modele de acte depuse de avocaţi în instanţe - Centrul de Drept al ...

[Pct.2 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii
Moldova nr.10 din 22.12.2008]
3. La efectuarea justiţiei, instanţele judecătoreşti, conform articolului 4 din Constituţie,
urmează să ţină cont de obligativitatea de a aplica dispoziţiile constituţionale cu privire la
drepturile şi libertăţile omului în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului,
Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, cu
pactele şi cu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte, precum şi de prioritatea
reglementărilor internaţionale faţă de legile interne, pactele şi tratatele privitoare la drepturile
fundamentale ale omului, la care Republica Moldova este parte.
Potrivit prevederilor articolului 27 din Convenţia cu privire la dreptul tratatelor,
încheiată la 23 mai 1969 la Viena, statul care este parte la tratatul internaţional nu are dreptul
să nu îndeplinească obligaţiunile prevăzute de acest tratat din motivul că ele contravin
legislaţiei naţionale. Republica Moldova este parte a acestei Convenţii şi de aceea instanţele
judecătoreşti, în cazurile în care legislaţia naţională contravine actului internaţional la care
Republica Moldova este parte, sunt obligate să aplice dispoziţiile acestui act internaţional.
[Pct.3 completat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii
Moldova nr.10 din 22.12.2008]
4. La aplicarea tratatului, convenţiei sau acordului internaţional, instanţele judecătoreşti
verifică, prin intermediul Ministerul Afacerilor Externe, care este depozitarul actelor
internaţionale, dacă aceste acte sunt în vigoare, ţinându-se cont de faptul că în conformitate cu
Legea "Privind modul de încheiere, aplicare, ratificare şi denunţare a tratatelor, convenţiilor şi
acordurilor internaţionale" nr.1137-XII din 4 august 1992 şi Legea "Privind modul de
publicare şi intrare în vigoare a actelor oficiale" nr.173-XIII din 6 iulie 1994 actele
internaţionale intră în vigoare:
a) după schimbarea instrumentelor de ratificare, dacă importanţa tratatului necesită
ratificarea lui de către organele legislative;
b) după remiterea actelor aprobate depozitarului spre păstrare în conformitate cu
normele de drept internaţional;
c) în alt mod şi termene stabilite de părţile contractante.
5. Conform prevederilor constituţionale, instanţa judecătorească, din oficiu sau la
propunerea uneia din părţi, în orice fază a procesului poate înainta în Plen propunere de a
ridica cazurile excepţionale de neconstituţionalitate a actelor juridice, care urmează să fie
aplicate la judecarea cauzei.
Propunerea cu privire la ridicarea cazurilor excepţionale de neconstituţionalitate a
actului juridic se formulează printr-un demers şi totodată se adoptă încheierea de suspendare a
procedurii judiciare.
Demersul va cuprinde opiniile părţilor vizând retragerea sau contestarea propunerii de
ridicare a cazurilor excepţionale de neconstituţionalitate, argumentele invocate, precum şi
opinia instanţei asupra acestei probleme.
Dacă inculpatul se află în stare de arest, instanţa judecătorească, în fiecare caz, se
pronunţă asupra măsurii preventive.
Propunerea de ridicare a cazurilor excepţionale de neconstituţionalitate se examinează
de către Plen care atunci când este necesitate sesizează Curtea Constituţională. În caz contrar,
cauza se trimite pentru judecare în instanţa respectivă.
Dacă la judecarea cauzei apar noi circumstanţe, instanţa judecătorească poate repetat să
facă propunere de ridicare a excepţiei de neconstituţionalitate a actului juridic.
Sesizarea cu privire la cazurile excepţionale de neconstituţionalitate se expune în limba
de stat, se motivează, ţinându-se cont de prevederile art.39 din Codul Jurisdicţiei
Constituţionale, indicându-se măsura de reprimare a inculpatului.
367