modele de acte depuse de avocaţi în instanţe - Centrul de Drept al ...

Articolul 436 CPP fixează următoarele limite de care instanţa de apel trebuie să ţină
cont:
- conformitatea cu decizia instanţei de recurs, în măsura în care situaţia de fapt rămâne
cea avută în vedere la judecarea recursului;
- respectarea limitelor în care hotărârea a fost casată. Astfel, când hotărârea este casată
numai cu privire la unele fapte sau la unele persoane ori numai în ceea ce priveşte latura
penală sau civilă (cerere parţială), instanţa de rejudecare se pronunţă în limitele în care
hotărârea a fost casată.
33. Dispoziţiile legale referitoare la limitele rejudecării în cazul casării hotărârii de
instanţa de recurs sunt în concordanţă cu principiile generale ale procesului penal, potrivit
cărora orice persoană are dreptul de a fi judecată în mod echitabil şi în termen rezonabil de o
instanţă independentă şi imparţială, instituită prin lege.
Rejudecând cauza în limitele stabilite de instanţa de recurs, instanţa de rejudecare este
pe deplin independentă, respectând, în mod firesc şi logic, indicaţiile instanţei de recurs, care,
potrivit art.436 alin.(2) CPP, sunt obligatorii în măsura în care situaţia de fapt rămâne cea care
a existat la soluţionarea recursului.
Pentru acelaşi motiv, instanţa de rejudecare nu se poate pronunţa asupra altei infracţiuni,
care rezultă din situaţia de fapt reţinută prin rechizitoriu, dar care nu a făcut obiectul judecăţii
anterioare. Când hotărârea este casată numai cu privire la unele fapte sau persoane ori numai
în ce priveşte latura penală sau civilă, atunci, potrivit art.436 alin.(3) CPP, instanţa de
rejudecare se pronunţă în limitele în care hotărârea a fost casată.
Conform art.436 alin.(4) CPP, la rejudecarea cauzei, este interzisă aplicarea unei
pedepse mai aspre sau aplicarea legii privind o infracţiune mai gravă decât numai dacă
hotărârea iniţială a fost casată în baza recursului declarat de procuror sau în interesul părţii
vătămate din motivul că pedeapsa fixată era prea blândă ori în baza recursului procurorului
care a solicitat aplicarea legii privind o infracţiune mai gravă, precum şi în cazul când
procurorul, la rejudecare în instanţă de apel, formulează o nouă învinuire, mai gravă, potrivit
art.326 CPP.
Dispoziţiile art.436 alin.(4) CPP permit instanţei de rejudecare să pronunţe o soluţie mai
aspră numai dacă hotărârea a fost casată în recursul procurorului sau al părţii vătămate
declarat în defavoarea condamnatului. Totodată, trebuie dedus că, în cadrul rejudecării care
are loc ca urmare a admiterii recursului exercitat de condamnat sau de avocatul său, nu se
poate agrava soluţia aplicată acestuia.
III. Partea a doua
Procedura de examinare a recursului declarat împotriva
sentinţelor pronunţate de curţile de apel
34. Recursul declarat împotriva sentinţelor pronunţate de curţile de apel este o cale
ordinară de atac, comună, cu efect devolutiv, extensiv, al neagravării situaţiei în propriul
recurs şi suspensiv, destinată pentru a repara erorile de drept comise de prima instanţă.
35. Conform art.437 Cod de procedură penală, pot fi atacate cu recurs hotărârile
judecătoreşti pentru care nu este prevăzută calea de atac apelul:
- sentinţele pronunţate de judecătorii privind infracţiunile uşoare pentru săvârşirea
cărora legea prevede în exclusivitate pedeapsa nonprivativă de libertate;
- sentinţele pronunţate de curţile de apel;
- sentinţele pronunţate de Curtea Supremă de Justiţie;
- alte hotărâri penale pentru care legea prevede această cale de atac.
336