modele de acte depuse de avocaţi în instanţe - Centrul de Drept al ...

10) Decizia Curţii de Apel Economice a fost atacată cu recurs la Curtea Supremă de Justiţie.
În cererea de recurs petiţionarul a invocat aplicarea eronată a legii de către instanţele de fond
şi de apel şi a solicitat examinarea motivelor de bază ale acţiunii, în special:
- Adunarea Generală din 05.04.2007 nu a fost deliberativă;
- Deciziile contestate au fost adoptate cu încălcarea prevederilor exprese din p.6.3. din
Actul constitutiv şi ale p. 91 din Regulamentul societăţilor economice;
- Încălcarea dreptului petiţionarului la proprietate.
11) La ___, Colegiul Economic al Curii Supreme de Justiţie a declarat recursul inadmisibil.
Instanţa s-a expus în decizia sa doar asupra caracterului deliberativ al Adunării Generale a
Asociaţilor din 05.04.2007. Însă completul din trei judecători, ca şi instanţele de fond şi de
apel, nu s-a pronunţat deloc asupra motivelor de bază ale recursului.
III. EXPUNEREA PRETINSEI SAU PRETINSELOR VIOLĂRI ALE CONVENŢIEI
ŞI/SAU ALE PROTOCOALELOR, PRECUM ŞI A ARGUMENTELOR ÎN SPRIJINUL
ACESTOR AFIRMAŢII
14.
Violarea art.6 § 1 al Convenţiei Europene
Articolul 6 § 1 al Convenţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor
Fundamentale prevede:
“1. Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil…de către o instanţă
independentă şi imparţială, instituită de lege, care va hotărî… asupra încălcării drepturilor şi
obligaţiilor sale cu caracter civil…”
Considerăm că judecarea cauzei civile vizate a avut loc cu încălcarea art.6 § 1 al Convenţiei.
Art.6 al Convenţiei garantează dreptul la un proces echitabil. Dreptul instituit de textul art.6 al
Convenţiei este un drept de ordin procesual, ce presupune apărarea tuturor drepturilor
personale şi patrimoniale ale unui subiect de drept, în cadrul procedurilor interne care
urmează a fi realizat în cadrul unui proces, cu respectarea imperativă a unor garanţii, ce
trebuie să se înscrie în coordonatele unui proces echitabil, în sensul Convenţiei.
Curtea a statuat că textul art.6 al Convenţiei obligă instanţele să-şi argumenteze deciziile
luate, dar această obligaţie nu are a fi înţeleasă în sensul că ele trebuie să răspundă în mod
detaliat la fiecare argument al părţilor procesului. Obligaţia de motivare a deciziilor variază în
funcţie de natura acestora.
„O instanţă nu este obligată să dea un răspuns detaliat la fiecare argument înaintat de
justiţiabil; totuşi, dacă o observaţie era esenţială pentru soluţionarea cauzei (în situaţia în care
ar fi fost acceptată de tribunal) şi a fost prezentată de părţi întru susţinerea poziţiei lor, atunci
tribunalul trebuia să o trateze în mod distinct în hotărârea judecătorească” (Hiro Balani v.
Spania No. 1021/2001 din 28 martie 2003).
Printr-o decizie motivată, instanţele vor demonstra părţilor că ele au fost ascultate, iar
argumentele acestora au fost examinate la luarea deciziei.
Mai mult, cerinţa de motivare se atribuie nu numai hotărârii finale, ci aşa cum cerinţa de
echitate se atribuie întregii proceduri, şi cerinţa de motivare corespunzătoare se extinde la
orice hotărâre adoptată de instanţă.
Argumentarea hotărârilor instanţei de fond este crucială pentru că de aceasta depinde
realizarea dreptului la contestarea acestei hotărâri.
Jurisprudenţa CEDO demonstrează că ignorarea, intenţionată sau neintenţionată, a
argumentelor părţilor, inclusiv a celor din cererile de apel şi de recurs, poate echivala cu
încălcarea art.6 § 1 din Convenţie (Hiro Balani v. Spania, No. 1021/2001 din 28 martie 2003
564