modele de acte depuse de avocaţi în instanţe - Centrul de Drept al ...

Prin hotărârea Judecătoriei Cahul din 10.09.2008 acţiunea iniţială a fost admisă integral.
A fost parţial admisă acţiunea reconvenţională fiind încasată din contul J.V. în beneficiul lui
N.V. datoria în sumă de 7000 lei.
Prin decizia Curţii de Apel Cahul din 25.11.2008 a fost admis apelul declarat de
Procurorul r-l Cahul în interesele pensionarei V.J. şi modificată hotărârea primei instanţe,
micşorându-se suma datoriei încasate de la J.V. în beneficiul lui N.V. de la 7000 lei până la
2000 lei. În rest hotărârea a fost menţinută.
Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie prin
decizia din 20.05.2009 a admis recursul declarat de către N.V. împotriva deciziei instanţei de
apel, a casat decizia Curţii de Apel Cahul din 25.11.2008 cu restituirea pricinii spre rejudecare
în instanţa de apel.
Potrivit art. 71 alin. (1) şi (2) CPC, procurorul participă la judecarea pricinilor civile în
prima instanţă în calitate de participant la proces dacă el însuşi l-a pornit în condiţiile legii.
Acţiunea în apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime poate fi intentată de către
procuror la cererea scrisă a persoanei interesate dacă aceasta nu se poate adresa în judecată
personal din cauză de sănătate, vârstă înaintată, incapabilitate sau din alte motive întemeiate.
Conform art. 72 alin. (1) CPC, procurorul care a înaintat o acţiune are drepturile şi
obligaţiile procedurale de reclamant, cu excepţia dreptului de a încheia tranzacţie şi a
obligaţiei de a achita cheltuielile de judecată.
Prin prisma prevederilor legale sus-citate rezultă că, procurorul poate săvârşi anumite
acţiuni procesuale, dispunând de drepturi şi obligaţii, în cazul în care acţionează în calitate de
reclamant din numele persoanei interesate, care este în imposibilitate de sine stătător să se
adreseze în instanţa de judecată din motive întemeiate. Legea nu prevede ca procurorul să
acţioneze în judecată din numele pârâtului.
Din materialele dosarului rezultă că în pricina dată au fost depuse două acţiuni.
Prima instanţă a admis integral acţiunea iniţială, iar acţiunea reconvenţională a fost
admisă parţial.
N.V. având calitate de pârât în acţiunea iniţială şi calitatea de reclamant în acţiunea
reconvenţională, nu a atacat cu apel hotărârea primei instanţe.
Astfel, Procurorul raionului Cahul acţionând în interesele J.V., şi-a depăşit atribuţiile
sale, atacând cu apel hotărârea primei instanţe în partea admiterii parţiale a cererii
reconvenţionale, faţă de J.V. care avea calitatea de pârât.
Curtea Supremă de Justiţie a considerat că, instanţa de apel a încălcat normele de drept
procedural, deoarece în circumstanţele sus-menţionate aceasta urma să restituie cererea de
apel depusă de Procurorul raionului Cahul în temeiul art. 369 al. (1) lit. d) CPC, adică fiind
depusă de o persoană care nu este în drept să declare apel.
(Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr. 2ra-870/09).
Decizia instanţei de apel a fost casată cu restituirea pricinii spre rejudecare din motivul
că dispozitivul deciziei contravine părţii motivate
Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie la
20.05.2009 a casat cu restituirea spre rejudecare pricinii în instanţa de apel, decizia Curţii de
Apel Chişinău din 04.02.2009 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui V.C.
împotriva Societăţii pe Acţiuni „Armo-Beton” cu privire la anularea ordinului, restabilirea la
lucru, încasarea salariului restant, încasarea salariului mediu pentru absenţa forţată de la lucru
şi repararea prejudiciului moral.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, dispozitivul hotărârii contestate conţine concluzii
contradictorii faţă de partea motivată a acesteia.
115