???L0FT i"
ffr?a. f gf .i-, mm in 1t)45, 901,5 mni in 1946, 980,4 mrn in 1947, fa!,[, tle
448ri rntn,' normala penl,r'u regiunea -
forestier['.
jWediile pentru iniervalul 1541-1949 (ln perioacla ap-rilie-septembrie)
4au pentruiemperatur5, valoa,rea 17,fq fa!f;, de-norm.3'1,3' 17,0'C qi pentru
precipitalii (pe b ani) 322,6 mm ta1,X tte normala 443,3 mm pentr' regiirnea^forestlbre
qi 339,3 mm perrtru silvostepfi'.,
Mai expresiv'pare h, t pentru aceste situalii critice. indicele de ariditarc,
intrutit
efeciul conj-ugat al temperatulii- qj. precipitafiilor.
S" qi "*t'"i-A aiii pentru anii 194i-fg+g concluzia stabilitS' mai inainte'
,oo*" "'o"ti"*[, cd, ln'anii tionsiilerafi, in regiunile respeetive, condiliikr climatice
194

alJ fo|t modificate, pidurile fiind obligate si, trd,iasc6, intr-un rcgim ele
silvostepfi, qi stepb.
- De exemplu_ la.-dlenandria, in silvostepl,, in anul 1g4b, indicii de
alielitate au in lunil^e aprilie-soptembrie valorile: 84,6 i 7r6i '16,b; 6,g;
2,7 ;3,4.I1.anql 1946_: 15,1 ; 89,1 ; 26,0 ; 2,1; 0,0 ; Z,i liaieeaqi p'erioadX.
In medie, deci: 12,0 in 194b qi,15 in 1946 fa1d, Ae ZB,2 pdntru sil_
vostepd gi 18,2 pentru stepfl.
rlitate lunari au fost : 2!fi; B,1i I4,4; 7,0; 8,0; 7,5, iar in 1g46 : 11,12
1316; .2a,!; 1.9,0 i 6,4 i 13,1 pentru perioada aprilie-septembrie. In medie :
9,8 Si 16,2. r'espectiv pentru 1.945 qi 19a6, fa!5, de 3B,Z pentru zona
forestierS, qi 23,2 pentru silvostepf,,.
La Buzd,u, in silvostepd,, valorile ln 1945, au fost : 4g,g ; 1614; 1b,3;
]4r5;^5r0;_1,\,
igy in 1946 :I?,5; 18,I; 27,0; 10,6; 9,tl8,r. In 194?,
1r5. i 3,? ;- 20,7 ; 23,2 ) 3,2 i 2,l. In medie : 1?,3 pentrt 1.94b,, ld,t pentru
1946, 9,0 pentru 1947, tatd, de 23,2 normala pentnr silvostepd, $i fA,Z
pentru stepf.
- _ Lu ,Pitegti,, in
zona fores1,ierd,, in 1942 : 5d,8 ; 18,0 ; 56,5; tZ,0 ;
1!r!; 7r!; in 1945 : 24,7; I,li Z2,Z; 20,9 i 0,9 i 7,1, iar in 1946 : tZ,o;
?1,?.; ?5,0i 5,8i 8,7;7,7. fn meclie: 26,I pentru \942; 13,8 peni;rri
194-5 Ei 14,1 pentru 7946,'fa{5, de normala 33,2 pentru zona forestieri.,
23,2 pentru silvostepS, ;i 18,2 pentru stepil.
ha Btriharel in silvostep[,, indicele de ariditate a r.ariat dupi cum
urmeaz6: in 1945: zo,Zi 5,f ; B1,S; 16,0; 3,0;8,0; in 1946i tO,o;
24,2;9_,.3; 0,_01 0,0; 12,1, iar in 1947: 615;6,8; 28,6; LBr2; 18,4i d,0.
fn medie: 73,4 pentru 19,,15, 10,3 pentru 1g4ti ryi 12,3 pentru 1,g+7', f:,;tn
de 23,2 normal pentru silvostepd, osi 18,2 pcntru stepX.
umiditatea atmosfericx, un alt element important ln aprecierea condiliilor
climatice, corrfilmi, de asemenea caracterul d.o usc{,ciune in perioada
considerat[
In reaunmf. S-au a:ot"lizat mai sus contliliile climaticei in peiioada
1941-1_949, din zona cuprinsd, intre Olt gi BuzXu, ln care se afli, pi,dtrile
unde s-au produs fenomene d.e uscare intensd.
. -F_acest scop s-au cercretat, regimul piuviometric, regimul termic qi
indic Ie de ariditate.
Rozultatele analizri tluc' lu colcluziile urrn[toare:
a) deficitul pluviometric se inregistreaz5,, in general, inccpintl clin
1942, in majoritatea sta{,iunilor;
/t) tleficitul carzcterizeazri diversii ani, tlcla secetoqi la cxcesiv de seeetoryi ;
c) rleficitul pluviometric s-a proclus'repcrtat qi cbnsecutiv atit ln peril
oada, de repaus vcgetatir', cit qi in continuare, in perioada de vegetalic
activb;
d) condiliile climatitie realizate prin deficitul pluviometric qi excesul
de cd,ldurd, au cmat pridurilor de silvosfepx qi din zona forestierd,, in
perioada 1941-19,19, conrlilii respectiv de stepfl ,si silvostepf,.
Fenomenul cle uscare a arborilor este lnsd, prea complex pentru a putea,
fi explicat numai prin datele relative la precipitalii gi temperaturi. Acestea
au meritul cil expr.imd, prin cifre, cl anumitd, situalie criticd,-
In explica,rea fenomenului, d.eosebit de faptul c{, deficitele d.e preqanitalii
s-au repetat de la an la an, insofite fiintl de un plus de c6lduril
ln perioada tlo vegetafie, trebuie sf, se !ind, seama qi de ansamtrlul
elo{alli^factori: _ sol, condilii microclima,tice, vegetalie asociati,rete.,
studiali in capitolele urmf,toare,
105

Stuttiul insi rid.ici, o problemi de cercetare in viitor qi anume ; stabilfuea
condiliilor climatice optime ryi de limitd, pentru speciile forestiere
autohtoire care cresc in diferite conalitii stalionale ilin lara noast'ri'
rn raport cu aceste date optime qi de limitil, compararea condiliilor
reale'de la an }a an rra permite aprecierea anilor favorabili sa,u defavorabili
vegetaliei forestiere.
rrr. CONDITTI DE SOL.
,Din expunerea introd.uctivh, asupra naturii, intinderii qi, cauzelor
fenomeneloi de uscare in pd,durile de quercinee, reiese in mocl errident
existenla unor cauze ln legi,tur5, cu factorii_ de vegetalie, climfl gi so].
Efectul catastrofal al secetei, explicabil in mare part'e tocmai prin
starea boln{,vicioasd, a arborilor, nu s-ar fi produs dacfi nu existau cauzele
care au condus lQ aceastf,, vegetalie slabd,. Intre aceste cavzeintervine
puternic solul, prin :
a)-insuficienla apei cedabile in perioad.ele excesiv de uscate alo anilor
secetopi, datoritd, atit scd,ilerii sub limitele minime obiqmrite a precipitaliiloi,
' clt qi unor cauze agravante din solr qi anume :
- {extufa prea argiloasl qi compacitatea excesiv5, a orizontului B;
- lnflesarea puternicd, a orizontului superior, prin p6,qunatul- ablziv l
- concruenla redutabili a pd,turii d.e graminee qi alte buruieni,
mari consumatoare de ap5, in solurile inlelenite qi
- insuficienla spaliului fiziologic util in sol; _
D) excesul d6 apa, prelungit in primiverile umed-e, rlin cauza lipsei
de permeabilitate (qi drenaj intern) a solului.
nd,rl sn neghjnni alte cauze de prim ordin ale lincezirii vegetaliei
a pddurilor cu-fenomene de uscare intensd, - ca virst? prea inaintati a
ar6oretelor ptovenite din listari (in majoritatea cazurilor), r6rir-ea Pgtglnicd,
a masivelor qi izolarea bruscd a arborilor in alte cantn, defolierile
repetate d.e cd,tre insecte q.a. - sintem conduqi a accepta cd, graoele conatiU.
ae sol, ci,tate nta,i sus'trebuia consid,erate d,rept cauze 'primare esen!'iale
o,l,e Ttroceselo'r da uscare in 'pd'dttt'ile de quereimaa-
Aceste conttilii grele de sol ameninli qi in viitor - existenla pddurilor
d.e stejar qi goruri ctin situalii asem5,nitoare acelora cu fenomene de uscare
gi crebazd, fieOici
grele reactivi,rii vegetaliei p[cturilor cu lneeputuri de
uscare, precum gi refacerii pfldurilor cu usc['ri gravc.
Ceicetarle peclologice intieprinse s-au ficut in p|,durile situate pc
soluri grele cle terisfl, conuii tte d.ejeclie qi cimpii inalte de origine
aluviona'rd,, in care probicma solului se pune cu maximum-glq gr3,vitate :
Dragodana,, Lucieni, Brinzea, Neagra, M5,rcepti, Gruiu, Mija, Stejd'ret,
Negragi gi fuda l\[are.
"In'unele din aceste pd,cturi (Miia, Brinzea) s-au cercetat qi soluri der
coastd qi cle vale, cu condilii bune d.e regenerare naturald, a stejarului
ryi gorunului.
Cercetd,rile au constat din :
196
- studiul morfogenetic al solului
- determinlri de compacitate
- determiniri de umiditate
.- alelize granulometrice
' de f)r. Ing. C. Chirild, Ing. G. Ceuca ql chirnist I' Nonutl'

- deterrniniri asupra coefir:ien{ului rle higroscopicitate
- determiniri asupra coeficientului dc ofilire
- determiniri de humus
- determiniri de hidrogen de sc:lrirnlr
- deterrniniri de baze de schimh
* stabilirea capacitir{ii totalc de schirnb cationic
- stabilirea graduhli tlc satura[ie ln bazc.
1, STUDIUT, UORFOGETETI(] AI, SOI,III,LTI.
Pddurea Dra_godana situatd,la nord de Gi,e,gti, cring -si ds stejar [i gorun
cu suba,rboret de corn si qi ndducel. pdducel,. eu cu aconer.iro acoperire 4Oo,/^ 40% rii ,.o,oo rare Llo*on-t. elemenle .1,, tlt
subetaj; jugastru, ulm, sorb, cu ind,lfime; de 1s-i6 m qi diametrul dc
22 cm. Starea de veEetatie vegetalie rea. rea, arboret a,rborei; incremenit, innrprnpnif i,nrrnnhinl trurichiul acoperit q.nnnarif
de licleni; uscar,ea urga s--? s--a produs mai mult in apropierea apropierei, marginilor pd,rlurii.
" .sjl, cp.nusiu-d.eryhis de pgclzolire secund;rd,; infeleniti argilo,i si c.
slabi lileizare in B, cu profilul:
{r I ,l crD,
Ar : l-1 - 30 crrt,
un strat sublire dc frunze moarte, des lntrerupt, pe alocuri cu urrne de
rnocler.
b.'r-ccnusiu, lutos, parliai glorne'ular, s:irac i^ hurnus, cu co'crctiuni
[eromanganoase lnici.
cenu$iu-brun, cu dcse, mir:i qi nete pete rugillii. foarte srirac in hunrus,
foarte slab strtxtturat,
gi rnijlocii.
cu numeroase concre(irrni fcrornailglllLoilse lrici
As/li : 30 .l(i eur,
l}t : .11; - 76 c'r,
ccnugiu-gtilbui, cu l)etc rnari ruginii.
vine!iu-gl)bui, cu pete ruginii. argilos,
llumeroase corrcre! iuni feromarrganoase.
foalte ildesat fi compact, cu
Bz : sub 76 crn, brun-slab r-ine{iu, cu petc *tgi1rii, argilos, fo:rrtc l'desat ;i cornpi:cl.
t
Pidurea Lueieni, situat6, la vest rle Tirgovigte, pe l,er,asa Dimbovilei;
codru^de gorun .qi stejar, cu inillimea medie a'e':s m Di diametrut ae
3".-4.0:pi cgnfiften!fl 0,4-0,61 uscare inaintat5, n.rnai cca. 30 ]{, rlin
a,rbori fiind s5,n5,toqi.
Sol brun-porlzolit, intelenit, cu lrrofilul :
Ar: 0 - 17 clrt,
slab reprezetrtat, litier:i foarte rsublil.e, cles ltrtr.crupfir.
bruu-slab cenupi., par{ial structurat. cu glonre.ulc c''ruelrii, moclerat
bogat h1. hurnus. lutos.
,\, : 17 42 ctn, girlbui-ruginiu, ctl lrete rullillii til)ice, nlici 5i dcst:. cu infiltr.a!ii dcse do
huurus pe can:rh. do lame, lutos, glosolarr glomelulal pinli la nucifornr.
A1/I) : 12 * i0 c.u, marmorat, c:enuiiu-virleliu, cu petc;i.r,ine l.uginii (lcse li puleuricc, lutos
. 2rrgilos, nuciforrn.
B : sub 70 cm, sineliu-lrrclris, cu pcte lugiuii, argilos, indesat, cornDacl, slab hleizat.
- Pirlurea.lrija situat5, pe terras* ciicorrotoi, ra nord de -L\{.oreni; codr.u
d.e. gorun .;i stejar, cu consiste[.t5, neregulatd, 0,g-0,4, in care, in urma,
cxtragerilor, pr€domind, arbolii uscati pe mai pifin de'1/3 din 'coroand,.
. Sol j"!9iq"l!, cu o p6,t l_{A compactd de ierbirri, cu acoperire in majoritate
de 100o/o, formatfl tlin:
^
Agrosti's aul,garis,
-Poa.pratensis, restuca r'ubra) calarnagrostis eqtigei,gs,
cgnodon.ilact11lon1 rleronica ottici,nali,s, rreronica'chamaed,iis, tgsi;;ec:iii
tr,urnularia q.a,
19?

tipul de sol este podzolul ile degradare, cu- inmld,qtinare superficialf,,
periodicd qi cu s1ab5, hleizare in 8,. In punctul Mija 1, pe platoul terasei,
plofilul solului este urmf,torul :
A, : 0 - 10 cm, brun-cenuqiu, rnoderat bogat ln humus, luto-nisipos, foarte slab strut:-
-
turat.
A2 : 10 - 27 cm' cenu$iu' cu vine ;i pete ruginii, luto-nisipos, firi stfucturi. cu concre-
'
liuni feromangatroase clese, de mtrrimca nrazirei qi a alicelor tnici.
Ag/fr : 21 _ +3 pule'ricc ruginii, lutos, cu nunreroase con-
"",, :lfiil:i"l;rrJlil""*.pete
Br : 43 * ?0 cm, cenu;iu-brun, cu pete ruginii foarte putcrtrice 1i dese, urgilos. foarie indesat
ti compact, slatr hleizat.
R.: : sub 70 cm,
mai lrrchis dcclt f31, cu pet(r dese ruginii, ltttos, inclesat 'si
i#rill;it*,
Trebtie menlionat c6 clrenajUl interu al acestui sol este atit de redus'
inr:ib primdvara'de timpuriu, in gropile pentru llanta!'ii nd'vile'ste apat
care ategneaz?i imetliat deasupra orizontului B.
Piilurea Mi!a, punctul Mija 2i lntr-un boschet de carpenr.-alun qi
pd,ducel; solul bine acoporit de litierd,, neinierbat, prezintfi, profilql :
Ao : un strat de litierl de 4-G cm, cu un strat sublire de mull.
'\l : 0 * 12 cm, hrun-negru, mirunt gi totund glomerulaq bogat in humus,
,,n- 72 * 25 cmn gdlbui-ruginiu, slab colorat de humus, cu concreliuni ratc ferotnan-
A,-25-3? cm,
AaDoase, mici.
gilbui-ruginiu, slab colorat de hurnus, cu pete ruginii difuze, cu concre-
Arlts: sub 37 crn,
liuni feromanganoase mai numeroase declt ln profilul anterior'.
foarte marmorat, cenu$iu, cu pete ruginii mari ti puternice.
Dupd, aspectele orizonturilor Buperioa,re, solul apare mult mai pul,ln
podzolit decit inafara boschetului, de tipul brun-ro,?cat slab podzolit,
rtai bogat in humus, bine struoture,t in A.
t
Pddurea Miia, punctul Mija 3, pe coasta nordicd,, cu inclinaro -de
10". Begenerard deAsd, qi viguioasd, de gorun qi carpen. Solul praotiq liPsit
do ierburi, acope ril, cle litierd,, este de tipul podzol gS,lbui' cu profilul;
A6 + 2 - 3 cm, strat superficial de humus de tipul tnull.
Ar - 0 - 4 cm, cenursiu-negricios, bogat ln humus, Iuto-nisipos.
,fi : a * 14 cm, gilbui-ruginiu, sirac in humus, luto-rrisipos, mllos, slab structurat.
,\, : 14 - 24 cm,
-t',' - Z| - 42 crn,
gdllrui-ruginiu, foarte s{rac ln humus, luto-nisipos, mllos, cu ioartc m6-
runte concretiuni feromanganoase.
gilbui-albicios, cu accentuatea podzolirii prin hiclrogenezit, foarte sdrac
in humus, cu mici concreliuni feromatrganoase,
lJ - sub 42 crn, brun-rugitriu, argilos, practic lipsit de hunrns, crr tnnlte rii nlari concre-
tiuui fcronlanganoase in partel. sttllerioirr{.
Pidurea Gruiu, situat6 pe tera,sa, Cricovului, pe platou, la ptnctul
Coasta Secii; gorunet cu stejar, ca cca. U+ rli[ coroa,na a,rborilor
usca,td.
198

Sol inlelenit de o p5,tur[, erbacee, avincl acopelirea rle 100]d pe majo.
litatea suprafelei. Este formatd, din : Dactal,'is glo,m,erata, Calamagrostis
epigei,os, Agrostis uu,Lgaris, Poa pratens,is, Eesl,uca ,rubra, Curern sp., &.cgaria
colli,na q.a. Tipul de sol este podzolul de degradarc. eu inmil.stinare
xnperficiall pclioclici, qi slabi, hleizare in orizorrtul B, cn profilul : '
A:0 - 5 cm, brun-cenuqiu, cu rldicini de ierburi,
,\r : 5 - 16 cm,
Ar : 16 - 30 cur,
gdlbui-brun, sirac ln humus, luto-nisipos, lndesat, cu concretiuni dese
gi mici, feromanganoase, de 6 - 10 mm Q ,i mai mici, sdrac ln humus.
cenugiu-albicios, cu pete ruginii slabe, luto-nisipos, cu concre{iuni fero.
manganoase dese ca mai sus; foarte siirac ln humus.
As/B : 30 - 45 cnr, albicios, puternic tmpestrilat cu pete ruginii-rlescNs, lutos.
I]r:45-75cm, orizont marmorat, cenugiu-vine{iu-deschis, cu pete ;i vine ruginii-deschis,
argilos, foarte lndesat $i compact.
l]" : 75 - 225 t'In, ca Br, dar petele ruginii predornini tot mai mult asupra celor vinelii, pe
mlsura crepterii adlncimii, pentru ca sub cca. 150 cm si devinl ruginiu,
cu mici Ei slabe pete cenu$ii-vineiii.
C: sub 225 cm, lut-ruginiu, cu petc cenugii-vinelii slabe qi mici, cu pete, vine gi mici concretiuni
calcaroase ;i cu numeroase concreliuni leromanganoase de
mirimea alicelor mici (2 mm Q).
Pidurea Gruiu, acelarii punct. 6n desig ile goru,n pi curpen,. Solul neinierhat,
cu litieril tte 2-3cm grosime, prezintd, urmfltoarele oara,c,tere de
profil in orizonturile sup,erioare :
2-3cm, Iitieri proaspit?i.
Ao : I - 1,5 cm, strat de humificare, 1 cm humus de tipul moder.
A, :2 - 6 cm, cenuqiu-negricios, moderat bogat ln humus,$tructurat ln glomerule slab
,
A, :6 - 15 crn,
poliedrice.
gdlbui-ruginiu, slab colorat de humus, cu slabe pete feruginoase.
ai' : rs - 28 cm,
;ilffi|f;::tos,
cu pete ruginii dar nu puternlce si cu concreli unl fero-
AsiB - sub 28 cm, cenugiu-vineliu, cu put€rnice pete ruginii
garroaseqi
concrefiuni feromal-
Solul este lipsit de ierburi, birre acoperit de litierf,, gi tle humus.
mai bogat in humus ,;i mai structurat decit' inafara ace$tor desiquri.
Pf,durea llrinaea (Prahova), situatb pe terasa Cricovului; gorune
au stejar qi eu elemente de ,;leau (carpen, jugastru) ;i arbugti (pd,rlucel,
lemn ciinesc, salbe).
Majoritatea arborilor cu mai putin de 1i3 clin coroantr, uscat5,.
Solul, de tipul podzol de rlegradare, est€ in cea mai mare pafie puternic
in{elenit; pi,trua ierboasd, este formatd, din : Poa pratensis vat.
"e,ngusti,lolia,, Poa ,nem,orel,is, Agrosti,s aulgaris, Dactglis glom,erata, Cal,a-
'nl&grostis epi|ciost Chenopodium, rulgq?'e, Lgsimaehia, nu,mlileri& q.tu.
In pnncl,rrl Brinzea 1, pe platou, profilul solului este urmd,torul :
Ao:
Ar:0-11 cm'
practic lipsA, litiera fiitid foarle slatr reprezentate fi des lntre-
rulltri.
brun-cenugiu-deschis, luto-uisipos, sirac ln humus, iulelenit, slab struc-
turat, glomerulele hr majoritate turtite,
199

Az: 11 * 31 cm,
A"
- 31 - ir'1 crn,
A2iI]:5.trn-
cenu$iu-albrcios, slaD-gilbui, cu loarte putire $i slabe pete ruginii' luto-
ruisillos, foarte sitrac ln humus, slab structural, lrrrlcsat'
cenuqiu-albicios-g:ilbui, cu cca.30/o pete ruginii $i cu dese qi mici concretiuni
feromanganoasc, luto-nisipos, {oartc sjirac. in lrultrus'
73 cnl' nrannorilt, cenutiu-gllbUi, slab vinetiu, cu cca.50% petc;i vine rugilrii
;i foarte desc concreliuni feromanganoase mi{:i' lutos'
Br:23 -* 12;-r crn, slab rnarrnorat, ruginiu, cu ])cte 1i virre difuze, lutos, lndesat, compact
firir urmc lizibile de humus.
Bt:12it,, lll(r cm, ruginiu-brun, cu slabe pete ruginii-gilbui, cu mici concretiuni, petc ;i
vine feromaugallouse' lutos, lnclesat, cornpact'
Bg:18t'; - 2{0 cn,'
:,liilli Tffiil:i::::
('OlnPact.
"lt
T ili:l;: 'li:l"i;':lil il"",""l:
C : sub l.l0 r.tn, prezeltlutl clructere de I3, lut ruginiu, cu concrefiuni {eromanganoase
::liil:,:''-i',il"J,:J;:"Jl"1T',::ffi':1ili"::'1 il "l?ll,Lii
11cela$i lut ruginiu. cu mici concretiuni feromarrganoase, firti carbottlt
rle calciu.
Pentru a urmfl,Ii diversitatea conditiilor stalionale 14 funclie de caracterele
geomorfologice ale terenului, sla cercetat solul in aceastd, pX,dwe
pe un [rofil geoniorfologic mai variat, cuprinzind. pe-ling5, tera,sa--platou
ocupati, de pXduri de tiful gorunet-stejd,ret, gi co&stcl(, tera,sei qi valea
Rrinzei, care strflbate p5durea.
S-au f5,cut cercetd,ri in urm6toarele puncte :
Brinzea 4, in partea slperioune d coastei desud*s1rl-vest, cu
inclinare de 15".
B r i n z e a 4, pe acr:ea,;i coast'd,r cu panta t1e l0o, in part'ea infcrioa,r5,
a coastei.
Brinzea 3 (pe valea Rrinzei), la cca. l50m de firul apei.
Brin zc^' 3) (lie valt'a Brinzei), la cca. l0 m de firul apei.
R r i n z e' a 2, in pa,nta superioar{, a coastt'i de nord--nord'-est}
aproape * de platou, -se cu inclinare de 20o.
Co-astele caracterizeaz[" in genere prin condilii nai bune de vegetalie;
albor€tele slnt de tipul qteau cle deal, cu regenerare naturald, viguroisd,
a tutulor speciilor, ilclusiv a gorunului qi stejarului, ridicate pild,
la stadiul de nuieliq.
Profilele cle sohiri in punctele de coast6, Pe caf€) pentru economie
d,e spa.tiu nu le prezentd,m tlecit parlial in descriere detaliatfi,, arat5,:
P^e coasta de sui-vest, se constat6b poclzoiire mai putq inaintatd, tlecit'
pe platou,
"qolul
fiind de tipul brun, slab ro$cat, podzolit in partea supeiioi"e
a orizontului A, sau podzol gitlbui cu irodzolire puternic5, de hidrogenez5,
la trece,rea spre orizontuf g (aproximativ intre- nivelele 35-50
Im); oiizontul B, arpiilos sau argilo-lutos, &semd,nd,tor celui de pe platou.
-q.stt6l, in punctul Blinzea (coasta d.e sud. - sud-v.st); situat in partea s9perioaid,
a 6oastei, cu o inclinare de 15", profilul solului este urm6torul :
Ao: slab reprezentat, litieri foarte subtire $i lntf,erupte-
A1 - 0 - 8 cm' brun-cenupiu, lntelenit, lutos, structurat, moderat bogat ln humus.
Ac : 8 * 34 cm, ruginiu-deschis, slab marmorat, cu pete $i vine gllbui-cenutii, lutos'
nucilorm-bulg{ros, foarte strrac tn humus'
200

Ar/B : 114 - 51 cm, albicios, cu pete ruginii-brune, Iutos, practic lipsit dc humus, {trrl structuri
clari.
R : sub 51 cm, rugiuiu, cu foarte slabe pcte cenuqii-r'irlelii, argilo-lutos plrri la lulos'
compact, nestructurat,
Pecoastadenorcl-est solul este un podzol gd,lbui cu slabefenomene
r1e hidrogenez5,, poros lsi permeabil in orizonturile supedoare -,\t a. A'
In partea slrperioarf, a clastei, orizontul B este mai ridicatr ca fli pe
platoul - imediat apropiat.
Pe vale, in punctele relativ depd,rtate de firul vd,ii, unde aluviuniltr
au fost mai fin€, tipul de p5,d1re este un qleau de luncd, in care, stejarul
atinge cl. I cLb fertititate. Solul, iniertrat cu specij d! Carea, este de tipul
brun podzolit foarte profund, cu fenomene de hiclrogenez{, profuntiir,
lutos,lrecind in luto-argilos qi argilos pe profil, bogat, in hurnus' numai
intr-un strat supefficiail, tLe 5 *6 cm in rest s5,rac in ltumus, drenaj.ul intertr
relativ incet; cbncrefiuni feromanganoase mici apar chiar in orizonturilt'-
A, qi A' cre'scind ca numflr qi mirime in 'orizontul de tranzilie
$/B
135-55-'cm), orizont puternic pd,tat in vine{iu ryi ruginiu prin fenomenele
cle hidrogenezd,.
Tot pe Yale,-pe o figie apropiati, ile firul apei, unde aluvirrneaeste
mai grosler6 (niiipo-lutoa's5,), tipul.de pfidure este tot un qleau de lunci,,
iar sdiul t1e tipul imn-g5,lbui, nlsi$o-tutos, aproa,pe in monoorizont, sf,rac
in humus. Drenaiul intern este llun, orizontul R binc ruginizat.
Pddurca Llirrcqti (numit5qi MS,rceasca),situat5, atit pctc'rasaCricovulni
cit qi pe teren rnai jos, cu caracter tle lunc5, inalt[.
Il5durea de pe teras5, este un stejX,ret cu pulin gol'tul, in care pe alocuri
au mai r[mas numai arbori rari, ctt vegetalie lincc'd[' qi bub,hete d',
semin,ti$ der stejarr exemplare rliseminate de pi,r, arlar ti,td,rd,sc, apoi
tufe d"e p[tlucel, m5cefi, lemn ciinesc, porumbar. Conclilii grele de vegetalie
cu nete aspecte

B:55-120cm,
I : 55 - 120 cm, cenugiu-vlno{iu, marmorat, cu pete ruginii, cu foarte multe concretiuni
feromanganoase mici gi miilocii {1-B mm @), argilos, foarte lndesat 9i
compact
Bs : 12o cm plni brun-ruginiu aproape unitorm, cu rare gi mici concreliuni feromangasub
2 m, noase, lutos lndesat, compact.
Pidurea Nea.qra (Prahova), situete, pe terasa Cricovului. Este un stej6ret
cu putin golun, bietajat, cu rezerve dese de stejar (la cca. 1-0/1.0 m)
cu arboret mai tin5,r cle cring d.e stejar !i carpen qi cu un subarboret
abundent, dar neuniform ri,splndit, de carpen, arlar t6,ti,r5sc, ml,rr p6ducel
qi eorn; inierbarea lipsepte complet sau este foarte rar5,, in micile
luminiguli. Starea tle vegetaf.ie a arboretului este bunflr nscarea, tez,e*
velor de stejar nu s-a produs nici cel putin la virfuri.
In punctul Neagra 2, solul, acopetit tte litieri, este tipul brun-cenuqiu
(podzolit), cu nrmd,torul profil:
Lltiera proaspit6:
Ao: 0,5 - I cm,
Ar: 1 12 cm,
cu strat subfire de bumus de tipul qtoder.
j:"l"ry6:,:iat,ruto-mrros,
rips* de concreliuni
*i'_":::::r;i
rero-
A', :12 - 22 cnt, cenu$iu, cu slabe pete ruginii, luto-mllos, cu foarte fiici qi putine conrelirini
feromanganoase.
A: : 22 - 55 cm, cir A2 dar cu mai nrulte pete ruginii (cca. 50 %), destul de n€te dar nu
puternice, cu concreliuni dese feromanganoase mici gi mai rar miilocii
(3 - 4 mm Q); ln jurul concrefiunilor, p€t€le ruginii slnt mai puternice.
Asr/B : 55 -- 75 cnt, marmorat, cu pel.e cenuqii, brur:e-cenugii gi ruginii.
tsr : 75 - 120 cm, brun-cenugiu-lnchis, cu pete evidente ruginii, cu margini difuze. argilos
pinit la luto-argilos, lndesat, coDpact.
Bz: 12o - 220 cm'
iillili'lllT:.H:*TT,ff"::,h":.l,lilli,lJ:::;:-'J:l'
teazl usor ln perli mici' poliedrice.
8.8 : 220 -- 280 crn, ruginiu-g:ilbui, cu pete cenuqii-vinefii' cu pete fine 9i dendride feromanganoase,
luto-argilos, lndesat, compact.
Rr : sub 2tl0 cm, ruginiu-gilbui, cu p€te cenugii-vinefii, cu pete dese qi vine brurre-negric
ioase ;i negre.feromanganoase' nisipo-h{os, bine clmentet cu hidroxizi
de fier.
Punetul Neagra l. Arboret cle stejar cu consist'enla 0,1-0,8i ryb31boret
neregulat de p{ducel in grupri; solul par.tial inierbat-; 70lo din
stejari preZintd, uscdri incipiente, la virfuri; dgli pdqunat' s.olul mai.ptr$-
Weaz*lnc5, structura glomerulari pin5, la alunard, ln orizonturile superioare
(pin6, la 20-30 cm).
Solul, de tipll brun-cenusiu (podzolit'), prezintd, profilul urmfitor :
Ao neregulat, dezn'oltat mai mult sub tufele de arbuqti, unde se iorrneazi
$i un strat sublire de humus de tipul moder-rnull-
Ar : 0 - 22 cm, Lrrun-cenugiu, colorat de humus, cu foarte slabe pete ruginii Ei concreliuni
feromanganoase foarte rare gi mici, lutos, structurat ln glomerule
miilocii 9i mari, cu muchii.
201l

Az,:22 - 42 cm'
As/B: 42 - 60 cm,
Br: 60 - 22O cm,
B/C :220-320 cm,
cenu$iu, slab colorat de humus, cu puline pete ruginii 9i putine concrefiuni
feromanganoase mici, luto-argilos, structurat grosolan glomerular
plnd la alunar, cu muchii.
marmorat, cenuqiu cu pete gi vine ruginii, cu concrefiuni feromanganoase
dese $i mici, argilos.
ruginiu-gilbui, slab marmorat, cu pete qi vine ruginii mai aprinse, cu
pete Si vine subliri feromanganoase, a.rgilos, nu prea compact.
acelagi aspect, c€va mai accentuat ruginiu, cu pete negre feromanganoase
mai dese gi mici, neregulat rdsplndite; separalii calcaroase mai
dese ln partea inferioarri a orizontului; lutos, cu numerogi pori fini.
Pidurea Steiiret, situati in cimpia clintre lieajlor' ryi Argeq, care face
tuan:zifiia lntre crimpia joas5, de rlivagare Titu-Potlogi qi cimpia inalttr
Gfivanul-Burdea. Altitudinea 150-155m. Apa freatich, la 6-?m.
Pd,durea este uscatl qi exploatatra azi in intregime. A fost un qleau,
format din stejar cu frasin, ulm, jugastru, artar tdtd,rd,sc, putin tei, pulin
carpen, rar cel'.
Solul, format p€ un lut argilos cu rare qi mici
cioase, transformat cindva in l[coviqte, & evoluat,
care, din c az^ gxelei permeabihlbS,li a orizontului
t'uatf, podzolire profundi de hidrogenez5,.
Frolilul:
pietricele t1o roci silifipre
tipul brun-roqcat,
B,asuferitoaccen-
Ao - sl,ab reprezentato litieri subfire' lntreruptA'
Ar - 0 * 10 cm, btun-cenuEiu, cu humus, lutos, glomerular cu mucLii.
As: 10 * 35 cm, cenugiu-deschis, cu evidente pete ruginii, lutos, glomerular-
Ag/B : 35 - 60'cnr, cenugiu mai tnchis, cu pete ruginii accentuate, luto-argilos, cu structur5
, prismatic{, lndesat'
IJl : 60 - 80 cnr, trun-ruginiu-deschis, argilos, lndesat, compact, cu criptrturi mari ln
timpul secetelor. Se sapl greu.
Bg*80-140cm':I:;H:ll.jfi
J:Lil:'# ;i?,1'3;llll;,"#'i"llltl':",TTi";'.1
Ba : s ub 1 4 0 c"''
flH:'::':lll";,X11"-:i;ll'? #'H"ff ill; :ffi:"11,?l'.T",i1,1""'"
Rirtdcinile pitrund pin6 la 1,20 m,foarte pulin mai jos. Aglomerarea
rddd,einilor numai iu primii 30 cm.
$olul excesiv de compact in B qi chiar in Ar/8, impermeabil. Primbvara'
ir,pa stagneazil la suprafa!{'.
Pidurea l[e.ryra;i, situat5, pe conul rle ilejec{ie Dimbovila-falomila,
la 195*215 m altitudine. Apa freatici' la 9-11m.
P{dure de tipul quercet amestecat,, este formatti, itin stejar' cer qi
girniln. Prin fenomenele de usoare, stejarul a pierit aproape complet gi
a fost extras.
Solul, format pe urr lut roqu, gretl, eu puline {ragmente de pietrig
silicios md,runt, este url podzol cle degradare, rezultat prin podzolirea
203

unui sol brun-roqcat de pddure. Este puternic inierbat, btrtd,torit, uscat
aproape in perioadele secetoase.
Profilul:
lr:0 -- 10 cnr, brun-ccnuqiu, cu hurnus, luto-nisipos, mllos, In!.elenit, sllb glomerulrrr'
Ar/Aa:10
cu rtruchii, uscat la data observa[iei.
- 20 cnr. cenu;iu-brun, cu pul,in humus, luto-nisipos. trllos, compact. uscat.
Ag : 20 - 30 crn, ccnrr;irr-dcschis, luto-nisipos, mllos, foarte s;irac in humus, cu mici cotr-
creliuni fcromangauoase, compact, uscat.
Ar/B : 30 - 40 cnr, mlrunt, I)cstrit, cu pete rugirrii 9i cenu;ii nl)icioase. luto-argilos' cu llu-
lneroase concreliuni {erornanganoass, t:onlpact, u$or reavilr'
l).: 49 -- 85 crn, brun-ruginiu-descl,is, cu pete ruginii-deschis, argilos, colnpact, reavllr.
Be : 85 * 190 cm. bmn-negricios. slab ruginiu, cu pete ruginii, argilos, compact, reavin.
(1,: sub 190 crn. ca rnai sus, de culoare rnai dcsclrisir (rolcatl), cu seParalii de OOr(.]a.
Pidurea luda, (porliunea Iuda Mare), este aqeza't)6! in zona de divagare,
pe o parte joasd,-a conului cle dejecfie Dimbovila-Ialomifa' Fa!d,
iie r'eJtut donului- d.e dejeclie, aceastd,
-paite apare d"epresionatS,, udat5,
tle Piriul lui l{eagu qi Piriul $tiubeiului. Altitutlinea 210 -295 m. Apa
freaticd, la 2-G m.
Arboretul este un stejd,ret in care stejarul se afld, in amestec rar eu
ulmul, jugastrul, cire$ul, mdrul; subarboret d.e ar-tar, singer (abundent)'
pdducel, salbd, moale, lemn ciinesc q.a. Yegetalia a fost mai inainte viguroasd,,
stejarul atingind la virsta tle 120-180 de ani ind,lfimi de 32-34
m qi diametrul, la 1,30 m, d.e 50-100 cm.
{Jscarea a inceput' din 1936, proba,bil din cauza stagnirii prelungite
Ia suprafala solului a ap€i provenite din topirea z['peniIor, qi a continual,
in anii secetoqi ln pd,rfile mai ridicate ale terenului. tr'enomenul a culminat
in intervalul 1945-1948
IJscarea s-a,r pntea atribui qi originii a,rhorilor (16*tari gare au depd4it
virsta exploatabilit5,tii). In aceasttr, pf,dure se usucd, ins5, qi arborete tinere
de stejar, tle 60 de ani, provenite tot din l5,stari ; sint arborete pure, fd,r5,
subarborot, cu solul inlelenit.
Tot in aceastd pd,d.ure se ma,i observil cd, stejarii provenili din ld,stari
vegeteand, activ qi au creqteri mari, in arborete cu subetaj de carpen qi
subarboret d.e arfar qi arbuqti.
Solulr format pe un lut roqu cu pietri$ mare qi pietre mlate de granit
gneiss, cuar! filonian, jaspuri S.t!. este podzolit puternic in orizontul superior,
ruginiu in restul profilului,
Proiilul:
Ar: (t - 15 cm, brun.mijlociu. bogat in humus, luto-nisillos, cu strucl.urii glonerulari
buntr (flri rnuchii).
15 - 40 cm, girlbui-albicios, cu pdte ruginii-deschis, lutos, cu mici t:oucre{iuni fero-
Dranganoase, cu pictre rare, incomplet nuciform..
A j/rl - 40 - 60 cm, t'u aspect marmorat (cenufiu-gilbui, cu ruginiu), lutos, cu tlumcroase
concreliuni ferornanganoase mirttnte, slab prismatic'
lJl :. C0 - 1:J5 cnr, ruginiu puternic cu nuanll bruntr, cu pete $i vine cenugii, late de cca
1 cm, $i pete negrieioase, cu concreliuni feromanganoase) lutos.
I).. : 1.35 -- 18O cnr, ruginiu aprins, cu numero&se concrefiuni f,eromanganoase mici, cu multe
pietre rulate de 5 - LO im Q, luto-argilos.
204

Dragodana
l- 74.
35* 45.
10- 20.
I)ragodruru 3
I)ragodLna i
(srtb corn + piducel)
10-
1-
20-
50-
70-
20.
Ltuierti I
15.
.35.
60.
80.
10- 20.
10- 25
50- 6t)
90 - 100
l..,.tiietti 2
hliia 1
Miia 2
(lu desiq de carpen, pi-
,incel, alun)
li iitt 4
0* 3.
3- 12.
1',) _ .)',)
22- 38.
5- 1ti.
30-.lir.
80- 90.
Gruitt 1
Gruiu 3
(Coasta Secii)
5- 1ir.
30- 40.
2. CERCDTARI I}D. LAUOITATOR
Alcdtulrea.granulonretrlrh ln o/o din greutat€a solului absolut [scat, fir{
Pidum
Nivele
in cln
ir,7O
5.85
2,94
1,52
0,85
0,88
8,95
11,59
1,94
3,95
3,u6
6,50
4,6:.1
o,D /
4,22
1,31
22,46
8,95
22,41
17,82
9,31
'7.t,)
D, /C
20,34
2i,35
13,79
,{ ,o
31,65
19,90
:J5,80
zi,ss
2ri,09
22,0:l
11,40
26,32
!6,47
i I
27,o2.
1 0,161
i
I I
'r8,11i
I
I
23,88i
I
l
I
20,76i
10,831
s,77\
7,6:ll
i
I
ta ta
i
I
38,e4j
15,731
29,21i
i
19,92
1.1,90
19,70
20,tt9
20,76
I5,35
13,02
12.69
r?,79
13,02
12,86
II
I
38,?61 15,98
23,7$i t,) qo
I
I
i
42,30i
I
31,51 |
II
32,661
26,25 i
t2,711
31,32
19,13
17,17
I ri.53
1 $,73
16,19
L5,09
1 7,50
15,67
20,48
1 3.35
20,17
20,32
15,01
10,62
l4,7lJ
20,32
18,79
13,24
77,:11
20,85
1,1,93
)1 'tl
,ii.s,
22,5:)
2t,58
1 3,78
23,60
16,42
I'ahelul 5
hum,l,i ;i tarbon:t[i
40,4
28,25
I arrill
I lhurc
i;I
32,58
61,59
32,03
34,46
41 38,16
:t0,36 58,81
211,6467,59
27,4 04,90
32,88
JD' 23,88
26. 58,01
30,17 40
I
36,S31 24,41
27,83148,.11
I
i
I 38,371
I
40,501
I
i
42,261
3?,771
28,871
41,10
32,09
48

?[dure&
Nivele
in cDr
Ihtnna I
71- 25.
55- 65.
90 - 100.
240-250.
290 -300.
Brinzea 3
(pe valea
'0-
6.
10- 20.
20- 30.
40- 50.
70- 80.
Brtttzcu i'
(pe valea Ilrirtzei
(lirul apei)
0- 12.
'll: - 25 .
35- 50.
Ilrhvett ,l
(coasta ssr')
o_ R
8- 16.
20- 30.
40- 50.
60- 70.
lJrltvea ;
(coast.:r nllc)
0- 10.
10,-20
.10 - 50.
,1"i"'
B"inzea i'
(coasta nrrc)
0- 10.
10- 20.
20 -- :10 .
15 - i''it .
,illarceasru
10-25
,r5-- 55.
70- 80.
00 --,200.
290 - 300.
Xeagru :)
(l:{rI uscale)
0- 10.
10- 20.
:J0- 40.
70* 80.
Ste.jiret
22*32
40- 50.
140- 150.
180* 190.
:r06
IriD.
0,2 - o,og
28,48
21,39
20,56
21,63
11,81
77,17
12,81
9,41
+*e
35,58
.r/ 01
113,93
24,27
13,{i0
:t1,33
1 (), It,
Total
35,9"
24,9(
tt ,'7
25,06
1.2,9{
30,51
26,ti{
19,1i
"t,nnj 70,041
1(J
1.t,t
:10,92
30,14
41,ri(
.t4,24
18,97 24,8
7,4
614
18,82
r9 rq
13,47
15,20
13,,11
28,35
25,36
22,82
22,92
Pulb.lri
ltt
0,02 I
0,01 0.OO:l
I
- 0,01
t--
Oonlinuare labelul 5
-|r..lr"T8
* i
|--i-l-i
I r"t,t . o.oo:
i I tl, i
l----l----ri
l:;s,szl z;,ool J,rdl
l;13,231 {1,781 0,881
| 27,2211 50,511 0,8u1
I 26,63j 48,s11 0,661
I 31,r 1i 55.eol 0.661
llll
I - i - I
i 4,e7i
I 35,54i 33,961 1,691
18,12
| 19,53
1r1,31
J 16,17
I 16,03
zo,5,s
1 3,70
12,91
10,46
I ir,0ll
I
I
l-
14,93 I 20,61
fi;,'r
10,53
IJ,48
7,76
I 27,Sril I 7,(i9
,i,rtl 1,1,40
I 31,7.r1I
rJ,2l
1ti,8:Jl 11,91
3.1,9{i
73,:'ti
24,jt't
15,83
1.+,44
16,36
11'{l
JD, / t)
37,79
2.1,88
I ri,65
-
1 6,ri7
ra t,)
13,97
15,42
, D,Dt
17,61
] tr,.ro
i 1e,13
I
i
I
l-l-io,e4i
i 30,151 j2,8sl o,e4i
| 2e,66
j 51 ,221 0,54j
llli
l-i-l',unl
i lu.3ol 18,611 1,24i
] 14,e3i 15,031 0,.151
I s,sz
i
i
{-
1 'zz,tit
I
l-
I 16.93
I t-
I
iI
1.9,7-i
i i J.o1
I i
i '''j'
i 18,48
I
i 2(t.32
i 15,{;2
i 13,1.1
i r5.11
I 1ri,75
I
I
Il -
118,.{$
17,12
18,{r4 i1,1,94
I O,:J8
i r l,ris
I
i-
1__
ti
l
liti
l_l_i5,12i
I ro.36l 31.7s1 2.27
i ,- | 1,!7i
i31.s3l -17,:16l 0,57;
1-i-i-i
tiii
l-i-13,.18i
I ll7,9r3 :-|(),281 1,r01
i 28,e81 52,1e1 o,+;1
liii
i -l-!r,rol
139,9(;l 25.orJl 1,291
_ I | {),e71
i 35,151 51,281 o,r*l
3e,511 :j5,51i 2,$ i
: 2t).s91 51.581 1,1 i
28.561 57,001 0,u()i
i 31,661 51,081 1'011
: :] 1,361 50,U()i 0,261
il;l
i i I 3,1e1
35,5ril 22,821 1,071
L 32,e81 22,781 0,521
4r,051 0,3e1
j16,,16j
I 30,321 ;J3,921 1,31 i
I 2s,Etii 3e,351 0,eel
i 24,621 50,50i 0,e4i
I 24,201 50,801 0,861

a\i*"33N3s
ue /u/eu/pl/
S!
t5)
o (,
o
$l isisss;
eOOOOOt)
fr

3. CONDITULE DE SAl'unrrlrll lN BAZn sil DD ACIDIT'ICANB ALE SOLURILON
Lucieni
P[(lurea
Lucieni 2 (sub pirduccl)
l)ragodana 1
Dragodana 2 Pt .
Ps
Dragodana 3
(sub piducel-l corn)
\Iija 1
N{iia 2 (desi; dc carPeu, P:iducel,
alun) .
Mija 3 (coasti n"iu regenertiri) A1
Gruiu I
Cruiu 3 (Coa.sta Secii)
l)rlnzea 7
Brlnzca 2
908
l{lsele
cm
1- 15
20- 35
50- 60
?0- 80
90 - 100
t-
10-
30-
14-
35-
55lo-
1*
1-
10'
l-
10-
1- 10
10- 25
25- 10
50- 60
90- 100
7* 12
72- 25
25- 37
0-3
3- 72
12- 22
22- 38
0-5
5- 16
16- 30
30- 45
50- 70
80 - 100
1- 5
5- 15
75- 25
30- 40
1- 1r
77- 25
:10 * 40
55- 65
70- E0
90* I 00
5-
10-
35*
c0-
?$*
10
20
40
l4
30
45
65
85
10
10
9fl
10
20
10
20
40
{)U
80
Baze de
schinb
SB
m.e, 9t
16,62
18,43
27,10
31,20
34,70
9,35
7,89
12,3t
12,99
19,01
24,60
27,2O
27,30
1.6,60
20,15
14,46
19,15
8,78
9,89
4,75
10,20
19,45
18,30
26,00
10,20
7,80
15,56
Ll,17
8,96
7,63
12r77
5,95
6,47
9,70
23,40
25,00
20,95
t),t) /
6,52
17,25
8,84
7,22
15,50
27,50
30,20
26,30
15,42
I4,2O
77,50
1 8,98
16,90
Ilidrogen
de Bcbimb
sg
rn.e 9i,
1 2,50
14,78
15,25
10,41
11,04
11,50
13,90
tt,4g
10,18
10,35
14,00
13,35
12,50
10,50
13,75
11,05
11,43
11,43
9,35
8,60
6,52
12,5O
6,71
4,70
5,99
8,97
6,39
2,65
4,45
7,55
7,15
7,77
I,lo
14,80
72,95
oot
10,30
10,53
8,16
12,68
8,30
6,62
7,o7
7,80
6,88
4,3.1
15,30
17,13
18,52
Copacitete
de schimb
caiiouic
T
m.e. 96 .
29,72
33,21
42,35
41,67
45,74
20,85
2L,79
23,80
')g,17
29,36
39,60
40,55
39,80
27,10
33,90
25,51
30,58
tn 11
19,24
13,35
16,72
31,95
25,01
30,70
16,19
rort r
21,95
13,82
13,41
1 5,18
19,32
13,62
74,24
77,4b
38,20
37,95
29,97
16,97
t7,05
25,41
21,52
15,52
22,12
3't,57
38,00
:l3,1tt
19,76
19,77
32,E0
36,11
35,42
Tabetul 6
Gndul

I
Ptrdurea
Brlnzea 3 (rale)
Brlnzea
apei)
3' (pe valc llngA firul
Brlnzea 4 {eoasti ssv)
Brlnzra 5 (coast{ nne)
Rrlnwa 5' (coasti nne)
MArceasca 1
Neagra 2
Neagra ll (cu sulretaj de carpen\
StejAret.
Negrati
Iuda lAarc
l{ Studti rl
(:Drcctlri, vol.. XY.
0-
10-
20-
40-
/u*
6
20
30
i)U
80
0- 12
15- 2.5
35- 50
0-8
8* 16
20- 30
,10-- 50
60* ?o
0- 10
10- 20
40.- 50
0- 10
10- 20
20- 30
45-- 55
1* 10
10- 25
30* 40
45- 55
70- 80
90-100
0- 10
10- 20
35- 45
60- 70
90-100
0- 10
70- 20
30- ,10
40- 50
70- 80
0* 10
10- 22
22* 32
40-- 50
100--rI0
140* 150
1 80- 190
15* 21
70* 80
10-
60-
20
?o
BM de
Echlrnb
SB
m.e. %
9,09
9,34
8,69
8,39
7,24
8,77
ri,19
4,56
9,34
11,41
8,59
8,13
11,09
16,48
13,82
14,56
6,86
10,20
10,01
13,6{l
16,10
10,57
71,1O
23,80
18,60
22,7O
9,86
c)l t
7,16
25,6t)
27,1O
9,41
70,44
8,4$
8,85
10,13
16,02
11,75
15,40
13,r0
28,00
33,t.5
34,4O
7,0E
2r55
r0,11
6r{9
llialrcgen
de scblmb
Sr{
m.e. i;
15,75
11,76
11,96
16,30
23,77
14,79
7,5i
5,03
16,4{;
1 0,55
12,41
13,22
17,91
5,84
6,39
75,46
16,22
8,50
6,40
18,62
6r41
8,05
1o,47
5,33
9,05
7,25
6,45
4,98
5,95
9,15
4,98
5,34
,C|9
4,83
6,9E
19,59
6,47
6,06
5,28
5,04
4,46
2,62
r,84
29,9s
21,32
29,32
1tt,49
Cotttinuarc tabelul 6
CaDacltrtp
ile schlmb
eitlonlc
T
m.e. Yo
24,88
21,10
20,65
24,69
31,01
23,5ri
73,76
9,59
25,80
24,96
21,00
21,35
28,90
22,32
20,20
34,O2
23,08
18,70
16,41
32,30
22,51,
18,62
21,57
29,13
27,66
29,36
16,31
10,75
13,11
34,75
32,08
74,75
13,36
13,32
15,83
29,72
22,45
17,87
20,68
18,14
32,46
35,77
36,24
s7,o4
23,87
39,79
22.98
Oradnl de
stuatie ln
v%
63,46
55,73
57,92
66,02
/o,oD
62,77
55,01
52,46
63,80
42,27
59,09
61,92
61,63
26,16
31,59
57,20
70,29
41,45
39,00
57,65
71,52
56,68
51,46
81,70
61,17
'75,27
60,45
53,67
54162
73,67
84,48
36,13
21,86
36,26
44,09
65,91
77,23
65,97
74,47
?2,22
86,26
92,67
94,92
25,63
50,10
23,9?
51,68
:t00

es
tp
s. Q
-st
\
t
t
b1
€
s
ir
x
(:
rj
Rr
'"o
--\O
._....-o
s 9r
$3
B
-l*-o'
$ E;=$lg*St
dt-iS{ti6e
ooooo0(E@o
a.D tu/latqtl
g
o
DO
!l

Miia.
Gruiu
Brinzea (pe tsale)
Mdrce{i
I{ivele
cm
10
20
40
50
80
10
20
40
50
80
5- 10
10- 20
30- 40
40- 50
?0- 80
10- 20
.10- 50
70-- 80
o* 10
10- 20
30* 40
.10- 50
70-- 80
0- 10
10- 20
30* 40
40- 50
?0* 80
Ooeflctentd
de
groscoplcitate
5,O4
4,37
5,59
7,0s
12,53
5,44
4,92
7,36
1 1,26
15,02
6,82
6,43
1 3,32
14,57
14,81
7,08
8,60
1 1,16
4. UMIDITA1EA SOLULUI
Nir'ele
tliia
1* 10
10- 20
30- 40
60- 70
90- 100
drceEti
1* 10
10* 20
:t0-- 40
60-- 70
90-- 100
eegrd 2
1- 10
10- 20
30* 40
60- ?0
90 - 10(l
cmfictentul I o*tuouruo
de ofllire I totali *l
7,10
6r4l
8,20
10,40
18,40
8,00
7,O8
10,82
16,54
22,10
10,03
9,45
19,60
22,00
21,80
10,40
12,64
16,40
?'98
7
7,4o
"77
8,85
16,82
8,20
8,32
10,40
14,96
20,50
37,25
27,02
21,27
29,O9
27,30
21,52
18,62
24,69
25,72
32,26
21,63
17,57
19,76
20,90
8,31
8,10
10,90
73,32
19,84
70,02
9,14
14,74
23,01
23,2{;
17,12
1O,9O
23,47
23,4O
22,18
74,04
15,95
1 8,59
I,S7
s,02
LO,t2
lL,4O
12,5(t
8,37
9,37
L2,20
16,80
20,81
Tabelul 7
Apa
cedsbili
0,91
1,69
2,7O
2,92
1,44
2,oz
2,00
3,92
6,41
1,16
1,09
1,45
3,87
7,4O
0,38
3,64
3,61
2,19
1r99
1,85
, ,79
2,85
0,17
1,05
1,80
1,84
0,31
Tabclul 8
tomu
10x
lo,7l
9,5o
13,08
23,05
27,U
13,08
12,36
16,44
22,02
20,79
10,46
9,04
9,25
14,72
18.1 8
271

F
\
It/
\
N
20
t0
i4'
JO s
40 s .c
* 1' a
ar oo o@
o
a
&
,t
t0
I
ttgm/tm/
Uig, 5. Curbe de conrpacitate (1951i.
leoenda
@ Brinzea. vate
@ 6ruu
@ Ma'rccsli.n/;t/,e
mdn
@ Mua
@ Brhzea
@ tlirrcsli
@ Noira.cucarperr
o@oo @oo
4re
A Neagra lrua.ven)
@ t'tUa
@ 6ru,u
G) Erinzea
@ uene/t
Irig. 6, Curbe de compacitato l. : sol sIcD tnierbat, pe oale;
t. 4, t, 6: soluri de platou, inlelenite; .; : sol mobiliiat ln
tdbliamare; | - sol netnfelettit" birc aeoperit,
tl n *9rlrr'

il
rt
$+a
'* r,
n
&
90
//to
t0
tn
JO
A
a
;4t
i
c
tJ,
60
/0
BO
l-1
tl
ii
1t
It
q.
t
t.
!"r tr .l
lt
teceltld @ O O
t
I
t
I
@ 8r*2c.. plitlu hterbat
'
tub Aidacel
'
sub &r4a?n .2aiaccl
'
a Ft)t la /- /.dt;'m
Kgnf tn!
I.'ig. 7, (iurbe comparative de compacitatc ln diferitc corrditii
de sol. Brlnzea 1951
to5t9
/!O
e0
tn
q
/td
/60
/rt,

5. INTEnPnETAnEA nEZULTATELOn CERCETAilLOn DE TEnEN $I LABOnATOR
studiul morfogenetic al solurilor pf,d.urilor _de stejar qi g-orun c9
{9n9mene
de uscale gicercet6rile de laborator duc la urmtrtoarele constatdri:
c) Pd,clurile tle stejar qi gorun -solur! afectate d.e usci,ri intense slnt situate
- cir puline exceplii - fe g1ele, formate pe sedimente lutoase
fine, d.e terasf, qi conuri tle d.ejec,tie.
6) Aproap" t6ate solurile ace-stoi pddgri sint morfogenetic -pu!91nio
deSr;date, ajuns" la stactiul tLe potlzol cu fenomene accentuate do hidrogeiezilgi,chiarcuunl-nceputd'ehleizareaorizontuIuiB.
o1 Sriturite au un orizont B foarte dezvoltat, tl"e 3-4 $r care deseori
este'seatimentul lutos al terasei, transformat mai puternic pe gr-osimrea
,de 1,50-2 m. Lipsa unui orizont C sau formatea lui slabfl, la aclinci4i
,A* Zrf -f-* aovet-uqte ci, sectimentol P9 calg s-a]l forTat aceste soluri
:a ' fodt de natur6 sili-cioas6, foarte sd,rac ln minerale baziee. L
il') Textura solurilor ajunse la stadiul tle potlzo.l este nisipo-l-ut9asi,
ln orizonturile superioare Ar*As (cu cca. 251" a4gilil) qi- argiloag5, fn B
(cu b0-b8/o argitd). Aceastl repartilie a. argilei pe-plofil- 1tig. {) c&r&c:
tiefizeazd, sdiuri loarte grele qi compacte ln orizontul Br d9 tipul podzo'
,lului, formate pe seilimente-lutoase. Une]9-soluri.-(I.,ucieryr Dragoclana)
:slnt'lutoase lf orizonturiloAr*Aa @2-35% argil6) qi foarte argiloasb
in orizontul B (ptnd la 670/o argil6), fiind formate p9 sedimente m4r
,grele. Pe vdi, codiinutut tle aigile at sdtutui este mai red.us gi contrastrrl
fextural dintre A si B mult mai mic. ;
e) continutul tle humus este mai lnsemnat numai in primii L0-16
:cm ii solilui (3-3,5o/o in medie) Bpre a sc{dea brusc la valori foarte
coborlto (su5 ioToy;'ih general, loturife pot _fi oalif. icato oa sf,race qi
ifoarte sdiace in humus, cu toat5, lnlelenirea lor prin graminee.
,,
l) Capacitatea de schimb cationic, ileterminati cle concliliile de.tex'
turd,'Si ion{inut de humus, prezintd, curbe caracteristice de varialie pe
profil' (fig. 4), cu un prim'maxim in A, (16-24 m.e.o/-o)) cobortnd. brusc
ia o:r ioiiim'aUsolut in Aa (cca. lz-Lgo/ol gi crescind ?poi pulgrnic F
rorizontul B (gO-42oA) qi 6hiar mai mult. In sotudle de coast5, Ci dt
rvalo minimul'dinAr'-iri este atlt d.e coborlt (2L-22o/J, iar maximnl
rdin B mai pulin ridicat (29-BL%).
,, gl Textuia tind,, ar-gilo;u-6 U orizo$ul B, ca urm?rq a naturii rocii
1ttr&rtro Fr a proceselbr d-e podzolire, unit6 cu aryezarca lndeeatd a particri-
;Ielor, lipsa le structuri glomerulaii qi sd,rdcia in humus -bun, .cauzeaz$_:
acumularea gi tnmlbgtinarea periodicd,, primivara in gtneral, a stratu'
rilor superiod,re alo sblurilor (orizonturile At, Ao qi Ar/B)r- .:,. i
: Aoumularea insuficient[, a apei ln orizontul B al solurilor, deci insuficienla
---- tezervslor de apil cedatitl, in perioadele secetoase ale anului.
-'Un coeficient Ae 6titire riclicat if orizontul B (15 pinf, la 22o/o\,
€ee& ce ttenotd, cantitSli mici tle apd, cetlabil[, ln acest orizont in perio*'
dele uscate ale anului qi chiar inexistenla acestei ape, fur anii cu secete
exceptionale. Cercetd,rile din toamna 1052r atup6 o secet{, prglungitit
arati b6 majoritatea acestor soluri conlin in orizon-turile tuperioar^e num3i
pinfi,la Z"/" aph cedabilfl, iar ln orizontul B aceasttr, aptr, dispare, ln unele
,iazwi, pii,ctic oomplet. Aceastd, stare hid.rologic{, explic|, vegetalia
,llncecld, qi pretlispozi,tia arborilor pentru uscare.
- O 'co6ziune-
ricticatb, deseori exoesivd, a solului, cu deosebire in ori'
zontul B. Din aceasti cauz5- arborii cuceregc greu qi insuficient volum{l
2L4

necesar de sol, insS,mln!,area naturald, este grea, Ipuielii lgi dezvolttr, anevoios
pivotul, care se rd,suceqte puternic in spiralS, qi nu rareori se curbeazi,
in unghi drept gi se dezvoltd, orizontal; inlelenirea prin lnierbare puternic6,
cu graminee gi p5qunatul excesiv au agravat' qi mai .;mult condiliile
grele de a$ezare qi coeziune a solului.
Determinirile de compacitate executate in toamna anului 1951, destul
de ploios, au ard,tat cd, pentru pi,trunderea la 10 cm a virfului de l cmt
secliune aI axului compactometrului tle adincime, a fost necesar un lucru
mecanic atingind. in orizontul B valoarea de L4-17 kgm, in timp ce
in primii 10 cm au fost necesari sub 5 kgm (fig. 5).
Determind,rile ctin toamna anului 1952, duptr, o lungd, perioadi, secetoasfi,,
au stabilit curbele de compacitate din fig. 6, care evid.enfiaz6
lntre' altele : atingerea de compacitS,fi excesive ln solurile lnlelenite,
uscate gi tasate, ca acel cle la Mija (Z4kglcmz); compacitatea multmai
redusd, in orizontwile superioare ale solului din pdtlurea Neagra, cu 8ubetaj
tle carpen ; compacitatea mictr, pe intreg profilul, in solul bun d.e pe
valea Brlnzei; valoarea mult mai micd, in orizonturile superioare gi varia-
,tia pe profil a compacitilii terenului tlesfuntlat profund. qi bino lntre{inut.
h)Podzolirea puternic5, qi natura sedimentului roci, mamtr, sd,rac in
minerale baziee, at ca:uzat' o inaintatd, strrdcire 1n baze a solurilor ln orizonturile
superioare Ar gi At, adic{, pe o grosime cle 30-35 cm.
Tot acestea slnt canzele acidit5{ii lnaintate (valorile S ale hidrogenului
de schimb foarte ritlicate), precum gi ale gractului d.e saturalie in
baze coborit (2L-46oA mai trecvent) in orizontul d.e maxim6, clebaziticare
A, (fig.8).
i) Piezen{a unui subarboret de p5d.ucel, corn, carpen qi alte speciit
cu consistenli mare amelioreaz5, sensibil starea fizic[,, chimicd, gi biologic[
a acestor soluri. Astfel in fig. 7 se aratd, cleosebirile apreciabile in compacitatea
solului pddurii Brinzea, pin[, la mare adincime, intre suprafelele
inierbate gi cele de sub grupele bine formate de p6ducel, carpen cu
pdducel q.a.
, Determinirile d.o humus cle la Dragoilana gi Mija aratd, clublarea cantittrlilor
acestui prelios constituent ln primii 10 cm ai soluluir fursolit
d.e o structurd, buni,, sub boschetele d.e corn, ptrd.ucel, carpenr alun g.a.
De a,semenea, in pd,tluea Neagta, cu subetaj de carpen gi subarboret neincheiat
de pd,ducel, s-& constatat in orizontul Ar cel mai ridicat
continut de humus.
l) Yegetalia mai activd, qi lipsa fenomenelor de uscaro in ulele paraele
din pd,durea Neagra pot fi atribuite existenlei unui subetaj gi unui
subarboret, care iletermind, o acoperire bunf, a solului, o inierbare a lui
numai in luminiquri, asigur[, condilii mai prielnice do microclimd, gi
red.uc in acelaqi timp v5,td,mirile prin pd,gunat (neexistind iarbtr). Faptul
cd, anii pepeta!,i de secettr, atacurile d.e insecte qi celelalte calaze ale uscdrii
stejarului qi gorunului nu au cauzat uscd,ri ln aoeste parcele, ne ind.reptd,feqte
s[, credem cd, aceastd, compozilie qi structurfl, a arboretului, determinintl
conclilii ameiiorate de climat interior qi de sol, a fost salvatoare
pentru stejar.
Ia) Aceastd, interpretare este intd,ritd, de faptul c5, in aceeaqi pddure,
ln parcele despi,rlite de cele sinbtoase numai prin goseaua forestierl de
pe linia somierd,, dar cu arboret rd,rit prin t6ieri do regenerare, usoarea
stejarului B-a produs pe scartr, d.estul de mare.
Bezultd, de aici ind.icalii prelioase gi pentru metoda de regenetme,
ca,re trebuie s6 asigure men-tinerea pe timp clt mai scu$ a mgsiyului
2t6

ln stare de rtrrire, sprt: a se evita uscarea qi deteriorarea tehnologictr, a,
arborilor.
l) Situalii mult mai bune se lntilnesc pe coastele vtrilor care strtrbat
platformele-terase pe care B-&u produs fenomene do uscare intens6;
abunilenfa carpenului gi a speciilor de subarboret, aparilia teiului' igga,*trului,
regenerarea, abundentd, gi viguroasfi, a gorunului qi steiarului dovedesc
existenla unor cond.i{ii care lipsesc pe platou qi pe care este necesar
sd, ne striduim a le realiza ln cit mai mare md,sur5,, in toate situaliiltr
de platou. Aceste condilii sint : arboret mai strins, mult carpen gi alte
specii de amestec, subarboret abund.ent, inierbare foarte slab[, a solului,
tip d.e sol mai elab podzolit, ca coeziune, regim bidrologic ryi conilitii
generale de fertilitate mai bune decit pe platou.
m) Aceste constat{,ri conduc la conoluzia ctr, in stej5,retele gi goruneteltr
de terasi cu fenomene de uscare acoentuat6, eondi{iile de sol sint in general
pufin prielnice vegeta.tiei acestor tipuri d.e p6tlure I numai umid.itatea
ridicatb a climatului poate atenua aceste condifii. fn p[durile bd,trlne
de codru qi ln crlngurile oonvertite fur codru, vegetalia este ln general
pulin activ6, devenind lincedl in anil putin ploioqi.
n) La condiliile grele de sol, agravate prin secetele puternicerrepetate,
se adaug5, llncezeala arboretelor d.e vlrste prea lnaintate, provenite d.itr
l6stari, care trebuie de agemenea considerati ca o canzb primarf,, foarte
importantd,. Dar, aqa cnm se constati ln ptrtlurea Iuda q.a., arboretele
provenite din listari se pot usca gi la virsto mai mici (60 d"e ani in exemplul
citat), dac[, ttin constitu{ia lor lipsesc speciile de umbr[, ryi subarboretul,
iar solul este puternis tnisr'$af, lndesat qi uscat in perioadele secctoasc.
o) Anii exceplional cle secetoqi din ultimul deceniu, cauzlnd" reduce -
rea. prelungittr a cantitSlii de api cedabilI sub minimul intlispensabil,
au clat tuturor acestor pbduri o lovitur[ mortal6, duptr, care cauzele secundaro
- ciupercile, bacteriile, insectelB - au agravat qi grS,bit fenomenul
de uscare.
Constatilrile din pbdurea Neagra sfurt suficiente spre a ar5,ta c[' arboretele
bine inchise, cu subetaj de carpen qi subarbotet bine constittiit
pi cu solul nefurlelenit prin inierbare, reprezinti ln asemenea condifii
climat'ice qi de sol tipul tle pidure rezistent chiar la cele mai grele. incerciri
de eldin ss6]6gis.
p) Se poate d.eci formnla conoluzia cil ameliora,rea condi,tiilor de climf'
gi sol qi a biologiei arboretelor de stejar gi gorun din rogiuli cu fenomene
de uscarle.accentuat5, se poate rcalaa ptin pdatrarea conili,liil'or con,csenabib
ile consistenld, tn etaiul, superdor gi, pri,n, constitudrea unui subetai
ila carpen si, ake specii d,a umbrltr, ftrecunx gi a sa'barboretul,ui. ile pdducel,
eorn, stnger, alum g.a.
Excluderea cu desf,virqire a pigunatului din aceste pdduri este prima
condifie a indrumf,rii lor spre a'meliorarea generald, ardtat5 mai sus.
IY. ITEGENERANEA NATURALA'
In anii 1951 gi 1952 au fost efectuate cercetd,ri in pSdurile de stejar
qi gorun: Gruiu, Brinzea, Mirceasca gi Neagra din regiunea Prahova
(ocolul silvic Plooqti). Aceste pdituri sfurt situate, dup6, cum se aratir
amd,nunlit in capitolul anterior, pe terasele Oricovului, pe soluri grele
2t6
r de ing. N. Conrtantinescu qi ing, Al. Clonaru.

potlzoliter cu orizont B argilos, practic impermeabil qi orizontul A slrarr
in humus, tasat, in mare parte puternic infelenit.
In toate aceste pdduri, care reprezint[ condilii din cele mai grelepentru
regeneraler au avut loc uscari intense, ln urma cSrora au fost Cxtrasi
arborii total sau ln mare parte uscafi.
Ca urmdre a acestor extrageri, precum qi a tdierilor anterioare pentrtr
recoltarea posibilitI,fii normale a pSdurii, consistenla arboretelor iespective
a scdzut ln unele pd,rti pini, sub 0,3, ri,minind uneori, pe anumite
porfiuni, numai 'arbori
izola{i.
Ou oaazia cercet[,rilor s-air efectuat observalii in cele mai caracteristice;itua{ii
din lucrtrrile executate de organele tlin produc,tie (ocolul
silvic Ploegti).
Astfel s-a cercetat regenerarea natural5 in pfld.urile citate, ca urma,le
a t[ierilor principale efeetuate pentru recoltarea produselor pfidulii,
precum gi a extragerii arborilor parlial sau total uscafi. S-au urmi,rit.
pril efectuarea d.e suprafele de probi qi descrierea sitria{iei constatate.
stabilirea suprafelei acoperite cu tinereturi, in func-tie de divergi factori.
stabilirea procentului de quercinee din puezime, forma in care s-a produs
r€generane& naturali, (ln ochiuri mari sau mici, in pelie, etc.) in funclie
de situalie qi consisten$a arboretelor.
r. nEZULTATUL cEncrrAnil.on
Pentru stabilirea modului ln care pldurile cercetate se pot regenor:r
pe calo naturald,, s-au f5out observalii (dup5, cum am ard,tat mai sus)
in arborete ou consistenla gi graitul d.e usc&re diferite, sil,uate tn cliferite
cgndifii stafionale (pe platouri, versanfi cu diverse expozifii, funduri
do vdi).
In scopul unei evidenlieri clare a mo{lului cum se proiluce regenerareil
naturaltr, ln aceste pdtluri, rezultatele cercet5,rilor s-au concretizat ln tabelele
9-12. In cele ce urmeazd vom analiza suocint datele cuprinse in
aceste tab.le.
Din tabelul g rezultb ed, ln ptrdurea Gruiu, pe platou - und.e arbor.etul
btrtrin este format d.in gorun cu stejar, avlnd in prezent consistenta
Or4*0,6, iarprocentul cle uscarr: la data cercetE,rilor cca. 25o/o (din sslena,ntul
arborilor) - tineretul natural acoperl 25o/o din suprafa!tr, gi estt'
grupat in ochiuri. fn acest tineret, ochiurile, ln care gorunul se g6,seqte in
majoritate; reprezinti suprafele nefunsemnate, cea mai mare pa,rte a lor
fiind. formate din carpen (peste 9lo/d, ln amestec cu ulm {rar), jugastm,
ar$ar t5,td,r6sc, cireg, pi,ducel.
Pe restul de 75o/o din suprafald lipsegte orice tineret, iar solul este
puternic inlelenit.
De lndatd, ce platoul se inclind, uqor cd,tre unul ilin versanfi, supmfala
acoperit5, de tineret se md,regte treptat, pentru ca, lu micd, distarilI
de buza versantului, acesta si, acopere lntreaga suprafa!fl, iar procentul
de gorun sf,, creascil pind, la peste g0lo.
Pe partea superioarf,, a versan!ilor, in special a celor cu expozilie
generald, sud.ic5,. tineretul instalat ln perie pe toat6, suprafa-ta este forma,t
din amestecuri in care gorunul ocupf, uneori 40o/. din total, restul fiintl
format din carpen, jugastru, tei, apoi pfi,ducel, alun, singer, salb5, riioasir,,
salbi moale.
Ooborind mai departe pe acegti versanfi, citre fundul vd,ii, procentrrl
de gorun scade treptat pini la dispa,rifia total6, tineretul ffind format
217

218
3x
c_E
E€
=E z
Platou I z0o-; 0,5-0,6
(terasa | 280 l(cuochiuri
Cricovu- I I mijlocii)
Versant | 260-1 0,4-0,5
I)ate prlvind rcgonoraroa naturali ln pfiilurea Gniu
A$oretulbltrln
coDsist€trto *-r**
I
stejar diseminat
stejar diseminat
(foarte
rar fag)
Gorun
stejar di
seminat
0,4-0,5 lGorun cu
(cu o- | stejar di-
P
3Eis
n9 x
5 6"dtrd
25"/o
30%
30Y"
Suprafata
acopedtL
Suprafele
mici nelnsemnate
(tn
ochiuri)
25o/"
tooo/o
%(tn
'chiuri
foarte
mari)
40/" (tn
ochiurl
marl)
ComDozitiE
Gorun 90
ulm,
cire$ 10%
jugastru,
far, piducel
II
Carpen 90 o/o,
jugastru, arlar
cireq, peducel.
25o/" 100 % Carpen 95
tei, jugastru
sorb, tag,
pdducel,
lun, slnger
cilin, salbd
rlioas6.
Gorun 10
tei (rar),
carpen,
gastru,
titArisc, a
lun, slnger
salb{
(rar).
tot&l
sl firelor
hectar
b""/ht
(tn
perie)
Gorun 44
63 000
(ln o-
carpen, jucbiurigastru, mari)
teteresc,
(rar), mdr
pdducel,
ger, salbi
moale, corn.
II
Gorun 83
piducel.
Gorun 15
carpen,
(rar), arfar
titirdsc,
sorb (rar),
mdr, pdducel,
stnger
corn,
(rar).
TabeIuI I
a
Stares de
vegetBtlo
(crelterile
ale ale
gorunu-
Iui 1
cm)
Active
(cregterea
die
ali ln
lndl!ime
a gorunului
este tn
medie
cm)
ivtr
(cre$terile
ale ln
hellime
ale
nului
slnt de
20-30
cm)

numai din carpen, jugastru, tei, foarte rar fag, apoi arbugtii amintili
mar sus.
Pe versanlii cu expozilie nortlicb,, fiqia de tineret, ln care gorunul o9up5,
un procent mai mare, este muit mai lngustd4 ea tezttmlndu-se de obicei
numai la ,, buza )' plat,oului.
Pe aceqti versanli apar 1ns5, multe specii mai hidrofile, ca sorbul qi
cd,Iinul, gi rare exemplare d.e fag, iar starea cle vegetalie a tineretului este
mult mai activi, cregtereamai viguroasf,,qiclesimeamq,i mare (80 000 buciha).
Pe fundul vd,ilor, tineretul are aceeaqi compozilie qi stare de vegetafie
ca qi pe versan{ii nordici, cu deoset'irea c5" apar fire izolate de stejar sau
gorun, - r5,spinclite printre celelalte specii.
Atit pe versanli clt gi pe funclul viii, tineretul de gorun este mult
deptrqit in inXttrime-de c5,tie celelalte speg{ de tineret (lnh,lfimea gorunului
este ile 0,5-U5ni, iar a celorlalte specii de2-4m) qi din aceast5, canzd,
suferd, de insuficien!5, do lumind,.
In general, tineretul de gorun are cregtere activd,, viguro_asd, qi_frunziqul
- bogat I frunzele lujerilor anuali slnt lnsd, atacale d,e Miuospkaera,
Prinleclionarea puielitor gi numS,rarea inelelor anu&le,. s-a constatat
cd, vtrsta goiunului din tinereturile naturale este cuprinstr, in mare partet
tntre .3 qi 6 ani.
TubeIuI 10
Dote prtvlnd tGgoneraroa naturali ln plduroa Brlnzea
E
Unitatea
geomorfo.
lodcn
Platou
(terasa
Cricov)
cu expoziliegeheral6
sudici
Altitu.
dtnea
240-
250
0,4-0,5
A$oretul bbtrln
I lB*es
corsr'tenta coneo'itts
I |*EEE
,6 cu
chiuri
o-
stejar di
seminat
Sunmfato I compozitia
a@Dento I
30% | 2$9',. (ln
30%
30"/"
jugastru,
lar titirtrsc,
rar mir, pdducel,
lemrr
clinesc, rar
mIcet.
Gorun 20l",
jugastru,
rar frasin,
tei, piducel,
lemn
c?inesc, slnger,
rar mAces.
Stejar 20 %,
frasin, tei,
(rar), carpen
jugastru, arfar
ttrtirisc
alun (30
slnger, cf,lin
nr.
at
l& heetor
b,r"/b"
000
(inst
iat ln
perie)
gtsB de
vegetctie
ActivA
(cresterileanuale
In
hallime
ale gorunului
20
-30 cm)
Foarte activ{
Idem
2rg

Din datele cuprinse ln tabelul 10, se constattr, c5, in pidurea Brlnzea,
ln care num6,rul arborilor useali a variat in d.iferite arborete, iar procentul
de usoare in coronamentul arborilor este in prezent mai mic decit 30 o/o
(din coronament), regenerarea, naturalS, s-a produs in mod diferit.
Astfel, pe platou, in arborete cu consistenta 014-016, tineretul natulal
este grupat ln ochiuri mici, ocup5, 20-40o/o din suprafa{6 qi este formal,
diu gorun 1.5-260|r ln amesteo cu ulm, carpen, jugastru, arfar t6,ttrr5sc,
m6r, r&r tei, apoi p5,rlucel, singer, lemn clinesc, corn, miceq.
In alt arboret, de asemene& cu consistenfa actualf, sub 0,2 - uneori
grupe mici de arbori sau chiar arbori lzola!.,i - tinereturile instalate in
mod natural ocup6, pind la E0 o/o din suprafafS gi sint formate din aceleaEi
specii - amintite mai sus - gorunul ins5, ajung{nd. plnd la 4,4o/o.
Pe versanli gi pe funduri de v6i, tineretul natural este instalat in
perie pe toatd, suprafafa; sub masiv, cu consistenfa intrc 0,,4 qi 0,6, procentul
ocupat de gorun yaria,z\, in funclie de diversele situafii.
Astfel :
* pe versan.tii su{liei, gorunul ocupl un procent de 20o/o din totalul
tineretului .qi apare rar frasinul ;
- pe fundul v{,ilor oe strfibat platoul, stejarul (gorunul nu se mai
intllnegte) r6mine la un procent d.e cca. .2 o/, qi apa,re ln masd, alunul,
reprezenttnd. singur 30o/o din total. Apare de asemenea, cd,linul;
- pe versanfii nordici, procentul alunului scade tot mai mult o ttatii,
cu fur6lfimea, cilinul nu se mai intilnegte decit la baza versantului;
gorunul apa,re in procent de 10 o/o, numai in jumtrtatea superioar{, a versantului.
(Apari{ia cd,litrului qi alunului - specii mai hittrofile - pe fundul
v{,ii qi menlinerea lor numai in partea inferioarl a versantului nordic'
arat6 condi{iile mai bune do umiditate de aici).
Starea d.e vegetafie a aoestor tinereturi este activ[, pe platou ryi foarte
activd, pe versanfi qi funduri de vtri I au creryteri viguroase gi frunzipul
bogat, lnsii, frunzele lujerilor anuali sint atacate da Mi,crosphaera.
Yirsta puielilor este foarte diferit[,, pretlominind cei de 3-6 ani.
$i aici, ca gi la pddurea Gruiu, 1n6l{imile diferitelor specii variazb iu
funclie de situatrii Ei anume :
- pe versanli qi funduri tlo vd,i, lnd,lfimba quercineelor este de 0,5
-2m, iar a celorlalte specii de 2-5 m. Astfel, gorunul qi stejarul sint
* ln aceste situa,tii - puternie dominali de celelalte specii;
- po platou, inillimea quercineelor atinge foarte adesea 5 m, este
in general egald, cu a celorlalte specii, care in acest can mr mai pot fi
copleEitoare.
In schema din fig. I se arat{, modul cum sint instalate tinoreturile.
ln funcfie tl.e situali-a gi consistenla arboretului principal.
pla s,lalizarea tabelului 11 rezultd, c[, fur pbtlurea Md,rceasca, pe platou,
unde din arboretul btrtrin - cate a suferit puternic de secete, - au
rdmas ln urma ettragerilor numai arbori izolali la distanfd, mare unul
de altul, tn al cd,ror coronament uscarea atinge cca. 30o/o gi a ciror starc
tle vegetalie este in general lincedd,, suprafa{a ocupatf,, de tinereturi este
de 10-15/o. Acestea, sint instalate ln ochiuri mari (cu diametrul de
1,5-40 m), de vlrste diferite gi cu compozitii diferite, cu indl$imi de la .
0,8-5 m, fdrd, ca quercineele sl, fie dominate de celelalte specii. Astfel
se g6sesc ochiuri pure de stejar gi gorun, ochiuri in earequercineeleocup5,
I6-20oh qi sint ln amestec cu un num6r destul de mare de alte specii
(ulm carpen, jugastru, arfar td,td,r5,sc, m5,r, pdducel) sau ochiuri ln care
quercineele reprezinttr, 70-80o/o ln amestec cu jugastru gi plducel.
220

^
$tarea de vegeta$ie a. acestor tineretwi este activ[, cregterile anuale
in tnd,lffune sint mijlocii (10-40 cm).
NOND
CM
0.5-0,6;
A.rboretul bAtrln
lp
l9 o e:
oomno;itlu
l; tEE t- o o+
16-€trd
Stejar c
gorun
30 o/L
('orntoritla
orun slc-
17%,
carpen, jugastru,
artar
tit{rAsc,
mir, I)ilducel,
III
Gorun, gi s
ar. 78o/o, irrgastru,pdducel.
Stejar .;i gorun
foarte
pulin ames
tecat cu ce
lelalte speci
0,t.
@ /,4nt de shlar p paa hasla
ffi
cu.lL rF" pt 2or
W
nN/:/ f*b st"ler t !ora4
Fig. 9. llodul de instalare a tinereturilor, ln funclie de situatia gi consisten{a
arboretului principal.
SUD
rn unele ochiuri, tulpinile, ramurile qi {runzele quercineeror sint ale
culoane negricioesa,,
acoperite cu fumagirie. rn acest6 ochiuri, do altfel,
Unltatea
gmmolfo-
losicI
Platou
(terasa
Cricovului)
er$ant
cu
ziJle
nerall
sudicd
.\ttitk
di\ea
200-
250
0,1-0,5;
Date prlvlnd leqenoraroa naturall ln pidutea Mlrceggca
CbLclBtetrt&
Arbori
izolafi
Suprafeta
acoperitf,
i0g';
15 g|,
(?n ochiuri)
Tobelul I1
.gt8re& de
Yegetatie
(crelterea
altr ln
lndlfime
a querc
treelor
este de
70-20
C['
te rar
plnA la
.10 crn
221

o
222
Unlt&tes
g@morlo.
losici
Platou
(terasa
Cricovului)
Altltu.
dinea
m
260-
280
Ifate prlvlnil rogoncreroa naturali ln pfrdurea Neagra
ArboFiul b[tdtr Tlnerctul
Conairs.
terta
0,7 *
0,E
Idem 260-
280 Arbor
izolal
rJetsantul
lordic al
vtrii Neagfa
fund de
vale lngusti
0,1--
0,5
Versant 0,4 -
cu
0,5
zi{ie su
dicll
(partea
superioa
rn)
% ile usc{,ro
I xr. tot"^r or
+E
6 cox)na- I firelor St&r6 de
Compozltl& | ^*t"tor
g9
I
le hecter
vegetotie
srbodlor
Ag
I buc/ha.
Stejar F rocentul
gorun de
seminat foarte
uneori redus.
snbetaj uneori
de car- phe la
l.)en 2goyo din
corona- ,
ment;
multe
fenomenul
de
care lipsefte
-
complet
Stejar cu
gorun
A fost stejar
cu gorundiseminat
Gorutt cu
steiar disenrinnt
(foarte
rar fag)
Gorun cu
stejar diseminat
(foarte
rar fag)
60%
30%
(ln ochiuri
25% J00
Carpen, jugastru,
rar
tet, artar
tltirisc,
cel, corn,
slnger, clocotig
Aceleagl specii
ca mai
stts, cu
exemplare
de stejar
Stejar 50 %,
gorun (foarte
rar), carpen,
tei,
gastru,
far titirdsc,
mir, piducel,
slnger.
rpen 95
tei, iugastru,
sorb,
ducel, alun
stnger, cilin,
salb6 rlioasl
Fire izolate
40 000-
50 000
Tabelul 1!
Activd
30 000-lFoarte ac-
60 000 I tive
(tineretulinstalat
tn
rie)
60 000-
80 000
\ AUo/o 80 000 Activn
carpen, jugastru,Peducel.
II
60 000-
80 000
Foarte activl
Foarte activl

s-au obserrrat gi cregterileanuale ln lnd,lfime cele mai recluse (10-20 cm)-
Yersantul platoului d.inspre cimpia inaltS (spre rlul Ialomila)' cu expozi-
{ie sudici, qi sud-vestici, este complet regenerat pe cale ryluraJd,r tineretul
ile quercidee, ln general pur, se afld, ln stare d.e nuielig gi pe alocuri
pr5,jiniq.
Virsta puielilor de quercinee, dupi, cum 8-& mai spus' este foarte diferitd,,
o mare parto dintre ei avind. 3-6 ani.
Datele din tabelul 12 ne duc la constatarea cd in p5,clurea Neagm
au variat, mult atit procesul tle uscare cit gi intensitatea qi repartizarea
regenerlrii - naturale.
Astfel, analizincl situalia ctin iloub arborete din aceastd, pddure, situatd,
po platou, in condifii stalionale identice, despd,r{ite numai printr-o linie
somierS, dar in care, lntr-unul d.in ele s-au efectuat ti'ieri de regenera,re,
iar in celd,lalt nu s-&u efectuat &semenea t5,ierir se constat6 cil
inteisitatea fenomenului cle uscare a variat mult de la un arboret
'
?itl?tot;retul in care nu s-au €fectuat t6ieri de regenerare, consistenfa
este 0,?-0,8, num6,rul arborilor la care se observd, fenomenul de uscare
este foarte mic, iar intensitatea usci,rii, aeolo und.e se intilneqte, este red"usI,
mult sub 25P/o dn coronament. Adesea, in acest arboret fonomenul ds
useaxe intensl nici nu se manifestd. Aici, precum gi in alte arborete cu
consistenla ega15, sau mai mic6, ins5, cu subetaj de carpen qi subarboret,
rru se intilnesc seminliryuri naturale din cauza luminii insuficiente.
fn arboretul in ci,re s-au efectuat ins[, td,ieri d"e regenerarer consistenta
riminind redusd,, fenomenul de uscare s-a protlus mult mai intens;
un mane numdr de arbori arl trebuit sd, fie extraqi, iar cei r5,magi ca
arbori izolafii, au in majoritate coronamentul uscat pe mai mult decit
d.ou[, treimi.
In acest arboret, pe platou, tineretul natural este instalat pe cca,.
30% din suprafa!5,, tn ochiuri mari formate din c&rpenr jugastrur tei'
afii,ir, mir [i arbuqti in statliu de nuielig. Printre aceste ochiuri qi la
peiU6ria lor,'in solul puternic infelenit, se intilnesc puie,ti rari de. stej.ari
6u initlimi he 25-60 cm, avind.'in majoritate virsta de 3-4 ani, fiind
deci piovenili din insflminlare produs5, in timpul sau dup5, trecerea
ultimei perioade secetoasc.
pe amnii versanli ai vi,ii Neagra, in special pe versantul nordicr regenerarea
naturalS, s--a produs pe intreaga suprafa!6.
fn prezent, tineretul in stare de d.esig-nuielig ocupd, complet l-upr?fala
teienului gi este format clin steiar (50 %)' in amestec cu^golun (foarttr
rai;, carpen, tei, jugastru, arfar td,td,risc, 1nil'
pd,ducel,
.
singer- Starea
Oe vegetalie este-foarte arct'ivl",lujerii anuali slnt {oarte viguroqi' au.cregteri
mari-(30-60cm) qi grosimi tle 5-6mm, frunzigul este bogatr.nu
au fost atacuri de insect-e, iar atacul de Mdcrospkaara oste redus la minimum.
Virsta puielilor este de 3*6 ani.
+
Din cerceth,rile efectuate ln,rpddurile de mai suS qi concretizate in tabelele
din cuprinsul lucrd,rii, tezlultd' urmS,toarele :
In pfidurile de stejar in caie s-au prod.us fenomene d.e uscare intensd,,
regeneiarea natural{,-este posibilS,. Aceasta este confirmatd ryi mai mull,
de fapt'ul c6 tn tineret'urile naturale cercetate, o ma,re parte au sYu!
vtrste de 3-6 aui, deci sint provenite ttin i-nsftminfare prodlsd, in timpul
qi alupfl trecerea perioailei Becetoaso 1945-1948.
223

Semintigul natural se instaleazh mai greu pe platou, untlo contliliile
stationale'sint mai putin favorabile qi efectele secetei se fac mai mult'
simgite 1 lnclinarea platoului cd,tre versanfi favorizeazh fnslt tntr-o mare
m{,riur[,, regener&rea naturald,, care se produce din abuntlen![.
Pe l'ersanfii cu pant5, accentuattr, ai viilor inguste, apar lP qum6.r
mare specii mai hictrofile, ca: acerinee, tei carpen, fuasin gi tliverqi arbugtit
care gtrsincl Aonatitii de vegetalie mai favorabile aici, au oregtere foarte
viguroasi - qi elimin{, quercineele
Procesui de eliminaie a speciilor de stejar se accentueazfl' pe m[,sura
apropierii de fundul v6ii: el este ou atit mai puternic cu cit consistel{a
a,iboietului bitrin este mai mare, gtiut fiintt c6 toate speciile amintite
(cu exceplia frasinului) au tempeiament mai de umbri declt speciile
ele stejar.
$emin{iqut de quercinee se dezvolti normal numai in cazul cintl este
1umine,6 ii'termen scnrt de la instalaro. In porliunilo de piduro unde
consigtenta arboretului b[trln a rdmas relativ mare (0,6-'0r? gi chiar
t),5 semin{igul instalat a pierit in ma,re parte, rtrmlnlnil numai ln ochiuri
mici, ln porliunile mai luminate alo arboietului (vezi schema din fig. 9).
2. CONCLUZI
Regenerarea naturald in pidurile cu fenomene d.e uscare este pasibil6,
e-a pune lns[, silvicultorului probleme d.es-tul de greu de rezolvat,
d.eoirece-condifiile stalionale (de sot qi clim6) de aioi-slnt pu$in favorabile
vegetaliei forestiere. Intr-adevd,r, din stutliul solurilor acestor pitluri
(capitolul lff) rezultd cd, aici conclifiile do sol sint in generalpulin prielnice
vegetaliei tipurilor de pbdure respectivo - steji,rete qi gorunete -
.5i cd numai umiil.itatea riclicatb a climatului poate atenua aceste coqditii.
Din aapitolul II rezulttr, cd,, ln unele perioade, 8e creeazE ln regiunea
studiati condilii climatics d.e stepi qi silvostep{,, deci cu totul nefavorabile
tipurilor depSdure instalate aiei.
In aceste sgnati{ii sta{ionale, silvicultorul trebuie s5, foloseascfi o tehnici
cit mai lngrijit5,.
Astfel, o d.atd, incepute t6ierile principale (de regenerare) pentru reeolta,rea
produSelor lemnoase, suprafa{a atacat'k prin aceste ti,ieri trebuie
regeneratd, complet intr-un timp cit mai scurt (4-6 ani). Prelungirea
opera$iilor de regenerare peste acest termen,. atrage $rf! qngr pe. d.e- o
parte. disparifia-seminfiqului instalat (vezi cantl pd,tl.urii Brtnzea), ia.r
pe de alttr, parte, degrddarea materialului lemnos din arborii rf,maqi in
picioare, prin uscarea acestora (vezi cazul pbdurii Neaga).
In porfiunile cu condilii de sol nefavorabile, regenerflrii,, cum slnt platourile,
uiitle instalarea seminliqurilor naturale qi mai ales menfine{ee
rii dezvoltarea acestora nu se foate face decit parlial, se va ttece net'n'
tirzi,at la completarea acestor& pe cale artificiald, gi 'na 8e ta ma'i aEtepta
regemer&rea com,pletd, pe cala naturald; ln felul acesta se va wita pierilerca
semiutiqurilbr deJa instalate qi degradarea materialului lemnos din
arborii rl,niaqi ln picio-are. Prin completl,rile pe calo artificiald,, se va urmd,ri
ameliorarea bontti-tiilor de sol, prin tehnica ardtatd, in capitolul urmd,tor
al acegtei luord,ri.
Pe anumite suprafefe rlrite in urma usc[rii unui umflr tle a,rbori gi
pe care s-* instalat un iineret format clin specii ce &u mai mult un rol
Llutntor pentry stejar, sau tn porliunile cu un subarborct bogat, inter'
224

ventia silvicultorului trebuie sd, Be manifeste qi_prin lucriri de pre_
gd,tire a instald,rii s.em1n,t15qlui valoros pe cale ; *este lucrd,ri
stau in
con_
scoaterea din.ri,dicild,, cu tirndbopul, a "rt"Jrrfi tinereirirui din alte sneeii.
sau a subarboretul.i instalat' anticipat.-operafia ilu t;;t;i;;;;;;;#i
decit in
'
anul fructificd,rii arborilor- bi,trhli.
rn cazul cind. in-.acesle nor,tirlni rd,rite nu s-a instarat un subarboret,
iar solul, expus lumind,rii, sla- in,t_erenit (caz intltnit;;-oLi""i
este necesar ca in.
;;;l;;;;i;
^apii {e
g_hindd, sd, se facd, rnobi,r,i,zarii totafd, i sotutii
cu sapa. Numai astfel, prin distrugerea^stratului inierbat, ghinda
poaje lua ugor contact.cu solul, asigurind reugita regirier'erii naturaie. "i"iii
p3mrnlr$ur Cte q.uercrnee o datd, instarat_trcbuie ap5,rat _ prin lucrd,ri
sus{,inute,.de tngrijire - impotriva pericolului euminarii de' catre clielalte
specii
Pe platouri,
9"j: instalarea, speciilor. ajutd,toare gi a arbugtilor
produee
se
in mai micd, m5,sur6, acestea trebuie id, ti* iot"odrse pe cale arti_
ficiald,;
-ti
altfel starea de vegeta.tie a tinereturilor ae quercirb"
cea mai bun5,.
"" "a
rn r-ezu1rat, se desprind clin cele d.e mai sus trei aspecte
procesului
speciale ale
de_ regenerare ln pddurile cu fenomene d.e usc'are.
Tirnpul_de rcgencrare
.a porliunii atacate cu td,i.rilc principare
tr.brie,red.us rd' 4 - b.ani qi efectuatb regenerarea compl"td pi -"*G
naturald, qi artificialil, 4n termenul dat.
* rn arboretele^cu co_nsistenld, redusd,, in care s-a instalat un subarboret
bogat, -ce ar impiedica
-regcncrarea'quercineelor (aceasta se intlm_
pl5, in spccial pe- versanli- qi funduri de vdi), este necesari, scoaterca lui
cu tirnS,copu], srlb formd de ochiuri, in anul fructificd,rii arboritor bd,trini.
pentru a iniesni instalarea ryi dezvoltarea normald, a semintj$""i1;;:--'
"-^-?19?, dipn,ot1iyd,, in aceste arboret-e cu. consistenfd, redusd,, *ofui u_a
lntetenrt, este indicat, ca ln anul de fructificafie, si, fie distiusd, {elina
re toatf, suprafala, _pentru a lnlesni astfel producerea regenerd,rii natirrat,e.
_ - -ri
Pc platou trebuie sd, fie instalate sp.,ciile tte am ,ito" ,i"teiir"u
arbu$tii, ln veclerea lmbuni,ti,lirii std,rii de vegetalie a su'mi"ii$ri.id;
pure de quercinee.
Y. REF.E,CENBA
ARBORETBLOR'
- r.o. general, tn urma, extragerii arborilor usca!,i, aspectul ptrcrurilor
de stejar cu fenomene d.e useare inte'sr, este foarte vhriai. p" up:rtiil"i":
tiv mici, se intilnesc_ grTpe de arbori
.cu. consistenla mai ma"e' atat o,t
s-eparate prin goluri de diverse md,rimi ryi forme, sdr,u prin rariryti, g"p"
de subetaj 9ri tuftrriguri de arbuqti.
. --Aceas.td, situafie ntrr gulatd,..ryi confuzd,,. unitd, cu faptul cd, defrigarea
t}{nrigurilor de arbuqti gi spccii-de sub-,taj este-dr,seori p*na grea gi cos_
tisitoare, impune ca refacerea. arboretetoi in fiqii Lom;;rtiir:nti,te in
ochiuri - recomand?!1.l1"ir*trucfiunitc din anul'19b0 j-sd, nu fi;;-;pti_
gptd, mecali.c' ci ,{qttEta condiliilor d.e arboret. Astfer, atic rejifi
fiqiilor,
i
qrd,1imeg,. ochiurilor, _cit qi distanfa rntre fiqii,--iecomandate in
vechile instrucliuni,. nu trebuie' aplicate rigid, ci riahptate dc la caz
!? l?r: _pcxrru
o cir mai bunf,, concordanfd, cu situ-afia din fiecare
roc ln parte.
* de' Ing. Al. clonaru, Dr. Ing. c, chirird, Ing. N. constantinescu, Ing. N. popescu
16 Studl d crsottrrl. "ot. xv.
226

Principiul trebuie insd, menli-nut, prin cercet5rile efectuate'
_deoarece
r"t*"r-ea-i" fiqii s-a clo'ettit iriAicatX,. Cu ajutorul
"i' .p9 de -o
parto se
iiiiii
opti-u de dezvoltary a s-e.minfiryului instalat,. iar pe
a" ait6 parte,' "ondilii matirialul lemnos rezultat din aceste opera$iuni poate
ii tucoftl*t qi'scos rlin pddure cu cele mai mici prejutlicii pentru
seminligul instalat.
Pentru a se putea stabili in detaliu metodele cele mai indicate cle
refacere a acestdr p6cluri qi cea mai potrivitd, t-ehnicfl, tle prelucrare a
;;i;iri; linincl *"rri* qi

-, Tip"J.qa.tural de pidure este amestec de gorun eu stejar, pe sol cenuqru-deschis
de podzolire secundard,, de texturd, luto-nisipoasi in orizontul
superior-qi luto-argiloash, ptnd, la argiloasfl, in orizontul'8.
tteznlfatele md,surd,torilor efectuate asupra puielilor din aceste cul_
turi slnt cuprinse in tabelul 18.
I
II
III
IV.
v
2
o
18
2
13
Ilate privind ereftere:r pulefilor ln p{dnrea Grulu
2
15
2
13
2
2
2
21,5
23,3
30,8
13,1
18,9
Cregt€reo medie
ln lniltime Coroistetta
In anul 195t1 ID enul tobz
t- l-*
8r2
14,9
r6,2
4,0
12,3
tt,1
8r4
14,4
3r5
6'9
arboretului
bAtritr
Ioc deschis
loc deschis
loc descbis
0,5-0,6
0,4 - 0,5
Tabelul 13
Int€Nltatm
luminii ln %
f&t6 de loco!
d6ohb
.
r)in cifrele cuprinse in acest tabel qi djn observaliile asupra st{,rii
de.veg.etafie a puie{ilor. reiege cd, cele mai'bune rez.ultat6 le-au dat sem6naturile
rn eulburi g.-rupate_(pr-ocedeul rrr). care au dat creqteri anuale
tlu-Qle fa!6 de- cuiburile simple. ficute cu sapa in acelaqi sol infelenit. p;in
aplicarea
.acehiaryi
metode d.e semd,nare tn-cuiburi grupate iristr, sub masrv
r*rit (consistenla o,4-0,5) creryterile oblinute au fost in primul an
et z!o/n. mai mici_decit in locul desilhis, iar iri al doilea an nu au reprezentat
nici jumbtate din acestea
-
rn. primul- an, a dat rezultate bune ryi metoda de semd,nare ln cuicm
(procedeul
P:ll_:llph,,de,50f50
II), desfundate la do'd, cazmale,-cu
rnversarea straturilor; totugi. scSderea.puternr,c,i, a creqterii tn tnd,l{ime
in anul al doilea de vegetd,fie aratr, cd,- metoda par" dd, fie neindieatl.
mgi_ales_ dao5, se compard cu cea a cuiburilor grirpate, cu d.esfundarea
solului la doufi, canmale.
.rmportant de remarcat mai este g-i faptul ctr, cregterile in inillime ale
quigfjlor din cadrul tutnr_or procedeelor s-au micgorat in anu rdrz ta1,e
de 1951. Acest lucru se datoregte pe d.e o parte secetei accentuaie ain
pe de
tap."lLlii.lgl:,.iar
?lti
parte inerijirii mai slabe a culturil,or qi
combateru rnsuficiente a Mi,crosphaerei in vara 1g52.
rn aceste condilii
,lai.,pq!in
iavorabile
.de vegetatie (seceta gi lipsa
rle lngrijire bun5,. a_'culturilor), **i mictr, tncetinire a cre,lterii au inregistrat-o
pule^!!i. din cuiburi-grupate ""r (proced.eul rrr) in toc tiescuis, carc
cu 72o/o
il {gp.aqit
cele mai}une creryteii oblinute prin celelatte procedee.
Acela$ procecteu,
-lnsd,, a dat rezultate diferite sub masil-ul rd,iit, unde
s-a constatat o reducere aproape la jumd,tate,a cregterii puielilor diil 1gb2
t4i a*.1951. Acest lucru pare sd,,arate cregterea'exigeilei iruiefilor fa!r,
de lumin5,,
-paralel cu virsta, gi rleci necesitat"a hrm"indrii lo, chia, din
anul al doilea.
rn urma d.etermind,rilo." gu co.mpacitate fr,cute in solul tnlelenit gi in
diverse_td,b-lii, s-a constatlt q6, ptgd,li adincimea de ro cm, aceasta este mult
mai redus5, ln tIblii declt ln solul nelucrat (cu zb"/").ln solul netucrat.
tlup6 o scddere a eompacit6fii intre b0 qi ?bbm ddincime (care-it&i";
100
100
100
89
ot
227

ogale, cu oea din td,blii), compacitatea lncepe din. nou sd, creascd,; coT:
p?,"ite1lu inregistrato m tann se menlin mai mici qi constantc, intro 50
qi ' 80 cm (fig. L0).
Compacititea inai rettusi ln tiblii intl.ic[, o umiclitate mai ridicati a
solului.
Compacitatea cea mai mic[, a fost lnregistratX, in td,bliile acoperite cu
\'. '\ I
;\
\
i-q\
oo@ o
'! trgm/rn t
/.eoenda
Q 6ruu, inhhnt
Fig. 10. Variatia compacit[tii solulul (Gruiu).
@ 6ru,u in tille nni . sol
mobthzal atopent ru /in
@ lOen u finu/ ingnpt
pnn pri;ire
@ llen tu solul mobthzal st
nea( opartI
fin care nu a fost lngropat prin prflgire. Aceasta artut'6' cn, fu situalia precizat61
apa, a fost conservat5, mai bine in sol.
b) Seminf,turi dc stciar gi Sorun ln pidurea 'Brinzea
Proceitreul.t. S:md,nbturi in rinduri la tlistanla d"e 1,5 m. ln sol mobilizat
cu plugul toamna (1949)' sub masiv rd,rit-
. proceileul.Ii. S.mnni,turi ln cuiburi grupate in tS,blii de 1/1m (dupil
metoda Acatl. T. D. I-.,isenko), la cl"istanla tle 3/a m, sub masiv rd,rit. In
t5,blii solul a fost desfundat la doud, ca7.m^le, cu invelsarea straturilort
toamna (1950). In primd,vara urmd,toare a,u fost semS,nate 25,de- ghinde
tncollite in fiecare tlUtie (cite 5 ghincLe lu fiecare cuib). In cuiburi a fost
pos pfl-iot humus,' intrucit prin inversarea straturilor a fost
icos l-a suprafafd, "o sol din partea supeiioard, a orizontului B, sd,rac ln substante
organice.
proce{eul, /-Il. S'mH,nd,turi tn rlnrluri pe td,blii de 1/1m (3 rintLuri la
te,blie), la distanla d.e 3/4 m, sub arbori wolali din fost_ul a,rboret bitrint
[n-'tl,blii, sghil a fost tLepfundat toampa (1950) la tlou[ cazm&ler cu
228

inversarea straturilor. In aceeasi toamn5, au fost semdnate 18 ghind.e la
tdblie (cite 6 bncd,fi la fiecare rturtl).
Toate lucrilrile au fost efectuate pe platou (terasa Cricovului), la altituclinea
de 250 m.
Tipul natural de-pd,tlure esteamestec de gorun cu stejai, pe sol cenugiu-d.eschis
d.e podzolire secundarfi,, eu orizontul B de texturd,luto.argiloas6
plnd, la argiloasd, qi cu compacitatea mare.
Datele privinrt creqterea puielilor din aceste culturi'sint cuprinse ln
tabelul 14.
II
III
ro resr
I ro resz
buc&l I bucati
.lrruool
.l =l:
Dato prlvlnd crefterea pulefllor ln pidurea Brlnzea
3
,
t
17,6 | 12,8
75,2 | 70,7
Tabelul 14
Intensitste:i
lminll in %
fat* de ltrul
dschis
91
r00
o9
Din analizarea cifrelor rezultd, cd, cele mai bune creqteri ale puielilor
au fost oblinute prin procedeul semdntrrii ghindei lncollite ln cuiburi
grupate, cu desfundarea solului la doud, cazmale (procetleul II).
- Sef i,narea ghindei toamna, in ti,blii tLe t /1 m; a dat cregteri. mai slabe
d.ecit in cazul cuiburilor grupate, cu semi,narea ghinctei lncolfite, primd,vara.
Numtrrul puielilor la td,blie este, fa!i, de oel din cuiburite giupate,
gqq,i_mare, -cu toate cd, se seamind, mai pu{ine ghind.e ta t{,blie, d.ectt la cuib
(18 bucl,li fa!5, de 25 de bucf,,ti ln cadrul cuiburilor grupate). Pierderea mai
mare ln cazul ghindei incollite se datoreryte, pro6abil, manipuld,rii neingrijite
a acesteia in timpul semd,ni,rii. Aceastd, presupunere este tntd,rith,
gi de constatarea fd,cut5, ca ocazia scoaterii unor puieli pentru examiuarea,
lnr5dicin5,rii gi anume, c5, majoritatea puielllor, "scoEi clin td,bliile
cu cuiburi grupate, &v€aru lnrd,dd,cilare fasciculatd, urrhare'a usci,rii sau
ruperii ,, collului tt ghinilei in timpul semd,nirii.
Puie{ii din cartrul procedeului I - seme,ni,turi ln rlnduri, toamna, sub
masiv, in sol arat cu plugul - au cregterea lnceati, datoritd, atit tehnicii
de pregd,tire a solului (care nu a fost desfundat profuncl) clt gi lipsei de
lunr{n6 (consistenla masivului este 0,5-0,6).
rn cadrul tuturor procedeelor, cregterile din anul Lg52 ar tnregistrat
mari sc5d.eri d.atoritd, contl.i_tiilor de usciciune mai mare. lucr[,rilor de
lrrtrelinere mai slabe qi combaterii pe scard, redusd, a Microsphaere,i.\
c) Seminf,turi gi plantalii de steiar gi gorun ln pildurca Neagra
ProcedeaZ .I. S:md,ndiuri ln td,blii dc G0/60 cm, la ctistanla de B/B m,
desfundate la dou5, cazmale, cu inversarea'straturilor. Td,bliile au fosf
executate ln coridoare de cca. 8 m ld,fime, create toamna (19b0) prin
defrigarea arboretului. rn-aceeaqi toamnf,, s-a arat cu plugul toatd, suprafafa
coriclorului qi s-au efectuat td,bliile. rn primd,vara uimd,toare (r0b11
a fost-senl5nat6 ghinda lncolliti (?-8 buctrti ln fiecare td,blie). Pe rcstui
ruprafelei coridorului s-a culfivat ovilz. Cu ocazia boronirii solutui pentru
417
4r8
415
229

sem{,narea ovbzului, mult6 ghindS, a fost scoasb din ti,bhi - p4t trecerea
boroanei - astfel ci, au mai rd,mas 2 - 5 bucSli la fiecare ti,blie.
Proeedeul II. Plantalii in t[blii de 1,40i1,40 m, la distanla tte 515 r-n
efectuate intr:o poiani clin marginea pfldurii, ln trecut oultivatd aEricol.
ln tfl'blii solul a fost d.esfundat primdvara (1951), la clou5, cazmale, cu
inversarea straturilor. Plantalia a fost filcutd, in aceeaqi primd,var5,r cu
16 puiefi de 2 ani la ttrblie, i,qezali in 4 rind.uri (cito 4 puieli pe.-rincl)-
In cad.rirl acestui proced.eu iu iost fIcute mdsuri,tori asupra puielilorr ln
dou6, situalii diferite qi anume : c) puieli cu tulpina ret'enat6, gi D) puieti
cu tulpina neretezatf.
Tip;ul natural ite pbclure este stejiret cu gorun diseminatr pe sol cenuqiu
d.e podzolire secundard,, cu orizont B luto-_argilos, compacj pe pla;
dou qi 6run, slab roqcat de p6dure pe cimpia dln apropierea Cricovului
(unclir s-a aplicat procedeul ff;. fn aceastd, ptrdure, cercet5,rile au fost
efectuato mrmai in cursul anului 1951.
Datele privinct creqterea puielilor sint cuprinse in tabelul 15.
3
Date prlvlnil creqteroa puiefllor In piduroa Neagra
13
I
1
(dupA retezare)
J
,Indliimea
medle
17,9
24,7
Crest€res ln
inilttme
tn 1951
17,9
21,7 porana
couistenia -.*r"
I
platou
ctmpie lhgi
malul Cricovului
idem
TabeIuI 15
Aluludt€a
260 -
Puie{ii d.e la procedeul I, provenili din lns5,minlarea in td,blii cte 60/60
cm, d.esfund.ate la doui, cazmale, cu inversarea straturilor ln sol arat cu
phigul pe toatd, suprafafa, au aspect s5,n5,tos (nu au fjrst atacali d"e_insectb,
au fost slab atacali de Microsphaera), aufrunzigul normal tlezvoltat
qi ' cregterea activd,.
Analizind.u-se, ln cadrul prooedeului II (plantalii in tX,blii) starea de
vegetalie a puielilor, se constatd, cd, puielii rct'eza!,i au crescut intr-un
an cu 240o/o mai inult declt cei neret'ezafi, qi au atins o ind,lfime medie cu
35o/o mai mare. In afard, de aceasta, puielii teteza\i au tulpina d-reaptd,t
viguroasb, in timp ce tulpina celor neretezali este strimb6, ri,muroasS,
cn ri,ni vechi ;i aspect mai pulin sd,nd,tos.
t1.) Seminituri gi plantafii de stejar ;i gorun ln pidurea llflrcegti
Procedeul -I. Semd,nf,,turi in rind.uri, la distanla de 1,5 m, efectuate
toamna (1949) ln sol mobilizat cu plugul inc5, tlin timpul verii. Cu ocuzia
semi,n6rii (toamna) solul a fost din nou mobilizat' ctt plugul.
Proceil,eul, /-I. $emd,nH,turi de stejar qi gorun cu exemplare rare de cer,
in rind.uri, la distanla de 1,5 m, efectuate toamna (1949) ; sol mobilizat
cu sapa lncd, din timpul verii, dup5 ce mai intii a fost lnld,turat stratul
intelenit; s-a bilonat, apoi bilonul s-a spart primlvara (1950). fn eadrul
230
,tn

acestui procedeu s-au fd,cut m5,surdtori asnpra puielilor, ln doui situalii
cliferite gi anume :
a) in teren situat ln loc d.eschis, in urma exploat[rii arboretului, in
iarna 1949/1950:
D) in acelagi loc (la distanlb rle clliva metri), in teren situat sub aco,
periqul a doi arbori b5,trini, unul spre est qi altul spre sud.
Procedeul, r.I.I. Ssmdnd,turi in cuibrui grupate in tdblii cle 1/1 m (clup6
metoda acad. T. D. Irisenko), la distanla de 314 m. In t6blii, solul a fost
rlesfundat toamna (1950), la doui cazmale. cn inversa,rea straturilor. In
prim5,vara urmi,toare (1951) a fost semd,natS, ghintl5, lncolfit5, qi anume,
25 de bucdli la fiecare td,blie (cite 5 ghintle in fiecare cuib). fn.cuiburi a
fost pus pdmint cu humus.
Proced,etr,L /Y. Semilnd,turi in td,blii mari (rle 313, 314, 414 qi chiar 5i5 m)
in eare solul, in timpul verii (1949) a fost desfundat la o cazma, dupd,
ce ln prealabil a fost total inliturat cu Bapa stratul intelenit pe o grosime
d.e 3-6 cm qi depozitat pe marginea t5,bliilor cu iarba in jos. SemSn[,tura
a fost fd,cutd, t,oamna (1949), cu sapa, in rinduri pe tiblie; s-a
bilonat, iar bilonul a fost spart in prim[r'ara urmd,toare (1950). Distanla
intre t5,blii a fost de 3-414-5 m. Printre td,blii, solul cste puternic in!elenit
cu graminee.
Proceileul, V. Plantafiie cu puieli de doi ani in coridoare de cca. 8 m
li$ime, create sub masiv btrtrin cu consistenla 0,3, prin scoaterea din
pdmint a subarboretului. fn- aceste coridoare solul a fost mobilizat cu
sapa pe toat5, suprafala, toamna cind s-a efectuat qi plantalia, in gropi
tle 30/30/a0 cm. fn fundul gropilor a fost pus pdmint cu humus. Toli puielii
au fost retezali in primd,vara anului 1951.
Proaeileul, VI. Plantalie in th,blii de I,401\,40 m, la distan,ta de 515
m. In tilblii solul a fost tlesfunclat prim5,vara (1951) la doud, cazmale, ctt
inversarea strat'urilor. Plantalia a fost f5,cuttr, in aceeaqi primd,vari,, cu
18 puiefi de d.oi ani la tfi,blie, aqezali in trei rinduri de cite 6 puieli. Fuiefii
nu au fost retezati.
Tipul natural de p5dure este amestec cle stejar cu gorun.
Pe platou, solul este cenuqiu-deschis, de pod.zolire secundar5,, cu orizontttl
B compact qi greu permeabil, iar in porliunea clin p5,dure situatd
pe clmpie, solul este brun, slab roqcat, cu apa freaticd, la 4-5m.
adincime.
Altitudinea este de 210 m pe cimpie, iar pe platou de 260-270 m.
Din analizarea diferitelor proced.ee d.e cultur5, aplicate ln p5,dureal
Mi,rceqti. ale ci,ror rezultate sint concretizate in mare parte ln cifrele din
tabelul 16, reies unele constati,ri d,estul cle importante. Astfel, dintre toate
procedeele de cultur6, intrebuinfate, cele mai bune rezultate le-au dat
semd,nd,turile in td,blii mari ln sol desfuntlat la o cazma ctupi, tnldturarea
stratului inlelenit (procedeul IY). Aici este important de semnalat, c5, acesta
este singurul procedeu, in cadrul ci,ruia creqterea in lnillime a puiefilor
nu numai cd, s-a menlinut foarte bund,, dar in anul 1952 a tLepd,git ou
20o/o pe cea d.in 1951, cu toate condiliile mai nefavorabile de vegeta$ie din
acest al doilea an (secetf,, mai accentuat5,, IucrS,ri de ingrijire mai slabe
gi combaterea mult mai redusd, a f5,in5,rii stejarului).
, De asemenea, au fost otrlinute rezultate bune gi in urma aplictrrii
procedeului II - mobilizarea selului pe toatd, suprafala, ctupd, inldtruarea
stratului infelenit; aici ins[,, creqterile ctin 1952 s-au red.us cu aproatr]e
alo/o tatd tle anul l9irl.
i]3'1

I
*l
*, 1
*l
I
IIa
IIb
III
IV
v
o) l-
10-
30-
D) 1-
10-
30-
72 000
49 000
38 000
10 cm
20 ,,
40 r,
10a
20 ,,
40 ',
Ilato pr|r'lnd erestor€a Dulettlor ln pidurea ltdreeitl
Numi,rul Duietllor
buciil
Vlsta
oDl
3
3
3
t
3
.t
(dupI
retezare')
4
Ineftlrns
medie
.l'
1e6r I 1052
-"--
27,7
tO,2
9'3
30,8
20,6
16,7
ADB
%
13,08
12,36
16,44
22,O2
20,79
Tdblie
16,93
t7,78
24,79
24,92
25,90
26,1
r1t
17,l
54,9
29,0
13,9
18,3
514
9r3
20,0
20,6
7r5
mare
Tdblie mtcd
12,55
13,2O
1 6,36
74,73
14,86
19.78
Cre€ttret
medie
ln lnbltime
-I-
InlIn
1951 | 1052
I
*
8r4
169
4,00
1,06
t7,27
6,92
6,17
5r05
7,61
n,aDortat
l& martor
v"
roo
100
100
2t
3c
H€E
TabeIuI 16
In cadrutr acestui procedeu, puielii situali in plind,luminE, au avut cregteri
cu mult mai mari d"eclt cei acoperiti de'arbori btrtrini. Astfel, din md,srir5,torile
efectuate ln 1951-, se constate, cd, puielii din locuI. deschis au
lss
13
26
buc/mp
8 000 8 000
. Tabelul t?
Unldltatea solulul ln tdblll mari (S/3 m), ttrb[l mlet (f/f m) gl sol lnlerbat, neluorat
'
Ptrdurea Mircesti
Toamna 1951
N&tmterenulul
0- 10 cm
10- 20 ,,
30- 40 ,,
60- 70 ,,
90-100 ,,
1- 10 cm
10- 20 ,,
30- 40 ,,
60- 70 ,,
90- 100 ,,
cm
t5
- Nlvele
Sol lnierbat, nelucrat (marlor)
Conslstent&
trborctului
bdtrln
12,2 arbori izolali
t1u loc deschis
umbrit dinspre
sud gi est
7r8 arbori izolaii
24,1 loc desclis
0,3.
loc deschis
Apa cedabili
100
100
89
98
100
93
100
+140
+73
+480
T{
{u,
platou
platou

deptrgit tn turd,lfime pj cel de sub acoperigul a doi arbori bfltrini cu L72lo,
iar cregteren_Ior medie in ind,llime a fost cu z40o/o mai mare. (cele rtoiid,
'l,ocuri de probd, au fost situate numai la 10 m distdnld,, in conctiiii identice
d.e sol.)
Puielii din eadrul acestor doud, proced.ee (ti,blii mari qi solul mobilizat
cu sapa pe toath supraf_ala dupd, lnld,turarea stratului infeienit) sint foarte
vigulo.gjr. au-frunzi^$u]- bogat, tulpina. trleaptd,, aspect ieneto,c ryi ind,llimi
pa1i..(f{-69 c.mr lnd,lfimea.peclie fiind de b4,g-cm, respectiv'39,8 dm).
Puiefii_de.cer lntrebuinfa{i. (in-procent red.us de s-lgo/o in oadrul'p"oc"-
deului.rr' in amestec-cq stejarul gi gorunul, au ind,llirni in general ae z -s
ori mai mari decit cei diT celelq,f_t9
specii gi un aspect muII mai viguros.
. Cregterea puielilor din t5,bliile mari cie la prodedeul IY este incomlpararabil
mai mare declt a celor din td,bliile de-1/1 m (de la procedeui rrry
si angryr mai mult declt dubl6, dove,clind ca ianulb mici lde 1/1 m) nri
slnt indicate in solul_ infelenit, nemobilizat pe toat6 suprafafa.'
_Acest lucru este de altfel dovedit qi de md,surd,torile d.e compacitate
qi de determind,rile de umiditate efectuate. Astfer, din curbele de cbmpacitate.din
jig. r-1
.gi
12 se ved.e ci, aceasta este in profunzime rle aprbape
6 ori mai mare la solul in,telenit gi la td,bliile midi declt Ia td,bliild maii.
rn cadrul tedhilor mari, compacit'atea solului p" ri"a"r ae puit !i este d.e
aproapg 4 ori mai mare decit cea dintre rinduri, urmare a umiditd,iii solului
mai redusd, pe_ rl1cl, datoritd, consumului de aird, al puiefilor.
- pi1_tg,pelul 17, cuprinzind date relativ ta umiaitatea solului, se vede
c5, ln ti,bliile mari cantitatea de aptr, cedabild este cu 7g -r40o/o mai mare
decit in solul ln{elenit, nelucrat (luat ca martor), in timp cii tr tx,utiite
mici, aceasta est6 oomi,i ctt z-odo/, mai mare. La adincimea cte g0-100
cm - la care au ajuns rddd,cinile puielilor - cantitatea cle apd, cettabild,
a solului ln ti,bliile mari.este cu 4aoo/o'mai mare declt ln soiril inlelenit.
In cazul semd,ndturilor de stejar pe cimpie - nu pe platou - in rinduri,
ln so] arat cu plugul, qi intrelinute cu -ajrttorul culturii intermediare
de porumb, s-a_ constat'at' c6, starea de vegeti,fie a puielilor este activ6,,
oregtcrea _ln in5,ltime fiind bund, gi susfinu1tr, de la un ah la altul. Aces{
l.uc1u.9e datoreqte probabil condiliilor d.e sol qi umiclitate mai favorabile,
datorite aqezd,rii (s-a amintit la d.escrierea pr6cedeelor, ctr, aici solul este
brun. slab.rogcat _de
p5,rlure, cu op& fucatici la, L-6 m adincim+).
_
Plantaliile au dqt rte as€m3nea cregteri mari ln inh,ltime in primul an
$e v-eg:.ta,ti9._rq ql doilea an lnsd,, cregierile s-au redus th mai p-uqin decit
jum5,tate (tabelul 16).
fn urma md,surf,,torilor gi obse"ojtrro* efectuate in anii 1gb1 qi 1gb2
agupra st5,rii de vegetalie, s-a observat ln mocL sistematic o dezvoltaie mai
viguroasi,_a puielilor din t6bliile mari (de B/3 m qi d/b m), desfundate la
o ca'zma d.upd, inld,turarea strat-ului furfelenit, precum'qi diil porliunile de
t-eren pe- care prelucrarea solului s-a fd,cut pe toatd, -suprafala-cu sapa,
dIpS
.inld,turarea
ln prealabil a stratului infelenit. rn ienniie mici (ae
1/1.m),_efectuate ln sqf infelenit, starea de i'egetafie a puielilor a fbst
mai redusd,, cu toate cd, aici solul a fost d.esfundat I'a dortl caLttale. d.eci
a pgtut mai uqor sd,-qi facd rezerve de apd,.
- Pq^plicalia creqterilor mai reduse in td,bliile mici nu poate fi gd,sit6
decit in influenla ierburilor din jurul td,bliei. Astfel, pe de o partl ierburile
trimit rrtld,cini tn sol td,bliei, absorbincl o caniit-ate apreiiabili, de
ap{; pe de alte, parte, creeazh br jurul td,bliei o zond, uscat-tr, cdtro care
23S

s
\
':
\
o
il
4A
0
t0
m
s
$ fl
JO
40
60
70
60
a
v
LeQenda
@ HineSll ' terasi. ;n 7sg12 inltc nndunh a pue/'
O
Fig. 11. \'aria[ia compacitdtli solului-(M{rce$ti).
tt
t
I
a
I
\
, , Ftiodunledcpte{t
!6 /rq-/r.o
/egenda
@ rlirce:fl /erasi- rherbal
@ ,, h /ibie no-re
-
O hlib/renci
Fig. 12. Varialia cornpaciti!ii solului (Mercelqti).

se deplaseazh o parte clin apa solului din t5,blie. Aceastd, pierdere de apf,
este foarte dd,und,toare in cazul tdbliilor de 1-/1m, und,e din cauza supiafe{ei
mici. ilfluenle-azd- starea de vegetalie a tuturor puie,tilor. Ea bstg
in9d,. mai pulin sim!it5, tn t5,bliile rte 313 m-b/5 m, unde d.incauza suprafelei
mari, se manife,std, numai pe o ftqie de'la margine, care nu are o
15,!ime mai mare de 50-60 cm.
concliliile de umiditate mai bune, clin solul td,bliilor mari, sfurt ilustrate
clar --dupd, cum s-& ard,tat mai sus - atit de curbele de compacitate
din fig. 6 cit qi cle clatele privind. cantitatea de apd, cedabild,,
cuprinse in tabelul 17.
Din toate aceste constat6,ri, rezultd, cd, pentru buna vegetalie a culturilor_de
stejar pe solurile podzolite qi furlelenite ale ptrdulilof cu fenomene
d.e uscare, nu este prea important dac6 solul se desfundr, ra o cazma
{rluptr, inld,turarea stratului in{elenit) sau la doud, cazrnale, dar conteazl,
mult suprafala- qe care se face aceastd, operafie. Aceasta dovedeqte cE,
factorul cel mai dd,unitor, in aceastd, situalie, 6ste vegetafia de grd,mineu
inconj-ur5,t-oare, care consumf, o cantitate aipreciabild, de ail6 din"sol, provoclnd
debilitarea sau chiar uscarea puietilor cle stejar clin culturi.' *
In cazul cind. solul s-a mobilizat pe toatd, suprafala cu plugul, semd,nd,turile
in td'blii de 60/60 cm au dat rczaltate bune.'cu tol,te"conclitiile
de sol nefavorabile (potlzol secundar, cn orizontul B gieu, compact, foirte
greu permeabil). .
Aceasta arat'[" inc5, o d.atd, c5, principalul dd,undtor ar culturilor este
vegetalia de graminee, cpre, inlelenind puternic solul, impiecticd, pe de o
parte- inmagazinarea apei, iar pe de alta consumd, cea mai mare parte din
restul de ap[, r5,masd, in sol.
Pistrugerea pS,turij do graminec, prin ard,tura cu plugul, duce la o
rnai buni, acumulare de apd, in sol, producinel cregteri bune chiar in cazul
cnltnrii intermediare clr pflioase (ovd,n).
rn cadrul aceluiagi proced.eu tle culturd,, aplicat in concli{ii identice
de sol, starea de vegetalie a puielilor a fost totdeauna mai activd ln loc
desghis '5i mai pulin satisfi,cd,toare sub masivul rd,rit ;i chiar sub acoperiqul
arborilor mari izola{i.
Pe cimpie, in condilii de sol mai favorabile decit pe platou, au dat
rezultate foarte bune gi semS,n5,turile de stejar in rincluri, 1n sol-arat cu
plugul' intrelinute prin culturi intermediare de porumb. Acest fapt, aratd,
c5,, pentru reuqita culturilor: nu este necesari aplicarea unei tehnici rleosebite
de ameliora e a solului.
Atit pe cimpie cit qi pe platou, plantaliile au dat rezultate bune in
plimul g,n de vegetafie, apoi creqterea lor s-a redus mult, incepind chiar
din anul al doilea. rn toate cazurile insfl, cregterea puietilor retezati a fost
mult mai mare dccit' a celor neretezali gi aspectul lor a fost mult mai viguros.
Din rezultatele cereetirilor efectuate, se pot trage rrrmd,toarele :
2, CONCLUZII
- In cazul cintl, iu ochiurile create in arboretul bd,brin. solul este intelenit,
se impule.pe toati suprafala ochiului ar5,tura cu plugul. rn-soiul
astfel arat trebuie s[ se fac5, tdblii de1,Z0llr20 m, la clistanta de 4-E m,
care s5, fie desfundate Ia ocazma qiincarestr, se semene ?-g ghindc, aqeza't'e
la distanla de 8-10 cm una ,cle alta,.
9?tt

, - Cind pe suprafala ochiurilor se gdsesc grupe de arbuqti gi specii do
subetaj, acestea trebuie toate pd,strart'e, iar solul mobilizat' in te,bhi cle
3/3 m, prin desfundareala o cazma, d.up6, ce mai lntli a fost inld,turat intregUl
strat inlelenit. (Inli,turarea stratului inlelenit se realizeazd, relat'iv
uqor, prin prd,,1ire cu sapa). Pe supra,fafa td,bliei se seamd,nd, ghincld, ln
rinduri, la distanla de 1,5 m, sau ln cuiburi' la distanla de 0'570'5 m.
, - I-,ucrdrile de refacere dau rezultate mai bune dacd, sint efectuate
fur loc deschis. De aceea, toli arborii d.in ochiurile ln care se executd, asemenea
lucrd,ri trebuie intd,turali. Nu este indicat s5, r5,mln6, nici cel pulin
arbori izolali.
- Pe cimpie sau pe terenuri joase, tn condilii de sol favorabile (soluri
brune-roqcate sau brune slab roqcate de pdd.ure) sem5,nSturile de stejar
ln rinduri, ln sol arat cu plugul, dau rezultate bune, astfel cd, aici nu sint
ne@sare lucrd,ri speciale' d.e ameliorare.
\ru. CONSIDERATII ASUPRA SEI,ECTIEI SPECIILOR $I ECOTIPU-
RILOR DE STEJAR DESTINATE LUCRANTTON DE REFACERB A
ARBORETETOR CU FENOMENB DE USCARE'
fn problema uscbrii intense a arboretelor de stejar se pune ln mod
firesc intrebarea, dac6 seleclia speciilor gi a ecotipurilor mai rezistente la
uscare n-ar putea constitui una d"in metodele eficace pentru prevenirea
acestui fenomen. Pentru a se putea rdspunde la aceastd, lntrebare, trebuie
sd, se precizeze mai intii cauzele care provoacf,, fenomenul usc5,rii stejarului.
Sbudiile efectuate qi piezentate ln capitolele procedente ale acestei
lucrbri precum qi cele publicate anterior au scos Ia iveald, existenfa a trei
categorii d.e ca,uze, qi anume i
a1 cauze eeologiee, datorite, ln ultimf,, analiz6', neconcorclanlei tle
durati, mai lung6, sau mai scurtd,, d.intre cerinfele speciilor din culturil gi
concliliile mediului lor de via!d,;
b)'cauze antropogene, constind d.in e;ploatd,ri neregulate, aplicarea
d"e tratamente necbrespunzd,toare gi, mai ales, degradd,rii cauzate prin
p6qunat, ;
c) eauze patologice. Dste necesar sf, se gtie care din aceste trei cate'
gorii constitrile cauzele primare ale fenomenului. Prin ceroet5,rile expuse
ln stud,iul de fa!d,, s-a stabilit destul de concludent cd, primele doud, grupe
de cauze - cele ecologice gi cele antropogene - conlin cauzele primare
ale declanqf,,rii ryi agravd,rii fenomenului de uscare in pd,tlurile de stejar.
Dar aceste categorii de canze pot fi inld,turate atit prin combaterea
agenlilor externi, care provoacd, fenomenul, cit qi pe calea selecliei organismelor
celor mai adaptate la contli.tiile concrete ale med.iului.
fn felul acesta, seleclia artificiald, a celor mai adaptate forme intraspecifice,
la anumite conclilii rle via![, date. se d.efinegte ca o metocld, activ[
d.e interve.nfie in procesul cred,rii qi conducerii arboretelor de stejarr ame'
ninlate de fenomenul uscd,rii. Ea trebuie suslinutd, ins5, prin m5,suri corespunzd,toare
silvotehnice, in scopul de a se inl5,twa celelalte cavze eare ar
putea s5, zddfuniceascS efectele selec{iei.
Pentru a determina raportul ctintr6 cauzele naturale gi cele artificiale,
precum qi ln vederea precizi,rii speciilor gi a ecotipurilor de stejar mai
236
' de lng. C. LAz{rescu.

ezistente la uscare, in anul 1951 am efectuat observalii tn p5,durile : Pucheni,
Sbejarul, Frasinul, Brinzea, Md,rceasca, Neagra, Dd,rmd,neasca, Dumbrava,
Groqet gi Gruiu-S:aca Olari, etc., d.in masiyul forestier Md,rgineni,
ocolul silvic Ploeqti.
Ceea ce caracterizeazi, conili!ille generale ciimatice qi ed.afice ale teritoriilor
in care s-a Bemnalat fenomenul usch,rii intense a stejarului, este
in primul rind. marea lor amplitud.ine ecologici,.
Fenomenul d.e uscare este mai frecvent pe coline qi platouri, filt,il tu
lipsi insd, nici pe vii ryi vilcele. Una din cauzele primordiale ale uscdrii stejarului
este dezechilibrul dintre cantitatea cle api, pierduti de plante prin
transpirafie gi umid,itatea redus5, a solului, tocmai ln momentele in care
transpiralia este mai intensf,,. Acest fapt este menlionat de altfel qi in amenajamentele
intocmite ln anii 1931 - 1933, pentru diferite piduri din
a,ct'st masiv. Insuficienla umiclitSlii ln sol in timpul verii este agravath
de o serie d.e degradd,ri, care, favorizlnd. lnierbarea qi bitd,torirea solului,
duc la mic,lorarca umiditblii acestuia. S: mai adaugd, apoi efectele secetei
din ultimii ani, atacurile de insecte din anii 1948 - 1951 in unele cazuri
qi prc'r'enie'nla arhoretului tlin cioate imbd,trinite etc., care toate slibesc
capacitatt-.a t1e ereqtere gi dezvoltare a arborilor qi favorizeazd, acliltnea
agentilor patogeni.
Estt' dc remarcat insi,, cd, insuficienla umitLitd,lii ln sol are loc numai
lntr-o anumitil pt'rioad.,l a sezonului de vegetalie, tn timpul aqa numitei
,,secetett de var5,, pe clt[, vreme plimd,vara qi toamna, solul se imbibd, pinb
la rchlz cu ap6. astfel c5,, ln realitater. exist[ nu o simpli, insuficienfd, a
umictitS,fii solului, ci o varialie'insemnati, a condiliilor de umiditate in
sol. In consecin!5,. in aceste teritorii, expuse fenomenului d"e uscare intensd,,
trebuie sd, se d.ea preferin!5, tn culturi, acelor specii qi ecotipuri de stejar,
care prezintf,, o mai largd, amplitucline ecologicil, lndeosebi in ce priveqte
umiditatca ln sol.
In arboretele cercetate, lipsesc unele specii care, comparativ cu stejarul
gi gorunul, sint mai adaptate acestor cond.ilii d.e via!5,. Prima intrebare
care se pune referitor la alegerea speciilor, ln lucrd,rile de lmpd,durire
qi de refacere a acestor arborete, este prin urmare aceea d.ac5,, prin introducerea
in culturd, a altor specii mai adaptate, nu s-ar putea realiza arborete
Bure Eeu de amest€o, mai rezistente la uscare,
$ r qtie astfel cd, girnila (Quercus Erainetto Ten.) qi cerul (Quercus Cerris
L.) sint mai rezistente in condi$iile de soluri eompacte ale platourilor, und.e
se g5,sesc instalate pe cale naturald,. Indeosebi girnifa, a cdrci valoare tehnologicfl,
este mai ritlicatd, decit a cerului, poate fi introdusd, in amestec cu
gorunul pe toate colinele qi platourile ce prezintl, fenomenul d.e uscare
intensi,.
A doua intrebaro este. care d-in ecotipurile de stejar (Quercus Robwr
L.) existente ln aceste arborete sint cele mai indicate pentru contliliile
stalionale respective. fn aceastd, privinfd,, am remarcat existenta a trei
ecotipuri distincte,'qi anume :
a) eeotipul de terasi argiloasi, caracteristic pentru coline qi platouri,
lndeosebi in porliunile de am'stec al stejarului cu gorunul, ca, bund,oari
ln p5,durile : Gruiu, Neagra, Mdrceasca, etc. I
b) eeotipul de vii, care predominS, ln v5,ile aceloragi p[,tluri;
c) ecotipul de eliuil mai use ati, silvostepi, care sd inclivid.ualizeazd" in
pdrlurile de cimpie cu cit acestea se apropie cle silvostepf, ca, de exemplu,
ln p5,durea Pucheni, etc.
237

Se recomandd, recoltarea ghindei separat pe cele trei ecotipuli qi interr,ientea
transferului, intre regiuni, al materialelor dB lmp5,durire aparfinind
altor ecotipuri.
In aI treilea rlnd. se pune problema selecliei individuaie a exemplarelor
de stejar sau gorun, care, in conttifiile date, manifestd, o rezisten{,d, mai
mare fa!d, de fenomenul uscbrii. Asemenea exemplare trebuie preferate ca
seminceri, in ved.erea creirii materialului de lmpddurire.
In sfirqit, cea mai eficientI mtrsur6, in ved.erea md,ririi amplitudinii
ecologice a arboretelor de quercinee amenin{ate de uscare, constl, in crearea
tle soiuri noi, care sd, prezinte aceast6 insugire. Se qtie ln aceastd, privinlir.
cX, hibrid6,rile interspecifice constituie una clin cdile cele mai rapide. In
arboretele cercetate, am observat existenla unor exemplare mai rezistentt,
la uscare, c&ro ar putea fi hibrizi naturali intre Quercus Ttetraea I-,iebl. gi
Quncus Robur L. Lipsa de fructe in acest an, precum rsi lipsa observaliilol
fenologice comparative ne obligfi, deocamdattr, sd, aclmitem numai probabilitatea
acestor hibrizi. Este sigur lnsd, ctr, &semenea hibrizi se pot obline
pe cale experimentalf,.
Mflsurile recomand.ate mai sus i^1i gd,sesc justificarea in observaliile
efectuate in alte regiuni, cu conditii stalionale analoage, in care ins5, fenomenul
usc6rii intense n-a fost, semnalat.
Un astfol de exemplu il constituie pddurea Recea, d.in ocolul silvic
Blatina. In aceastb pddure exist{, o mare amplitudine a condiliilor ecologice,
treclndu-se de la ,lleaul de lunc5, din valea Recei (atluent al Oltului),
la platouri compacte cu girni!{,. Pe platou predomind, girnifa, in amestec
er, Quercut petraea l-iiebl. Ptl vale predonlind Quercus Robur L.
Se gdsesc insd numeroase exemplare, care ar putea fi provenite din
hibriilizarea stejarului cu gorunul. Yariabilitatea lor qi repartizarea pe
teren ne sugereaz5, id.eea, cd, pe platouri ar putea proveni din polenizarea
gorunului au polen de stejar, iar pe vale dintr-o polenizare invers[. AceastX,
observalie ar putea constitui o intlicaf,ie asupra c{,ii de urmat, in luerd,rilc,
experimentale de hibridare.
De asemenea, se poate lncerca altoilea stejarului pe cer, in scopul de
a obfine plante cu sistern radicelar adaptat in trunditiilrr terd,s€lor trrgiloase
gi crr lemn de calitate mai bun5,.
Pornind de la aceste considerente gi aplicind metodelc miciuriniste
pentru crearea de soiuri noi de plante, ne-am propus ca unul clhr obiectivele
lucr5,rilor noastre d,o seleclie a stejarului sf,, fic md,rirea rezistenlli
la uscarea in mas6. In acest scop, am procedat la reexaminarea lucririlor
in curs gi la completarea lor cu variante noi, stabilincl urmitoarele combinafii,
care vor fi urm5,rite in viitor :
a) hibriild,ri intraspecifice intre diferite ecotipuri de steiar, indeosebi
intre ecotipuri de climd, mai uscat{, gi ecotipuri tlin optimul special, precurn
qi lntre ecotiptrri mai rezistente din teritoriile cu uscare intensd, qi
ecotipuri de clim{, rnai uscat5,l
D) hibriclSri sexuate indep5,rtate, precedate eventual de apropieri vegetatirre
prealabile si urmate de eclucarea corespunz6toare cu metocla mentorului,
lntre urmd,toarele specii :
Quercus Robur L. x Q. alba L,
Quteus Robur L. x Q. stellata Waugh.
Qucrcus Robur L. X 0. nontdna Willd,
Quercus Robur L, x Q. marilandica Micl.x,
Qucrcus Robur L. x Q. imbricarlc Michx.
Quercus l?oDur L. x Q. petraea Liebl-
238

\..t.:\'d;
'ui;:T,,r::,
:r'''''''''
.I
aa
OF

S-a qi trecut la realizarea acestor hibridd,ri, prin apropieri vegetative
prealabile (fig. 13 - 15);
c) altoirea stejarului pe cer.
In concluzie, tn teritoriile in care s-a semnalat fenomenul uscirii d.e
intensitate cleoscbitd, a stejarului, una din md,surile eficace pentru prevenirea
acestui fenomen qi mS,rirea prod.uctivit5,fii pd,tlurilor in chestiune
este selec,fia speciilor gi ecotipurilor de stejar.
Aceasta se va urmd,ri prin:
- identificarea eeotipwilor de Quercus Bobur Ir., mai rezistente la
conttiliite ile uscfi,ciune, qi reglemeniarea recolt{,rii ghind.ei gi a transferului
materialelor d,e tmpd,cturire, ln scopul d.e a se bsigura cel mai atlaptat
ecotip la conitifiile date i
- selec$ia individuald, a exemplarelor mai rezistente la uscare I
- seleclia qi introd.uoerea hibrizilor naturali ttintre Quercus 'petraco
Iriebt. qi Quercw Robur L.;
- trecerea la lucr5,ri experimentale, ln ved.erea oblinerii cle noi soiuri
rezistente la usdare, pe calea hibricli,rilor sexuate gi vegetative.
YII. CONTRIBUTII LA CUNOA$TEREA CIUPERCILOR XITOFAGE CA
FACTORI S ECUI{DARI IN III'TENSIFIC.ANE'A FEIT O ]TTENU LUI DE
USCARE IN PADURITE DE.STBJAR'
fn acest capitol ne proprnem sf, d,6m o list6 floristic6, gi {escrierea ciupercilor
xilofage d-in clasa Bazidiomicete, gisite pe speciile de Quercut
din teritoriile in eare s-a observat fenomenul d.e uscare intenstr, a stejarilor.
fn felul acesba se aduce o contribufie noud, la cunoapterea dd,unitorilor
vegetali de pe speciile de Quercus.gi posibilitatea de a se contribui la st6vilirea
atacurilor ciupercilor xilofage, care produc mari piercleri de mas[,
lemnoas5,.
Spcciile de eiuperci xilofage din clasa Bazidiomicete, cuprinse ln lucrarea
de fa!5,, slnt d.escrise pe latg. dindu-sc toatc crlcmcntclc pentru rcc;nnoagterea
lor. S: mai al6tur5, un tatilou de d.eterminarc cu ajutorul ed,ruia
tehnicienii gi inginerii din producfie vor putea recunoagte cu uqurinld, ciupercile
descrise, folosind exclusiv caracterele morfologice externe uryor de
sezisat cu ochiul liber gi numai tn unele cazari cu ajutorul lupei.
S-au clistins ciuperci carc atacf, rdd5cinile, baLa tulpinii, porliunile
mijlocii ale tulpinii qi, in sfirgit. ramurile. Aceasti, clasificare nu poate fi
totdcauna valabtld,, din cauzil ctr, ciupercile se pot tntinde, mai ales la tulpind,,
in tot lungul ei.
Rimlne totuqi valabild, atunci cind se stud.iazS, pozilia de atac la un
numd,r marc de ciuperci.
O alt5, impdrlire se refertr, la ataeul alburnului ln viatil,, produs tl
gene'ral de untrle specii de Trametes Fr. qi Btererum tr'r.. al atburnului uscat,
produs de aceleaqi specil ca qi de Tramotes quereina (L). Fr. etc., precum
qi la atacul duramenului.
0 interesantd, observalie se refer5, la legi,tura dintre atacul ciupercilor
xilofage qi atacurile insectelor. Astfel. uL ca.t tipic este acela al asocia.tiei
dintre atacul cle Cerambgn Cerda ryi Fistulina hepatica".In fine, se mai iau
'
dr \tl"t..t" Gagmet, sub tndrumarea prof. C. C. Georgescu.
" C. C. Georgescu, Dare de seamtr asupra bolilor de importan|tr economicl. Publ. I.C.E.F.
s. II Nr. 39 (1.94u) pl. VI.
240

in oonsid.erare ciuper.cile care se instaleazi in rd,nile obiqnuite ale scoarfei
qi in rS,nile de elagaj.
r:ucrarea de fa!d,. prezinti, aspect_e din biologia ciupercilor, aducind.
o serie.d.e completi,ri. care vor contribui la tmbuid,ta,lir.6a mi;rtiaceror ae
prevenire- gi
_co_mbatere a atacului ciupercilor xilofage Bazidibmicete.
Materialul descris ln text a fost rec-oltat in mare [arte din pd,durile de -
stejar, la- care s-a constatat fenomenul de uscare in'tense a stijarutui.
lnsb
, -_{"."!,9"5,m
cd, ciupercile xilofage slnt foarte polio curioscute de
tehnicieni gi cu atlt mai pulin slnt curioscute semnelb d,pariliei infecliei
(simptomele).
o greut'ate ln acest sens o constituie gi faptul cd, simptomele atacurilor
acestor ciuperci nu sint evidente declt in cai:uri ralu, ci,,
^-.ilg5,l_b-enirea f runzelor gi cregteri'
-
an'ale reduse
Grifola sulphurea (Bull.) Pilat,
- uscare a virf ului coroan ei - armi,l,Iaria mell,ec yahl.,
. -- ingro€area
* pheil,ittus
.tulpinii
robustus (Karst.) n. dt e.
gi Inonotus ohl,i,quus (Pers.) Pilat,
- soorburi - Inonotus obl,i.quus (pers.) pilat.
, Simptomele- nu sint caracterisiice pentru'un anumit atac, de aceea,
::1, fg gigur qi,caracteristic incticiu de prezenli, a unei aoumit" ciuperci
p:l1rre"{ oprpyt fructifer. Acest simptom este insd, tard,iv, fiind evihent
dop?. ce int?ctia s-a produs ryi este avansatd,, iar putrezirea a inceput.
urupercrle xllofage au un mod caracteristic d.e atac. Aslf ,l : -
:pe
parte-a ju-perioatd" a tulpinii: pheui,nusrobuafzs
(Karst.)
E G., Phellinus igniarius (L. et ilr.)
"t euell. , rnonotus obi,liquus.(Pers.)
Pilatl unele dintre -acestea s'e instaleard"p"
-
r'amurile uscato
Ntereum sp. ryi Trametes 'pachgod,on (pers.) pilat;
."!i u
-^.-^;,p,"_lg 1
e j
? .ry.i
l_o gf-e .a -t u I p i n i i - Trametes quercr'nq,
(lJ.) Pllat', 'f'rantetes-bet_ulina
(L.) pilat, Btereum frustul,osum Er,, fome*
to.mentari,usJ r,.) Kicks, plr,elti,nus iobustus.(ka,rst.) B.'eC-€.,-rlrrtt,i,nub rgito,
ri,us (L. et Fr.) Quell., Leptott.orus sp.; Xi,ituli,na hapatici iuuds.) f"., "oic.;
-inf
;!-f- nogtiunea eiioard, (ba'zaI6"i a tutpinii
:^y::^i!*ry!
t!!A!\*
f,1vs.)_ Karst., cu subspecrite igpi,curn rui,ire qi
T::r:!tr"y t!gya,) B. et G., Trametes a-ersieotoi (L. ct iir.) pirat, Eisti-
?":? !!?ry:a
(Euds.) Er., Inonotus itrgad,eus (?ers.) Murriil,' t'urosufn Steredrn
!'r., r'rametes
frus-
querci'na (!.) pilat, Trametes betul,ina (r-r.) pilat;
._---ciuperci care se in'stal6az6 pe rd,dd,cin'i-_Ar'mil,lari,a
mel,l,ea \rahl.'.
1. DESCRIEnEA CTUPERCILOn
Grifola sulphurea (,Prll.) Pilat, : potgporus sul,phureus (Bull.) Fries,
Polgporus imiricatus (nurr.j rr. iiig. io1.'
Aoeastd, ciupercd, se gtrsegte pe tiuncniurile vii qi moarte de foioaser ln
special de salcie, plop,. stejar, contribrrie la uscare'a virfuiui
cu timpul, la uscarea totald, i, arborilor.
"o"oao"i'6
,^ 3gl:-l$? pll"gipald,. de vegetalie este a doua,jumd,tate a tunii mai ptn6
,"1 run_ii aug.ust,
Tylllll
apoi ea. dispare, este distrusil de insectc qi cadc
a9.pe.-?rb9re. lnfeclia se faee prin rdni, ln dreptulcdrora apar de obiceiqi
pd,ld,riilo ciupercii.
r Prima clasificare de acest fel-se. gisegte rn lucrarea c. c. ceorgescu
|i M. -6adec: studlul
usciril ln masi a steiarului. Noi-contribulii. Publ. r.C.n.s.-diraiigi cerceteri (1951)
val. XII pg. 30?-308.
16 Studll Ei ceGttrl. vo IV
l
q
217

Ptrtd,riile au aspect de console, d"es imbricate, sesile, semicirculare, de
10 - 40 cm in didmetru, suculente vii gi u,;or fdrimicioase, uscate.
suprafala pf,,ldriei, fdri, crust6,, este ondulat riclat[,, brumatd,' Plrtocalie-d6schis'
crl nuaitre rozii, galben-Ioz san bruni,-g5,lbuie-deschis. Marginea
pdliriei este ondulati.
Trama este moale, suculentl,, fragild,, firimicioasd, qrin uscare,, albd,gdtbuie
in tinerele, aloi g6lbuie; la maturitate devine icomplet alb6' cu
un miros pld,cut.
Tuburiie in raport cu gtosimea tramei sint foarte scurte-, de -.4
_1,5
mm, galb ene-sulfirrii. Se desprind cu uqurinlf, de reoeptacul clnd acesta
,bstil uscat. Porii sint mici, de
fo;t - o^8 mm in diametru, roftunzi,
regula-ti la excmPlarele
Itinere apoi rotunjit angulari
losi dcnta$i, cu disePimenta subi{ire,
galbeni-sulfurii aPrinqi.
i Sporii sint ovoizi sau larg
'eliptici,
oblic atenuali La bazd',
rLe-5*?\3,5 - 4,5 p cu o Picdturd,
uleioasi,.
A fost gd,sit[, Pe stejar in
urmltoarele localit5,li, und'e s-a
prod.us uscarea intensd, a steja'
rului: Oltenila X.1951' leg. Y.
Ga.smet, idem Mitreni, regiunea
Fig. 16. Grifolo. sulphurea (Bull.) Pilat Bucuregti; pi,durea Vornicul
Md,rgineni IY.1951, teg. Y. Gagmet
gi Puchieni YI.1952, leg. V. Gagmet, regiunea Ploeqti..
It:oduce o putrezire iirteisfl,, brui[,-rogcai6,, a lemnului.-Lemnul putred
se desface la inceput ln lame prismatice, iar intr-un sotadiu mai avansat
se transformd, intr-un praf brun. Acest praf conlino ln el o cantitate mare
de spori (clamitlosporil. Arborii atacalf adesea iru se recunosc tlecit tlupfl
aparilia p5,l[riilor.
Y afiabilitatea speciei :
f. lmbrtaata (Fr.) Pilat Polgporus imDrrlcoltrs Fr.
Pdltrriile slnt'dei imbricate.- Receptaculele se decoloreazi devin albe'
f. apora (8. et G.) Pilat.
Dupn aspect seamind cu forma principali, lnsi ii lipsesc porii. Piliriile au avut stratul
de tuburi, dar acesta se usucl qi se desprinde ulor.
Leptoporus Litselaueri (Lohwig) Pilat : Polgporus Schulzeri' Bres..
Pol,gporus lanus Ort'h.
Iteastd, ciupercil, se dezvoltd, pe trunchiurile gi buqtenii speciilor ile
Quercus, mai rar pe alte foioase.
"
Prod.uce un pulregai activ al inimii lemnului gi contribuie, de asemenea,
la agr*varia fen6menului do uscare intenqf,, a, steiarului.
hece$iaculul este in form5, de p6,I6rii sesile de 3 - 10 (20)_cm gi q1oag9
de2r4 cfr ad,tre margine, qi cca. ? cm sd,tre bazd^in secliune longitudinal5,
ln general triunghiulare.
Buprafala p6iariei este albd, sau gd,lbuie-deschis, t-omentoasd,, fl^ogonoasd,.'Marginda
pfi,l5,riei este asculitdfla inceput concolorS, cu suprafala'
la bitrine{e brun5,-rogiatic6.
Tuburiie sint lungi d.e 10 - 30 mm, clistinct.diferenfiate de tram6,
dezvoltate pini,la m#ginea pili,riei, unde slnt mai scurte. Porii slnt nere-
242

Fig. 17. Leploporus Litschaueri (Lahwig) pilat
glluti, oblong.i, poligonali sau rotunjigi, in general la maturitate labiriu- -aGpi"
tici, cu desdhiderea'oblong^asculiti pinn
l_a"de,;irat *ro
menta gr_oas{, de 120 -
?20
p, i,prqape albd, in tinerele "ouo"-6, sau slab gtitii;
la exemplarele mature, brune-nelgricibase.
Trama este albicioaid,, lignic.ol6rd, sau garbeni,, rad.ial fibroasi,, moale,
spongioasd, in partea superioari.
. spo^"li sint.subglobuloqi sau scurt ovoizi, cu un apicul la bazd,, hialini
qi cu cite o picd,turd de ulei.
^ _4 foj g5,sit5, in prd qile de. stejar din ocolul silvic Gd,egti : stejd,ret,
Cobia, fV.1952, leE- V. Gasmct.
Leptoporus lissitis 1n. ei^c.) pilat : pol,ggtorus
fissil,is Berkley et
Curtis, Po.l,gporus spurneus Schioeter (tig. f5i.
AceastS, ciuperctr' produce un putrigii aciiv al trunchiurilor vii si
moarte.cle stejar qi alte foioase. Recepta-culele apar adeseori in interiorrit
soorburilor.
_ Beceptaculul este izolat in formd, de ph,ld,rii semicirculare, cu diametrul
de 8 - 1!
-cm, cd,tre bazd, resupinate, izolate sau imbricale. sunrafata
receptaculului este albd,, apoi roz sau'gd,lbuie, distant viloastr, irriiti,
cu rirlicd,turi ln formd, de tubercule. Tri,ma este albd,, apoi pu,fin ;o;;i&
6i brun5,, uneori cu nuante rozii, violete sau verzi-albd,itrui-. fibroasr -
cd,rnoasS, suculentd,, tenace.
Tuburile sint albe- sau cenugii, adesea cu nuan!,e brune-rozii, lungi de
1-3 cm. Porii sint ,slab
,
rozii,-violet-pal,
-apoi bruni-negricioqi, anErlG
sauoblongi^ninn,hlabirintici, cri.diametry.f'_de-0,9S_0,8 mir, Z _'Bp"--rri.
spori! sint ovoizi pin5, ki etipsoizi, hialini,'obtic'a*c"pi!i ta uiiar--ie
4r5 ,- 6,312 * 3,5 p.
A fost recoltatd, din pfidurea Buftea, regiunea Bucureqti, rv. ]:962,
leg. f. Tutunaru.
243

'Tranetes versi€olor
(L. et Fr.) Pilat : Po-
L11-sti,Aus oersicol,or (Ir.)
$acc. Polgporus oers'icb
Lor (I-,.) Fr., Cari,ol,np
r)ers'icol,or (Ir.) Quell.
(fig. 1e).
Este cea mai rd'spinclit5,
ciuperch, de pe foioase
in .tot cuprinsul
zonei temperate. La noi
se gS,seqte mai ales pe
stejar, fag, ulm, carpen,
tei qi mai rar pe conifere,
de la cimpie pini
la munte.
Receptaculul anual,
ln formd de pd,lirii subliri
(1-g mm groase),
s:sil'.', semicircularer cu
diametrul de .1-8 cm,
inolate sau'imbricato.
Marginea pd,ld,riei este
.t
ascu-tit6. Suprafala p6l6,riei
este in general cu
Fig. 18. Leptoporus lrtsilrb (8. et G.) Pilat. peri (velutoasd, sau viloas6)
qi zonatd,. Zonele
slnt inguste, diferit colorate : cenuqii, cenuqii-albd,strii sau albastru de
o1el, gd,lbui-portocalii, etc. qi cu luciu m5td,sos. Rece,ptaculele crescute la
idtuneric sint efiolate, albe sau desctris colorate (galbene-cleschis).
Trama este alb5, qi coriacee.
Tuburile sint lungi, tte 1-2 mm, albicioase, mai rar albe-g5,lbui-deschls
(lignicolore). Porii sint'rotunji.ti Ia, inccput, mici, rcgulali, aloi algula,rj, irpl'
cif-ormimairar, sauuneori labirintici dedaloizi, cudiametrul rle- 0'12-0r3
ffirnr 3-5 pe mm, cu disepimente albe, albe-gd,lbui qi foarte..rar
brune. Cistid"ele lipsesc. Sporii sint cilindrici, uqor arcuili, d'e 5 -
7pl3 ''
- 2,5 tt.
Irametes' aersi,color se recunoagte uqor dup5, coloralia p5ld,riei, zonele
subliri gi strd,lucitoare.
bste-o specie saprofitl, gi se gf,,seqte pe pd,rlile moarte ale arborilor vii
sau pe lemnut tlebifat care-vine ln contact cu solul, de exemplu la stilpit
buqteni clin pddure, cioate, etc.
Iia steiar at'ac6' numai alburnul.
Ii' fo lemnul putred. se gfi,se,Ste miceliul ciupercii, mai ales ln vase, pe
care le astupd,.-Membrana oelulelor este corodatd, progfesiv dinspre l-umeg
lnafari,. Pr-oduce o putrezire alb5, activS, a lc.mnului; distruge_-mai tntii
lignina, apoi celuloza qi tn cele din ut'm5, substanlele pectice din lamela
m-ijlocie. Oiuperca este i'ezistentd, la uscd,ciune qi poate reveni ln viali, ctup6
peiioaile - lndelungate d.e la uscarea lemnului'
A fost rer,oltaT5, de pe stejarii djn Ciolpani' IX.1934' leg. M.-Pade-a;
f igtrnegri, X.l-932, leg. M. Baclea; VII.1952, leg. Y. $aqme-t.qi {I.1gq?t
ti,d. f. Ionici; Voiunt*ari, X.1951'' leg. Y. Gaqmet; Alexandria, VI-1951,
te[. V. Gagmirt; Mitreui, VI.1952r leg. Y. Gagmet, G5egti' Cobia, regl-
244

unoa Pitegti : YI.1952,
leg. Y. Gagmet, Chifodd,
regiunea Ploeqti
X.1932, herb. Traian
Btrvulescu, Yor.nicul-
X5,rgineni, IY.1951, leg.
Y. Gagmet, MijaMoreni,
fV.1951, lcg. V. Gagmet,
tr'eleac, regiunea Cluj
Vff . 1952, leg.Y. Gaqmet.
Variabilitatea speciei
Trametes aersicolor (L. el
Fr.) Pilat este o specie poli-
morfd, prezinti o mare variabilitate
dupi coloralia pildriei
ffi r:t
Fig. 19. Trametes oersicolor (L. et Fr.) pilat
$ conturul porilor, care lnsi nu au valoare din punct de vedere sistematic, clci coloratia se
schimbi ln cursul unui an pe unul qi acelagi receptacul.
f. vftelllnus Yel.: Polgporus oitellinus \e1., Coriolus oercicolor f. flauaureus Konrad et Maublanc.
PnHriile slnt des imbricate Ei colorate in galben aprins strilucitor, cu zone mai lnguste
portocalii, de culoarea'qofranului.
f. cyaneus Vel.
Pildriile stnt foarte subliri gi coloratq tn albastru de o[el, cu zone strelucitoare netede.
f. arg5naeeus Pers.
Este forma cea mai frecventA care Ee lntllnegte toamna tlrziu sau iama. Himeniul este
dddaloid sau detirat, irpecoid.
Trametes pgle-sgenj (schum.) pilat : pol,gporus
tr)ubescens Er.; coriolue
pubescens (Sch) Quel.
Feceptaculul_este sQsilr semicircular sau concoid (ca o scoic6),gros, ln
sejtigng longitudinalg, triu€hiqlar, ln general des'imbricat. su"prafafa
pr!6riei este velutoa$ pqila viloasd,, pdtin distinct zoloat6,, albil siu gd,lbuie
cu nuante portocalii.
Trama este albd, gotgnos col.iacee. llubrrrile sltt lu'gi d.e 1-3 mm,
alber g5,lbui-deschis. Porii slnt rotu:rzi sau dedaroizi, deitali la maturij
!ate, cg-$ppetrul de 0,2 - 0,4 mm ryi cu disepimenta'concolord, cu supra-
Iala pd,ld,riei.
Sporii slnt cilindrici, subarcuifi, bialini, de 4,b - 7,8 tL x Z-B p..
rrametes pubescens este o"ciupercd, anualtr, rd,spind.it[ pe foioase, in
specia,l pe stejar, aniu, mesteace,n, plop gi carpen.se
aseam5,n5, mult cu Trametes hi,riuia (wulf.) pilat qi at rrametes
oersicol'or (r-r.
-et
Tr.) Pilat,l se deosebeqte de acestea prin carnea sa, care
este mai moale decit a celorlalte.
- A fost gd,sitd, pe stejar: pd,durea Lucieni, ocolul silvic Gd,egti, I.1gS1,
lcg. V. Gaqmet.
Trametes paehyodon (Pers.) Pilat : Irqten pachgod,on (p.) euel.,
Lenzites pachgod,on (P.) Pat.
Receptaculul ard form5, de pi,ld,rii rte 3-8 cm, sau este intins ca o membrantr.
Suprafafa receptaculului este pulin distinct zonatd,, sau azonati
albtr, cu timpuI albd,-g6lbuie. Irama este moale, c5rnoas6, coriaoee,
a1b6.
215

:
Tuburile silrt transformate
tn lamele lungi de 1,5 cm
cu, aspecte d-iferite, lamele
sinuoase sau ace alungitet
inguste, ascu.tite sau scobite
la virf, concolore cu suprafala
receptaculului sau ct
nuanle roqii-carneu.
Sporii sint subsferici sau
larg elipsoizi, hialinir de 5 -
- 7 x 4,5 - 615 V, cu cite
o picbturtr, de ulei, cu aPiculi
c6't'te bazd'.
:
,
i
Aceastd, ciupercd, este intilnitd,
tot, anul, dar rirai ales
toamna, pe arbori, mai rar
pe cioate qi buqteni. Este
sapro-parazit['. A fost gd,sit*
pe stejar in P5,durea Md,tnsaru,
regiunea Piteqtir XI.
t9467leg. et d t. C. C. Geor'
gescu qi M, Baclea.
Trametes betulina (f'.)
'
Pilat : Agar'i,cusbetuli,nuaL.,
Lenzitas betul,ina (I-,.) Fr.
, (fig. 23).
, Aceastd, ciuPerc5, este
, foarte rd,sPinclitd, in fiat*
noastr[,, Pe foioase, de ,la
cimpie pln6,la munte.
Iieenptaculul aro forml
de pi,lf,,rii, sesile, eu tLiametrul de 3-8 cm, groase d'e 0'p -^l-cmt
tzolite sau des imbricate. Suprafala pd,ld,riei este tomentoasd,. Plna 1a
viioasA, azonabd, sau zonatd,. Zonele siut d.iferit colorate, cenu6ii pind, la
brune-cenugii. Trama este albd,, groasS, de 0,5 l- 1,5 mm, coriaceu Buculent6
la exemplarele proaspi,t recoltate, apoi suberoastr.
. Tuburile s-e unesc in lamete perfecte 1l- - 14 pe cm' pulin ramificatet
cu creste intregi sau dentate, care se unesc cdtre marginea pd'l5,riei, inalte
de 3 - 10 mm, albe sau slab colorate.
Prezintb cistitte. sporii stnt cilindrici, pulin arcuili ,1i hialini' ile 4,5 -
611,6 - ' 'Irametes'betul,i,na 2,5 tt.
este sapro-pwazitd, pe stejar, fag, plop gi alte foiorr,se.
Se gfiseqte tot anul, mai ales, vara qi toamna, pe arbori_qi-pe cioate. ProducE
un putregai aib activ al lemnirlui. A fost, recoltatd de pq
f!.J3" 3i"
urmfi,toarile lo[alitnti : Comana, XI. 1934, leg. C. C. Georgescu Si Iv.I. Pqgga'
Tieenegti, vII. Igbi, leg. Y. Gagmet, regiunca Bucuregti; Vornicul Md,rdif"t,'"ngionua
ptoeqtiiVf. Fig. 20. Trametes pubescens (Schm.) Pilat
1951, leg. Y. Gaqmet I Feleac, regiunea Clui'
VII. 1952, leg. V. Gaqmet.
Vofiabilitatea speciei
Trametes behllina prezinti
pdlAriei .
f. docolora B. et G.
urmltoarele torme, deosebite prin coloralia ilileriti a zontlol
Receptaculele ca la forma tipictr, lns[ culoatea lor este albtr.
2&g

Fig. 21. Trametes pachgotlon (Pers.) Pilat
Fig. 22. Trametes pachgodon (Pers.) Pilat

Trametesquereina
(L.) Pilat : l)aeilal,ea
qwerc'ina (b,) I':r., trenzi,tes
querci,na (L. ) Quelet,
Agari,cus Quer'
ci,nus Lt. (fig. 2 ).
Este o Bpecie sapro-parazitd,,rtrspinditfi,
in lara
Fig. 23. Trametes betulina (L.) Pilat
noastrf,,
pe tulpinile gi cr5,cile
uscate ale arborilor
vii. Este agentul principal
al putrezirii cioatelor
de Qwercus; poate
sd, se dezvolte gi pe
lemnul debitat. T'a
arborii vii produce
putrezirea alburnului.
Receptaculul este
segil,r'ln formtr, de consold,, copit6, cu diametrul d.e 5 - 20 cm (30), gros
de 2-6 crn, vd,zttt' de sus semieircular sau ln formS de potcoavf,. Se
gisesc qi forme resupinate. Adesea, Ia lnceput receptaculul apare su-lo
forma de tubercule sterile (f6r{.lamele), care apoi se 6"u11gf6rm-[ tn pd,ld.rii.
Suprafala pd,lbriei este neted.d'hau rugoas6, uqor zonatp', la lnceput sl-ab
hirsutb i,poi glabr[. Marginea pll5riei este obtuz{, qi in general sterilf,,'
Carnea (trama) este elasticS, suberos fibroastrr galben6-albicioasd,r de
ouloarea lemnului, uneori galben[,-lnchis.
Eimeniul nu esto stratificat, este lignicolor deschis sau brumat, labirintiform,
cu lamele sau cu pori angulari sau tledaloizi, fir diametru de
1 - 2rd tntn, disepimenta groastr', obt'uzd', inal!{ de 8-- _30 mm.
Spbrii sint cilindrioi spro elipsoizi, rotuniili la vlrf, obtuzi gi ascufi{i
It baz&, de 5-712,5 - 3,5 p.
Adeseori receptaculele stnt sterile.
So gisegte tn tot timpul anului in arealul tle dr,stribufio al spgqiilor de
Quficui. - Eite o ciupercb persistenti, tleqi himeniul qu este stratificat.
Produce o putrezire roqio inteps6, Ia inceput a alburnulut aqoi -a duramenului.
I-remnul putreil se desface la inceput ln prisme, mai tlrziu neregulat;
clnd este uscat, devine uryor friabil. Putrezirea lnainteaz[' foatt'a
iepetle fun alburn gi mai incet in d.uramen.In masa lemnnlui putredr printre
-crfipflturi apar -foife subfiri, alin miceliul cond-ensat, d'e culoa,re
gdlbuie. -
Alexandria, stejar, VI.1951, leg. Y. Garymet I Comana, giryitd,' XI.
1939, leg. M. Batlea ; Brd,negti, st^e.jqrr 1934, Ieg.
I. 9^"^.!"t"; Jigilneqti,
'Batltia;'Brd,negti,
u!uJq", 1934' Ieg. -!. preloiu; $SilneSti,
stejar, lV. tOaa, leg. P. Creloiu; Ciolpani, {*j?I' Y. 1934,Jeg. M. BacLea
qi V. igff, leg. V. Gaqmet; Mitreni, stejar, YI.195J.,1e9. J. J. Gaq-met; pd,clu-
iea Yornibul-Ml,rgineni Yornibul--Ml,rgineni qi Widuleni; Vleouteni, steiar, stejar, ry195+' fV.195Jr, l"g:..Y... lug:. .Y. . Gaq-met Gaq-met; ;
Mija Moreni, stejal, fV.1051, leg. V. Gagmet; ocolul silvic Gd,eqti, pddurea
Cobia gi Dragoilana, IV. 195L' leg' Y. Gaqmet
Y ar iab ilitatea speciei
f. tramotcs B. et G.
Dilerd de forma principale pria piledile ssle mei mlci, cu porii angulari, dc 2-3 x 1-2 mm
h diametru.;
218

Flg. 24. Trametes quercina
Fomes fomentarius (I-,.) Kickx. : Polvporus lomentarias (L.) Fr. Ungulina
lomentaria (I-r.) Pat. (fig. 26).
Iomee fomentari,ue este o ciupercd peren5,, vegeteazh din prim{,var[
pt .n5, ln iarntr. Fste sapro-Balaztt[, gi atactr, numai foioasele, dintre
acestea fur special fagul, stejarul. Este un
patazit periculos, care producs un putregai
activ, alb-roqiatic c&ro se d.esface fur
fibre.
Receptaculele Blnt sesile, izolat'e, ln
formd, de copitd,, ln eecfiune transversald,
sernicirculari,, de dimensiuni mari: 6-18
(25) cm grosime gi L0 - 30 (40) cm in
d.iametru.
Suprafala pd,l5,riei este acoperitd, de o
crusti, r5,qinoasd,, d.ur5,, groasi, de 2 mm,
ln sec$iune neagrl qi strilucitoare, cu zone
concentrice, cenugii deschis, de ouloarea
alunei sau brune-roqiatice gd,lbui. Crusta
se lichefiaz5, in hittrat de potasiu. Marginea
pi,ld,riei este rotunjitd,, mai deschisi
la culoare declt restul pd,li,riei, de culoarea
alunei sau g5,lbuie-rozie (culoarea pielii).
llrama este durd,, compact5,, suberos Fig. 25. Fomes lomentafius
lemnoasd,, gtrlbuie-roqcatd, sau bruni,-
(L.) Kickx.
rogcatd,.
Tuburile brune-ruginii sint multistratificate, fiecare strat d.e 2-6 mm
lungime. Porii sint rotunzi, de 0,2 - Or4 mm in diametru, disepimenta
gxoas5,, brumati, d.e culoa'rea alunei sau brund,. Cistide nu are.
245

Sporii slnt oblong elipsoizi, oblic ascuf,ili la bazil, de 14 - 18 (24) x
5-7 (8) p.
A fost recoltati, de pe stejar din: pddurea Brinzca, ocolul silvic Ploegti,
fV._1951, leg. Y. Gaqmet ; ocolul silvic G5,eqti, in pS,rturea Cobia, $uta-
Seacd, gi Lucieni, regiunea Pitegti I[.1951 qi VI 1952. leg. Y. Gagmet.
V ar iab ilitatea s p ec ie i
Prezinti clteva forme ce se deosebesc dupi mirimea zonelor gi culoarea pdlirieif.
succosa Pilat.
Receptaculele slnt foarte marl gi cu zone puline gi largi, trama mai moale.
. f. rnrengao de Not,
Diferi de forma principald prin culoarea pdliriei mai deschisi, cenugie-deschis-albicloasi,
.aproape alb[.
Fomes eytissinus (Berk.) Gillet :Pol,gporus lroaineus Ft., [Ingul,i,ruu
frarinea (Fr.) B. et G.
Beceptaculele sint sesile, d.e forma unor p[,lilrii, vizute d"e sus semieirculare,
triunghiulare in secliune longitudinalf,, izolate sau ad.esea imbricate.
Uneori sint concrescute lateral, formind giruri pind, la 80 cm lungime.
Suprafala pd,ldriei este acoperit5, cte o crustd, subfire, bruni,-aprins gi
shd,lucitoare, neregulat onclulatd,, pubescentS, la exemplarele tineie ap6i
glabr5,, cenuqie-deschis sau bruni,-deschis. Marginea p5,ld,riei este obtuzi
;i de aceeaqi culoare cu suprafaf,a. .
Trama este suberos lemnoas5, coriacee, brun5,-deschis.
Tuburile sint concolore cu trama, stratificate. fiecare strat de 6 - 16
mm qi separate printr-un strat, sublire de tramd,.
Porii slnt rotunzi, mici, de 0r2 - 0,3 rrm in diametru, cu d.isepimenta
mai d.eschis coloratd, d.ecit suprafala pd,ld,riei. Cistide nu are. $porii sint
scurt ovoizi, aproape rotunzi, pulin ingustali ciltte bazil,, hialini sau brunigtrIbui-deschis,
de 7 - g X 5 * 6,5 p.
A fost recoltat5, din pfdurea Brinzea, regiunea Ploeqti, IY.1951 leg.
V. Gagmet.
Ganoderma lueidum (Leys.) I{arst. : Pol,gporus l,waid,us(Leys.)
lY.,
Fomes Luci,clus (Leys.) Fr.
AceastS, ciupercS, este foarte rd,spindit5, in lara noastr5,. Prezinti dou5,
subspecii importante, care atacd, stejarul in partea ,bazal6 a tulpinii, pro.
ducind un putregai activ al duramenului.
a) subspecia tgpicum Maire (fig. 27).
Aceastd, ciuperc5, are pd,l6rii stipitate, rotun"iite sau reniforme, cu suprafala
acoperit[, de o crusti, lucitoare, zon td,, bruni,-roqcati,, rogcat6negricioasd,,
cu marginea albi, sau g5,lbuie ln tinerefe, apoi concolord,.
Stipul este central, mai rar excentric, gi d.e aoeeagi culoare cu pd,l6ria,
Trama este lignicolor g5,lbuie, cu timpul brun6-roqiaticd,.
D) Subspecia ras'inacauna (Boud.) B. et G. (fig. 29).
Are pd,ld,rii mari, de 10 - 50 cm ln diametru, groase rle 2*5 (15) cm,
reniforme, fird, stip sau stip rudimentar.
Suprafala pd,ld,riei este acoperitd, cl.e o crustf,, sub!fue, lucioasd,, gd,ibuie,
brund,-roqiaticd, sau ro$cat5,-negricioasd,, uneori acoperitd, de un praf brunciocolatiu
(masa de spori). Marginea pi,li,riei este obtuzi, qi mai deschisl
la culoare decit restul receptaculului.
Trama este moale, suberos-ce,rnoas* sau subfibroagl,, zonati in secfiune,
lignicolor gf,lbuie pinf, la roqcat6-deschis, apoi brun[,, mai tleschisi
decit tuburile.
250

t
Fig. 26. Ganoderma lucidum (Leys.) Karst. r"ig. 27 . Ganoilerma lucidum (Leys.) Karst,
ssp. lgpicurn (fafa inferioar{). ssp. typicwn (fata superioari).
Tuburile sint llngi (0,5 - 2 cm), dispuse lntr-un singu strat sau stra,tificate,
brune-ruginii sau brune-d.eschis. Porii sint rotunzi, cu disepimenta
brumat5, apoi brund ruginie, de 0,3 - Or4 mm ln diametru. Sporii sint
bruni, ovoitl-elipsoitlali sau subpfuiformi, trunchiali la virf, cu endosporul
fin reticulat - verucos, de 9,5 - 10 (12) x 5 - 7,5 p. Aceste subspecii
au fost recoltate din urmd,toarele localit5,li : Ciolpani, 1934, leg. M.
Bad.ea, Jigd,neqti, VI. 1952, leg. Y,. Gagmet, Alexandria, YI.1951, leg. Y.
Gaqmet, Oltenila qi Valea Roqie, regiunea Bucureqti; VII. 1952, leg. V.
Gaqmet, pidurea Mija gi pd,durea \rl6duleni, regiunea Bucure,;ti, IV.
1051., lag. V. Gaqmat, gi Cobia, rcgiunca Pitcqti, lcg. C. C. Gc'orgcscu.
Phellinus robustus (Karst.) B. et G. : Pol,Aporus robustus (Karst.)
I-,undell et Nannfeldt. (fig. 30).
Aceast5, ciupercd, este foarte rd,splnttiti in pdclurile d.e stejar ale !ilrii
noastre. Este sapro -pamzild,.
Receptaculul este sesil, fur formd, de copiti,, consoli,, cu conturul semicircular,
in secliune longitudinali triunghiular, uneori resupinat. Este
peren, dureaai 16 - 20 de ani qi in urma formd,rii d"e noi straturi de himeniu
se md,reqte in grosime ,1i diametru an d.e an, ajungincl. pind, la 30 -
50 cm ln diametru.
Suprafala p5,l6riei este o crustd, pulin cliferenliati,,larg zonatd,, glabri,,
la lnceput albd,-cenuqie sau brund,-gf,,lbuie-d.eschis, Ia maturitate neagrd
nsi cu crS,pituri ln direclie ratiiald,.
Marginea p5,ld,riei este obt'uzd,, la inceput brun5,-cleschis cu nuanle
giibui, mai tirziu concolord, cu restul suprafefei.
Trama este foarte d.urd,, lemnos fibroas5,, cu luciu md,tisos la td,iere,
coloratd, deschis. gd,lbui-rorycat sau brun tabac.
Tuburile sint stratificate (pind, la 20 de straturi), fiecare strat avind
ctto 3-5 mm lungime, colorate mai deschis d"ecit trama. Straturile de
26L

Flg, 28, Ganoderma lucidum (Leys.) Karst. ssp. resinoceum (fata superioari)
FiC. 29. Ganoderma lucidum (Leys.) Karst. ssp. resinaceum (fafa interioari)

tubrrri nn corespund cu aonele
d.e pe suprafala pi,ld,riei. Porii
sint mici, ,cu diametrul de
0,07 - 0,1 mm (5 po mm), ro.
tunzi, cu disepimenta galbend,-
{leschis-vinefie sau ruginie-gd,lbuie.
Spinulii adeseori lipsesc.
Sporii slnt hialini, globulogi ryi
slab arcuili Ia bazd,, de 6 -
- 6io,/ - a lr,.
Aceastd, ciupercd, se gd,segte
frecvent pe stejar; prod.uce o
putrezire galbend,-roqiatici,, care
incepe ln alburn qi se extinde
apoi ln d.uramen. Porliunea de
lemn atacatS, este separatd, d.e
restul lemnului printr-o dung5,
brun5,, usor cr.ene1ath,. Putreziciunea
este d.estul de restrinsi
in alburn qi mult mai intensd,
in duramen, inainteazil, lnsf,
d.estul do incet. Atacul progreseazd,
mai rnult c5,tre baza talpinii.
Lemnul atacat de aceastf,
' tl:':Lll;.iltll;,i;ili:1.,',,,,,',,,t,,t,,,,,,,.,,,,i11
ciupercf,, este rleseori gd,urit de .., ,, :t,' ,',;t,,;,.t.r,,
itji
cioc5,nitori. Prezen-ta atacului
ciup:rcii se recunoaqte dupd, Fig. 30. Phelinus rcbustus (Karst.) B. et G.
aparatele fruotifere qi excrescenla
eare se produce pe tulpini la locul und.e se prinde aparatul
fructifer.
Pbdurea Brinzea, regiunea Ploeqti, fV.1951, leg. V. Gagmet; Gi,eqti-
Dragodana, regiunea Pitegti, f.1951, leg. V. Gaqmet.
V ariabiiitatea speciei
f. resuplnata B. et G.
Reccptoculul este resupinat, uueori prez7nt{. rudlmente de pAldril. Marginea este sterila
6i concolori cu restul receptaculului. Tuburile slnt stratificate gi au deschiderea oblici. Consistenta
$i culoarea tramei slnt ca la forma tipici.
__ Ph_elinus igniarius (I-,l. et Fr.) Quell.: Pol,Aporus igniari,us (I-r.) Fr.,
Placod,es 'igniarius (L.) Quell.
- Ciuperci,_comund, pe trunchiuri vii de foioase qi in special pe sfi,lcii,
plopi, stejari, etc.
. Becc'pta,culele sint sesile, sub form5, de console sau copite, de dimensiuni
.mari,
groase, bomba,te, triunghiulare ln secliune longiiudinali gi
semicirculate vd,ztte de sus, cu diametrul de 6 --20 cm.
_ Suprafatp pd,lSriei este acoperitd, de o crustd, groash,, larg zonatd, cu
crd,p5,turi. zonele mai recente slnt colorate in galtren-rogcat cu nuanle
cenugii-2lfuicioase, brumate; cele mai vechi sint cenuqii-negiicioase, brunerogiatice
'sau brune-ruginii-negricioase. Marginea pili,riei este groasi qi
obtrtzh.
-frama
est-e durd,, lemnoas5,, subzonatd,, coloratd, in brun-ruginiu-inchis,
cu luciu gras la t5,iere, spre deosebire d.e Phel,l,inus robustus, ca{e are trama
mai deschisE,la culoare (brun de tabac) qi cu luciu m5,td,sod in secfiune.
253

Tuburile slnt stratificate, la fiecare zon{, de pe suprafala pd,ltrriei corespund
mai multe straturi tle tuburi.
Porii slnt foarte mici, cu tliametrul de 0,06 - 0,1 mm (4 - 5 pe mm;
rotunzi gi cu tleschitlerea obtuz{,, cu disepimenta galbeni-deschis la exempla,rele
vii qi brun5,-ruginie sau brun5, de tabac la cele uscate. Prezintd
numeroqi spinuli.
Sporii sint globuloqi, hialini, de 6*614-5 p.
Phell,inus i,gniariu,s este o specie important[, ilin punctfd.e ved.ere economic,
prin caracterul sd,u parazitar foarte pronunfat. Se gdseryte frecvent
pe sd,lcii gi pe stejari. Tulpinile atacate pot pierde p1n5, la 75o/o din
masa lemnoastr. In general, progreseazd, anual ct 2-4 mm fur sens radial
qi cu 4-5 cm ln sensul fibrelor. Infeclia se prod.uce prin rilni. Ciuperca
consumf,, mai intli celuloza, apoi lignina, pentozanele ca ,1i taninul qi amidonul
din lemnul s5,n6,tos. fn primul stadiu al putrezirii, apar in lemrt
dungi neregulate g6lbui, galbene, care cu timpul d.evin brune. Ci:rtL putrezirea
este avansatd, lemnul devine moale, albicios, cu cr6p5,turi. fn acest
stadiu se constattr, linii negre, dispuse neregulat in masa spongios-albicioas6
a lemnului putred.
Putrezirea cuprinde mai mult cluramenul, d.ar se poate intincle qi ln
alburnul viu.
Br[,negti, XI.1938, leg. M. Badea; Bucuregti, III.1952, leg. Y. GaDmet;
Alexandria, Vf.1951, leg. V. Gaqmet; Ciolpani, V.193? leg. C.C.
Georgescu qi 1\[. Badea; Mitreni, YIn. J.951, leg. V. Garymet; Vornicul
Mirgineni, fV.1951, leg. Y'. Gaqmet.
Phellinus ighiarius subsp. trivialis (Fr.) Ilres. : Phel,l,inus igniari,us
subsp. negricans (Fr.) B. et G.
Beceptacule.le sint in formd, de copite sau eonsole, de dimensiuni mai
red.use

Beceptaculul este ln lntregime
intins, subfire, brun-deschis
pini la brun-inchis, cu trama
red.usd,, incit pare constituit
numai din tuburi. Tuburile sint
luhgi de 0,5 - 2 cm, dispuse
a,proape oblic. Porii sint coriacei
sau bruni, cu diametrul cle
0,1 - 0,3 mm, la exemplarele
uscate de 0,16 -0,2. Prin uscare,
receptaculul se fd,rimd, uqor.
Trama este foarte sublire ta $
exemplarele tinere, fiind repre- ft
zentatd, printr-un strat sublire -pe
de miceliu, galben-deschis,
care se formeazd, tuburile.
Sporii sint subsferici, ds
5 - I0l+,5 - 7,5 p, hialini apoi
trruni-deschig.
- Produce putregaiul inimii.
Aceastd, ciupercd atac6, I n
special cerul. Pagubele pricinuite
ln arboretele bd,trino de
e,er pot ajunge pind, la 6O0/"
(pierderi tle masfl lemnoas[).
Apa,re la arbori incepind. de
la 20 -- 25 de ani. Infeclia se
face prin cioturile rdmase de la
ramurile uscate sau ruptb din
:
eliferite ca:n?,e.
O ilati ptrtruns5,, ciuperca
lnainteazd, prin duramenul cio- '
tului in duramenul tulpinii, protlucind putrezirea activS, a acestuia,.
La tulpinile trS,trlne, la care putrezirea a lnaintat mult, se constati er
gauri, care se prelungeqte oblic in jos printr-o scorburfl. Scorbura ,ge formeazil"
in partea centrald a duramenului, car:e se usucd,, se necrozeazil pe
o distan!5, de cifiva decimetri in sus deasupra giur,ii, iar: in jos pin6 la
gitiva metri. Pe lungimea scorburii, tulpina esfie ad.eseori mai ingroqati.
Ifneori, deasupra locului de unde porneqte canalul cd,tre scorburd.se'mai
pd,streaz5, ciotul putred.
In luna martie, pe tavanul scorburii apare iasca, de culoare ruginie.
in tuburile cd,reia se gd,sesc sporiiin cantitate mare. Sporiisinttmprl,qtiali
ln cursul lunii mai. Perelii scorburilor sint c5,ptu,liti de corpul ciupercii.
tr'urnicile, care se cuibiresc adesea in lemnul putrerl. contribuie la
formarea scorburilor.
. La lnceputul lunii iunie, pe marginea gd,urii se formeazi, niqte gilme
cdrnoase, de mirimea unei nuci pintr, la aceea a unui punct, galbene, pe
suprafala cbrora apar picd,turi mari, apoase.
^ Qup5,_uscarea pic5,turilor, Fig, 32. Inonotus obliquus (Pers.) Pilat
suprafala acestor gilme devine zgrunfuroasi.
Cu timpul ele capdtb t6ria unei plute apoi se Jignificd,. se colorJ.azi fn bmnrogcat
qi se crapd, neregulat ca ,;i scoarla arborelui.
Aceastd, ciupercd, este foarte rd,spinditd, in toate ceretele rlin lara noastrd,
'qi produce pagube importante.
zrJ5

Fig. 33. Inonotus drgadeus (Pers.) Murriel
3'iinct o ciuperce, periculoas6,, este necesar s5,'se ia m5suri preventive
qi represive $i anume : sd, se doboare qi sd, se extrag5, toate exemplarelo
bolnave. iar cioturile care ri,min pe tulpinile arborilor sd,n5,togi sd, fie reteuate
de la baza lor gi, dacd, este posibil, s5, se ung5, cu creozot rana
rdmasd,.
Inonotus dryadeus 1Pers.) Murrill : Pol,Aporus drgadeus (Pers.) tr'r.
(fig. 33).
Beceptaculul este in formd, de ph,ld,rii semicirculare, cu diametrul de
10 - 26 om, bombatc. La inecput apar niqtc tubcrculc scmisfcricc, corc
ap oi se ld,fesc qi formeaz5, pi,li,ria. Receptaculele vii exudeaz[, numeroase
pic ituri dintr-un lichirl brun.
Supratafa pd,lS,riei prezint5, o crust6 sublire, fh,rd luciu, alb5,-g5,lbuie,
tle culoarea cafelei cu lapte sau gd,lbuie-ruginie. Trama este mai intti
moale, plinfl, cu apd, qi f5,rimicioas5,, apoi d.urd, suberos-fibroas5,, brun6ruginie,
uneori mai deschis5, la culoare cdtre crust5,.
Tuburile sint lungi tle 5 - 20 mm, brune-ruginii qi cu nuanfe slabe
roz-violacee prin uscare.
Porii sint rotunzi, bruni-ruginii sau brumafi, cu diametrul de 0,2 -
0.4 mm. Sporii sint hialini, subgiobuloryi, de 6 *9.516-8 p, cu cite o
picd,tur5, de ulei.
Aceastd, ciupercd, are o sporulalie abunclentd,. Uneori fursf,, receptacu.
lele sint sterile, lipsite de pori gi tubuli.
Inonottts d,rgad,ous este o ciupercd, anu&l6r reccptaculele apar prim5,vara
tirzi:u,;i cresc foarte reped,e pinS in iulie.
Prod.uce un putregai intens, alb, fibros.
fn lemnul putred se constatd, xilostrome (pld,ci intrelesute din mioeliu)
in care se formeazd, un lichicl brun.
In pd,clurea I-,ucieni, regiunea Piteqti, a, fost observatS Ia baza, tulpinilor
de stejar de C. C. Georgescu.
s50

Fistulina hepatiea (Huds.) tr'r. : Boletus hepattcus Hudson (fig. 3a).
Se gineryte frecvent pe truncbiurile vii qi moarte de stejar. Prod"uoe o
brunifioare caracteristich, a lemnului atacat. Miceliul pbu este gdsit desoori
in galeriile de Cerambgia. Aceste galerii grlbesc procesul de putreziro a
rluramenului, funelionlntL ca niryte orificii cle aerisire.
Receptaculele apar mai intii sub formd, de tubercule cd,rnoase, cture
se dezvolt.{, cu timpul, d.evenind reniforme, semicircula}e san in form6
de limbd, late d.e 10 - 20 cm, groase cle 2--6 cm, sesile, sau prelungite
lateral iu formd, d.e stip.
$uprafafa pdld,riei nu este acoperitd, d.e o crust6, este gelatinoasd,,
radial ritlatd,, cu papile, roqie-portocalie, singerie sau roryie-purpurie -aprins,
la b6trine$e d.e culoarea ficatului. Are aspectul unei buc5,!i de carne
crud5.
Trama este groasd,, cd,rnoasf,, suculente,, cu miros acidulat pl6cut, de
culoare roryie-carneu sau rogie-vine{ie, culoarea ficatului. Prin presarea
tramei se obline un suc ro$u.
tuburile sint lungi, libere lntre ele, galbene-albicioase. la btrtrlnele
brune-ru4;iuii.
$porii slnt ovoizi, oblic asculi\i la baz6, ad.esea cu cite o pic5,turE, do
ulei galben-rogiatic sau hialin, cu diametrul de 4 - 5,313-4 9,. Pe suprafala
receptaculului qi in tram5, se produc conitlii.
Ciuperca e consid.eratd, de unii micologi ca fiintl comestibild,.
Stereum fuseum (Scharcl.) Quel. - Iel,ephora bicol,or Pers.
'
Receptaculul este
resupinatruneorimarginea
este indoiti,,
fornfnd. pdl5,rii.
Suprafala pi,liriei
este floconos-tomentoas5,,
apoi glabrescentd,.
zonatd, cind.
egte bine d"ezvoltat6,
brun5,-rogcbt5, de cu-
Ioareatutunului. Marginea
pd,l6,riei este
mai deschis5, la culoare
d.eclt restul pI-
Ii,riei.
frama este moale
qi plin* de ap5, ctnd
este proaspd,t recoltajd,.
Ilimeniul este
trrun - gd,lbui - d.eschis,
pulin catife.l"at gi cu
Fig. 34. Fidulfna .rrepatrbd-(Hudson) Fr,
erd,p6,turi.
Sporii slnt hialinir-ovoizi san oblongi, oblic atenuali la bazil, cu iliametrul
de 4 - 4,5 -6p-8 p, cu cite o pied,turd, d.e ulei.
Este foarte r6spfurditd, ln pddurile de etejar ale !trrii noa,stre, mai ales
pe cioate qi ramuri. f
A fost recoltati, de pe stejar ln localitfl]ile: Snagov, YII. L951, leg.
V. Gaqmet qi XI.L952, leg. I. Ionici; Yl6duleni gi .Mtrrgineni, rsgiunea
Ploeqtin IV.L951, leg. Y._Gaqmet; Cobira, regiunea Pitegti, Y[.19.S2. leg.
V. Gasmet.
1? 8tndil sl !.nceutrl, ril.:fV.
257

Stereum frustulosum Xb.:
: Telephora frustul'ala
Fig. 35. Stereum fruslulosum Fr.
Pers.
(fis. 35).
Aceast6, ciuPercb este un
patazit, periculos al,stejarnluiheceptaculul
nu preziirtd, p[,16'rii'
este -intins.
in formd, d"e PIilci
' circulare cu diametrul do 0'5 -
, - 1r5 cm, groase de 6-8 mm.
'
La incePut aPar ni;te tubercule
sau discuri pulvinate izolat'e,
care mi,rindu-se in diametru se
unesc lateral, dincL asPectul
: unei cruste lntinse. solzoase.
; Himeniui este tlenuqiu cu
nuanle brune-gillbui-d"eschis de
culoaiea alunei sau albicios
brumate. Cd,tre marginea Pl5,cilor
circularo sint niPto tlungi
brune-negricioase, care au aspect'ul unor ZOne mai mult sau mai
pu{in ' 'Aceastd evidente.
ciuperci vegeteazi,-in timpul pe_rioatlel-or umetle, toamna gi
vara. Apare pe toate solurile, cu exceplia aluviunilor cuaternare.
Ciup-erca fr6trunde prin gd,uri sau cioate_ $i progreseazd, rapid 1" $rlq:
men. Iifec.tid se poate-protL-uce qi prin rd,nile pXrlii inferioare ale tulpinii
aar ln acuit, ,,a, |utregfu,iut nU ri.rcd, tn sus. Viteza de propagare ll sens
vertic.al este de c*ea. 6-- 10 cm pe an, ceea ce inseamni, e5, in 30 de ani
se poate piertLe 1'80 - 3 m lungime-din trunehi (ry)'
butreiaiul produs are urm5,f,oarelo caractere: in prima fazh' de at'ac
lemnul bion-r'oqc6t-6eschis, cu timpul se brunificd, intens 9i an-ry
puncte a-Ibe "Et" caracteristice, care apoi tlevin cavitdli tapisate de un lnveliq
itn-micetian. Cavitd,tile confluea[d', se unesc qi se rep-artize-az5'-pe cercuri
concentrice. Culoarea putregaiului trece succesiv dc la g,elben-pOrtoeAlrtt
ia brun-ro,;cat qi apoi ia ne[ru. In ultima faz$, prrtregaiul un praf
_tlevine
ed,rbunos, incnilmd h inteiiorul arborelui -cavit[!ineregulate,
-negrg.
Atacul acestei ciuperai se recunoagte dupd, culoarea cenuqie a bAzei
tulpinii gi alupd, cnrpui fruetifer, cu aspectul-unor licheni crustaeei.
bini,'in piezentiu am g6sid corpurile fructifere ale acestei ciup-erci;
qoar pi.tt"giiul sf,rr earacter-fstic ne-a indicat prezenfa acesteia ln diverse
reglunr.
' -A fost recoltat putregai din ptrdurea l-rucieni, regiunea Pitegti, VII. 1950
rle C. C. Georgescu.
Stereum hiisutum (WiIl.) Pers. (fig. 36).
Aceasti, ciupercf;, esitr foarte rd,spinfutfi, in pi,clurile cte stejar. Produce
un putregai alb.
fr,ecepiaculul este resupinat sau cu .marginea
ildqi!5,, forgin{ mici
p5,lbrii, sesile, concoide, oonfluente sal imbricater--ela,strcer corlacel.
'
Su$rafala'p5,l6riei este zonat6,, .albicioasi', gilbuie,. cenu'9ie sa'u ro$cat6.
ilargined ph,liriei este, galbend,-tleschis - sau -ro'1catd"-
Himeniul estb neted, glabiu, galben-deschis, brun-g5,lbui, ile culoarea
alunei. --I$iltt;ioi sau cenugiu-tregricios.
odooEi"si u$or arcuili lateral. albi - cind sint numeroqi
-'saiu galben-cenu;iiciird sint izola$i, de 4-81215 - 3'5 p'
268

A fost recoltati do pe steja,r diu :
p6durea Mija, Moreni, Yornicul Mtrrgineni,
regiunea Ploeqti, fV.1951, leg. Y. Gaqmet;
Mitreni, regiunea Bucureqti, YII.1g51, leg.
V. Gagmet; StejS,ret gi Cobia, regiunea
Pitegti, VIr. 1952,leg. Y. Gaqmet; Bri,ila,
Iracu-Sl,rat, regiuuea Galati Vf.1952, leg.
Y. Gaqmet.
Armillaria mellea Yahl. : Agar,iaus
mel,l,ows Yahl. (fig. 37).
Aceast5, ciupercd, este foarte r5,spind.itd
ln pSclurile ![rii noastre; atacd, foioasele
, qi r5,ryinoasele.
Corpul fructifer este reprezentat prin
pSli,rii coriaceu-cd,rnoase, circulare, cu
diametrul cle 6 - 18 cm, cu picior (stip)
central. Apar grupate mai multe la un loc,
pornind tlin acelaqi punct.
Suprafala p5,l5,riei este gd,lbuie (ea
mierea), roz-carneu sau brund,-galben5,deschis,
netedd, sau cu solzi bruni.
Stipul este plin, albicios, roz-carneu
cbtre partea inferioari, md,sliniu qi pulin
ingroqat. lung de 6 - 20 cm, gros d.e Fig. 36. Stereum hirsutum
1 * 1,5 cm. PrezintS, ln partea superi-
(Will.) Pers.
oar[, un inel membranos, floconos, alb,
ca,re, reprezinti, loeul de und.e s-a desprins narginea pi,ldriei.
Pq.fg,!a inferioar5, a pd,lfiriei prezintS, lamele, dispuse in jurul stipului
ca_ spilele undj roli depd,rtate intre ele, albicioase, cu nuanle gnlbui, de
culoarea ctrrnii sau brune-deschis, se prelungesc in jos pe stiir (d.ecurente).
Pe lamele Be nasc sporii: o singuri pd,l5,rie poate forma pe zi cca. un
grliall !.e spori. _Sporii sint eliptici sau ovoizi I ei sint imprd,qtiati
de vtnt la mari distanle. Corpurile fructifere apar toamna sau piimnvarq,
pe timp ploios;
ele sint comestibile.
In popor sint numite
,,ghebe de rdd5,.
cini'?..
Dac6, se intlep5,rt'eazL
scoarla cioatelor
pe care,s-a constatat
prezenla ghebolor, se
'gisesc
ni,;te eordoane
alo.,q sau qegrioioase,
ranrifica{e" numite rizomorfe.'
:Foarte rar
arborii bolnavi se recunoso
lnainte de a
,muri, clupd,
'fru-neelor
euloarea
-mai care este
dleschis5, gi clupil
slabele cregteri anu-
Fig. 37. Amillsria;rnelleo Yahl.
ale.
g6s

Infeclia cu aoeastd, ciupere6 se faoo prin spori, sau ou ajutorul rizomorfelor.
Rizomorfele pot strdbate prin scoarla arborelui, se pot lntinde
prin sol qi 'lnconjurar rd,tld,cinile sd,n6toase firtllnite. Elo se Bot funtlnits
pin* ta cl-tiva'metri d.o arborii bolnavi, mergtnd prtn p6mint pln[ Ia o
adlncime de oca. 10 cm.
Dupd, oe au inconjurat r6il5,cini1e sflnbtoase tntilnitd; flzornorfele perforcazh
scoarla acestora gi pd,truntl lntre seoarld, qi 'lemnul rd,cldcinii. pro'
rl"uclnd putreiirea rilcldciriii qi a bazei tulpinii. Arborele atacut'poale muri
imecliat, sau poate lupta ou boala ci,tiva ani. Ca o reaolie g arborelui lmpo'
triva atacului acestei ciuperci slnt secreliile abundente (rdqina, gone).
Putregaiul urcf, gi in tulpini pinS lq 3 m. _Toamna,
pe rizomorfe se
formeiz5, corpurile fructiflre, care lmpr54tie La $uprafala solului
sporii.
Ca misuri de combatere so recomandtr,: extragerea eioatelor gi a
exemplarelor bolnave, d.ezinfectarea locului ile untle au fost exttase, prin
solu-tib de formalind,'Lo/o sau v&r stins sau nestins presd,rat sub forma
unui'strat sublire qi izoLiirea prin ganluri do ?0 cm adlnlime qi 50 cm ltrfimo.
A fost recoltatd, din:
Ciolpani, regiunea Ploeqti, stejarn YII.1952, leg. Y. Gaqrnet I Alexan'
dria, regiunea Bucureqti, Yf.1951, leg. Y. Gagmet ; Br6,tla, Lacu:S5,rat,
resiunea regiunea Galati. Gala,ti, ne pe cioate cioatg do clo steiar stejar \fI. IfI. 195L. 195L, Ies. Ieg. V. Gasmet: Gaqmet; Yornicul Yornlcul
Md,rgineni, regiunea Ploeryti, fV.1951, leg. Y. Gaqmet ; . Cobia, regiunea
Piteqti, yTI.7952, leg. V. Gaqmet.
Pleurotus petaloides (Bull.) Fr. - Agoricus petal,oi'd,es Bull.. Ptrewrotws
geogonius tle Ca:rtlolle. (fig. 38).
"Lceastd, ciuperci, faee pafie din familia Agarica'ceae. Este sapro-parezith,
pe foioase qi conifere.
Oorpul fructifer este reprezentat prin pf,,ldrii elastioe. cd,rnoase, ln
formd, de spatul6', evantai,'.ga1 19nif61me, cu stip lateral, largr da 2-I2
cm qi inalte do 2-G cm;
ffi
Fig. 38. Plcurotus pdalold* (Bult.) Fr,

Marginea pd,l5,riei este tntreagd, sau onclulat-lobatd,, inctoittr, .ln relou
ta exemplarele bitrlne. suprafala piliriei este acoperitd, cle un strat albfloconos
mai ales ln apropimea stipului, 'dindu-i aspectul unei pisle floeonoa,se,
coloratd, tn alb, albicios, brun-deschis sau brun-gd,Ibui. Eremplarele
mari sint brune, de culoarea ciooolatei sau brune-gntfui. de culoa-
""1
ffi;ste cili1fl1i c, laterard.rept sau ascendent la ."u*pt*"ute ti'ere,
tndoit tn unghi drept, ad.eseori lngroqat (bulbos) eStre bazi,, plin" alb, albicios,
lung de 0,5 - 4 cm, gtos de 4-15 cm, rudimentar.
Carnea este albE, qi fibros-cd,rnoas6, fd,rd, miros, cu gust amat, alcil,tuittr,
clin clou5, straturi, dintre care cel superficial gelalinos.
Himeniul este lamelar. I-iamele slnt albe, albicioase slab-g6,lbui, relativ
groase qi putin inalte, decurente (se scurg pe picior) ad.esea bifurcate cdtre.
marginea pi,ld,riei.
Sporii sint sferic ovoizi sau ovoizi, verucoqi cu un con,tinut granulat,
granule d.e substan!,[, gelatinoasd,, ou d.iametrut rle 5 - 2.5 - ?. A fost
recoltat6 de la:
G5,egti, Cobia, regiunea Pitegti, X.1951, leg. V. Ga.smet.
z. torcruzu
Ciupercile xilofage stnt foarte numeroase ln p5,tlurile de stejar ale ld,rii
noastre. Ele produc anual piercleri importante d.e masd, lemnoasd, qi impreun5,
cu o serie de alli factori au contribuit in unele p5,tturi lh, uscarea
intens6 a stejarilor.
Pi,trund.orea acestor ciuperci se face prin rd,nile sau prin galeriile de
insecte.
Rd,spindirea lor atlt de mare se d.atoreqte factorilor care au determinat
rtrnirea arborilor, precum gi unor conclifii pe care le vom expune mai
jos ryi care au contribuit la sld,birea vitalit5,lii arborilor qi, deci, la micgo.
rarea rezistentei acestora fa!d, de atacul clS,uni,torilor gi anume * I
- in trecut se extrd,geau mai ales arborii sd,n5,toqi, bine conformali,
l5,sfurdu-se tn pSduri arborii bolnavi, infectali cu ciuperci. Acegtia au dev-enit
apoi focare de infccfie;
. - prin extragerea neingrijit5, a exemplarelor deperisante, precum qi
prin transportul neatent al materialului prin pd,duri, s-au proclus rdni la,
arborii r5,maqi;
'_ in urma elagajului natural, care se face d.efectuos, rd,min pe tulpini
cioturi care fac posibil5, infeclia cu ciuperci xilofage (Inonotus obl,iquus.
etc.) ;
- factorii climatici qi meteorici au produs de asemenea rd,ni arborilor,
precum qi d5,und,ri totale sau parliale ale funcliunilor fiziologice, contribuind
la sl6,birea.vitalitd.tii artrorilor si anume :
- usc5,ciunea - seceta - a contribuit la uscarea ramurilor, a pbr
filor superioare ale coroanei. precum gi la rd,nirea qi uscarea ridd,cinilor
din straturile superioare ale solului. Pe ramurile uscate s-au instalat apoi
ciupercile xilofage sapro-parazite, cale apgi au d.evenit parazi|,,i activi
pentru restul ramurilor;
- insolarea a produs arsura qi cdderea scoarlei tuipinii gi ramurill'.
' vezi C. C. Georgescu (1951) op. ctt.
267

* zilpenile qi ploile abundente au contribuit la uscarea r6d6cinilor
asfixiate*rtupb *--:iapraile, sbagn6rile lntl.elungate ale apelor pe solurile grel_e de te'rase I
grindina, promoriaca zdrelesc sa} rup ramurile; ,
;;s;J'a;ticat ln' riott sistematic m6slri t19. n1_eyelire rsi combatere
a atacului inseeielor xilofage (ln special au Cerambi'cidel'orl eute, prin galeriile
produse, inlesnesc pddrunclerea ciupercilor xilofage ;
--]tn tine, nu a existdt preocuparea de a se aplica md,suri de prevenire
,si ' combatele a atacului acestor ciuperci'
Frin germinarea sporilor se formbazd, hife carese propagS, dinalburn
in duramen sau rareo"i se loealizeaz[ in alburn, produclnd putrezirea aces,lotu.
F"t".gaiul avanseazd cd,tre ambele extremit5,li.ale.rd,nii (superioar['
*ii"t""ioi,"U,ioiin ctireclie ractial5,. I-.ia unele ciuperci 1ns5',-atacrrl progreseazd'
;;i in;i ;idenoent gi mai rapitL rlescentlent, in special la Btereum,. trustu-.
I";;; E;. qi restuf ,iu -"iopu"i,i care igfect_eizi, porliunea ,superioar6, -si
i"]ji"ti- * f"fpi"li. Ciuperciile care se tnstaleazil, pe p5,-rJile inferioare ale
tulbinii avanJeazft mai'mult ascend.ent qi mai pulin descendent' Ciuper-
;il"';;;"-"iu.A t,tfpi"a nu procluc niciori.atX, qi -putrcz,irea.
rd,tld'cinii' Ciu'
p-"rif" .rt" iac6""hdd,"itta frotluc, insil, qi putreziiea trrlpinii, dar numai in
porliunea ' - inferioari.
Vitera de propagare a infecliei crr aceste ciuperci este destul de mare :
-(1.
pnetitiis l,gnkri,:us et Fr.) Quell. progreseazd, anlal.in sens radial cu
i-+ mm, iar in sensul fibrelor caa-dcm, Stereurnfrustul'osumFr. avanseazd,
d.escendent * 10 cm lungime pe an? ceea ce ar insemna ln 30
tleani1,8-5mlungime- "..'o
Pierderile de mas6femnoas6, sint d.estul de mari. De exemplu.: Phel''
tt"ii'ig"i"ri,us (Lt. oi f".y Quell. qro1l.yc9 pierderi pind,_la 75o/o,dl1^Tff:
lemnoald,, Inonotus obli,quus (Pers.) Pilat. produce pind, la SOld preroert
de masd, lemnoasd,'
Posibilitatea infeotiei cu aceste ciuperci estei destul de mare; ciupercile
se rd,splndesc cu'aiutorul sporilo{ c,alg sg formeazd lntr-un num5,r
"o".ia"rrUif ; ae o,siigura fuatnrie. de Armi,tlar'i,a nt'el,lea, Yahl'
ioo-oa"e pe' zi cca- """-bru, un'mltiar4 di' spori (Bazid.iospori).. Se mai lnmullese
orin niste- cordoane miceliene foarie ramificate, numlte rizomo,tfe, care
fl;;i"tJ;[ il-;;i si infecteazh, rd,ttd,cinile sd,n6,toase. La r5,spindirea ciupercitor
mai contrifirfu .J sporii care se formeaz1,ln lemnul pltred in
cantitate * foafte mare (conidiosporii).
io-*u"e ma;oritate ciupercite *ilofage sin-t sapro-parazite.Prezenfa
tor ln p6d".fid 6i,qtl"i, *ibori, cioate rr:u trebuie lA ne hse inttilerenfi.
.n.i .f,i pot tiete oqo" d" ia o vialn saprofitd la o via!5, parazitfl activ{'.
1a.
1b.
2a.
2b.
3. CSEIA DE I}NIIENUINANE A CIUPERCILON XILOFAGE IIE PE SPECTII'E
DE OUERCUS
Receptacule (pfldrii) fdrl pori, tuburi, lamele
Receptacule cu Poli sau lamele -
Receptacule cu Pori
Receptacule cu lamele
3a. T\rburile libere lntre ele, dar foarte apropiate, nu
formeazl pe receptacul un strat alveolar
3b. Tuburile unite tntre ele formeazi un strat alveolar
pe recePtacul
' Slcreum Fr'
Fistulina tsull' et Fr'
2
3
11

4a. Receptacule anuale, mai rar peler€' dar cu tuburi
nestratificate
5
4b. Receptacule peretre, cu tuburi strafificate .9
5a.
$b.
Ttama c{rnos-suculentl pe viu' prin uscare f{rlmicioastr
6
!!ama coriaceu-suculentl, cirnos-suberoasd, coriaceu-suberoasll
'1
Receptacule cu stip contral' excentric sau lateral,
rudimentar sau absent la speciile des imbricate. Se
desprinde ugor de substrat. Nu prezintd lonne resupinate.
Carnea galbenl-albicioastr . Grilola Murrill.
Receptacule sesile, cu baza lngustati cltre substrat.
Se desprinde greu de substrat. Prezinti forme
resupinate, Carnea albd sau lignicolore . . .
Leploporus Quell"
7a. Receptacule ln formtr de p{lirii, niciodati resupinate,
izolate, cu stip lateral, excentric, mai rar central,
circulare sau reniforme, purpurii-aprins plni
la purpurii-negricioase, ln tinere[e lucioase. Porii
rotunzi Ganoderma lucidum (Leys.)
Karst.
7b. Receptacule ln forml de piltrrii sau resupinate, pi-
'
liriile izolate sau mai adesea imbricate, sesile, semicirculare,
cenugii, brune-cenuqii, gelbui Si brune.
Porii rotunjili, angulogi sau adesea confluenli (labirintici)
3a. Receptacule ln formA tle pil5rii bombate, semisferice
sau resupinate, la care margin€a nu formeaz{
pilirii. Trama brun{. Inonotus Karst. et Dorrk.
.8b. Receptacule semicirculare, ln form[ de evantai, scoicI,
sau resupinate, la care marginea este lndoiti ln
lorm{ de pdllrii mici, izolate sau imbricate Trameles Fr
9a. Trama coriacee, coriaceu-suberoas5, sau fibroas:i.
Crusta zonatl, fdrd crdp[turii, cu ondulafii caracteristice,
uneori acoperite de un pral brun, din o
mas{ de spori. Porii de obicei brumali
'9b-
Trama suberoasd, fibroasd, suberos-lemnoasi, lem-
Ganoderma KaJstnoasi.
Crusta zonatd, uneori cu cripituri, sau lipsegte
Ia formele resupinate. Porii bruni-rogcali sau
bruni-gdlbui 10
l0a. Trama brun{-gdlbuie-deschis. Crusta divers colorati,
cenugie, bruni-gllbuie, portocalie, etc., ln secliune
(crusta) neagri ;i strllucitoare F'omes (Fr') Gillet
10b. Trama bruni-lnchis. Crusta neagrd, dur{, lemnoasi,
nu este strilucitoare ln sectiune, la maturitate prezi4t6
crdpituri radiale, lipselte la formele resuplnate..
PiellinusQuell.
.tla. Receptacule cu stip, trama cimoastr, suculentd sau
coriaceu-suberoasI
-11b. Receptacule sesile, trama coriacee aau corlaceu-suberoasa
8
t2
13
2tt3

12a. Lamelele dispu$e radiarpefafainlerioard a ttceptaculului.
Pilirii circulare cu piciorul eentral, mai rar
excentric
12b. Lamelele dispuse ln evantai pe fata inferioari a receptaculului.
PilSrii semicirculare, ln formi de evantai,
mdciuci, lopificn, cu stip exeentricr'lateral, ra-
' agaricus L'
reori lipseEte
Plcurolas Fr'
13a. Trama albi, lamele cu tendinle de ramifieare ciltre
marginea pdllriei Trametes betulina (L.) Pilat.
13b. Trama gelbuie sau gelbuie-lnchis, lamele labirintice,
pe alocuri se unesc formlnd pori mari.citre marginca
I
ptrliriei Trairrretes quercina (L.) Pilat.
YIII. METODA DR AMENAJARE A UNITATITOR DE PRODUCTIE
CU USCARE INTENSA *
fn fala gravitd,lii lenomenului uscd,rii intense a stejaruluir a,menaiamentul
trebuie sI intervin5, aHrturi de celelalte gtiinle silvice, pentru rcstabilirea
condiliilor de vegetalie normale.
Scopul urmd,rit este gd,sfuea md,surilor amenaiistice. speciale peltru
rezolva;ea problemei recoltS,rii produselor qi organilarea produc,tiei ln
cadrul concliliilor speciale create de calamitate.
Totodatd,,'se cautd, sd, se intervini, cu eficienld, in vederea ameliord,rii
situafiei precare a acestor pf,cluri.
Id urma ad.optirii m5,surilor amenaiistice specifice a,rboretelor at'acate,
ac€stea urmeazS, s5, clevini, mai'rezistente la usca,re.
1. IIETOI'A I}E LUCNU
s-au cercetat pddurile din ocolul silvic Tirgoviqte (unit,atea de protluc,tie
Actinca), ocolul silvic Gd,eqti (urritatea Luoieni), p5,durea Lrunca Std,negti
ain ocolui silvic Drd,gd,qani luirite,tea Dobruga) gi ocolul silvic Moreni
(unitatea ' Mija).
Pentru unitelle de produclie Adinca qi Lucieli s-au.efectuat. gi studii
comparative intie ameiajameirtele vechi, lntocmite cu 4-10 ani tnainte'
qi ceie recente, elaborate in 1949 d.e c5,tre centrele de amenajare.€,le miniiterului.
Pentiu restul unitd,lilor citate mai sus nu au fost posibile comparatii.
-
In toate arboretele studiate s-au executat inventarieri pe 5 *20o/o ttin
Buprafala totald, a parcelei sau subparcelei respective, -inregistrind'u-se
wfoAto;rele elementl: compozifia, vlrsta meilie actuald,r gumd'191 -{e
a,rbori complet sd,nd,toryi, num5,rul de arbori cu mai putin ae^ ZlSo/"^!in,
coronament- uscat, numnrul de arbori cu coronamentul uscat intre 2! li
600/o, num5,rul d.e arbori cu c(xonamentul uscat in propor'fi.e
{e
f! Oi
ZS6ir' qi numdirul celor in ca,re. proportia usc6rii trecg nes!9 75o/o. Totoilat5'
s-a'foa,i consemnat qi provenienqa. Observaliile au fost_fd,cute ln arborete
provenite numai adt -seotin16,,
in altele pr-ovenite O! - din sdrnlntd qi d'irt
idstari qi, ln sfirqit, in arbbrete provenite numai clin ld,stari.
ln c6ea ce priyeste vlrstele, s-a ctrutat s5, se studieze par-cele qi gub.
parcele lntre i+o qi 60 tte ani, oo qi ,80 de td, 39 qi 100 de ani' qi
peste 100 d.e ani, c6a mai bi,trin5, fiintl tle 170 cle ani.
261
t Ing. T. Dorln, ln colaborare cu ing. L. Petrescu.

Observaliile s.a,u exeeutat in arborete de stejar purr d9_ gorun pnr'
de girnitS, irurd,, precum qi,in amestecuri ale acestor specii.
fub$ietete studiate aveau inclicii d.e acoperire cliferili. De asemenea.
q-au cules tlate privitoare la :
cantit5,{ile de material uscat, lnregistrate tn ultimii ani in scripteltr
ocoalelor ca produse accidentale I
data aproximativd, clnd. au lnceput sH, se semnaleze uscd,ri I
proporlia in care se usucd, tliferitele specii ln arboretele amestecate ;
observalii asupra vlrstei gi provenienlei acestora I
observatii cu privire la tratamentul aplicat in trecut ln arboreterle
ln care se manifestd, fenomenul l
situa-tia p5,qunatului ;
calanlitilgite semnalate tn uttima Yreme (atacuri, inunda{iir incendii,
br6cuiri, etc.);
ln cil md,sud, suprafe{ele ln cauzd, se bucur5, d.e liniqte sau, dimpotrivii.
slnt str6b5,tute de o refea anormal de deas5 d.e drumuri, ctrrd,ri, etc. qi
dac5, ele c6nlin instalalii industriale.
Toate obseivaliile noti,te pe teren au fost controlate qi completate prin
anchete ln rindul personalului tehnic d.e la ocoale.
S-a discutat qi s-a inregistrat punctul de Ved,ere al tehnicienilor locali
cu privire la catzele fenomenului, la moclul ln care slnt executate
operagiite de extragere a uscflturilor, la md,surile necesare in ved.erea
st-ivilirii fenomenului precum qi la cele pentru refacerea pdtlurilor
respective. -Nu
s-au luat in considerare 1scflrile produse ln plantaliile tinereo neiudielos
intemeiate qi unde debilitarea sau moartea unui mare [um[,r de
exemplare este o consecinld, fireascd, a' conclitiilor stalionale nefavorabile.
Inventarierile au fost exeoutate m[surindu-se diametrul la 1'30 m dtr
la sol (rotunjit la 2 cm) aI tuturor arborilor: din arboretul principal. Inbllimile
au fost tleterminate eu precizia ile 0,5 m. Arborii au fost grupati
duph, procentul de uscare al coroanei, aga cum s-a ard,tat mai sus.
S-au totalizat pentru fiecare parceld, sau subparceli, in parte atlt numdrul
de arbori, cit gi volumul, qi s-a calculat procentual participarea
eclor patru catagorii do uscaro ln cifra totalS, pe parcel5,.
Pentru motirrul cd, mare parte din arborii usca.ti fuseserf, extraryi iutle
timp s-au inventariat pi cioatele. In felul acesta am cdutat sd, reconsti
tuim cit mai ficlel situalia creatd, in arboret inurmaizbucniriicalamit5fii.
Trecerea d"e la d.iametrul cioatei, md,surat d"irect. la diametrul de bazS'
s-a fd,eut cu ajutorul tabel..i elaborate de V. Z. Zolocevski. Tabelar lnl6smite
pe baza a 272I d.e arbori md,surafi, dd,, pentru stejar, diametrul
la 1,30 m de la sol corespunz{,tor unui anumit tliametru aI cioatei.
Inventarierile s-au fd,cut, cu ajutorul firului cle 100 m, conform procedeului
cunoscut d.in lucririle d.e amenajare.
De asemenea, s-au studiat comparativ situa.tiile claselor de virsti
gi a proporliei speciilor, aqa cum se prezintd, acestea ln fiecare d.in celt'
doufi, amena'iamente (cel vechi gi oel recent).
La birou au fost prelucrate cifrele colectate pe teren, s-au construit
gratice comparative fur care variabile sint : gradul d.e uscare al coronamentului,
virsta, specia, gi s.-a trecut apoi, pentru fiecare caz ln parte,
la interpretarea rezultatelor.
Au fost examinate ln total 11 arborete, din patru unitlti cle
protluclie.
265

2. $BZA':TATTJL CENCPf,ANILON
rl) fn ce prive$te studiul eomparativ al amenajamentelor
dou6 situalii:
s-au ivit
e
tntr-o
st'udia
-Cind parcelareie nu coincidoau d.ecit
micd, md,suri, qi, prin urmare, nu s-a, putut
comparativ fiecare arboret.
fn acest caz s-au fi,cut aprecieri intre structura actuali a arboretelor
faftr, cle aceea po care ele o prezentau inainte de d,eclanqarea fenomenului
de uscare, punindu se fa!6, in fa!d, cifrele totale pentru intreaga unitate
de produclie.
Bineinlelesi s-an avut in ved.ere recoltflrile de produse principale executate
ln intervalul dintre cele dou5, redact[,ri.
Astfel, punindu-se al5,tuti amenajamentul din 1940 al seriei Adinca
din ocolul silvic Tirgoviqte. semnat de ing. G. D. Petcu, cu cel din 1949'
intocmit pentru aceeaqi serie. de ing. Mircea Popescu, s-a ajuns la urmi,toarele
concluzii: ,
Fenomenul de uscare a avut ea rezultat pini, in prezent' o seddere a
consistenlei in general cu ceva mai mult de 0.1. In timp ce ln amenajamentul
vechi existau parcele cu consistenla 1.,0 in cel recent nu apare
niciodat5, aceastS, valoare. (Se in$elege prin ,, consistenld, t' indicele de
acoperire).
$e cl5, mai jos un tabel comparativ, cuprinzlnd participarea d.iferitelor
consistenle (in procente) in 1940 gi 1949. Comparalia s-a fd,cut pornindu-se
de la procentul ocupat de fiecare din aceste consistienle' fa!tr, de
suprafala totalil a arboretelor neparcurse cu tf,,ieri principale.
Din tabel se constatl, cd, ln decursul celor noud, ani au apSrut gi arborete
de consistenla 0,7, cleqi pe suprafetele respective nu se ficuserd,
recoltd,ri d.e produse principale.
fn cazul unitd,lii tle proctuclie Ad"inca existfi paroele qi subparcele in
care fenomenul a.avut, intr-adevd,r, un caracter atit de accentuatr incit,
a fost necesar ca intreg materialul
de pe anrrmite portiuni sf, fip
scos, urmind o reimpdtlurirc integrali.
Comparlnd eliagrama claselor
d.e virstd,, se observS, c5,, deqi eoresponden{a
nu egte perfectd, in
ultimele clase de virstf,, (cele mai
bfltrine) efectele au fost mai mici,
nefiind necesarc tS,ieri rase (fig.
il9 a, b).
In ceea ce priveste posibilitatea
anualtr, ea a fost stabilitS, ln amenajamentul vechi la I 400 mc, in ti4n
ce etupd, prevederile noului amenaiament, posibilitatea se cifreazi la"
numai 6 246 rlrte, rleci o diferenth, de 3 154 mc, adic5, clt coa. 3!o/" mai
pulin ; aceasta indreptS,feqto s['se presupunfi, ci, tn, intervalul de noui'
i,"i s-ao inregistrat, $l"th"ii importinte ttin fonilul de produc(ie, pierderi
datorite in cia mai mare m5suri extragerii unui numd,r male cle arbOrio
fapt - confirmat qi cle scd,derea consistenlei, a volumului la hectar, etc.
Proporlia spec,iilor 1up5, amenajameritul' vechi in cornpara'lie 9t
ce]
nouesteprezentath ingraficele din fig.40 a, b, ite lapag.967.$e observ5,
c5, 1n61sJimp 6;orunuia pierdut tzo/o \tt, favoarea fagplui '1ia carpenului'
.r66

Cercetind actele d.e punere in valoare qi de inventariere, se eonstatd,
c5, in anul 1949 s-au extras din unitatea de produclie consideratd,. ca pro-

fn general, ln aceastfi, serie exploatS,rile au depd,qit cu mult prevederile
amenajamentului, ceea ce are ca urmare o lntrerupere putbrnicd, a masivelor
qi conclilii cu atit mai favora,bile calamitd,filor (170% fa!tr, de posibilitate
ln 1949-1950; I2Lo/o fa!d, de posibilitate in 1950-19151).
- Clnd parrcelarele celor doud, lucrd,ri de amenajament
sint cornparabile.
La ocolul silvic Gd,egti, ln seria Ilucieni s-a stud"iat uscarea speciilor
rte stejar. Aici se lntilnesc a,rborere n$fi*t.:n"*"li
"?;tf ff _h?r?:
Tabelul 7e rite proporlii.
Prin compar&rea amenajamentului
din tg45 (C. Amz5,rescu)
cu lucrarea din 1949 (M. Popescu)
s-a constatat cd, pa,rcelarele sint
1'0
0,9
0r8
or7
0r6
0r5
014
t
t4
29
24
13
48
1
8
31
33
t4
5
I
lntr-o foarte mare md,srud, asem6nh,toare
,1i diferfi aproape numai
e.a nume..rotatie.
R ep artizarea procent u ald a con -
sistenfelor s-a f6cut pentru fiecare
din lucrd,rile citate. avlndu-se gri'id,
s[, se aplice corectivele necesare
ln urma td,ierilor cle rcgener&re
(tabelul 19).
Se observd, cd, tn intervalul de patru ani, in interiorul cil,ruia s-au
practicat intens extrageri d,e uscituri, consistentele cu valoare mare
(1,0 qi 0,9) au scd,zut de la 760/o la 9o/o sporind. in schimb cele de
valori mijlocii (0,8 qi 0,7) cle la 53o/o la 640/o. De fapt, consistenlele
mari au scd,zut qi mai mult cleclt apare tn tabel, d.eoarece ln cele g o/o
procente actuale ar trebui separate arboretele tinere cle tot.
Proporlia speciilor se prezintd, comparativ in graficele cle la pag. 269 (fig.
41 a,b)" Prin faptul cd, procentul stejarullai a scilzat de la 80o/o in 1941>
la 58o/o in 1949, pe cind procentul gorunului a crescut cte la 14o/o ln
19ad la 31/o in 1949, se poate ded-uce cd, fa\H, de gorun, stejarul s-a
uscat lntr-o proporlie mai mare. Trebuie 1ns5, fd,cute. rezerve asupra cifrelor
date, deoarece e foarte probabil cd, proportia speciilor (stejar Ei gorun)
nu s-a apreciat just cu ocazia efectud,rii celor doui, descrieri parcelare.
Din comparalia graficelor reprezentlnd clasele tle virstd, din 1945 cu
cele actuale' (fig. 42 a qi b), se observS, c[, figurile sint corespunz5toare
lntructt ceea ce s-a tiiat ras din ultima clas5, s-a acld,ugat procentajului
1948. .
1949.
1950.
1951 (ptni la
10.xr). .
268
' 1949,
28 038
17 642
lipsesc date
lipsesc date
[ ',,r,
| 3254
Y r32t
|
42r
32
.6
t4
Total mo
(ftIi sltmert
de crlot!
21 830
t6 7t7
2 817
.2903
TabeIuI 20
I PmOu*te sccldentsle
fsttr de pclblllt&to
I
321
241
4l
95

celei mai tinere. Suprafa$a td,iatd, ras in intervalul de cinci ani insumeaztr,
ce*. 7 o/o qi reprezinttr porliunile untle s-a praeticat ultima td,iere.
In concluzie, in cazul de fa!6 fenomenul de uscaro intens5, nu altercazd'
vildit' structura claselor de virst5,.
Fenomenul d.e uscare s-a manifestat toturyi extrem de puternic ln
ffifrilt sTElAn cAtN urFB6 6mail srfiAn cAfrPfil awnsE
Fig. 41. Proporlia sPsciilor.
a. Seria Lucieni 1945 b, Sefia Lucfuni 19t19
Fig. 42. Diagmma clsselor de vtrstl
orboretere ,*,", ;tJ ,"T^l"J,ou"n #]#ffi,, tur care produeert:
accidentale au lntrecut posibilitatea pentru cazul ocolului Gd,egti.
269

fie vede c[, o astfel de unitate de productie neeesitd, o revizuire structuraltr,
din punct de vedere amenajistic; situa{ia apare cu atit mai acut5,
cu. cit componenla claselor tle virstd, foarte tinere, cu creqteri mici, qi
foarte biltrine, cu.creqteri mult incetinite, are drept rezultat un fond. productiv
redus qi, prin urmare, o posibilita.te sq6zutd,.
fn asemerrea cazuri se pune problema viatrilit5,lii unit5,lii rle produclie
respective.
O situa{ie asemd,nd,toare s-a semnalat qi in cadrul ocolului Moreni
in unitatea de produc{ie Miia-Ghirtloveanca.
IJscarea, se manifestd, cu mai pulind intensitate ln unitatea de produclie
Dobruga (pd,rlurea Lunca Std,neSti riin ocolul Drigiqani).
In toate unit5,lile studiate. cu excepfia celei tlin nrm6. se g6,sesc insl a,
lalii industliale qi multe suprafele defrinsate, pentru care ad.eseori nu s-au
fdcut fur tabel eorecturile cuvenite suprafe{elor. Prin urmare sporeqte astfel
qi mai mult cuantumul prod.uselor extraordinal6,, iar arboretele apar
foarte des intrerupte, a,;a incit starea de masiv nu se mai realizeazd', cee*
ce favorizeaz\' apari\ia dX,und,torilor.
Observatiile fdcute cu ocazia stucliuiui comparatir-, notate pe teren
sau comunicate de tehnicienii locali, pot fi formulate in urmd,toarelepuncte :
- Intensitatea diferit[ a atacurilor d.etermind, modifici,ri variatg in
consistenla arboret'elor, aqa lncit, chiar in cuprinsul aceloraqi unittrli dtr
producfie, arborelole nu ap&r uniform d[urrate. Prin urmdre, pentru fiecare
unitate de produclie fenomenul t'rebuie urm5,ril, in mocl amS,nunlit
pe parcele qi subparcele.
- Stejarul gi.gorunul, atunci cind provin din l5,stari, r'ezisti, tot atlt tlc
bine ca qi cei provenili tlin strmtnli; aceasta insf,, numai pin5, la virstt
mijtocii (60-80 tle ani). Arboretele provenite din l5stari qi ajunse la
110-120 d"e ani apar evident mai vitd,mate decit cele rlin sd.mln!5,,
iar condiliile create prin lntreruperea masivului inriuresc qi ele asupra
vegetaliei inclivizilor rtrmaqi. Arboretele provenite ttin s6mln!i, pot sd,
reziste cu mai mult succes in aceste circumstanle neprielnice.
- Ilscarea poate lncepe, in anumite cazluti, chiar rle la virsta tle 30
drl aui (pftlurca Dragodana, ocolul silvic Gneqti).
- Sint cantri cind uscI,tura extrasfl ajunge la 80 nrc pe an ;i
hectar in scriile puternic bintuite.
- Bepartizarea claselor de vir"st6 nu este modificatfl atunci cind
uscafea apare uniform r5,splnditd, gi cind porliunile ceie mai bi,trine, mai
p5,streazS lncf,, un anumit numd,r de supravie luitori; aceasta din cauzfl,
cf,, repartizarea se practicfl pornind.u-se d.e la cifra suprafetei qi nu de ia,
volume.
- Sec,eta djn ultimii ani a a,ccenl,uat, intensil,at,ea fenomenului rlc
uscare. Totuqi, qi inainte, dirr ptrdurile tle stejar qi din arboretele amestecate,
ln care stejarul predomind, (ocolul silvic Gi,eryti), se extrd,geau in
mod curent 1-2 qi chiar 3 mc anual/ha, sub formfi, de produse accidentale.
X'aptul denotS, o d.ebilitate general5, qi o predispozilie a arboreteior
cd,tre rd,rire, prin usc5,ri.
- Infiliqarea arborilor ataeali plnfi, la un anumit grad de uscale indrept5,leqte
presupunerea unei reveniri la o stare mai mult sau mai
putin normalfi,. fn orice 'catz N to!i. arborii care incep sd, se usuce trebuie
considerati progresiv deperisanqi. Aceasta, bineinfeles, presupunlnd
cd, nu vor mai reciriiva concli.tiile nefavorabile de vegetalie qi c5,, prin
aplicarea md,surilor tte protec.tie energice, oondifiile vor deveni cele obi$nuite
de viafd.
2!lo

- Acolo unde uscarea se manifestd, foarte puternic, provenienla arboretului
(l6stari sau s[,min!d,) nu pare s5, influenleze in mod vf,,dit.
mai ales atunci cfurd. arborii sint foarte bd,trini. Este insI, probabil cd
nu4i,ryl de generalii suportate de cioati este invers proporlional cu
posibilitd,file d.e rezistenfd, ale' arboretelor.
- Dupd, extragerea unei p5,r[i din arboret prin apiicarea td,ierilor suocesive,
sla ajuns la curonarea unui numd,r de indivizi din cei ri,maqi I fenomenul
fiind. o urmare fireascd, a tratamentului respectivo mr este cazul
s6, se confunde aceste uscd,ri cu simptomele de usca,re intensd,.
- Regenorarea natural* acolo unde ea se produce (Irucieni, Dobruga.
Mija), ctt qi rezultatelb bune ale lucrd,rilor d.e impidurire bine condrise
(ocolul Ploe$ti) intlrept5,lesc Str, se conteze pe o refacere in bune conililii
a suprafelelor afectate rle uscare intensd,.
b) A d.oua grupi de mS,suri,tori executate pe teren a avut drept scop
s5, stabileascS, pentru diferite tipuri d.e arborete, structura exacti, pe care
o prezint5, acestea ln urma usci,rilor.
In tabelul 21 sint sintetizate rezultatele obtinute in urma inventarierilor
tuturor arborilor de pe suprafala de probd,. Se poate citi propgTlia
tn care s-au identificat arbori uscali intre 100 qi ?bo/o qi Zdo/o qi sub
Z,o/or"precum qi numd,rul exemplarelor verzi. AceastS, nou5, grupare Be
bazeazla pe constatarea cd, arborii usca.ti in proporlie mai mare de 76o/n
trebuie extraqi fd,r5 intirziere, cei cu coronamentul uscat lntre ?b qi 2bo/o
mai pot fi p6,stra!i, fd,rd, pericol mare, cca. 5-10-15 ani qi cd, cei uscati
sub 25o/o, lmpreund, cu cei si,nf,,togi, pot fi. considerali ca in atara pericolului.
In ultima coloand, a tabelului s-a trecut procentul materialului ri,mas
pe teren. dupX, ce s-a,u extras exemplarele uscate peste ?5o/o, pentru zu
se putea studia modul in care aoeast5, intervenlie obligatorie modifici,
starea actualS, a arboretului (tabelul 21).
Pentru a urmd,ri modific5,rile de consisten!5, inter-venite dupd, extragerea
primelor loturi de uscd,turi, s a reconstituit. cu ajutorul riumlrului
de tulpini md,surate, consistenla
veohe^ ^Tabelul 22 d,ratd,
Tabetul 22
compir,rativ
consistenla actuald, gi cea
de dinainte rle extragerea exem- | .o* l*f*glXUXml
*#,mt"
plarelor uscate, pentru'i, fiecare I t t t
parceid, in parte. Calculul s-a fd,cut
iro_rninttu-G ae la num[,ru] de | ,u,,"" | 3l. i 3:i I 3:l
arbori -1i, filrd, a fi riguros exact. | ;;;;;,, I ;;. I ;:; I ;:;
nu dd, totuSi diferente ma,i mari
d.eozecime.
Dinsturliulcifrelor prczentate
in l,a,bele, se mai pot tragc citeva
concluzii:
Chiar tlacd, se elimind, exemplarele
care prezintd, un stadiu foarte
inaintat de uscare, volumul actual
al arboretelor nu scade in nici un
caz sub 80o/o, ci se mentine in ge-
--_- -'--
|
l_
I
I ui:u
I
|
t
i
I
I
54 | o,z I
t t
* I 0,{i I
li. | 0;0 |
r7n i o,s |
I O,E
28b 0r6
494 0,8 - 0,9
68 o,7
o,z
o.o
,;;
0,6
0,6
0r5
o,7
0,6
neral la- 80-90/o Di, in unele
exemple (5 din 11) la peste 90o/o.
Procentul num5,rului de arbori rdmaqi in picioare
volumelor corespunzdtoare este in general mai mic,
fa!d, de procentul
cee& ce lnseamni
27L

a
€
ts
zti9
60
a6
EH
€Es
{E
-QE
SEls
'iluI!
ota
il
ca
>Qo
6 .ll
FF
*{E
N:^
Ed;
gE
>R
9E
iB
R€E
:r€5
8A
b
E!
x:
r:.
z-
5d
EE
:E
>.
*-l oo
rrl oo
OrOl OO
l*'
I
o-.o-l 6fo-l qql €-ql \vfl o-cl
odcol 'i@l r@1 c'?.+l 6al e!oq
nhl o6)l rolo1 oocol o)ol

I
l
L
sa
q'a
RE
s$ s .t*P'
S i *$$
PS -oSQ
tu 85s
q
\
F
s
5
{'
l.i
t-t
;:- E .l-'* S
(i .- i: \'X
:r'1-:1\
,i : , .i \
F! Sis,
ii { S.'i.i
d
FT
saN
F^
s3
.R.*FiB
T, Q*
i.o;s
s
't
F
-.
uS : -ii
"'." i iQ"r"
:.4
RA;
.f:
-
ll
tl
..1!
* s
i
I
I
Fp
*d
s
e
s
s
s?
\
.t
I
*
*
e
qr59
* FE:.
e€'= U
>."i E
tz
s o?: Q
Y.n Ci
i
iiE "bH a
s \
rg Shldtl d oerciAri. YoL XV.
tio
;HE.,
rE-6
7 cE3
STE!
sc g
ir.d c
\ I
i
+
f
E
{
,i
6
q.
\ ).
l!r
t-'
ls
l*
s E
3
,s
s
i:Q
In
[;v
l!
l€
F
[*
!b
le
i.i
lut
le
Ie
I
ls

\s$
q .E
s*
;*a
sn
ss
.-\
H
F
N
s
q
!-l
tu
8\€$
d
E
si-. E
Q'e g r'3"
S
{"r
E *tE
s€€
CI
^$
t-I
s
aQe
9sry
$$
ili
$x
$-F*R
*uu=*
$' "s
tili
r
t
i
{
1 +{,i
j
.tp
).b
"
8tr
-ed
s.
8 $
N
S!
\n
s\
E"
\
\
\$
$
$
I
I s
q
.s
I
Q
5
h
a
h
I
Gt-
oB
qt !t
ok
.t+:
,r
-d
d
h
c
@
I
ro
=
g
u
lC
h
o
E
.5.;
€E
Ok
3t
s!
gs
c
g
v5
!o
IL

ei arborii usca,ti sint ln -general mai subliri treeit ceilalfi. tr'ag[ul se
explicd, prin aceea c5, js-a,u extras deja- tn special arborii uJati cu
volum. mic, J5,sindu-se pe teren arborii foai gro$i.
^ - E3tlaggrile efectuate pin5, acum scad cofrisdenla tn dou6 cazuri, cu
0,1, tn trei cazuri cu 0,2-gi ln patru cazwi ea nu s'-a modificut si*tito.
Eru
{ 24 ,' Ail |fAfEA ot pphhuCfl[,, M/JA,'
Placrte u a
Virsla t?0 ar;i
Slepr /.0
Coisisl 0.j.
\+-.o
Fig. 47. Yariafia tn {unctie de diametru a numtrrulul
-,-- Ascafr75 - /00%
?5 - 75%
. sub 2i/t verzr
llr /o/a/ de arbori
\ \\t\
70 72 74 7t
!rbn
arborilor uscafi.
Dac5, s-ar recolta lns5, toate exemplarele uscate mai 'mult*de 76o/o,
consistenla anterioard, declanqd,rii fenomenului ar scddea cu cc&. 0.2-0:5.
ln acest caz arboretul r6mas in picioare nu mai poate fi menlinut ca at#e
fdr5, si ss impieteze asupra prescripliilor de orttiln cultural qi aceasta il;-;
md,swd, cu atlt mai mare, cu ctt bonsistenla arboretului - era mai micr,
bx momentul lnceperii usci,rilor.
rn cele €e urmeazS, slnt, prezentate sub formi, de grafice, repartitia
numf,rului de arbori usca{i pe diametre, rn diferite -parcetd. ciaticdi..
au kst
lntocmite pentru diametre din 2 iri 2 cm qi B caiegorii a" "u"r"".
l)in corcetarea acestor grafice rezultd,:
- lia pq,rgela 61 din unitatea de producgie Dobruga (fig. 43), usca_
rea este mai frecventd, ln rindurile arborilor de tnr,ltimi mi,i"mici,"ramasl
tn urnrfl cu creqterea. cei cu usefui lntre 2dqi?bo/o'sint toatiu d"m."oii
216

sinrettorlinhvolumetricfa!5'd'eceicomDletsilnStoqi;faptulsedatorogto
insl, fenouienului Au".oioil." p"oO"u lnirrma izol*iii ryi ilumindrii bru'te '
;;eG"ril"., -
it o"*a td'ierilor succesive'
;; ;;b;"ii tineri fenomennl este -mai
rar'
- parcela 65" di; ;;;;ili ;tittaig.g" n""tlucfie se_caractetizeazE prin
faptul c*, (fig. 44) ;;;;;-"" *oAinee-aprecihtil distribuirea normal'
t
\ra
I
8),
7
6
j
J
f
n
i
I
t?
F I
I \
\
i\
tERIA -LUctEl'tl'
Panc.Z8 0
46 6o t 0,4 5f.
Wnla l7|ani
Consnl0,5
-.'- Itscali 75' t00/"
?5 75"1
- ,, sub ?5'ltverzi
- - - Iitr lolal de arboi
I
r R\
i+n zea *uoti'f'
Fig. 50. Yariatia ln tuncfie de diametru a numArului arborilor uscafi'
a, numtrrului de arbori pe dlmgtle' Eliminarea un'-ora fiutre intli
vizi se prezinth, to#tl"rp"5ape de intensitatea eumiofl"lor normale' De
remarc&t virsta ,"uu'trii ;i;;;ff - sr a" u"i - la care gorunul are o Btal€
bnnl
Hrrlt?ff1-i:brii rlin arborerul oe slni!-! t"^f* *: u"l, S" u9I?
Dobrusa subparcela [5J, prezintd'-un maiimrim pentru arborii tlin cate-
Eoria celor rd,maqi i""ilr*i'., ine,iii-u. Cei cu coronamentul uscat tntrc
l5o/o 9i 75fi sint ii-ntititfi.S;.'9-l6 tt""' Ai"otttrelor' lnsd' numd'rul
maxim se 'lnregrsrr;;;A
" tiat5' printt" mai mici gi alta'
"lT ""l"Arq-i
,i#?Jtiot"e-;3i;" inir'llimea cca -mai
mare'
- In aceeasr serie, iri parcela f+' arnoretul d'e gopl de 77 de ani
pare a nu suferi d;il ildffi;;'tti a;# ilt"-o masilta foarte mic6' rn
orice ea,z, nu se *"]q'fr;';p""t"l url"puttiliei numd'rului de
J;;;uf
arbori pe itiametr". U*."i** i" 9i
""pa"tiz"d#,i^""ito"il btiminA in general
m"1";';"r'i*uti1fi,
Tli.#""'d, (rig. a6) (stejar de.b2 de ani), *borii
nu au fost afectali dirilitor d'o uscare' Jtj$iil'd"celele vecine' insS' mult
-ri tetrto",lrscariea'este foarte..lneriior5'1'oare'
- In seria Miia, parcela 13' (rig""iii6iiil.u''120 tLe ani)' usciri
puternice se manit'estd' printre
3,1lgy "'i i[arii*i-picit Catesoria int'ermediard
(26-75%\ se i-nt'ilneoste printr"J;$;itl-'d'in etajul *superior gi
-unirini
mai ales printre #i ti-*" stadiat, de dimensiuni maxime qt ta
276
A'r
t

gt
olt
dt
n
45
40
It
JO
r
A
I
tl
I
I
I
I
UilllArEA oe PR1DUCT.| ., iltJA"
Parcela 17 a
. l/irsla 86ani
Consisl 0,6
096or0ttat0iv
-'-'- Uscali 75- /007a
,, 25" 757a
,, .,,L taot sub ?52 t yerzt
- - - tlr lola/ de arbiri
tE ?0 ???4 6 ?S.p J? I hji@ 61 6f 66 z0 0rAlrl
Fig. 48. Varialla In funetie de diametru a numfuului arborilor uscali,
V rri'li\.
AilfiAlfA oc PR00UCflt
.. tAc/filt"
Paaute g
48 Slt 0.26o
Virsla l/0 ant
Constslenla 0,?
-*-- Llscdli zi- tAdo
2t-az
" sub 25/ t vertr
- - -/{t lola/ de arbon
i -rvi l \
i r .p'ff_ i -lrt**
* \=--=_
z? ?4 ?6 ?E J0 ta t1 t6 Ja 4r t? 44.6 4g r0 y * n ii b oz oo
Flg. 49. Verielia ln functie de diametru a numArului arborilor uscagi.

\
*e s<
R$
I{
Nx=
= -s
= tg-E
H$r
=rS
S U N-"o
{ $ N.N'
a
h 3Q
F *\-S.E
= n$:
L\
-
n=11-_
N._
sN*i
s a:*
!- .s
€.r i i I i
$*\€
e--*-
eal
e-_-
-4
___$
-
d
Ns
$:--si
*.o E3
S' '+
iili
{
G(
s
a
N
rA -s
s q
€
R
St
Q
)c
{
\
'a
6
u
a I
:.
6t6
4g
q€
Eh
6l
ro
to
k
,6t
t
qt
a
o
d;
Eqt I
€E
qrh
i+:
l:
trc
dl
k
d
'i
rO
bo

a
s
aq
.t
s
t
f--
I \\
(.)9\j \\
I
I
t
I
I
q
8e
s___rBBSERs
ti N
,IF
// $}...$
R\ E
t,,
--\\
$.:
R a I s-E---
0e-09
09 -0f
e/rJ!4
0e/ <
aet-00/
I
q
O
I
qt
o)
ro
!o

totai tLe arbori pe dia-
limita longevitbt'ii' Curba.reparti{iei,num[rului
metre este modificat[, ca qi cum s-a" ti'ia,"";t o tenit*a puternic[ tle jos
si extrageri dintre cei
. -mai.lr5'trini'
_ rn-seria Mija, p?ri"iiri;i+. ""totti tsll*;"rin arboret tle steja,r de 86 dt'
ani. prezinti gi ea #-;;;;l;-einfinxtoil
"ut"i ptooogat tt9 rd'ritura puternicb
d,e jos, tlar .""ifi;;6;i-unele tT9*n"r'-"'de dimensiuni mijlocii'
- Trecind la unitatea tl'e protluc!i"-i;;i;"i' se constat[' ln parcela 9
(fis. 49) (stejar .1" iif;;i;n'se inregisLreaz'd' o uscale aproaDe complet*
,r coplesitilor gi a'
"""ti'^'tiitiit" ""i f*lryi
ffi."--1;1 ta."y maxime)' AI'ti
arboii cu innlimi ;i.ft;;;t-"*1i.i"tii''tu ui !5%;lltYqi categoria de
'qi -4"
nsoare este ilustraie
uozitii intermedrare'
.ind"iviziin
Mersul gcneral at turuei repartilici'""m,t"r"i de arbori pe diametre
nu se *"rr;*fi'a."*ii"l-*piaretu. *e"aio"*" sint int'r-un plocent
oo"m_ubur"ela
28b (fig. 50) (amestec.de tt"lll:'--H:::* dc ani) arat'd'
l".'tJo
un m&re plocen[ f," oj.it*i printri"llu'i'p-r,'"r" 9:l: *,i bS,trine qi
mai aproape o" -rifiit"
iiig*iti,lii r" g"o"r;t, popula{ia arborescenta'
coborind sub
este neuni,fo"- or'r]Ijioil"ial-"*p" "";;pi;;1""'.iohto*i"
"-H S1*lJil' ;t;*i1,--1 ,rTi!il,:" face efecrur unei rd,rituri 4" je*,
steiarul ..e 80 Oe^ini'

Arboretoleprovenitettinl6st'ari'maibltrinidgs0sau?0deani*"
uscate peste 75|'o
a cd,ror consisten!6', dupd' 9xlbraSery1-"i"-pfa""lor
d,in coronam"ot, scade*uiil' o'z' ta ie ileac[' in suprafafa-perr-
"i*"*'n
od.ic6, ln rtnd ; *9".+;; lnia* 'dica o'' ii o"ctsa" sd' se accepte unele su'
crifii de exproataoJlt;t":ffi f;i p-"td
""t" ptoo"nite din s['mln![' mat
'l.er
b[trtne.de100de,an].
pentrn
Caract,erisiii'ite metotlei il'e -iote".-1. amenalal
o6durile ctu *tejar cu o-*-.-r""
.sboretele provenite
cLin s5,mlntu:;#il'"id" i-ob a3
^t"i"$i;-;G'dio
u"*tuti mai mari
care'trebuie exploa-
tle 80 sau ?0 au'ffi,
""^;Lt;tt-"t"1"i"b'fJi
tate tn 20 ile *oi, fo"t'o":'ipt [tf;ttffipftt"td rh funclie de mflrimea
acestora se va p"ot'tda tlupA cuT urmeazd':
c) cturd, aaeugi-niri-silarcetet" qi'*"ipr"eelele de peste 100 d'e ani
rrub 0,?, ta categoriii*"Auil"too'i m"otiooate -1"nq't'ti ta paragraful ?6 aliniat b'
din iistrucliunile t" *i"""i""g i"
periotLicd' ln rinrl
"td;;g'
nu dep'qeqte intin&"r"1,*ooril"f' p""t"i"""ii"lud, A.- $roctucfie respectiv*'
se procede az^ ra ixpfo"ta"ta loi dun5' regulile obignuite'
D) cind, 'aa"gffd'il#;;;9"^t"1" sffi";;?;;;Lr' a'* peste 100 d'e ani
suh
(din sd,min-tel qi pl;ri*80 ,",o zo d" ;;i-id:il'iiui*il'cli-consistenla
0,?, se tnsumeaza;"i;i"A;"9 -m.?i,ma*d au"it supiafa(a periodicil nor'
malil,. dar mr -" ;"fr;Qi"- i"a"*"1,acesteia' urmeaz5' sd se regenerez('l
totul'in 20 de ani, conjuginttuou **lti''oi-du*p"iiui!?j:'di"
serii vecinc'
constituite tot din a.bolete de querctee ist^eja., gorun) din cadrul aceleiasi
M.U.F.
i subparcelele de peste 100 de ani
(rtin'sd,min!i,) li i-'J" "s6-;;;. zo' a'-iii^G* cu consistenla
tttli't'
l#t - g#,1i'itfJ$:tfl t3 J#Tl- T "6- i;r 1 e,1
"1i r, ""-"oi*i*t"n[a er1 n
i),?, se ajunge r"to uttp"*r*te-".""- aip?d;; httld"i:"a- a doud' suprafelr^
periodice oor*"r",-ri, ieazh'.e ** d.in toate acestea (impreun[
"o"iiil"iu 1-2'-d'in instruc-tiunilt'
cu terenurir" -uo!ilo?i"-j;;;-"gt"f;iTlt'f""*
'*"prfita1i-periodicd,-,-tare rtrmea,k sd" se 'ede
amenajar" i" ii!"ur"l-,
Eenereze 'n 20 d"';ilFd aat*b""rut? i"'""-"#iza echilibrarea cantitf-
d'intr-o serie vecin[
tilor recoltate priff op.i*"u"."-iiq#';""#1o*tetif*
pofulatfl
iin M.u.n. !] eorun (specie car('
rezistil, mai bine "**p#i#e^."a"J;;i".i"t6
usc[,rii) gi pentru J'" stahiiit o posibilitate core$"ituowz6,to*re.
a"et*ia-""iti'td ae productie rdmine in aqteot'are'
-
In vederea fondului a"ti.ittt- af alboretelor dt'
^;;;i;"ffi
ouercinee, d.eficit ""*t"rihii
lporit qi prin af)are necesar ca la
"t["i"]"'"*c5,rilor,
&lculul posibilitblif sd' nu se maf l,i;;;--il1"!*44' cre$terea pinfl la
jum6tar*", p"rro"ff"i ;;" ;id l"
cte'ani rimaryi in
l"*6d?i"^""*at"lui
n"ttfl$*ut"tl'
tn felul acesta lu
ne -expYneq
qll:":l"l d'c a l[sa'sd' imbtrtrineascd
pr""'--ori anumite cleoarece
-artroiut", .situafia claselor de
virsti, pentru p'arilif"-4il;j* tlin"fara iroastrd, a*atd' a[a cum se ve(re
' Arboretere constituite din indivizi--de^#,":::f*li"titr"itH,llli:1i',1'"'ffiHt1] :i!!:i,
ii" ra't"'i 'rnt sub 40o7o' arboretur
H#T;fi";Tt"t1%'T"i*e'i^'Flq1"i:1iffiff1"'".:il''X'*
"t tfr""J,:i'ff:,i:
ffiTff lX'""riffi"1.ate-ptnd ra 10 ani -rn
ff'":t"'f,ii"jfiij.tt*:!;
;tf;iit"fr #i*;:$#i$"&:"iqilE,"ffi
sa se ere 5."h'l$'$-'l'#':r;h*f."
i"Ii-ztiae
i":fit"iio"ii"
arii' opera[ia urmeazh
de aienaiare t'r Yigoare'
2EL

ln graficul urmd,tor-, cd, clasere de vrrstr, bd,trine srnt
de
murt
suprafata
deficitare
normalf, pe
fa!6
care ac"st"a an ti ireuuii uilo
arboretele
o""p", io timp
tinere
ce
apai cu suprafa{e excuaentar"-ttig. "rir.
_
Re gim ul adoptar.
-pe ntru q'uercio"* t-rll"i. - riii[iTt"t
eod.rului.
aeaun& re gimul
cu excentiile_ prev5zute d.o instructriu"il* ac am*o*ja"o
me,nte, in vigoarel'Arr.oretele-i,;"*;;"
actual-
ain rnsiari-u-i,il'
putin
dovedit
longevive qi,
mai
deci. mai efpuse uscdrilor declt cele din sd,mintd,.
.\
3
SE=
F
N
N
fn vederea asigurdiii re-
generd,rii suprafelelor bintuits
se impune excluderea cu d.et{.vtrqire
a pd,gunatului, ingrdd.irea
porliunilor in curs de
regenerare acolo unde este
R
*I II q)
SN ,l
€N
"F mai mare pericolul de invazie
a ldtelor gi red.ucerea circu-
N*
laliei la strictul necesar.
Aceste md,suri vor contribui
d 6i la ameliorarea cond.i,tiilor
de sol.
Metoda de amenaja,re are
labazd, tot clasele de virstf,
deoarcce aceastil metod{, permite
urmf,,rirea modului cum
evolueazd, structura fond.ului
productiv atunei clnd aceastb
Fig. 54. Situatia claselor de virstil in ptrdurile structuri, este
de steiar din prn.
modifieattr, de
fenomenul d.e uscare, pe do
qi
ventia
de inter-
ogrutui-.nrin. tucrd,rile d.e refacer", n"oul'ltrhpf,i:tf
rn cadrul directivelor schjlate mai sus. lucrr,rile de i,menajament nou,
intocmite pentru
-m-asivele in care se produce fenomenul de uscare intensd.
rmpreuna, cu celelalte m5,suri silvice conduc la urm[toarele rezultate :
, , . se rezolve, problemele imediate ln legd,turd, cu recoltarea materiatu.lur
u-scat qi cu lichidare-a fiuprafelgtror a cd,ror consisten!tr, ir'pu'e de
urgenjd,
{egenexarea (caztl suprafelblor cu consisten{r, suli O,?,'care urme.azd,
a fi regenerate in 2o de a_nia!i a eelor cu consistenli sub'0,a; iluptr
extragerea
-arborilor usca!.i peste 75

Figacuprindepatrucimpurirlmp[,rlitefieeareincite,osut6depd'tr6!ele'
g: inventa ri"rA' c"i-Bi/".,iin s"draiala arboretului cte stud"iat qi se
ooofrl"t"rr[ '"T;;;;il* un num5,r tte fige- corespunzitor'
i"vlniariate, p64" fi d.elimitatd, pe teren (cu ajutorut
firului o.e "t*ii" cunai ;; iggt;;-ae- pitAel, sau .!e. ttetertinS, -ap-roximativ,
nornindu-se de la -foii $e caib iI gd'sim ctat in tabelele d'e pro-
'ttuclie
pentru quer- ";'d;"1e; 'fise penlru invenlarierea arborllor uscafr
cine'e, coresPunz[tor
ca virst'6,, clas6' d'e
proctuclie gi corectat
in functie de consrsten{e
(indici de aconeiite).
^
Pornintl. de la cifra
din tabele, so inventariazi,Parcurgindu-se
phrotla ln toate
ttire-ctriite gi in motl
cit mai omogen' un ffi rr-r-r-r-r-T
numdrdearboride20 W ffi
de ori mai mic d.ecit ffi l-l-i-fi-ff
'protlusul dintre su- ffi ff-fT-fff
^prafafa
parcelei (ro- ffi-1-tr|-l-tr tl_Ll--r-r-r
tunjitd, la hectar;5r ffi ffifi-il-f
nuriaru do arbori la ffi n]-ffn_
h;a;; corectar in ffi g_J T-tl--J
funclie de conststen- l-l-fL l-l-l-lJ-tl l._l_+H-|+
til Aceasta.ecnrva- | I I I I I | | i | | | | l | |
IeAz6' ctt O lnvent'ariere
pe 0105 S. ttr. figei t--i LEIENzA
Dun6 ce so tota- N.a.rE '=l
Itzeg1zt arborii inven- 5erh......".-.. . Arbon uscah ' 75 - t00fr
=
ta,riati pe categorii 0alulSituic"""' 50- ?57
E
au se imparte Pndum" ', 6 zs- t02
4
ii""""" "i"a"", ri"hA din ^a,ces- Parcela sau Subparc--- sab zt,
E
tea la numx,rul ctm- 09la '. "'l' " "
tPerafor"
purilor compteta#
?roo Ae pd,trdtele fiei,",i-f
t ie ouiine ai-
Fts' 55'
rectprocentajul. Procedin6.
aqa nu este neaptrrat necesar si se determine exact , suprafala de
;;;bt J6"ti" i""entatiaifl, roeea ce duce la o economie tlo timp f[r[ a se
iLiminua valoarea rezultate'lor.
Ix. CONCLUZII ASUPAA FDNOMENULUI DE USCARE INTENSA
A STEJARULUI'
Din cercetfrile expuse ln capitolele precedente pi din cele cunoscute din
literaturd,, ---il";funuide 8e pot trage urmit'oarele.concluzii'
ou"fr" intensb a stejarului a avut douil maximo ale intensitf.tii-s"rr",
ipii*"r in-anii 1940 - t942, ca urm&re a stagn6rii prelungite
'
Ing. N. Constanti4escu.
983

a apelor din precipitalii qi cel de al doilea mai puternic qi mult mai ex
in suprafa!tr, in anii Ig47 - 1949, ca urm&re a perioadelor de secetd,
lungitb din anii 1942'- 1949. fn aceastd ultimd, perioadd,, condi,tiile
matice au fost profund. schimbate, realizlndu-se aici conrti-tii tte sil
pentru cele din zona forestiertr, gi de step{ pentru cele din silvostepi,.
P[durile ln care s-a observat fenomenul de uscare intensd, sint
cu puline exceplii, pe soluri grele, formate pe sedimente lutoase fine.
mare parte, d.rept consecinld, a acestei texturi, aproape toate aceste s
rint morfogenetic puternic degradate, ajunse la stadiul de podzol cu ar
tuate fenomene de hidrogenez5,, chiar cu lnceput de hleizare ln
B. Aceste soluri sint in general pulin prielnice vegetaliei g
stejbretelor d.e stejar pedunculat; numai umitlitatea ridicatd,
- umiditate normald, in aceastf, regiune * poate atenua aceste
Ori, s-a stabilit ci,, ln perioada 1941 - 1949, umiditatea atmosferi
fost scdzutf,, mult sub normalul regiunii, deci in aceasti, perioadi co
{iile de sol, pulin prielnice vegetaliei gorunetelor, n-a,u mai fost
de umiditate.
Prezenla subarboretului abunderrt pe lntreaga suprafa!5, a unui
ret cu consistenla rid.icatf,, amelioreaz5, mult structura gi com
solului, Brecum gi conlinutul lui in humus, imbund,tdfind astfel cond.i
ln general pulin prielnice. Aceasta reiese clar din cleterminarea
tivi a compacitdlii solului qi a humusului din suprafe!,le inierbate
suprafelele acoperite de subarboret. Astfel, fur pdd.wea Brinzea cot
tatea solului din suprafelele inierbate este mult deosebit5, plnd, la m
Men.tinerea consisten.tei arboretului principal diminueaz5, efectuli
nd,tor al secetei, prin micqorarea influenlei vinturilor uscate gi fiet
asupra transpiratiei arborilor qi asupra evapord,rii apei din sol; ri
a,rboretului, indiferent d.acd, s-a prod.us prin
'obieri
neregulate sau
td,ieri planificate (td,ieri principale), a md,rit dimpotrivd,, efectele I
rlucind la accentuarea fenomenului de uscare. Aceastfi, constatare
clar ln p5durea Neagra, unde in contlilii stalionale egale, in arborete
pir,tite numai d"e o linie somiertr, procesul de uscare a fost total tti
numai din ca,uzi c5, unul din arborete a fost.rd,rit prin t6ieri d.e regen,
tiieri care nu s-au aplicat qi in cel5,lalt arboret. In primul arboret r
a putut acliona asupra coronamentelor inlntregimealor, activlnd pul
transpirafia, pe cind ln celdlalt n-a putut influenla decit partea
a &cestora.
Fenomenul d.e uscare, dupd, cum reiese din cerceti,rilo efectuate,
'iar -manifestat cu atit mai intens, cu cit vlrsta arboretelor a fost mai
virsta timitd de rezistenld a fost ln furic{i

Concluziiledemaisusduclairlentificare&unor&tlinprincipalelecauze
fenomenului de uscare.
Dintre acestea cit6m:
I n r l,u t 6, ! i r e a't'o n d i ! i i I o r. s t a ! io n a I e p r i n tl e f r iri
masive. fo."p'iiiaii'pr-i-" a secolului trecut, cind
iumiltate
bura cerealelor a tlevinit foart6 rentabild' pentru plgP]t""..tu."ii de moqii'
trecut la extinder";-;il;i;i4or cultivaie cu cereale in dauna pbqtt-
,;^q;;;;a*ilor. S-ao detrigat'tn acest,-scop s'prafele pd,dlroase intinse'
regiunea de cimpie ii;"Tiil"i"^* nXqurii* r[nrase nu reprezintd, tlecit
Drocent nelnsemnar-din celti care au fost, ele fbrmind. red'use in
ii::t"
*i" "",irt*ir"";Fil;id;J[ ;" p_-fimetr6 de forme neregulate, alule,
cu intrincturi aie d;L;i;;iti.6f iopAao"i sau prelungiri ale pd'clurii
terenul agricol. p."iro-*".ute-supratetre p5,,turoas-" r,cduie,. contlilii]e tte
hT":".;i,f,XTiii.r,i"ii*", sub ac{iun.u nurdioj"oitd, a vint*lui' s-au schimb
"d;;;;atul sensibil. Y ^ .- -:
a contribuit si el in md'surI impor
,nt6, la 1nr6"t!i;;;;";o"til!iilor
tLe veseta!ie'
in pdsunat:
se -distruge subarboretul care -mi."ooig*oismelor protejeaz5' solul lmaotriva intTetenirii qi
-n
;;;;;Eiiti' p"i;i;;;'i"lii
o.r' sol, acestea avind
;id;fi;t if a"*"o*pun6rea 62'6sriilor organice !1 {i1?* ;
, se distruge pat*u""#o"#ii; i;*ir;;f mateliilor oiganice qi tleci al
musului din sol;
seb'te,toreqteputernicsolul,d'istrugl-nclu.sestructuraglomerular5,aacesia.
prin aceasta *" i"rfi"tit*d
"o"Oifiiig ae umiditateqitl'eaerisire din sol;
prin
se impiedica
inrdutd,firea condi{iilor de
rminare a semrnler,'A;i;;it6 ""g"";i";ftq;it'arlt bd,tdtoririiiol'1ui, cit gi prin distr*gerea
minfiqllilsr instalate.
D ef oliere a i"U oret eJ oI il. .*?.i -T'ol h:-'?r::r::::;
! J.fr""o""J*" i 6;; ;. ;; i z i: portietrii anspar r,'., oi'rditana
,r,gytri,n
, Operophter* uru^it|;. At;tt; defolieri masive' repetate' debiliteaza
teriric arboretele.
L Inv rr v a z i a p 5 d' u c h ! I o-1 ! e s t ! s i,Qyr'ry"yY-*:!i3*:1gJ
'a u L'd' o - *
: i"*d"n]rit*i"a r"i.i""tilor gi pregd,teqte, impreunl
tribuie de asemenea
celelalte caraze, un metliu prieluio pentru
celelalte carrT'e, un medru prleuuo peuulu arur uduu@uvrr'
4ti 3ill1ulo*t---r-, trnm-
Instalarea ciuperc!lo-r p ^iiui'te' ca: fumagini(Cap'
'ium o u e r c'i n u m I'.) .' ;tiG;i d" alt eiars cr o mat ii'1 (9t1':i;
1 -|991"11;t
mKY'{:#i#,,i,:'af ilH'Jih;;;;;;:;;;"";;;;;ntueaznqimaimurt
$i:Hi""j?i:irv""rl'.*11,"*l:*Tff;*'lg?f
fatflde H:%T*qi"y"J3T3."f,
condrt'le oe meoru. .
bilitirea arborilor. iir^ ,:rn olaiq.r crrnr4
;;fi^td;;*irx,,'uiot specii pretenlioase
cer mai ales soluri fertile, profunde, aiinate qi un regim eonvenabil
umiclitato in soi qi atmosferd'' - r]. --.^r:r::r^ n^ rnraioria
E#Hi3""-"frilit:'*iri"J'it arl r91auq3it murt 9,""1i!ill:.qe
vegetalie
snuite, 'Xi.#o1"#]il;"t;fi;;pl-a"
provo ci nd H;ld;;d ;Yi"1q gi;
" alld, 13:: pa're. Tqt si a *11^Tll"n;ii*flil factorilorclimatici (o I
eta mai mar accentuata'
acccrruunuar'r"iiJft"""a5';;;t-?;;F un
""i.i-p'"i"dft
9"" fiziologicd' "YTi$i!?!g) a .'fylt:qlf:* acestor-nd'du1i'
iile do vegetSlie su'l
La cauzele precrzati, J"ii".u"ru adlugate in unele cazuri qi invazia.
arborii astfel autiuii,g"i,-a ;;;;^;6rii qi ciuperci, care inr[ut[,lesc pi
-'.H#:,iffi;t#4"';r#;;
,i mult starea fiziologictl a ac€sJol1'-^+
.:r:+^-i+ rn f,rnnl-,ia ^c aon'itiile
;il;!ilnat criferit,
l;;j;;; d";;";i;"a"unt"totor' Astfel' ienomenele tre uscane nu
"d;;"
286
ln funclie de conrriliile

s-au observat, sau au fost ln proporfii cu totul red,use ln p5,clurile bine
constituite, nepf,qunate, care ocupd, suprafele mai mari gi cu perimetre
regulate, situate pe soluri profunde. mijlociu compacte '5i protejate de un
subarboret continuu. Aici arboretele au avut o vita'litate mai mare !i,
deci, au rezistat mai bine factorilor climatici tlf,,und,tori. Pe d'e alt6, partet
in aeeste arborete birre constituite, cu solul protejat de un subarboret
bogat, deci cu un sol aflnat, nebd,t5,torit prin p6gunat, s-a putut forma o
rezeld, mai mare de api ln sol. Datoritd, acestei rezerrre de ap[, arborii
au putut face fa!d, transpira-tiei puternice, activat5, de vinturile fierbinli
din timpul perioadelor d.e secetS. In aceste a,rborete bine constituite, vintul
uscat qi fierbinte neputincl pd,trund.e la sol n-a putut influenfa, sau a influenfat
fur md,sur5, red.usd,, evaporarea apei din sol.
fn schimb lnstr, pe marginea pd,durilor, sau in arboretele rS,rite sau fd,r[.
subarboret din interiorul acestora, unde solul este bd,ttrtorit prin pd,gunat,
cu structura degratlat5,-pr5,foas5,, infelenit, apa nu poate ptrtrunde ln sol
decit fur proporlie mult mai micd,. Cea mai mare parte a apei clin precipita{iile
ce cad. aici se scurge la suprafata solului gi, deci, tezerea, ile umitli*
tate este foarte red.usd,. Pe de alt[ pafte, in aceste arborete rare, ln caG
a,rborii nu-,1i protejeaz5, reciproc eoronamentele, ci fiecaro este aproape
tn lntregime expus acliunii vintului gi in care solul nu este protejat d.e
subarboret, vinturile uscate influenfeazd, puternic atit transpira$ia arborilor,
clt qi evaporarea umiditfilii din sol, micgorintL qi mai mult cantitatea
de ap{, qi aqa clestul de redus5,. Este normal deci ca in aceste arborete, ptocesul
de uscare s{, fie accentuat.
Natura solului a influenlat de asemenea puternic fenomenul rle uscare.
Eolurilo argiloase, cu orizontul B practic impermeabil, cu orizontul A
sdrac fur humus, care prin constitulia lor ingTeuneazfl pd,trunderea apeitn
sol, au accentuat influenla dilund,toare a factorilor antropeici qi climatici
U6tfs?rJ'rrboretelor
a influenlar si ea diferit proce$ul tle uscare. Astfel,
ln arboretele de vtrste mai miei, procesul de uscare nu s-a observat, sau
a fost foarte slab, pe cintl. ln arboretele btrtrtne, cu vitalitate red.usd,, ajunse
c6tre limita longevit5lii lor fiziologico, proeesul de uscare a avnt iniensitatea
maximtr,.
In acelagi timp, procesul de usoare a fost influen.tat qi d.e originea arborilor.
Astfel; in arboretele provenite din l6stari, procesul d.e uscare s-&
manifestat de la o vlrstd mai mic6 d.eoarece, d.upd cum 6e qtie, ltrstarii au
o'longevitate fiziologicd, mai sourttr, pe clnrl arboretelo provenite din S[,mfn-t5,
au rezistat pind, la virste mai mari.
Cauzele enumerate mai sus pot fi grupate, in funclio tle gravitatea fenomenului
produsn In caaze primare gi caaze secund.are.
Printre cauzele primare cit6m:

Printre cauzele secundare care agr&veazil efectele celor dintii, duclnd
la uscarea arboretelor, indic5,m:
defolierile repetate ale omizilor, in special de Iortri,o ai,rdilanaL., Opemphtera
brumata L., Porth,etria d,i,spar L. i
atacul pd,ctuchilor $estoqi (Eulecani,wm pulclwum King.) combinat dest-'ori
cu ac,tiunea fumaginilor (Capnodium quercinum Ir.), care irnpiedic5.
procesele de asimila,tie gi respiralie ale lujerilor qi frunzelor;
atacul de Ophiostoma qi alto ciuperci xilofage, care atacd, alburnul sau
duramenul lemnului de stejar gi gorun;
ataeul bacteriilor din genul Erwini,a in tot lungul tulpinii -1i al r6d{,cinilor.
S: pare cd, atacurile ciupercilor din genul 0phiostoma qi al bacteriilor
din genul Erwi,nia slnt hotd,rltoare pentru arboretele debilitate iLe
oauzele primare, aceste atacuri provocind moartea arborilor ln cazul cind
ld,sta,rii primari nu dispar sau nu sl5,beso ln intensitate.
In toate pdtlurile ln care s-au constatat usciri de o intensitate deosebit6,
s-au g5,sit, dupd, cum se precizeazd, in capitolul V al lucr5,rii, arbori
cu starea cle vegetafie destul de activd, (fd,rd, ramuri uscate), cu toate cd,
arborii din jurul lor, d.e aceeagi virsti, gi situali in condilii stalionale ce
pot fi considerate identice, s-au uscat total sau par-tial. Din cercetlrile
efeotuate s-a stabilit cd, acegti arbori aparlin sau unor ecotipuri d.eosebite,
mai rezistente la factorii climatici qi etLafici analiza-ti, s&u unor forme
bibridogene, d.e asemenea mai rezistente declt formele tipice de gorun qi
stejar petlunculat.
Din cele expuse ln cuprinsul acestei lucr6,ri so poate deci precizu
c6,: '
o) Fenomenul de uscare intens5,, tlatorind.u-se ln mare parte lnrd,ut6.tirii
contli,tiilor de mediu prin interventiile d6un6toare din afard, (r5,rirea,
arboretului, plgunat, atacuri de omizi), poate fi std,vilit, inliturindu-st:
aceste interventii.
D) Stadiul ctb dezvoltare al a,rboretelor influen{eazd, rezistenta acestora
la aoliunile dbund,toare ale factorilor externi. Arboretele ce n-au dep6,git
stadiul de codru au rezistat mai bine influentei di,untrtoare a acestor
factori, pe clncl cele co au tlepbqit acest stadiu, atingindu-l pe cel de codru
btrf,rtn, au. cd,zut mai uqor pracld, influenfelor amintite. (Tn acest ultim
stadiu arborii luafi ca intlivizi trec ln faza bd,1,rine!ii, iar adaptatrilitatea
lor la condilii noi do viald, este extrem de red.us5,).
c) Arboretele ln care interyenliile din afar5, (rd,rirea, p{,qunatul, atacuri
de omizi) au fost mai reduse, sau'oelesituateinmicrostafiunimaifavorabile
gi, deci, care au rezistat mai bine contliliilor exceplionale de clim[,.
(seceti, prelungit{, sau stagn6ri cle ape)" se regenereaz5, mul$umitor pe
cale naturald,, din semin.te. Date fiind. lnsd, condifiile stalionale pulin favorabilo
stejarului pedunculat gi gorunului, tehnica regenerd,rii trebuie s[,
aibf, aiei un aspect deosebit.
d) In pdcturile in care procesul de uscare este ar.ansat qi unde arboretul
s-a rdrit puternia qi, ca urmare, conditiile mediului au fost mult altcrate,
regenerarea nu mai poate fi oblinutd, pe cale naturald,. Aici este neccga,rd
refacerea totald a arboretelor. prin intervenfii active pe cale artifioial$.
Befacerea pe cale artificiald, a acestor pd,duri este posibili.
Rezultatele ceroetdrilor efectuate gi expuse ln aceastd, lucrare, au d.us
la elaborarea de metode tehnice de regenerare gi refacere a arboretelor
diunate prin usctrri de intensitate deosebitd, metotle adaptate concli{iilor
rpeqiale de clim6 gi sol in care so glsesc aceste p6duri.
287

7. BeIiIie AI'
2. Beklie Al'
3, M. A. Borisoa
4. Ccrnucu M.
5. chb4a c. D.
6. Chitild C. D.
7. Qorctantinescu, N.
8. Denisoo A. C.
9. Dissescu Dr-, C. A,
10. Donclu C'
71. Doneiu C.
BISIIOGNArIE
- Flgetele montane superioare dintre V:lea lalomitel 9t Vatos
Buzedui, Bucureqti, 1933' E'l' Ac' R'P'R'
- Observatiuni asqpra vegeta{iei lemnoase ttin Muntit Bucegl'
Analele I.C.E.S.I Bucureqti, 1940'
- Climatologia, Leningrad, 1950'
- Facteurs de climat et zones de sol en Roumanie' Bucureqti' 1932'
- Pedologie Generali gi Forestieri, Bucureqti' 1953'
- Contributti la problema regenerdrii naturale a gorunului ln Ro-
mlnia. Bucuretti' 1933.
- Regenerarea 9i ameliorarea pidurilor de stejar cu fenomene de
uscare in masi. Gospod[ria Silvici Nr' 8, 1951' Bucureqti'
_' Clteva legi de dezvoltare naturald a pldurilor de steiari (ln l'
rusd). Lesnoe Hoziaistvo Nr' 4, 1950, Moscova'
- Un ienomen meteorologic neobitnuit: seceta anului 1946' Bucu-
re$ti. 1948.
- Perioade de usc{ciune qi de seceti ln Romlnia' Bucureqti' 19}$'
- Secetele ln Romlnia, Bucureqti, 1906'
12. Flerool S. C., Panomarcva
E. N., Cliasnfc P.
L. Yoronloo A- I. - Protecfia p{durilor' Moscova 1948'
|3.Georgucu6,C.-ContributiunilacunoaqtereafiiniriisteJarului.Ana]eleI.c.E.s.
14. Georgescu c. c. *
1939, Bucuregti.
Instrucliuni pentru combaterea f'[indrii steiarului (Microsphaera
abbreviata). Bucuregti' 1949'
75'GeorgucuC.C._studiuasupraefectelorsecetelorlnpiduri.I.C.E.S.'Stu.Iii$i
Cercetiri, 1951' Bucurelti'
16. Georgescu c. c. - studiul uscirii in masd a stejarului (Noi Contributii)' LC'E'F''
Studii 9i Cercet[ri, 1951'
l'1. Gco.gescu C. C., EIi'
csiuGr.'BdldnicdTh.*UscarealnmaslastejaruluiAnaleleI.C.E.F.,1946-|947,
Bucuregti, 1947'
* Starea fitosanitarfl ln anii 1948 - 1949' Rucure$ti, 194S.
18. idem
19. Geotgescu C. C',
doru I.
20, Georuescu, C. C,
21. Earitonouiei F. N.
22. EePites St-
23. r.c.E.F.
24.. I. M. C.
25. Knochenhauer W.
26. Maximov C. A.
27. Melnicoo, A" I'.
28, Mihdilescu, V.
.
2E8
Teo-
- Bolite arborilor fi combaterea lor' Publicafii LC'E'S" Seria III'
nr. 8, Bucureqti, 1948'
- Studiul uscErii in masl a steiarului' Studii giCercettui' vol; XII'
Publ' I.C'E.S, Bucureqti, 1951'
* Relaliile stelarului ;;;t specii ln pla-ntidliile f,ixte ain stepr
(Traducere). Agrobiologia, Nr' 1' 1949' Moscova'
Secetele ln Romiraia' Bucuregti, 1906'!
Instrucliuni pentru regenerarea 9i ameliorarea arboretelor de
stejar precum Ei pentru uscati' I'C'B'S''
Precontarea.arborilor
1950, Bucuregti.
Buletinul Meteorologic lunar 1940 - 1949'
D[re und Dtirreperioderl 1934' Berliu' 1937'
Seceta, Leningrad, 1950'
Asupra uscdrii stejarului in antestepi' Lesnoe Hoziaistvo Nt' 11"
1950, Moscova (Traducere IDT)'
- Romlnia - Geografie FizicS, Bucureqti' 1936'

29. Nikiloruk,5. K. 9i .Scdageua
I. G,
30. Oncasca N, N.
31. Orloo A. I.
32. Oteteleqeanu,
.O. ti
Elefteriu. G.
33. Pifat Alberl Si Charles
Kavina
34. Prassoloo L. L
ili, Protopopescu Pache,
Chirild C, D.
36. Rode A. A.
37. Rotmistrofl
38. Ruteoaskii V. I.
39. Senikoo
40. Skorift Vladimir
47. Sukacioo V, N.
42. Vanin C. I.
43. Yilercki, D. G.
44. Yiliams V. R.
45. Vlad L
46. Vlad I.
47.
Cauzele uscirii arboretelor de stejar ln Bagchiria, Lesnoe floziaistvo
Nr. 10, 1950, Moscova, (Traducere) IDT.
R€gion de Piatra Craiului * Bucegi - Etude g6ologique, Bucuregti,
1943.
Pidurile de riqinoase din Caucazul de Nord. Moseova, 19b1.
Consideraliuni generale asupra regimului precipitafiilor tn Romlnia,
Bucuresti, 1921.
Atlase des Champilnons de l'Europe, Praga, 1940"
Solurile forestiere din Caucaz. Moscova, 1947.
Elemente de $tiinfa Solului. Bucuregti, 1941.
Procesul de formare li evolutie a solurilor. Moscova, 1947.
Ce este seceta.
Rolul hidrologic al pedurii. Leningrad 1950.
Ecologie. Moscova, 1950.
Glaqnik za Sumske Pokuse, Yol. V, pag. 273 - 301. Zagreb-
Jugoslavia, 1940.
Indrumdtor pentru studiul tipurilor de piduri. Moscova-Leningrad,
1951.
* Proteclia pidurilor, Moscova, 1948.
- Pedologie, Moscova, 1950.
- Pedologie, Bucuregti, 1950.
- Observafiuni la regenerarea steraJului ln pidurea de gleau de
ctmpie. Analele I.C.E.F., 1946 - 1947, Buc'uregti 1947.
- Regenerarea naturald ln margine de masiv. Analele I.C,E.F.,
1942,. Bucuregti.
- Lucrdrile Conlerintei de tipologie forestieri, Moscova-Leningrad,
1951.
IICCXEAOtsAHI4'I OTHOCLITEJIbHO ECTECTBEHHO|O BOSOEHOBIIEHI4'I
I,T BOCCTAHOB.IF,HI,Ifl APEBOCT'OEB .4YBA NOABEPTHYTbIX MACCOBOMY
ycbtxAHt4to
Pearore
Pa6ora coc?onr lra 5 paaAenor B Korophrx ontlcnBatoTcs trccreAoBanf,rr rlpoBeAeusrile
s l95l f, 1952 r. u B (orophrr aHa3r8rpyK)rcfl cBnenrq ycbrxauufl Ay6a c pasfibrx
TOlteK 3peHnfl. Kpome aToro B Bcrynnren6sofi ,racTtf pa6oThr, I|Sllaraercr ncroprt tsreEtrc
ycbrxasur n raM xe flponaBoAnrcq qrsreS nccteAoEaHnil npoBeAenHhrr Ao 1950 r. oTHoctr-
TeJrbHo aToro fBIeBut, a Ta(xe aHaruSrrpyroTcrl BbIBoAbr noryqeHHbre B pesynbTaTe aTr|I
nccneAoBaHufi: B aroi qacrr onncbrBaprcq nraBHbril o6pa3oM, xtrSrHbre r| pacTnrenblbre
BpeAuTeJrIr BhrSf,rBa|ouiue flBrel4'rrf ychrxaHns, noToMy qTo oru 6hul,r xopouro nsyqeHht 3a
oTo BpeMq.
B cae.[yroqen paEflere pa6ortr Hgyqaercrl rsttrilar o6rracrs B (orophrx 6u.no aaucqeno
6oaee yclnegHoe ng.neHfie ychrxan[g, B necax cocroqrqlx us qepeuaroro lI grtttltoro
Ay6a. Anarnsrpyrcacn Aanflbre co6paflnue Inasnofl FugpouereopotoroqecKofi Anperrrnefi
B nepxoA 1939-1949 r. no gTuMAaHHhIM ycTaHoBneuHo trro B grofi ilecrHocrlr B Aanr|brfi
nepr.o[, r(Jruiiar cTatr cxoxl{M c KnlrilaTon necogrenu, r|ecnolpfl $a ?o lmo ETa oonacTb
HaxoAr{Tca B car{oM qedTpe .recHor aonH.
19 Studii El certetErl, vol. XV
289

B gpyron pasAene [syqaercB [oqBa B nccne[o8dHHbrx necax. Anaauar.lpyercfl 60ramrfi
4or

lluea rangy ssaueruruecog uB qepeqaroro u Br.lunero gy6a ma HapoAHoFo
xoaqficrBa
sauefi cTpaHblr Hac"oqtq:u pa6or4 c BrrBoAailu r{ Texr,ruqectrumn HacraBnentrqtu tro
rogo6nosaeHr{ro r.t BoccraHoBtrengx, aTnx JrecoB, ocuoBauuue Ha BHBoAax pa6orbr, npro6peraror
ocooeugoe aHaqeErIe.
ETUDES SUR LA REGfNENATION T]T LA NECONSTITION DES PEUPLEMENTS I}E
CHONN PRESENTANT Dl]S PEENOMDNES DE I}ESSTSECEEI,IENT
lt6sum6
L'6tutle conc€rnant les ph0nomdnes du ddssdchement intense du clr€ne effectud en 1g5l
et 1952, est divisde en 5 chapitres.
L'introduction pr6sente l'historique du ph6mon0ne de dess0chement ainsi que la synthdse
des recherches effectu6es iusqu'en 1950 A ce sujet et l'analyse des conclusions de ces 6tudes.
On montre l'influence des agentes nujsibles d'origine animale of v€g6tale, dans la d6termination
du phOnomdne influence pas bien dtudi€e jusgu,A pr€sent.
'
Le second chapitre €tudie le climat des r6gions of le chOne a le plus soulfert du dessgchc
ment (forOts de chdne p€doncul6 et de ch€ne rouvre). L'analyse des donn6es fournis par la
Direction G€ndrale M6tdorologique - pour la pcriode 1999 - 1949 permet de constater, gue
le climat de la r6gion se rapproche de celui de sylvosteppe, quoique situ6 en pleine zone forestiCre.
Le chapitre suivant est consacrd A l'6tude du sol de ces for€ts. On y trouve un riche mat€riel
documentaire fourni par les analyses effectuds sur un grand nombre d,€chantillons tlc
sols des for6ts les plus caractdristiques du point de vue consid6r6.
Le rdsultat de ces analyses met en 6vidence le r6le joud par le sol dans le ph6nom0ne de
dessCchement et conclut que les sols de ces for€ts ont une texture, qui, sous l,influence des
gtremes - manque ou exces accentu6s et prolongds d'humidit6 - deviennent d€favorables
e la vdgetation forestiOres. De ce fait dans ces for€ts, le sol joue un r$le important dans la
ddtermination du phdnomOne de desstchement.
L'6tude de la r6g€neration naturelle dos for€ts a 6t6 faite par des ensemencements d,essai,
situds dans des endroits propices, Le ddveloppement des semis et I'dtat des peuplements por
rapport aux conditions stationales ont permis d'etablir des conclusions sur la maniCre de conduire
les coupes principales.
La' of le processus de d6gradation est trop avanc6, la r€gdndration des peupiements doit
se faire par voie artificielle. En tenant compte des procddds employds ant€rieurement A cette
6tude et des donn6es present6es dans les chapitres pr6cdd,ents, l'auteur indique les meilleures
solutions de reconstitution des peuplements imposdes par les conditions locales.
' Pour certains cas I'auteur pr6conise un systdme de r6g6n6ration mixte, en partie naturelle,
en partie par voie artificielle.
Le chapit-re final commence par une synthdse des rdsultat obtenus et par l,6tablissement
des principale3-causes conduisant au dess0chement accentu6 des for0ts de ch6nes.
Les conclusions se raportent d'abord e la co4statation pr6cise que le phCnomdne de dessdinement
accentu6 des for0ts de ch6ne pedoncul6 et ch€ne rouvre est du particuliCrement
aux conditioni locales, par I'intervention nocives des agents nuisibles ext6rieurs (extraction
d'arbre, pdturage, invasion des chenilles etc.). En dlirninant ces interventions, on p€ut 6carter,
ou, en tout cas lreiner le ph6nombne.
-. Pour la rdconstitution des peuplements on indique les m€thodes les plus ad€quates, suivant
la situation particuliOre des for€ts et l'6tat de d6gradement; cette rdconstitution peut se
faire par voie artificielle, par r6gdndration naturelle ou par un systlme mixte.
29L

i
Les auteum ont essay6 et crdyent avoir en maJeure partie rdussi' de prdsenter tous les
aspects du ph|nom0ne de dessOchement du ch€ne et en m0me temps d'indiquer les moyens
d'enrayer le processus ainsi que de pr6coniser les solutions pour la rdgdn€ration €t la r6constitution
des for€ts endommagds.
L'auteur a annexd ,,Les directives techniques pour la r6g6rr6ration et la r6constitution
des phdnomOnes de dess0chement-accentu€". Ces directives repr6sentent une amdlioration et
une amplification des mCmes directives publi6es en 1950. Il faut noter parmi ces am6liorations
celles ayant trait A la technique des coupes de rdgdndrations et celles visant la rdconstitution
des forOts par voie artificielle.
Cette 6tude pr6sente une importance rdelle, tenant compte de l'6tendue des Jor0ts de
chdne et des dommages caus6s par leur dessdchement.