modele de acte depuse de avocaţi în instanţe - Centrul de Drept al ...

- Am prezentat date şi informaţii cu privire la persecuţia mea personală.
După cum am menţionat anterior, din anul 2001, am devenit simpatizantă a acestei
biserici, având o astfel de biserică şi în satul natal. Faptul că am început să frecventez această
biserică nu a fost aprobat de către rude şi prieteni. Deseori eram umilită şi batjocorită de către
colegii de şcoală şi de profesori din cauză că susţineam aceasta biserică. Odată, un copil din
vecini a început să arunce cu pietre în mine. Am fost supusă la tratamente umilitoare din
partea vecinilor, deseori pe pereţii casei găseam inscripţii denigratoare referitoare la religia
mea şi a părinţilor mei, ameninţări cu răfuială fizică. Pentru aceste fapte, adică pentru
convertirea noastră în altă religie, casa a fost atacată de persoane necunoscute, fiind distrusă şi
o parte a averii. Am tras concluzia că casa a fost atacată de un grup de persoane necunoscute
în legătură cu faptul că am devenit simpatizanţi ai Bisericii Iisus Hristos al Ultimelor Zile,
deoarece după plecarea lor pe pereţii casei am găsit ameninţări cu caracter religios, că vom fi
supuşi şi la alte acte, dacă vom prelungi frecventarea bisericii în cauză. Toate neplăcerile pe
care le-am avut au început anume după frecventarea de către mine şi membrii familiei mele a
Bisericii Iisus Hristos al Ultimelor Zile.
- Statutul de refugiat în Republica Moldova se poate acorda, potrivit art.21 din Legea
cu privire la statutul refugiaţilor, la cerere, străinului care are temeri bine întemeiate de a fi
persecutat pe motive de rasă, religie, naţionalitate, apartenenţă la un anumit grup social sau
pentru opiniile sale politice, care se află în afara ţării a cărei cetăţenie o are şi care nu poate
sau, în virtutea temerilor expuse, nu doreşte să se pună sub protecţia acestei ţări; sau care,
neavând nicio cetăţenie şi aflându-se în afara ţării în care îşi are reşedinţa obişnuită, în
virtutea temerilor menţionate, nu poate sau nu doreşte să se întoarcă în ţara de origine. (A se
vedea şi art.1A al Convenţiei de la Geneva din 1951 privind statutul refugiaţilor, art.1 alin.2 al
Protocolului de la New York din 1967).
Una din cerinţele obligatorii pentru recunoaşterea statutului de refugiat este ca
solicitantul să „se afle în afara ţării a cărei cetăţenie o are” şi nu există nicio excepţie de la
această regulă. La analiza cererii, nu s-a ţinut cont de faptul că eu am plecat din ţara de
origine din motiv religios şi că mă aflu în afara ţării a cărei cetăţenie o am.
În conformitate cu prevederile alin.(5) al art.241 din Codul de procedură civilă al RM
din 30.05.2003, hotărârea în partea motivată trebuie să cuprindă: „circumstanţele pricinii,
constatate de instanţă, probele pe care se întemeiază concluziile ei privitoare la aceste
circumstanţe, argumentele invocate de instanţă la respingerea unor probe, legile de care s-a
călăuzit instanţa”. Hotărârea Curţii de Apel Chişinău din ___ şi a Curţii Supreme de Justiţie
din ___ sunt pronunţate fără a lua în considerare sau fără a respinge argumentele invocate de
mine în cererea de chemare în judecată şi, respectiv, recursul depus către Curtea Supremă de
Justiţie.
După cum a statuat Curtea în cauza Tatishvili v. Federaţia Rusă, §58, „Hotărârea
motivată îi oferă părţii posibilitatea de a contesta hotărârea instanţei de judecată şi
posibilitatea revizuirii acestei hotărâri de către instanţa superioară. Numai în cazul pronunţării
unei hotărâri motivate este posibil controlul societăţii asupra procesului efectuării justiţiei” (în
acelaşi sens, a se vedea şi Hirvisaari v. Finlanda, №49684/99, § 30, 27 septembrie 2001).
Având în vedere cele expuse, consider că mi-a fost încălcat dreptul la un proces
echitabil garantat de art.6 al Convenţiei.
B. Interzicerea torturii
19. Art.3 al Convenţiei garantează interzicerea torturii, stipulând că „Nimeni nu poate
fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante.” În spiritul
Convenţiei, tratamentul degradant este cel care generează victimelor sentimente de frică,
anxietate şi inferioritate, capabile să le umilească şi să le înjosească care a fost descris ca un
tratament de natură să înfrângă rezistenţa fizică şi morală a victimei, sau să determine victima
627