modele de acte depuse de avocaţi în instanţe - Centrul de Drept al ...

Astfel, în motivarea deciziei instanţa de apel a indicat: „...audiind părţile, examinând în
cumul probele administrate la dosar, Colegiul Civil consideră apelul declarat de societatea pe
acţiuni „Armo-Beton” întemeiat şi care urmează a fi admis, cu casarea hotărârii primei
instanţe şi restituirea pricinii la rejudecare în aceeaşi instanţă de judecată”.
Această concluzie contravine dispozitivului deciziei, conform căreia s-a decis de a se
admite apelul declarat de societatea pe acţiuni „Armo-Beton”, se casează hotărârea
Judecătoriei Botanica municipiul Chişinău din 07 octombrie 2008 în partea încasării de la
societatea pe acţiuni „Armo-Beton” în beneficiul lui V.C. a prejudiciului moral în mărime de
3000 lei, şi de a emite în această parte o nouă hotărâre, prin care a respinge capătul de cerere
privind repararea prejudiciului moral. În rest hotărârea se menţine”.
Circumstanţele menţionate constituie temei incontestabil de casare a hotărârii contestate
cu remiterea cauzei spre rejudecare.
(Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr. 2ra-1022/09)
Referitor la cazul dat se poate de concretizat că, în conformitate cu prevederile punctului
21 al Hotărârii Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr. 2 din 07.07.2008 „Cu privire la
aplicarea legislaţiei procesuale civile la întocmirea hotărârii şi încheierii judecătoreşti” între
dispozitiv şi motivare trebuie să existe concordanţă. În cazul în care o atare concordanţă nu
există, dispozitivul cuprinzând o altă concluzie decât aceea pe care o impuneau motivele,
această hotărâre este nemotivată şi are drept consecinţă nulitatea ei.
În rezultatul generalizării s-au depistat cazuri în care hotărârile instanţelor judecătoreşti
au fost casate cu restituirea pricinii spre rejudecare din motivul că au fost încălcate
prevederile art. 14 CPC privind forma actului judiciar
Prin decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie
din 04.03.2009 a fost casată, cu restituirea spre rejudecare în prima instanţa, hotărârea Curţii
de Apel Chişinău din 06.11.2008 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui I.P.
împotriva Casei Naţionale de Asigurări Sociale şi Curţii de Conturi cu privire la contestarea
actului administrativ.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, reclamantul s-a adresat în instanţa de judecată
către Casa Naţională de Asigurări Sociale şi Curtea de Conturi cu acţiunea de recalculare
pensiei de funcţionar public de către Casa Naţională de Asigurări Sociale din ziua stabilirii ei
- 26.08.2005.
Ulterior, reclamantul a depus o cerere prin care a solicitat atragerea în proces a Curţii de
Conturi în calitate de intervenient, repararea prejudiciului material în mărime de 2700 lei şi a
cheltuielilor de judecată din contul Casei Naţionale de Asigurări Sociale şi a Curţii de
Conturi, însă ulterior a depus un demers prin care a renunţat la aceste capete de cerere.
După cum rezultă din actele cauzei, prima instanţă prin hotărârea din 06.11.2008 a
admis renunţul reclamantului la cerinţele privind încasarea prejudiciului material în mărime
de 2700 lei şi a cheltuielilor de judecată din contul Casei Naţionale de Asigurări Sociale şi a
Curţii de Conturi şi a încetat procesul pe aceste capete de cereri şi a admis acţiunea
reclamantului cu privire la recalcularea pensiei, obligând Casa Naţională de Asigurări Sociale
să recalculeze pensia lui I.P. ca funcţionar public din ziua stabilirii ei - 26.08.2006.
În conformitate cu art. 14 al. (2) şi (3) CPC, în formă de hotărâre se emite dispoziţia
primei instanţe prin care se soluţionează fondul pricinii, în formă de încheiere se emite
dispoziţia primei instanţe prin care nu se soluţionează fondul pricinii.
Or, conform normei juridice citate, nu se admite încetarea procesului prin hotărâre
instanţei de judecată.
Colegiul civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a conchis că,
în cazul dat, aplicarea eronată de către prima instanţă a prevederilor art. 14 CPC nu constituie
116