modele de acte depuse de avocaţi în instanţe - Centrul de Drept al ...

poate face printr-o încheiere motivată, în acelaşi mod. Cererea de modificare a ordinii de
cercetare a probelor poate fi înaintată atât de părţile în proces, cât şi de alţi participanţi la
proces.
28. În cazul în care mijloacele de probă în susţinerea pretenţiilor reclamantului se află
sub controlul pârâtului, instanţa de judecată, la cererea reclamantului, va putea să ordone ca
probele să fie înfăţişate de către pârât, cu condiţia garantării confidenţialităţii informaţiilor,
potrivit legii.
Instanţele de judecată vor respinge cererea de prezentare a înscrisului, în întregime sau
în parte, în cazurile în care cuprinsul înscrisului priveşte chestiuni cu totul personale, când
prezentarea înscrisurilor ar încălca îndatorirea de a păstra secretul, când prezentarea ar atrage
urmărirea penală împotriva părţii sau unei alte persoane.
29. Înainte de audierea martorului, se va stabili identitatea acestuia conform
prevederilor pct.11 al prezentei Hotărâri, inclusiv se va verifica dacă acesta nu se încadrează
în categoria persoanelor specificate în art.133,134 din Cod. Dacă martorului îi lipsesc
documentele care îi atestă identitatea, el poate fi audiat dacă părţile confirmă identitatea
acestuia.
Instanţele de judecată, întru exercitarea obligaţiei principale care îi incumbă martorului
de a nu depune declaraţii mincinoase sau de a refuza de la depunerea acestora, îl somează
asupra răspunderii penale potrivit art.312, 313 Cod penal care se face contra semnătură printro
declaraţie care se anexează la procesul-verbal al şedinţei de judecată. Refuzul martorului de
a da explicaţii trebuie să fie motivat şi urmează să fie exteriorizat sau în forma declaraţiei
scrise, sau în forma menţiunii contra semnătură în procesul-verbal al şedinţei judiciare.
Depoziţiile martorului nu pot fi considerate probă dacă el nu poate indica sursa
informaţiei sale.
Consemnarea depoziţiilor martorului în procesul-verbal se efectuează conform art.220
alin.(1) din Cod.
Se explică instanţelor de judecată că orice ştersătură, completare, schimbare în
depoziţiile martorilor care nu au fost acceptate şi semnate de preşedintele şedinţei, de grefier
şi de martor vor fi considerate nule.
Locurile nescrise din depoziţie trebuie împlinite cu linie astfel încât să nu se poată
adăuga nimic.
Dacă procesul-verbal de consemnare a depoziţiilor martorului nu este semnat de acesta
şi nici nu cuprinde vreo menţiune privitoare la motivul nesemnării, instanţa de judecată nu
poate să ţină cont de această declaraţie. Privitor la necesitatea audierii repetate sau efectuarea
unei confruntări instanţa de judecată decide printr-o încheiere consemnată în procesul-verbal.
Participarea pedagogului este obligatorie la audierea martorilor în vârstă de până la 14
ani şi, la latitudinea instanţei de judecată, în cazul audierii martorilor în vârstă de la 14 până la
16 ani.
Nu poate fi admisă în calitate de pedagog o persoană, fie chiar şi cu studii pedagogice,
dacă este parte la proces sau este oarecum interesată în examinarea cauzei.
Nu pot fi audiaţi în calitate de martori minorii în privinţa cărora s-a ivit litigiul, precum
se întâmplă în cazurile de determinare a domiciliului copilului minor, după desfacerea
căsătoriei sau decăderea din drepturile părinteşti. În aceste cazuri instanţa de judecată doar
ascultă opinia copilului.
Potrivit art.218 alin.(2) CPC, doar în cazuri excepţionale, când trebuie constatate unele
circumstanţe ale pricinii, şi printr-o încheiere de şedinţă care nu poate fi atacată separat se
admite audierea martorului minor în lipsa părţilor, în camera de deliberare. Depoziţiile
martorului minor vor fi aduse la cunoştinţa participanţilor la proces după revenirea
completului în sala de şedinţă.
19