modele de acte depuse de avocaţi în instanţe - Centrul de Drept al ...

Moldova, art.24 din CPC şi de explicaţiile Hotărârii Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr.12
din 09 aprilie 1999.
9. După deschiderea şedinţei judiciare, grefierul raportează preşedintelui şedinţei
prezenţa persoanelor citate, motivul neprezentării celor absenţi.
La stabilirea identităţii persoanelor prezente preşedintele şedinţei urmează să verifice
numele, prenumele şi patronimicul; anul, luna, ziua şi locul naşterii, cetăţenia; domiciliul.
Categoriile actelor de identitate sunt reglementate în art.1 din Legea nr.273-XIII din 09
noiembrie 1994 privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte.
La fel, urmează a fi stabilite şi ocupaţia, situaţia familială, datele despre existenţa la
întreţinere a altor persoane; studiile; datele despre invaliditate, dacă posedă limba în care se
desfăşoară procesul.
Preşedintele şedinţei, pe lângă datele privitoare la identitate, poate stabili şi alte
circumstanţe, care au legătură cu soluţionarea justă a litigiului (de exemplu, starea materială,
salariul în pricinile privind repararea prejudiciului ş.a.); în cazul persoanei juridice se vor
stabili împuternicirile conducătorului acesteia, sau, după caz, ale reprezentantului (art.75 din
Cod), precum şi dacă nu există circumstanţe care exclud dreptul acestora de a participa la
proces (art.76 din Cod); în cazul participării expertului - date cu privire la studii, funcţia
deţinută, vechimea în muncă, volumul investigaţiilor, legătura dintre acesta şi părţi;
martorului - gradul de rudenie.
Consemnarea datelor enunţate, cu excepţia numelui, prenumelui, patronimicului, nu este
necesară după amânarea şedinţelor şi în cazul când nu este schimbată componenţa instanţei de
judecată şi a participanţilor la proces.
În cazul în care în şedinţa de judecată partea îşi apără interesele prin reprezentant,
instanţa de judecată urmează a verifica dacă împuternicirile reprezentantului sunt formulate în
conformitate cu art.252 Cod Civil şi art.80 CPC.
Instanţele de judecată vor avea în vedere că împuternicirile pentru exercitarea actelor
procedurale prevăzute în art.81 CPC trebuie menţionate expres, sub sancţiunea nulităţii, în
procura eliberată şi legalizată în modul stabilit de lege.
Totodată, instanţele de judecată trebuie să verifice dacă nu sunt cazuri vizând încetarea
valabilităţii procurii conţinute în art.255, 1052 Cod Civil.
10. În conformitate cu art.18 din Legea privind organizarea judecătorească completul de
judecată se constituie de către preşedintele (vicepreşedintele) instanţei.
La anunţarea completului de judecată sau explicarea dreptului de a face propuneri de
recuzare şi de abţinere de la judecată, urmează a fi verificată chestiunea inadmisibilităţii
participării judecătorului la judecarea litigiului prin prisma incompatibilităţii, recuzării şi a
abţinerii, aspecte învederate la art.49-50 din Codul de procedură civilă.
Se atenţionează instanţele de judecată că este inadmisibil să judece pricina repetat
judecătorul care s-a pronunţat în fond în primă instanţă, în apel sau recurs. În cazul în care
judecătorul nu s-a pronunţat, dar a soluţionat unele chestiuni de procedură, el poate participa
la judecarea cauzei.
11. Propunerea de recuzare şi de abţinere de la judecată urmează a fi prezentată oral sau
în scris, pentru fiecare judecător în parte, cu indicarea motivelor concrete şi, în caz dacă ele
există, cu anexarea probelor ce confirmă temeiul recuzării.
Propunerea de recuzare şi de abţinere de la judecată urmează a fi depusă până la
începerea dezbaterilor judiciare în fond, însă dacă autorul în proces a aflat de existenţa
temeiului recuzării sau abţinerii după ce a început judecarea pricinii în fond, el nu este lipsit
de posibilitatea să facă propunere de recuzare sau de abţinere de la judecată.
Nu pot fi recuzaţi judecătorii cărora li s-a încredinţat soluţionarea cererii de recuzare.
15