modele de acte depuse de avocaţi în instanţe - Centrul de Drept al ...

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din __, a fost admis apelul declarat, casată
hotărârea Judecătoriei Buiucani din __ şi pronunţată o nouă hotărâre prin care a fost obligat
Ministerul Finanţelor să achite petiţionarului suma de 500 de lei în calitate de reparare a
prejudiciului moral, în legătură cu tragerea ilegală la răspundere penală. În rest, acţiunea
civilă a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Instanţa de apel a respins capătul de acţiune
privind repararea prejudiciului material, deoarece nu s-a constatat raportul cauzal dintre
tragerea ilegală la răspunderea penală şi maladiile avute de reclamant şi tratamentul efectuat.
Nefiind de acord cu soluţia instanţei de apel, petiţionarul a depus cerere de recurs la
Curtea Supremă de Justiţie. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din ___, a fost respinsă
cererea de recurs şi menţinută decizia Curţii de Apel Chişinău din ___. Motivele care au stat
la baza acestei decizii sunt următoarele: „Conform art.1 al. (2) lit. a) Legea privind modul de
reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală,, ale
procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti nr. 1545 - XIII din 25 februarie 1998, este
reparabil prejudiciul material şi moral cauzat persoanei fizice în urma reţinerii ilegale,
aplicării ilegale a măsurii represive şi ţinere sub arest, a tragerii ilegale la răspunderea
penală, condamnării ilegale.
Conform art.4 lit. b) al aceleiaşi legi, dreptul la repararea prejudiciul apare în cazul
scoaterii persoanei de sub urmărire penală sau încetării urmăririi penale pe temeiuri de
reabilitare.
Astfel, Colegiul Civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie
consideră că instanţa de apel a ajuns la concluzia justă că sunt întrunite condiţiile necesare
pentru repararea prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală.
Din materialele dosarului rezultă că recurentul-reclamant a solicitat încasarea
prejudiciului material în sumă de 6 239,00 lei din care 4 900 lei - salariul pierdut în legătură
cu aflarea pe buletin de boală pe perioada septembrie 2000- martie 2001, 961,7 lei pentru
medicamente şi tratament, 300 lei - pentru asistenţă juridică, 78 lei - pentru transport.
În conformitate cu art.118 al. (1) CPC fiecare parte trebuie să dovedească
circumstanţele pe care le invocă drept temei al pretenţiilor şi obiecţiilor dale dacă
legea nu dispune altfel.
Instanţa constată că recurentul-reclamant C. D. nu a prezentat probe întru confirmarea
legăturii cauzale dintre acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală (reţinere ilegală,
punere sub învinuire, anunţare în căutare) şi tratamentul efectuat în urma traumei craniocerebrale,
suportate de acesta. Afirmaţiile recurentului-reclamant C. D. precum că a fost
bătut şi torturat în timpul reţinerii ilegale la ___ nu şi-a găsit confirmare în şedinţa de
judecată.
Acel fapt că recurentului C. D. în perioada reţinerii i-au fost puse cătuşe fiind escortat
în instanţa de judecată nu constituie, în opinia instanţei, un act de tortură.
În şedinţa de judecată de către C. D. nu au fost prezentate probe nici întru confirmarea
cheltuielilor pentru asistenţă juridică şi de transport în legătură cu prezentarea la organul de
urmărire penala.
În astfel de circumstanţe Colegiul Civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii
Supreme de Justiţie consideră că instanţa de apel legal şi întemeiat a respins pretenţiile lui C.
D. privind repararea prejudiciului material.
Conform prevederilor art.1423 CC mărimea compensaţiei pentru prejudiciul moral se
determină de către instanţa de judecată în funcţie de caracterul şi gravitatea suferinţelor
fizice sau psihice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăţie a autorului
prejudiciului, dacă vinovăţia este o condiţie a răspunderii şi de măsura în care această
compensaţie aduce satisfacţie persoanei vătămate.
608