2 Teza a fost elaborată la Catedra de filologie franceză a Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi. Conducător ştiinţific: † Ioniţă Mircea, dr. <strong>în</strong> filologie, conf. univ. Consultant ştiinţific: Lenţa Anatol, dr. <strong>în</strong> filologie, conf. univ. Referenţi oficiali: Romedea Adriana-Gertruda, profesor universitar doctor, Universitatea „Vasile Alecsandri”, Bacău, România. Mladin Constantin-Ioan, conferenţiar universitar doctor, Universitatea „1 Decembrie 1989”, Alba Iulia, România Componenţa Consiliului ştiinţific specializat: Dumbrăveanu Ion, dr. hab. <strong>în</strong> filologie, prof. univ. Moloşniuc Viorica, dr. <strong>în</strong> filologie, conf. univ. Condrea Iraida, dr. hab. <strong>în</strong> filologie, conf. univ. Roşca Angela, dr. <strong>în</strong> filologie, conf. univ. Mihalachi Ana, dr. <strong>în</strong> filologie, conf. univ. Susţinerea va avea loc pe data de 26 noiembrie 2010, la ora 14.00, <strong>în</strong> Şedinţa Consiliului ştiinţific specializat DH 30 10.02.05-08 din cadrul Universităţii de Stat din Moldova (or. Chişinău, str. M. Kogălniceanu, 65, blocul III, aud. 201). Teza de doctor şi autoreferatul, <strong>în</strong> baza cărora se susţine teza, pot fi consultate la Biblioteca ştiinţifică a Universităţii de Stat din Moldova (str. A. Mateevici, 60, blocul central) şi pe pagina Web a C.N.A.A. (www.cnaa.md). Autoreferatul a fost expediat la 26 octombrie 2010. Secretar ştiinţific al Consiliului ştiinţific specializat, dr. <strong>în</strong> filologie, conf. univ. Moloşniuc Viorica Consultant ştiinţific, dr. <strong>în</strong> filologie, conf. univ. Lenţa Anatol Autor, Gheorghiţă Liliana © Gheorghiţă Liliana, 2010
REPERE CONCEPTUALE ALE CERCETĂRII Actualitatea temei. La momentul actual, literatura ştiinţifică dispune de un impunător număr de studii ce reflectă aproape exhaustiv problemele <strong>comicului</strong> <strong>în</strong> plan filosofic, psihologic, estetic, sociologic, literar, atât din punct de vedere teoretic, cât şi aplicativ. La prima vedere, s-ar părea că, <strong>în</strong> acest parcurs de timp, lingvistica şi-a spus cuvântul prin multiplele abordări, <strong>în</strong>să <strong>discurs</strong>ul <strong>comicului</strong>, <strong>în</strong> calitate de strategie comunicativă implicită, privit din perspectiva ştiinţelor limbajului, se situează pe primul plan <strong>în</strong> cercetarea lingvisticii interacţionale (Pragmatica conversaţiei, Retorica <strong>discurs</strong>ului, Discursul argumentativ, Semantica referenţială, Teoria textului, Hermeniutica, Stilistica receptării). În acest sens, studiul pe care îl propunem ţine de valorificarea condiţiilor comunicative şi a modalităţilor de creativitate verbală ce contribuie la formularea semnificaţiei <strong>comicului</strong> <strong>în</strong> <strong>discurs</strong>. Problema fundamentală care se impune a fi studiată, <strong>în</strong> acest context, este dezintegrarea logicii şi a limbajului ca mijloace de gândire şi comunicare <strong>în</strong> <strong>discurs</strong>ul comic. Din perspectiva acestor poziţii, alături de teoria <strong>sistemică</strong>, o serie de demersuri, precum Pragmatica <strong>discurs</strong>ului, Semantica referenţială, Discursul argumentativ, Teoria textului, Stilistica receptării ş.a. au determinat, <strong>în</strong> mare măsură, fundamentarea teoretică şi metodologică a investigaţiei prezente. Prin intenţia de a reprezenta caracterul multiaspectual al <strong>comicului</strong>, teza de faţă se raliază la tendinţa modernă a ştiinţei de a percepe <strong>discurs</strong>ul <strong>comicului</strong>, ca obiect de studiu, integral, din punctul de vedere al organizării şi al analizei sistemice, reliefând relaţiile şi legile de restricţie intersistemice, fapt ce permite concretizarea acestuia <strong>în</strong> definirea unui aspect de universalitate. Referitor la planul expresiei al <strong>comicului</strong>, este actual interesul pregnant al lingvisticii interacţionale de a descoperi şi de a descrie operaţiile ce pot asigura captarea formulei implicitului, atât de important <strong>în</strong> comprehensiunea adecvată a mesajului. Or, comicul este, <strong>în</strong> esenţă, implicitul care nu se actualizează la nivelul de suprafaţă al comunicării, fapt ce favorizează noi cercetări. Organizarea semnificaţiei comice se află <strong>în</strong> dependenţă directă de structurarea sensului textual. Structura textului este, de asemenea, un areal ştiinţific ce pune numeroase <strong>în</strong>trebări şi suscită nenumărate polemici. Alegerea obiectului de studiu este motivată de interesul ştiinţific faţă de problema categoriilor funcţional-semantice care contribuie la organizarea unităţilor <strong>discurs</strong>ive, precum şi de formele de actualizare verbală a acestora. Actuală este şi <strong>în</strong>cercarea de a determina modalităţile de producere a <strong>comicului</strong> <strong>în</strong> dependenţă de programele tipologice (narativ, argumentativ, descriptiv, dialogal) ale textului. Aceste argumente valorifică scopul investigaţiei de faţă de a realiza o interpretare mai mult sau mai puţin complexă a temei de studiu <strong>în</strong> domeniul lingvisticii interacţionale. Descrierea situaţiei <strong>în</strong> domeniul de cercetare şi identificarea problemelor de cercetare. Interesul sporit pentru studierea <strong>comicului</strong> se datorează, <strong>în</strong> primul rând, naturii transdisciplinare a acestuia ca fenomen ce se află <strong>în</strong> confluenţă cu logica, filosofia, estetica, retorica, critica literară, lingvistica, psihologia, getologia, persintologia etc. Caracterul limitrof al <strong>comicului</strong>, ca fenomen propriu comunicării umane, justifică existenţa unui număr impunător de studii care dimensionează comicul din diferite perspective (inclusiv din perspective controversate). În calitate de repere epistemologice ce reflectă natura ontică şi gnostică a <strong>comicului</strong> ne-au servit lucrările filosofico-estetice ale mai multor cercetători <strong>în</strong> domeniu: H.Bergson, V.Propp, Iu.Borev, Val.Panaitescu, R.Escarpit, J.Fourastié ş.a. Studiile mai noi din domeniul lingvisticii interacţionale (E.Coşeriu, A.-J.Greimas, M.Bakhtine, U.Eco, Fr.Rastier, J.-M.Adam, C.Kerbrat-Orecchioni, H.Plett, M.Riffaterre, G.Genette, O.Ducrot, G.Molinié, P.Fontanier, A.Culioli, J.Cervoni ş.a.) ne-au servit drept suport ştiinţific <strong>în</strong> vederea prezentării <strong>comicului</strong> nu doar ca o categorie estetică, dar şi ca o categorie de tip <strong>discurs</strong>iv, şi a interpretării lui nu doar ca un mod de a percepe lumea, dar şi ca o strategie <strong>discurs</strong>ivă disimulată. În lucrările autorilor sus-numiţi atestăm judicioase referinţe la mijloacele de manifestare a <strong>comicului</strong>. Nu am atestat <strong>în</strong>să studii care să conţină o abordare multilaterală a fenomenului <strong>în</strong> discuţie anume din punct de vedere al <strong>discurs</strong>ului şi de pe poziţiile lingvisticii interacţionale. Scopul lucrării constă <strong>în</strong> examinarea <strong>comicului</strong> <strong>în</strong> calitate de categorie <strong>discurs</strong>ivă prin <strong>reprezentarea</strong> <strong>sistemică</strong> a acesteia, <strong>în</strong> vederea valorificării condiţiilor comunicative şi a modalităţilor de formulare verbală ce contribuie la actualizarea semnificaţiei <strong>comicului</strong> <strong>în</strong> <strong>discurs</strong>. În aceste condiţii, se conturează trei direcţii importante de cercetare: 1. Stabilirea mecanismului prin care se produce comicul. 2. Identificarea modalităţilor de manifestare <strong>discurs</strong>ivă a <strong>comicului</strong>. 3. Stabilirea particularităţilor de funcţionare a <strong>comicului</strong> la nivel de text. 3
Change language