modele de acte depuse de avocaţi în instanţe - Centrul de Drept al ...

nr.426-XIII din 04.04.1995 încheierea asupra corespunderii ţinerii contabilităţii standardelor
aprobate şi altor acte normative sunt în drept să o facă numai organele cărora le sunt
încredinţate funcţiile de organizare a contabilităţii şi de coordonare a metodologiei ei.
Ţinând cont de legislaţia privind activitatea în domeniul expertizei judiciare, conchidem
că Centrului Naţional de Expertize Judiciare nu-i este încredinţată funcţia de organizare a
contabilităţii şi de coordonare a metodologiei ei, funcţia de bază a acestuia fiind efectuarea
expertizei judiciare şi a constatărilor tehnico-ştiinţifice.
Astfel, în conformitate cu art.11 lit.b) fin Legea cu privire la expertiza judiciară
nr.1086-XIV din 23.06.2000 şi art.154 (1) CPC, expertul judiciar urma să renunţe la
efectuarea expertizei judiciare şi să restituie materialele prezentate pentru expertiză (art.21 (4)
din Legea cu privire la expertiza judiciară nr.1086-XIV din 23.06.2000), dar să nu prezinte
nişte concluzii eronate şi cu depăşirea competenţei.
Cele expuse ne determină să conchidem că raportul de expertiză nu poate fi
reţinut ca probă în dosar, iar decizia de caz urma să fie luată în baza probelor
prezentate de recurent la materialele dosarului.
Suplimentar menţionăm că, în conformitate cu pct.6 din Instrucţiunea privind modul de
compensare gestionarilor fondului de locuinţe de către furnizori a cheltuielilor pentru
deservirea tehnică a sistemelor interne de alimentare cu apă, energie termică, electrică şi a
sistemelor de evacuare a apelor uzate în blocurile locative, „sumele cheltuielilor care
necesită a fi compensate gestionarului pentru deservirea tehnică pot fi încasate de ultimul
prin prezentarea cererii de plată”. În acest sens, atenţionăm instanţa de recurs că lunar
recurentul prezenta intimatului facturi de plată (pe formularul nr.868 aprobat de organul de
statistică), care în practică sunt acceptate de către agenţii economici ca cereri de plată. La
aceste facturi era anexat şi Certificatul de îndeplinire a lucrărilor în baza contractului în care
era indicată denumirea lucrărilor efectuate pe parcursul unei luni, însă intimatul categoric şi
neîntemeiat refuza să accepte aceste documente de evidenţă prezentate de recurent, respectiv
nici nu înregistra aceste fapte economice în evidenţa sa contabilă, ca mai apoi să invoce acest
fapt ca temei de exonerare de răspundere.
Astfel, poziţia intimatului de a refuza restituirea cheltuielilor suportate de recurent la
deservirea şi întreţinerea reţelelor de apă şi canalizare, nu poate fi apreciată ca justă, dar ca o
atitudine de rea-credinţă faţă de recurent.
4. Considerăm neîntemeiată şi ilegală concluzia instanţei de apel că „Documentele
prezentate la dosar sunt întocmite unilateral”.
Forma înscrisurilor nominalizate nici nu prevede întocmirea lor bilaterală. Mai mult ca
atât, legislaţia în vigoare admite reţinerea unor înscrisuri chiar dacă ele au fost întocmite
unilateral, dacă ele servesc la constatarea circumstanţelor ce justifică pretenţiile părţii şi altor
circumstanţe importante pentru justa soluţionare a pricinii (art.117 (1) CPC). Înscrisurile date
corespund acestor cerinţe, respectiv, nu pot fi respinse pe motivul că sunt unilaterale.
5. Asupra speţei date are o deosebită relevanţă temeiul naşterii obligaţiei intimatului
faţă de recurent.
Conform art.514 CC, obligaţiile se nasc din contract, fapt ilicit (delict) şi din orice alt
act sau fapt susceptibil de a le produce în condiţiile legii.
În cazul dat, temei de naştere a obligaţiilor este contractul semnat de ambele părţi în
condiţii legale şi care este în vigoare până în prezent.
Potrivit pct.5.4 din contract „furnizorul plăteşte Asociaţiei cheltuielile lunare pentru
deservirea şi întreţinerea reţelelor de apă şi canalizare din interiorul caselor, din calculul
câte 000 lei pentru un m.p., de suprafaţă totală a apartamentelor caselor de locuit, care
constituie 000000 m.p.” (a fost folosit tariful de 1,89 lei în urma aplicării pct.5.6 din contract).
141