modele de acte depuse de avocaţi în instanţe - Centrul de Drept al ...

cu aceste principii, cu garantarea pentru persoanele interesate a drepturilor şi libertăţilor
acordate părţii în proces. Nicio altă putere, inclusiv autorităţile publice locale, nu sunt în
drept să intervină în activitatea autorităţii judecătoreşti, să supună controlului hotărârile
acesteia, precum şi să substituie instanţa judecătorească la examinarea cauzelor ce intră în
competenţa ei, inclusiv în ceea ce priveşte retragerea terenurilor din posesie. Consiliul
sătesc ___ a încălcat prevederile constituţionale la acest capitol, arogându-şi ilegal
atribuţiile puterii judecătoreşti.
Totodată, potrivit prevederilor art.7 din Constituţia Republicii Moldova niciun act
juridic care contravine prevederilor Constituţiei, nu are putere juridică. Or, decizia
consiliului sătesc ___ nr. ___ din ___, contravenind art. 6, 114-120 din Constituţie, nu
poate avea putere juridică. Respectiv, o asemenea decizie anticonstituţională nu poate da
naştere la dreptul asupra terenului pentru pârâtul ___, precum şi nu poate servi drept temei
pentru lipsirea mea de acest teren.
Pe lângă acestea, având în vedere că terenul mi-a fost repartizat în folosinţă pe un
termen nelimitat, eu mai având şi posibilitatea de a-l privatiza fără plată în condiţiile art.11
alin.1 subalineatul 1 din Codul funciar, dreptul meu asupra terenului reprezintă şi un bun
în sensul art.1 al Primului Protocol adiţional la Convenţia pentru Apărarea Drepturilor
Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. Curtea Europeană pentru Drepturile Omului
interpretează mai pe larg noţiunea de „bun” şi referă la această noţiune orice „drept privat
care reprezintă valoare patrimonială şi, respectiv, bun în sensul art.1 al Protocolului 1”
(Hotărârea Curţii Europene din 26.06.1986 în cauza V.Marl contra Olandei). Pornind de la
conţinutul punctelor 32-35 ale Hotărârii Curţii Europene pentru Drepturile Omului
„Stretch contra Regatului Unit” din 24 iunie 2003 bunuri, în sensul art.1 al Protocolului
nr.1 la Convenţie, se consideră şi aşteptarea întemeiată a procurării patrimoniului sau a
dreptului patrimonial în baza contractului încheiat cu organul autorităţii publice. Iar
potrivit art.1 al Protocolului nr.1 menţionat, orice persoană fizică sau juridică are dreptul
la respectarea bunurilor sale. Şi deposedarea abuzivă a mea de teren este o încălcare
flagrantă a acestui drept.
În asemenea circumstanţe, eu sunt în drept să mă adresez cu cerere de anulare a
deciziei ilegale şi anticonstituţionale a Consiliului sătesc ___ nr. ___ din ___ şi să
revendic terenul de la persoana care l-a obţinut şi îl posedă în baza unui act ilegal. Potrivit
prevederilor art.308 din Codul civil posesorul de bună-credinţă este în drept să revendice
bunul aflat în posesiune nelegitimă a noului posesor. În acelaşi timp, pârâtul ___ nu poate
fi considerat dobânditor şi/sau posesor de bună-credinţă, având în vedere că el ştia de
faptul că terenul mi-a fost repartizat mie şi se află legal în posesia mea, dar a acceptat
atribuirea terenului în folosinţa lui cu încălcarea normelor constituţionale şi legale
menţionate.
Potrivit explicaţiilor din pct.3 al Hotărârii Plenului Curţii Supreme de Justiţie a
Republicii Moldova nr.10 din 26.03.1997 “Cu privire la practica aplicării legislaţiei
funciare de către instanţele judiciare”, litigiile şi plângerile legate de chestiunile funciare,
unde una din părţi este cetăţeanul, se examinează de către judecătoriile jurisdicţiei de drept
comun.
În temeiul celor expuse, conform prevederilor art. 6 şi 7 din Constituţia Republicii
Moldova, art.1 al Primului Protocol adiţional la Convenţia pentru Apărarea Drepturilor
Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, art.10 şi 25 din Codul funciar, art.308 din Codul
civil, art.166-167, 241 din Codul de procedură civilă,
134