modele de acte depuse de avocaţi în instanţe - Centrul de Drept al ...

Apelul declarat peste termen nu suspendă executarea hotărârii, însă la cererea
apelantului instanţa de apel,din motive justificate, poate să dispună suspendarea executării
hotărârii. În asemenea situaţii în litigiile patrimoniale depunerea cauţiunii nu este obligatorie.
Repunerea în termen poate fi dispusă numai dacă partea şi-a exercitat dreptul la acţiune
în cadrul unui termen maxim de 30 de zile, calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să
cunoască încetarea motivelor care justifică depăşirea termenului de procedură. Nu există un
termen de decădere pentru solicitarea repunerii în termenul de declarare a apelului (art.116
alin.(4) CPC).
[Pct.14 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii
Moldova nr.10 din 22.12.2008]
15. Codul de procedură civilă prevede două situaţii în care termenul de apel poate fi
întrerupt:
- în cazul decesului participantului la proces care avea interes să facă apel;
- în cazul decesului mandatarului căruia i se comunicase hotărârea.
În astfel de cazuri se face o nouă comunicare, după caz (moştenitorilor, părţii
reprezentate prin mandat), iar termenul de apel începe să curgă din nou de la data comunicării
hotărârii.
Termenul de apel pentru moştenitorii incapabili şi pentru cei limitaţi în capacitatea de
exerciţiu sau pentru cei dispăruţi fără urmă începe să curgă din ziua în care se numeşte
tutorele sau curatorul.
16. Legea cere depunerea cererii de apel cu respectarea formei scrise la instanţa
judecătorească a cărei hotărâre se atacă (art.364 alin.(1) CPC). Instanţele de apel vor refuza
înregistrarea cererii de apel în mod direct, explicând apelantului consecinţele art.364 alin.1
CPC. Cererile de apel parvenite prin poştă în adresa instanţei de apel vor fi expediate instanţei
de fond, a cărei hotărâre se atacă, pentru efectuarea acţiunilor prevăzute de art.367 CPC.
Cererea de apel trebuie să corespundă cerinţelor expuse în art.365 CPC.
Se explică, că potrivit art.166 alin.(6) CPC cererea de apel este valabil făcută chiar dacă
poartă o denumire incorectă.
[Pct.16 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii
Moldova nr.10 din 22.12.2008]
17. Instanţele de apel trebuie să ţină cont că apelantul este în drept prin cererea de apel
să atace hotărârea primei instanţe în întregime sau numai în privinţa unor probleme expuse în
partea descriptivă sau în partea motivată a hotărârii, care în final nu au influenţat în mod
direct asupra concluziei instanţei ce ţine de soluţionarea acţiunii. De asemenea, pot fi obiect
separat al apelului chestiunile ce ţin de repartizarea cheltuielilor de judecată între părţi,
ordinea şi termenele de exercitare a hotărârii.
Dreptul de a se adresa cu cerere de apel nu este legat de dreptul de a lua cunoştinţă de
procesul-verbal. Astfel, persoana poate depune cererea de apel chiar dacă nu a luat cunoştinţă
de procesul-verbal al şedinţei primei instanţe.
18. Preşedintele primei instanţe, după ce primeşte cererea de apel şi înscrisurile
alăturate, dispune înregistrarea cererii de apel cel târziu a doua zi.
Tot aşa va proceda preşedintele instanţei şi în privinţa cererilor de alăturare la apel,
cererilor privind eliberarea,eşalonarea achitării taxei de stat, observaţiilor la procesul-verbal
ş.a.
Dat fiind faptul că legislatorul nu interzice prezentarea referinţei şi la această etapă, în
caz de depunere a referinţei în prima instanţă, aceasta este obligată s-o accepte şi s-o anexeze
la dosar.
36