modele de acte depuse de avocaţi în instanţe - Centrul de Drept al ...

partea va declara apel împotriva hotărârii, instanţa de apel va judeca pricina în volum deplin,
fiind în drept de a se pronunţa asupra legalităţii încheierii adoptate din oficiu.
Dacă părţile vor contesta numai încheierea privind scoaterea cererii de pe rol sau
încetarea procesului, atunci împotriva încheierii respective se va declara recurs.
8. Instanţele competente de a judeca pricinile civile în apel sunt curţile de apel, potrivit
competenţei materiale şi jurisdicţionale stabilite prin lege. Or, conform art.45 CPC nimeni nu
poate fi lipsit fără consimţământul său de dreptul judecării procesului în instanţă şi de
judecătorii în a căror competenţă pricina este dată prin lege.
În cazul apariţiei unor temeiuri legale pentru strămutarea pricinii sau apariţia unui
conflict de competenţă, chestiunile respective vor fi soluţionate de instanţa competentă în
conformitate cu art.43, 44 CPC.
În caz de strămutare a pricinii civile de la Curtea de Apel Economică la o curte de apel
de drept comun în temeiul art.36 alin.(3) CPC, legalitatea deciziei instanţei de apel în ordine
de recurs va fi examinată de către instanţa de recurs competentă să verifice legalitatea
deciziilor curţii de apel care a examinat apelul în fond.
9. Art.360 alin.(1) CPC specifică persoanele în drept să declare apel.
Astfel, oricare dintre părţile iniţiale ale procesului poate fi apelant sau intimat, după caz,
tocmai datorită faptului că apelul are ca obiect verificarea legalităţii şi temeiniciei unei
hotărâri judecătoreşti.
Părţile şi alţi participanţi la proces pot declara apel în cazul în care ei au fost implicaţi
nemijlocit la soluţionarea litigiului, indiferent de faptul dacă au participat nemijlocit în şedinţa
instanţei sau nu. La stabilirea calităţii procesuale a persoanelor ce pot declara apel urmează a
se ţine cont de prevederile art.55 şi art.59 CPC.
Persoanele care nu sunt participante la proces, dar care se consideră lezate în drepturi
prin hotărârea pronunţată, nu dispun de dreptul de a declara apel. Totodată, soluţionarea
problemei drepturilor acestor persoane neantrenate în proces poate constitui motiv de apel,
pasibil de a fi invocat de persoanele în drept să declare apel.
[Pct.9 modificat prin Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii
Moldova nr.10 din 22.12.2008]
10. Conform art.75 CPC, în proces civil, persoanele fizice îşi pot apăra interesele
personal sau prin reprezentanţi. Participarea personală în proces nu face ca persoana fizică să
decadă din dreptul de a avea reprezentant.
Reprezentantul poate declara apel în interesul apelantului, în mod independent, dacă
este împuternicit în modul stabilit de lege. Astfel, împuternicirile reprezentantului în judecată
urmează a fi formulate într-o procură, în care în mod expres, sub sancţiunea nulităţii, trebuie
să fie expus dreptul de a declara apel.
În cazul absenţei unei asemenea împuterniciri concrete, apelul depus va fi returnat ca
depus de o persoană care nu este în drept să declare apel.
În caz că la depunerea apelului alături de reprezentant va fi prezentă şi persoana, în
interesul căreia reprezentantul a declarat apel, şi va confirma dreptul reprezentantului de a
declara apel, cererea de apel va fi acceptată pentru a fi examinată, dacă nu vor fi depistate alte
impedimente pentru judecarea pricinii.
Deşi în apel nu se admite schimbarea calităţii părţilor, poate avea loc o transmitere a
calităţii procesuale pe cale legală sau convenţională. Apelul poate fi formulat de cel cu
capacitate de exerciţiu deplină personal sau prin mandatar. Interesele celor cu capacitate de
exerciţiu restrânsă, a celor fără capacitate de exerciţiu sau ale celor dispăruţi fără urmă vor fi
apărate prin reprezentantul lor legal (părinţi, tutore sau curator).
11. Dacă la examinarea cauzei în instanţa de fond au existat coparticipanţi
(coreclamanţi, copârâţi şi intervenienţi), fiecare dintre aceştia dispune de posibilitatea de a
34