modele de acte depuse de avocaţi în instanţe - Centrul de Drept al ...

Instanţa de judecată decide asupra recuzării şi abţinerii în camera de deliberare printr-o
încheiere motivată care nu se supune niciunei căi de atac decât odată cu fondul hotărârii sau
deciziei. O astfel de menţiune se face şi în procesul-verbal al şedinţei de judecată.
Pentru recuzarea expertului, specialistului, interpretului, grefierului şi executorului
judecătoresc în art.51 din CPC sunt prevăzute temeiuri suplimentare.
12. Preşedintele şedinţei este obligat să le explice participanţilor la proces atât drepturile
lor generale, cât şi cele speciale prevăzute de lege (art.56, 60 din Cod). Instanţa de judecată
mai explică părţilor consecinţele unui eventual abuz în exerciţiul drepturilor procedurale,
adică folosirea cu rea-credinţă a acestora, care va condiţiona, la cererea părţii interesate,
obligarea părţii vătămate la plata unei despăgubiri. La fel, instanţa de judecată urmează a
atenţiona părţile şi asupra sancţiunilor procedurale ce vor surveni pentru subiectul obligat în
raport procedural în caz de neexecutare sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură
sau de exercitare abuzivă a unui drept (decăderea din dreptul de a cere dovada cu martori, din
dreptul de a administra o probă, din dreptul de a depune înscrisuri, pentru nedepunerea
referinţei, decăderea pentru neexercitarea căii de atac şi neîndeplinirea unui act de procedură).
13. Expertului şi specialistului le sunt explicate drepturile şi obligaţiile lor procedurale
prevăzute de art.154 din Cod, inclusiv dreptul de abţinere de la judecată, indiferent de faptul
dacă acestuia îi sunt cunoscute sau nu drepturile înainte de efectuarea expertizei. Astfel, dacă
expertiza se va efectua în cadrul dezbaterilor judiciare, în cazul în care el este ferm convins că
în baza cunoştinţelor lui speciale nu poate rezolva sarcinile puse în faţa sa sau că materialele
prezentate îi sunt insuficiente pentru cercetări şi deducţii, expertul este obligat să facă în scris
o cerere de abţinere, menţionând motivele. Explicarea drepturilor şi obligaţiilor procedurale,
somarea expertului asupra răspunderii penale în temeiul art.312 Cod Penal pentru darea cu
bună-ştiinţă a unui raport de expertiză fals sau a unor mărturii mincinoase se face printr-o
declaraţie scrisă ce se consemnează în procesul-verbal al şedinţei de judecată. Specialistului îi
sunt explicate drepturile şi obligaţiile procedurale prevăzute de art.52, 92, 230, 360, 398 din
Codul de procedură civilă.
14. Formularea cererilor şi a demersurilor se încadrează în categoria drepturilor reale de
care beneficiază participanţii la proces şi care contribuie la soluţionarea litigiului, eficacitatea
realizării actului de justiţie şi implementarea principiului disponibilităţii. Totodată, instanţa de
judecată urmează să facă distincţie între cereri şi demersuri. Demersul este solicitarea
participantului la proces adresată instanţei de judecată pentru a se încuviinţa efectuarea
anumitor acţiuni procedurale, care, după părerea acestuia, sunt indispensabile soluţionării
juste a litigiului, garantează folosinţa, respectarea drepturilor şi executarea de către ceilalţi
participanţi la proces a obligaţiilor care le incumbă (de ex: solicitarea adresată instanţei de
judecată de audiere a părţii adverse în privinţa anumitor fapte, de a administra anumite probe,
de atragere în proces a coparticipanţilor, intervenienţilor, de subrogare a unei anumite părţi,
de audiere suplimentară a martorilor, de numire a expertizei, de cercetare la faţa locului, de
efectuare a delegaţiei judiciare, de asigurare a acţiunii, de încetare a cauzei, de scoatere a
cererii de pe rol ş. a.).
Spre deosebire de demersuri, cererile au un caracter informaţional şi conţin date, care
pot influenţa asupra cursului dezbaterilor judiciare şi emiterii hotărârii (de ex: informaţia
despre un participant că se află într-o instituţie curativ-profilactică va determina suspendarea
procesului; cererea de amânare; cererea prin care este informată instanţa de judecată despre
imposibilitatea efectuării expertizei ş. a.).
15. Cererile şi demersurile pot fi formulate în scris şi verbal. Indiferent de formă,
demersul trebuie motivat. Soluţionarea demersului sau a cererii se face imediat prin încheiere
judecătorească.
Respingerea de către instanţa de judecată a cererii sau a demersului nu decade persoana
interesată din dreptul de a le înainta din nou pe parcursul desfăşurării dezbaterilor judiciare,
16