modele de acte depuse de avocaţi în instanţe - Centrul de Drept al ...

materialele cauzei rezultă că nu au fost dovedite circumstanţele considerate de prima instanţă
ca fiind stabilite.
Colegiul civil şi de contencios administrativ a menţionat că, nu a fost dovedită
circumstanţa considerată de prima instanţă ca fiind stabilită şi anume că terenul destinat
parcării auto, pentru necesităţile SRL „Forart Plus”, este aferent imobilului pe care-l deţine.
Din materialele cauzei rezultă că SRL „Forart Plus” deţine în folosinţă şi posesie
temporară bunul imobil (spaţiu comercial) cu suprafaţa totală de 1070 m.p. situat pe bd.
Moscovei, nr. 6, mun. Chişinău, în baza contractului de locaţiune din 07.06.2007 încheiat cu
Foros Ludmila. Pe când, construcţia şi amenajarea parcării auto i-a fost permisă SRL „Forart
Plus” prin Permisul Direcţiei Generale Transport Public şi Căi de Comunicaţie a Primăriei
mun. Chişinău nr. 1522 pe adresa bd. Moscovei, nr. 6/2, mun. Chişinău.
Din cele expuse rezultă că SRL „Forart Plus” deţine în folosinţă şi posesie temporară
doar o parte a bunului imobil (spaţiu comercial cu suprafaţa totală de 1070 m.p.) situat pe bd.
Moscovei, nr.6, mun. Chişinău, astfel acest imobil este proprietate comună pe cote-părţi.
Din probele anexate la dosar nu rezultă că terenul situat pe bd. Moscovei, nr. 6/2, mun.
Chişinău a fost atribuit ca teren aferent imobilului situat pe bd. Moscovei, nr. 6, mun.
Chişinău, la fel, precum nu rezultă nici faptul că terenul în litigiu a fost atribuit ca teren
aferent doar acelei cote-părţi din imobil pe care o deţine SRL „Forart Plus”. Or, în sensul
prevederilor pct. 3 al Regulamentului cu privire la vânzarea-cumpărarea terenurilor aferente,
teren aferent se consideră suprafaţa de teren atribuită în modul stabilit de legislaţie obiectelor
indicate în pct. 2 acestui Regulament.
Prin urmare, concluzia primei instanţe că terenul destinat parcării auto situat pe bd.
Moscovei, nr. 6/2, mun. Chişinău, este aferent imobilului situat pe bd. Moscovei, nr. 6, mun.
Chişinău, instanţa de recurs a considerat neîntemeiată.
Mai mult ca atât, această concluzie este în contradicţie cu răspunsul Direcţiei generale
arhitectură, urbanism şi relaţii funciare a Consiliului mun. Chişinău nr. 21/2194-p din
25.11.2008, care i-a fost adus la cunoştinţă SRL „Forart Plus”, din care rezultă că lotul de
pământ din bd. Moscova, 6/2, amenajat provizoriu ca parcaj auto de uz public, conform
schiţei de proiect avizate şi a permisului nr. 1522 eliberat de Direcţia generală transport public
şi căii de comunicaţie, este terenul de uz public şi darea acestuia în arendă se face prin licitaţie
publică, organizată în condiţiile legii.
Instanţa de recurs a reţinut că, o hotărâre judecătorească este legală şi întemeiată atunci
când instanţa de judecată apreciază probele prezentate de părţi în corespundere cu prevederile
art. 130 CPC, multiaspectual, complet, în ansamblul şi interconexiunea lor, prin indicarea în
hotărâre atât a argumentelor de admitere a unor probe cât şi a argumentelor de respingere a
altor probe.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că nu au fost elucidate şi
constatate toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea justă a pricinii şi nu au
fost dovedite circumstanţele considerate de prima instanţă ca fiind stabilite, Colegiul civil şi
de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a ajuns la concluzia de a casa
integral hotărârea primei instanţe şi a restitui pricina spre rejudecare în primă instanţă.
(Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr. 3r-661/09)
În practica judiciară se întâlnesc şi cazuri în care instanţa de recurs a restituit pricina
spre rejudecare în prima instanţa din motivul că concluziile primei instanţe, expuse în
hotărâre, sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii (temeiul prevăzut de art. 400 al. (1)
lit. c) CPC).
Prin decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de
Justiţie din 02.09.2009 a fost casată cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţa
hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 25.05.2009 în pricina civilă la cerere de chemare în
126