modele de acte depuse de avocaţi în instanţe - Centrul de Drept al ...

- prevalarea unor probe asupra altora;
- alte aspecte ce ar afecta intima convingere a instanţei la rejudecare (art.419 CPC).
[Pct.32 în redacţia Hotărârii Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova
nr.10 din 22.12.2008]
33. Conform art.271 CC, termenul de prescripţie extinctivă se aplică numai la cererea
persoanei în favoarea căreia a curs prescripţia, în recurs, prescripţia poate fi opusă de către
persoana îndreptăţită numai în cazul în care instanţa se pronunţă asupra fondului.
În cazul în care instanţa de fond şi de apel nu s-au pronunţat asupra termenului de
prescripţie, invocat în condiţiile legii, instanţa de recurs va casa hotărârea cu trimitere la
rejudecare în instanţa de fond (prima instanţă).
34. Instanţa de recurs nu poate înrăutăţi situaţia părţii în propria cale de atac, de
exemplu, să acorde reclamantului o sumă mai mare prin pronunţarea unei noi hotărâri, chiar
dacă pârâtul care a făcut recurs nu s-a opus la discutarea pretenţiilor majorate, cu excepţia
situaţiilor când recurentul îşi exprimă acordul de voinţă în acest sens şi când hotărârea este
atacată şi de alţi participanţi la proces (art.410 alin.(3) CPC).
Nu constituie înrăutăţire a situaţiei în propriul recurs cazul în care hotărârea recurată
este casată în baza temeiurilor prevăzute la art.400 alin.(3) CPC, luate în considerare din
oficiu de către instanţa de recurs conform art.400 alin.(4) CPC, chiar dacă ulterior, în urma
rejudecării cauzei, se înrăutăţeşte situaţia recurentului.
35. După pronunţarea deciziei prin care se soluţionează cererea de recurs, instanţa de
recurs nu este în drept să o anuleze sau să o modifice. Totodată, instanţa de recurs dispune de
posibilitatea corectării greşelilor, explicării hotărârii şi emiterii unei decizii suplimentare,
dispoziţiile art.249, 250 şi 251 fiind aplicabile în măsura în care situaţiile, ce constituie temei
de înaintare a cererilor respective (de pronunţare a deciziilor suplimentare, de explicare a
hotărârii şi de corectare a greşelilor), sunt compatibile cu dispoziţiile legale referitoare la
recurs. În cazul admiterii acestor cereri, instanţa de recurs va pronunţa o decizie suplimentară
sau o încheiere de corectare ori de explicare a deciziei, iar în cazul respingerii acestor cereri,
în toate cele trei cazuri se va pronunţa o încheiere.
36. La depunerea cererii de recurs, se va anexa dovada achitării taxei de stat aferente
(chitanţa sau dispoziţia de plată, în original), conform art.404 alin.(2) CPC şi art.2 alin.(1) din
Legea taxei de stat, cu excepţia cazurilor în care legea prevede scutirea de la plata taxei de
stat. Reieşind din prevederile art.3 alin.(1) lit.k) din Legea sus-menţionată, cuantumul taxei de
stat constituie 50% din taxa ce urmează a fi plătită la depunerea cererii de chemare în judecată
sau altei cereri (plângeri), iar în cazul în care litigiul dedus judecăţii are caracter patrimonial,
cuantumul va constitui 50% din taxa calculată raportată la suma contestată, astfel că, în cazul
în care una dintre părţile litigante contestă în cadrul cererii de recurs numai o parte a sumei
sau a obiectivului material al litigiului, taxa achitată se va calcula în felul următor: 50% din
3% rezultă 1,5% din taxa calculată raportată la suma contestată.
Conform art.437 alin.(2) CPC, prevederile referitoare la scutirea, amânarea şi eşalonarea
plăţii taxei de stat, prevăzute de art.85 alin.(4) şi art.86, nu au incidenţă la depunerea cererii de
recurs, iar scutirile de la art.85 alin.(1) CPC au incidenţă numai în cazurile în care se stabileşte
expres scutirea şi pentru contestarea hotărârilor.
Dacă reclamantul este scutit de către judecător numai la depunerea cererii de chemare în
judecată, în recurs acesta va achita 50% din cuantumul pe care acesta l-ar fi achitat dacă nu ar
fi fost scutit.
Dacă cuantumul taxei este diferit în raport de subiecţii impunerii (ex.: persoana fizică şi
persoana juridică, conform art.3 alin.(1) lit.a) din Legea taxei de stat, achită nu mai puţin de
150 lei şi, respectiv, de 15 salarii minime egale cu 270 lei), acţiunea fiind înaintată de către un
subiect, dar contestată în recurs de către alt subiect, taxa se va încasa raportată la cuantumul
59