modele de acte depuse de avocaţi în instanţe - Centrul de Drept al ...

Prejudiciul moral se repară integral, indiferent de culpa persoanelor cu funcţii de
răspundere din organele de urmărire penală, ale procuraturii şi din instanţele de judecată.
14. Dreptul la repararea prejudiciului moral cauzat în urma acţiunilor ilicite ale
organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti apare în cazul:
- pronunţării sentinţei de achitare;
- scoaterii persoanei de sub urmărire penală sau încetării urmăririi penale pe temeiuri de
reabilitare;
- adoptării de către instanţa de judecată a hotărârii cu privire la anularea arestului
administrativ în legătură cu reabilitarea persoanei fizice;
- adoptării de către Curtea Europeană pentru Drepturile Omului sau de către Comitetul
de Miniştri al Consiliului Europei a hotărârii cu privire la repararea prejudiciului sau realizării
acordului amiabil dintre persoana vătămată şi reprezentantul Guvernului RM la aceste
instituţii;
- efectuării măsurilor operative de investigaţii cu încălcarea prevederilor legislaţiei până
la intentarea dosarului penal, cu condiţia că, în termen de şase luni de la efectuarea unor astfel
de măsuri, hotărârea de a intenta un dosar penal n-a fost luată sau a fost anulată.
15. Prejudiciul moral cauzat în urma acţiunilor ilicite ale organelor de urmărire penală,
ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti se încasează din bugetul de stat sau, după caz,
din bugetul local, iar în legătură cu acest fapt, ca pârât la judecarea cererii de reparaţie a
prejudiciului moral, în afară de reprezentantul organului de drept, este obligat să participe
reprezentantul Ministerului Finanţelor sau al administraţiei publice locale.
16. Prejudiciul moral nu se repară în cazul când persoana vătămată a contribuit
intenţionat şi benevol la producerea prejudiciului prin autodenunţ (art.1405 alin.(2) Cod civil).
17. Statul, autorităţile administraţiei publice locale, după repararea prejudiciului moral
cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor
judecătoreşti, sunt în drept (obligate) să înainteze persoanelor culpabile, în ordine de regres,
cererea de reparare a prejudiciului:
- integral - în cazul când culpa persoanelor cu funcţii de răspundere este dovedită prin
sentinţă definitivă;
- parţial - în baza şi în condiţiile stabilite de legislaţie.
18. În conformitate cu prevederile art.38 alin.(4) lit.c) din Legea privind dreptul de autor
şi drepturile conexe, pentru violarea drepturilor personale (morale), autorul sau titularul
drepturilor conexe are dreptul să ceară prin judecată recuperarea prejudiciului moral de la
persoana care Ie-a violat.
În afară de cele menţionate, persoana culpabilă de nimicirea premeditată sau de
nimicirea prin neglijenţă a originalului operei de artă plastică, a manuscrisului sau a variantei
definitive a operei audiovizuale (negativul, înregistrarea originală), la cererea autorului sau a
titularului drepturilor conexe, este obligată să repare nu numai prejudiciul moral, dar şi cel
material.
19. Soţul de bună-credinţă, conform art.44 alin.(3) lit.b) din Codul familiei, este în drept
să ceară repararea prejudiciului moral numai în cazul în care, prin hotărârea instanţei de
judecată, căsătoria a fost declarată nulă din motivul că alt soţ, la încheierea căsătoriei, era deja
căsătorit, despre ce nu a indicat în declaraţia de căsătorie, sau nu a avut intenţia de a crea o
familie (căsătorie fictivă), ori nu a informat soţul de bună-credinţă despre starea sănătăţii sale
şi astfel, în rezultatul acestor acţiuni, i-a cauzat soţului de bună-credinţă suferinţe psihice.
20. Direct în instanţa de judecată se înaintează cererea de reparare a prejudiciului moral
în litigiile privind apărarea onoarei, demnităţii şi reputaţiei profesionale; privind răspunderea
delictuală; privind repararea prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de
urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor de judecată; privind consecinţele de
declarare a nulităţii căsătoriei; privind violarea dreptului de autor şi a drepturilor conexe;
89