modele de acte depuse de avocaţi în instanţe - Centrul de Drept al ...

III. EXPUNEREA PRETINSEI SAU PRETINSELOR VIOLĂRI ALE CONVENŢIEI
ŞI/SAU ALE PROTOCOALELOR, PRECUM ŞI A ARGUMENTELOR ÎN SPRIJINUL
ACESTOR AFIRMAŢII
17. Consider că mi-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil (art.6(1) CEDO) şi drepturile
garantate de art.3 al Convenţiei.
A. Dreptul la un proces echitabil
18. Dreptul la un proces echitabil, aşa cum este el garantat de art.6(1) din Convenţie,
presupune că «Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil ... a cauzei sale ».
Atr.6(1) impune ca un tribunal naţional să-şi motiveze hotărârea. Un tribunal nu este obligat
să dea un răspuns detailat la fiecare argument înaintat de justiţiabil; totuşi, dacă o observaţie
era esenţială pentru soluţionarea cauzei (în cazul în care ar fi fost acceptată de tribunal),
atunci tribunalul trebuie să o trateze în mod distinct în hotărârea pronunţată (Hiro Balani c.
Spaniei, 19 EHRR 565, Seria A, nr. 303-B ; Helle c. Finlandei, 26 EHRR 195, 19 decembrie
1997).
În una din hotărârile sale recente (Tatişvili c. Rusiei din 22.02.2007) Curtea s-a expus asupra
unei probleme similare: argumentarea superficială de către judecătoria raională şi
confirmarea ulterioară a acestei argumentări inadecvate de către instanţa de recurs constituie
încălcarea art.6(1) din Convenţie. Raţionamente similare au fost formulate pe marginea
cauzelor Ruiz Torija c. Spaniei, hotărârea din 9 decembrie 1994, Seria A nr. 303-A, § 29 şi
Suominen c. Finlandei, nr. 37801/97, § 36, din 1 iulie 2003, în care Curtea a constatat
violarea dreptului la un proces echitabil.
Nici instanţa de apel, nici cea de recurs nu au apreciat argumentele invocate de mine şi de
apărătorul meu; argumente expuse amănunţit în cererea de chemare în judecată. Prima
instanţă – Curtea de Apel Chişinău a menţionat că ...”având în vedere faptul că reclamanta
______ nu a prezentat temeri bine întemeiate de a fi persecutată în ţara de origine, Armenia,
pe motive de rasă, religie, naţionalitate, apartenenţă la un anumit grup social sau pentru
opiniile sale politice, poate să se întoarcă în ţara de origine, instanţa de judecată conchide că
acţiunea depusă de către ______ privind acordarea statutului de refugiat este nefondată, iar
actul administrativ contestat este legal”.
Argumentele invocate de mine în cererea de chemare în judecată (se anexează) au fost
enumerate în hotărârea instanţei de judecată însă niciunul nu a fost apreciat în sensul de a-l
considera relevant sau irelevant.
Curtea Supremă de Justiţie îşi motivează decizia din 12.11.2008 prin faptul că temerea mea
de a fi persecutată datorită religiei nu este bine întemeiată „deoarece însuşi faptul că Biserica
Iisus Hristos al Ultimelor Zile există pe teritoriul Armeniei deja dovedeşte că este autorizată
de către autorităţi, fapt din care rezultă că se permite practicarea liberă a religiei”. Curtea
Supremă de Justiţie, în decizia sa, a enumerat formal conţinutul prevederilor actelor
internaţionale şi naţionale cu privire la solicitanţii de azil, înseşi multiplele motive ale
recursului care fundamentează necesitatea acordării statutului de refugiat nu au fost nici
enumerate, nici apreciate (copia recursului se anexează)
Ambele instanţe de judecată de judecată nu s-au expus asupra celor mai importante şi
relevante argumente, cum ar fi:
- că legea fundamentală a ţării Z – Constituţia –, aşa cum a fost ea amendată la ___,
prevede libertatea religioasă, precum şi misiunea exclusivă a Sfintei Biserici Apostolice, ca
biserică naţională, în viaţa spirituală, în dezvoltarea culturii naţionale şi prezervarea identităţii
naţionale a poporului armean”. Legea stipulează anumite restricţii privind libertatea religioasă
a aderenţilor altor religii decât cea apostolică armeană. Legea din 1991 privind libertatea
conştiinţei, amendată în 1997 şi în 2001, stabileşte separarea dintre biserică şi stat, însă îi
624