modele de acte depuse de avocaţi în instanţe - Centrul de Drept al ...

colhoznic şi succesiunea trebuia să fie deschisă numai după decesul ultimului membru a
acestei gospodării.
După decesul tatălui pârâtului în această gospodărie a locuit soţia defunctului C.E.,
mama pârâtului, care la fel a fost membru de colhoz.
Ultima a decedat la 19.04.2000, după decesului C. Il.
Reclamanta a menţionat că membri ai gospodăriei de tip colhoznic erau pârâtul, ea în
calitate de soţie a pârâtului, precum şi copii lor, Ivan, născut la 13.10.1982 şi Irina, născută la
07.04.1992.
Reclamanta susţine că în perioada convieţuirii cu pârâtul, împreună au construit o
bucătărie, o cantină şi o baie.
Astfel, reclamanta consideră că prin eliberarea certificatului de moştenitor legal
pârâtului sunt lezate drepturile patrimoniale ale ei şi copiilor, care deţineau o cotă din fosta
gospodărie.
Despre existenţa certificatului de moştenitor legal reclamanta susţine că a aflat abia în
luna mai 2006, când pârâtul le-a cerut să elibereze casa.
A solicitat reclamanta declararea nulităţii certificatului de moştenitor legal nr. 4465
din 30.07.2001 eliberat de notarul A.Arnaut lui Coltuclu I. pentru bunurile rămase după
decesul lui Coltuclu Ilie.
Prin hotărârea Judecătoriei Ceadâr-Lunga din 30.11.2006, menţinută prin decizia
Curţii de Apel Comrat din 11.12.2008 acţiunea a fost admisă.
Prin decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de
Justiţie din 17.06.2009 au fost casate decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe cu
restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţă.
Instanţa de recurs a considerat că la soluţionarea litigiului au fost aplicate eronat
normele de drept material, ce s-a manifestat prin aplicarea unei legi care nu trebuia să fie
aplicată, ceea ce constituie temei de casare prevăzut de art. 400 al. (2) lit. b) CPC motiv
pentru care se impune rejudecare cazului.
La fel, instanţa de recurs a constatat că nu au fost stabilite nici toate circumstanţele
care concură pentru soluţionarea justă a litigiului.
Astfel, s-a stabilit că la 26.08.1994 a decedat C.Il.
La 30.07.2001, notarul A.Arnaut i-a eliberat recurentului C.I., fiul defunctului,
certificat de moştenitor legal pentru întreaga avere rămasă după decesul acestuia, constituită
din casa de locuit amplasată în or. Ceadâr-Lunga, str. Lermontov, 14, cu o suprafaţă totală de
57,2 m.p.
Intimata M.C. a contestat legalitatea acestui certificat, prin invocarea propriului drept
asupra bunului în cauză, fără a prezenta dovezi admisibile în acest sens.
În plus, instanţa de recurs a constatat că, instanţele de judecată au decis anularea
certificatului de moştenitor legal fără a stabili care a fost regimul juridic al proprietăţii rămase
după decesul lui C.Il.
Prima instanţă şi-a întemeiat hotărârea de admitere a acţiunii pe faptul că în anul 2001,
când pârâtul a legalizat moştenirea, erau în vigoare dispoziţiile Codului civil (în redacţia legii
din 26.12.1964), iar potrivit art. 594 Cod Civil, în gospodăria de tip colhoz moştenirea se
deschidea după decesul ultimului membru al acestei gospodării. S-a mai menţionat că pârâtul
a ascuns de notar că această gospodărie face parte din gospodăria de tip colhoznic şi că mama
sa muncea şi primea pensie de la colhoz.
Instanţa de apel a indicat că s-a dat apreciere corectă circumstanţelor pricinii şi
concluziile primei instanţe corespund prevederilor legii, menţinând hotărârea primei instanţe.
Instanţa de recurs a menţionat că, concluziile instanţelor de judecată privind regimul
juridic al bunurilor ce au constituit averea succesorală ca gospodărie de tip colhoznic sunt
greşite, rezultate din aplicarea eronată a legii.
123