0>t - Adevarul.ro

LI FERAT UR A.
ROMANA VECHE

Copellie de: -AL. IONESCU,1A$1
Lyceum 64

LITERATURA
ROMANA VECHE
(1402-1647)
Introducere, editie IngrijitA
§fr note de
G. MIHAILA §i DAN ZAMFIRESCU
Vol. II
EDITLTRA TINERETULUI

EPOPEEA LUI VITEAZUL
INTERVIUL" LUI MIHAI VITEAZUL
ACORDAT SOLULUI POLON LUBIE-
NIECKI LA 27 IULIE 1595
O ISTORIE A LUI MIHAI VITEAZUL DE
EL INSU.5I:MEMORIUL CATRE MARELE
DUCE DE TOSCANA FERDINANDO
DE' MEDICI (1.6 februarie 1601)
Prezentare, traducere si noto de Aurel Decei
Mihai Viteazul, domnul Tarii Romanesti, care
a injghebat fulgerator unirea color troj tari rornanesti, naruita tot
asa de fu/gerator MA a card amintire a ramas ideea-forta a
istoriei tuturor romanilor phial la Unirea deplina din anul 1918
ne-a lasat i citeva marturii scrise sau dictate de el insusi, despre
uimitoarele sale fapte de arme si, nu in ultimul loo, politice si
nationale.
Este cunoscuta ci reprodusa mereu, !nett fncetul cu incetul se
imprima In ochii i in constiinta ftectirui roman, insemnarea manta
propria de pe un act, in care se vede ciar ca acest domn unificator era
un obisnuit al condeiului i avea un scris fn, decis, inaripat çi frumos.
Este o explozie mai mult decit grafica a puternicei sale personalitati,
si a devenit prin ea insasi un testament politic pentru toti romanii;
$i hotaru Ardealului.
Pohta ce-am puhtit:
Mold ova
Tara 'Run-fa:leaser.
De la Mihai Viteazul au parvenit pina la noi ci alte scrieri, adevarate
scrieri, nu simple Insemn'oi sau semnaturi, care se inscriu ca
lucrar proprii, cu continut inainte de toate istorico-politic, dar si
iiterar prin caracterul lor personal, in care se exprima sugestiv si cuco-

itor taima 5i spiritu/ mare/ui voievod romAn. Bine fntales, miele din
scrisorile sale, pe llaga linia i conceptia sa politica, pe linga expe:
rienta 5i Indräzneala sa militara, oglindesc si temperamentul san,
actiunile si reac-tiunile sale In rata fenomenelor printre care se desfasurau
zile/e sale continuu agitate. Acest om rar nu numai pentru
epoca sa., atunci cInd a fost adus In situatia de a-si spune i cuvIntul,
a Rícut--o de citeva ori. El credea deci i In puterea cuvIntului, pe care-1
=inda Cu mestesug.
Astfel sint l'amase de la Mihai Viteazul donà memorii, concepute-,
unul sub privjgherea lui, si celälalt de-a dreptul dictat de el, carora
li se altura si un interviu", anterior ca data, însà, n egala ma.sura
rostit ipsi,ssinzis verbis.
oIntervinh dat de Mihai Viteazul In limba turca. soluluipolon Lubieniecki,
la 27 iulie 1595, la Bucuresti, avind coordonate cronologice
precise, este In acelasi timp o pregnanta i imediata expresie a personalitatii
domnului Tdrii Romdnesti, In faza de la Inceputul domniei
sale. Atunci cInd raspundea la Intrebarile solului Poloniei,., la
27 iulie 1595, Alihai avea 37 de ani, era deci In floarea virstei.
Situatia puntica in aceastä parte a Europei este cunoscuta
gel:feral mai bine, acura, ¡leen pentru alte epoci. Liga Sillita" t'upotriva
Imperiului Otoman era constituita din anul 1592 Cu componenta:
Imperiul habsburgic cu Imparattil Rudolf al II-lea, Spania
pina In America Cu regele Filip al II-lea, Venetia Cu dogele Pasquale
Cicogna, Florenta cu mare/e duce Ferdinando de' Medici, si scaunul
papal cu papa Clemente al VIII-lea, care prezida coalitia. Jasa Polonia,
tot catolicd, si Rusia sau alte state europene, nu au aderat la
aceasta actiune. Transilvania, vasala turcilor, ca si Tara RomA.neascä
i Moldova, au aderat toate trei f ara sovtiire la aceasta
Mihai vodti i Aron voda coordonindu-si actiunile, prin uciderea
turcilor din tarile lor, la 13 noiembrie 1594, dupa ce razboiul anti.
otoman Incepuse efectiv In vara aceluiasi an pe fronturile Bosniei
Banatului. Principele Transilvaniei Sigismund Bathory prin tratatele
care-1 consacrau suzeran al Tara Romdnesti, la 20 mai 1595,
si al Moldovei, la 3 iunie acelasi urmarea sa le integreze i mai
strIns In cadrul planuiui general de actiune a crestinatatii" Imp otriva
Imperiului Otoman.
1 !varia .Ronzdniei, Bucuresti, 1962, vol. II. p. 960 si 963.

Turcii au riispuns. Cu toate c4 era angajat pe alto fronfuri, anume
contra. Persia; contra Venetiei si In Africa de Nord, Sultanul Mufad
al III-lea, prin fetvaua (proclamatia) muftiului de Istanbul a proclamat
räzboiul dint" citeste ngihád") si a decis s'a loveaset
mai Intii In mOdularul cel mai periculos al coalitiei adverse: In Mihai
gi Tara Romineascd. Murind ins4 sultanul, Ja 27 ianuarie 1595 i-a
iirmat fiul säu, Mehmed al 111-lea, care a continuat ra'zboiul Inceput.
Ferhad paga, acum a doua oar4 mare vizir (sadrazam) ¡titre
6februarie gi 7 iulie 1595 fiind numit §iserdar-i ek rem, adicii coman,
dant suprem, impotriva Tarii Romaaesti, a plecat cu o oaste considerabila
ca sa-1 pedepseascd pe Mihai gi in acest scop a decis sá fadi
din 'rara RomdneascA si Moldova ceea ce se nurnegte la noi de obicei
pasalic", adied provincii otomane pildyet, vilaiet transformIndu-le
statutul politico-social din diir al-djihdd (tara de razboi
sflut", arAbeste) In deli. (JarA a Oa") prin care se Intelegea
Incorporarea ei efectivä la statul islamic otoman in Tara Romdheascä
a fost numit odii (citegte vdli"), guvernator", cu rangul de
beglerberg, Satire". Mehmed pa.sa, fost agd al ienicerilor gi blaglerbeg
al Anatoliei, iar In Moldova, In aceeagi functie a fost nurait Cafer
(citeste Geafér") paga, valiul vilaietului Sirvan din Caucaz, iar
d fterdar (vistiernic", gef al finantelor) a fost numit In ambele vilaiete
non create Mehmed beg, sangeacbegul de Yenigehir In Anatolia2.
.Astfel urma 61 se puna capat In intentia imperiului situatiei
de voievodate autonome In aceste doll& fári romane. In timp ce se apropia
de Dundre, Ferhad paga a fost In.s4 destituit de sultan gi Inlocuit
tu rivalul s u de moarte, tot arntiutli el, Sinan pasa, care a lacercat
sa Indeplineascà operatia de ocupare a Tdrii RomOnesti.
In aceste momenta dramatice pentrir Mihai, a sosit in iulie la.
Bucuresti, ca urmare a unor schimburi diplomatice initiate de curInd
cu Polonias, un sol polonez trimis de cancelaral Si marele-hatman
leah, Jan Zamoyski, mai mutt spre a culege informatii despre turci
Cf. Ismail !Ural Danismend, Izahlt osmanit tarihi kronolojisi,
cilt 3, Istanbul, 1961, p. 495.
2d., ibid., III, 146.
a Vezi Ilia Corfus, Mihai Viteazul fi polonii. Cu documente inedite
fn anexe. Academia Romana, tudii gi cercetOri XXIX, Bucuresti,
1938, p. 18 gi urm.

si despre Mihai care infra timp se facuse cunoscut prin actiunile
sale anti-otomaneiar nu spre a-lajuta. Domnu/ coborise dincapitalti,
de la Tirgoviste, la Bucuresti in vederea intimpinarii ostilor turcesti,
aici II gaseste so/u/ Lubieniecki, care umb/ase si petrecuse citva
tixnp la Istanbul, unde invätase iimba turca, dupa cum raporteaza
el Insusi asupra intrevederii avute fara interpret sau martori cu
Until" T1rit Românesti: A voit sa stie de la mine daca poate sa-mi
vorbeasca in Iimba turca, la care eu i-am raspuns ca inteieg limba
tar* ?ma nu pot sit vorbesc turceste. Cazind de acord sa nu foiosim
interpret, a carat de la mine juramint de there i credinta".
Mihai vorbea asadar bine turceste, asa de bine tacit putea nu numai
sa sustinti o conversatie banala, dar si sa expuna direct, ca in romaneto,
durerile sale sulletesti i planurilo sale politico-militarel.
Acest interviu constind dupa toate regulile genului din o serie
de 1ntrebari urmate de raspunsuri, a fost acordat prin armare de
domnul roman solului polon in limba turca, fiindca nici Lubieniecki
nu cunostea romana, nici Mihai polona, dar nici latina, Cu care s-ar
fi putut desigur intretine cu preopinentul
Dialogul" Satre Mihai Viteazul si solul polon Lubieniecki a avut
/oc la 27 iulie 1595. A doua zi s-au despartit. Mihai a pleeat spre Giurgiu,
impotriva turcilor care tocmai trecusera Dunarea. Lubieniecki
redactat raportul sau asupra discuttlor avute Cu domnul roman
dupa 28 iulie, probabil imediat dap& aceasta data.
Acest raport, in copie si in latineste, a fost glisit si a fost dat in
vileag de Claudia Isopescu in lucrarea sa intitulata Akuni documenti
inediti della fine del Cinquecento. Seconda serie, tiparita in publicatia
Scolii Romano de la Roma: Diplomatarium I talicum. Doeumenti
raccolti negli archipi italiani, vol. 1, Roma, 1925, p. 396-399,
Acelista copie a fost gasita in: Archivio Vaticano, Fondo Borghese
S. III, 01. 91b, fol. 221-222. Ea poarta titlul, Incondica respectiva:
Dorninu3 I abienicezla Nuntius ad Palatinum Moiclauiae, gamed°
N. torga seria In 'scoria lui Mihai Viteazul, in revista Convorbiri
Literare", Bucure5ti, anal XXXVI, 1902, p. 237: [Mihai] rupea
ceva turce0e, grece0e poate, limbi apusene de algar di nu". Dupa
ce a fost publicat documental prezent, pe care 1-a folosit amplu In
noua sa lucrare Istoria lui Mihai Viteazul, Bueuresti, 1935, vol. I,
p. 192 si urm., afirmil categoric ea Mihii,til turceste.

ab eo excep tus 27 Julij anno damini 1595, et quid cum co contulerit,
significat. Incepe astf el: Cum accederem ad locum eum, ubi manet
ipso Palatinus, qui dicitur Btrkoresezie', uiros primarios tres suos
ipso Palatinus praemisit..." Aceasta versiune latina a interviului
luat de Lubieniecki a fost ceruta, dupa toate probabilitatile, de catre
nuntiul apostolic in Polonia, Germanico Malaspina (cu care Mihai
se va vedea Mainte de Walla de la $elimbilr), si oblinInd-o, a trimis-o
la Scaunul Papal, si anume cardinalului Cinzio Aldobrandini, care
conducea pe atunci departamentul relatiilor cu strainatatea si In
deosebi sectorul razboiului Ligii Mite" cu Imperiul Otoman,
Exista insa si o OM redactare a acestui act, care poate sa fie prima,
salsa In limba polona, si nu a fost Inca pub/icata. Din aceasta au fost
traduse In româneste si rezumate numai unele pasaje, de Hie Corfus,
In hicrarea sa Mihai Viteazul Fi polonii, p. 19-2/, undo se apune:
Ziarul soliei lui Lubieniecki, dupa care m-am condus In expunerea
de mai sus, cu data de 27.VII, 1595, In poloneste, in Mr. Bibliotecii
din Kérnik (Poznan) Nr. 289, pp. 111-116"s. Desi faptele expuse
In vemint polen si sirul lor traduse In romnneste Olt aceleasi
ca si In versiunea latind, totusi se vede usor ca textul celor doua versiuni
nu este identic. Deosebirile, de altf el, slut mici, f Ara nici o importanta
si in numai de expresie, Inca esentialul nu este atlas nicidecum.
Aceasta versiune polond a fost microfihnata dupa textul manuscri.
sului, si comunicata de Institutul Ossolinski din Varsovia. Se gaseste
acum In arhiva Institutului de Istorie Nicolae Iorga" al Academiei
R.S. Romania din Bucuresti. P.P. Panaitescu i-a flout o traducere
In romaneste, caro se pastreaza /a acelasi Institut. El Insemneaza
urmatoarde asupra raportului dintre versiunea prima polona si versiunea
final& In latine§te a scrierii lui Lubieniecki: Intre textul
polon si versiunea latina exista unele deosebiri, primul fiind mai
begat In amanuute, dar cel latin pare mai aproape de stilul direct al
¡ni Mihai Viteazul, aFa cum El cunoaFtem din alte intprejurari. Data
color doua text') diferd. In col polen avem 1 julio, In cel latin 27 iulie.
In textul polen trecerile destul de frecvente de /a persoana 1 la per-
' Probabil greseala de tipar, In loo de forma poloneza Bukoresczie".
s Corfus, ibid., constata ca versiunea latineasca este mai rOstrinsti,
fat& de versiunea 1)0100..

soma III oreeaz6 un fel de ccinfuzie. in textul latin confuzia rezulta
mai degraba din inversarea ordinei In rednrea spuselor lui Lubieniecki.
Informarea polonä apare ca o lamurire data boierilor ce 1-au primit,
si nu domnului". Din motivtle acestea, evidente, sprijinite si de altele
care in de amanunt, noi ne-am adresat versiunii latine am zice
definitive a interviului, si o traducem si o comentarn pe aceasta,
fiind oglinda fidela i concentrata a lui Mihai Viteazul.
filemoriul I trimls de Mfliai Titeazul la 17 lannario 1601 de la
'Plena, In latine§te, Implratului Rudolf al IT-lea. Primul Memorial,
pastrat In latineste, a fost descoperit In Arhiva Ministerului de Ilkboi
de la Viena si publicat mai Intfi de istoricul ungur contele Ioan
Kemény (Kernény Janos) cunoscut ca editor de documente i texte
vechi medievale, dar cunoscut i ca falsificator de documente, pentru
a ilustra teoriile sale, constant antiromanesti, asa tä un alt istoric
ungur, canonicul de la Oradea loan Karacsonyi, membru alAcademiei
Maghiare, a creat expresia Kemény-féle hamisitvany" (falsificat
tip-Kernény) 1n revista Cornisiei Istorice a Academiei de
tiine Maghiare: Magyar Toranelmi Tdr. Kiadja a Magyar Tudomdnyos
Akadémia történelmi bizottmdnya, Pesten, III, 1857,
p. 174-188. Kemény 1-a datat numai: anul 1601.
Alexandru Papiu-Ilarian 1-a reeditat, In latineste cu traducere
romäneasca alaturata, In Tesaur de Monumente Istorice pentruRomdnia,
atit din vechi tiparite eft fi din manuscriptercea mai mare parte
adunate, publicwe Cu prefaliuni f i note ilustrate, tom I, Bucuresti,
1862, p. 249-271, sub titlul Mernorialul Lai Mihai Vodd cdtra
Rudolf Ewa-rat, textul fiind la p. 254-271.
In prefatä, Papiu Ilarian crede ca-1 poate data mai exact. Dupa
ce afirma ca Mihai a intrat In Praga la 23 martie 16012, scrie: Memorialul
ce dete In minile Imparatului, este o adevarata icoanä...
Acest memorial nir are data. Dar nu incape lndoialä ca Mihai ca
aceastä ocasiune-I dete In inhale Imparatului, adeca cu finitul lunei
Martiu cInd veni la Praga"2,
1 In cele ce urmeaza Ii vom spune: lifemoriul I.
2 Tezaur, cit., p. 250, far& a cita vreun izvor. De fapt, Mihai a
ajuns- la Praga ca o luna mai devreme, la 22 februarie 1601; v. alai
jos. 8 Ibid., p. 251.

ins& datarea re-editorului este infirmata chiar de textul Memo-
Cdci daca, In al doilea pasaj, rugamintea luiMihai adresata
imparatului Rudolf al II-lea (al &Arid nume de altfel nu apare In
aceasta copie) pentru ca aceasta scrisoare prezentata cu
sd hinevoiasca... cu ochii sai preamilostivi s-o citeasea In intregime
s-o cumpaneasca"1, ar putea fi socotita ca se tefera la Memoriul
deja prezentat personal de Mihai, eventual, In minile Imparatului,
totusi oferta facuta de domnul roman ,pribeag, n ultimul pasaj, de
a-i prezenta monarhului mijloacele ì felul In care se pot remedia
relele expuse atunci clnd eu, daca voi fi primit la examinarea lor
Sacratisima Voastra Maiestate va desemna In acest scop pe sfetnicii
sai mai priceputi..."2, arata ciar ea acest Memoriu a fost trimis de
Mihai Impäratului inainte de a fi primit si de a se fi prezentat In
audienta, desigur pe mild era Inca de curind sosit la\ iena, i cá prin
aceasta scriere justificativa el solicita tocmai aceasta audienla.
c rcetare mai atenta, coroborata si de altt izvoare, i-a Ingaduit lui
klexandru Lapedatu sa-1 dateze la 17 ianuarie 1601, deci curind dupá
sosirea voievodului la Viena, la 12 ianuarie, unde a fost prhnit mai
Safi de arhiducele Matia3. Lapedatu 11 insereaza in intretime, tradus
romaneste, In lucrarea sa: Din de calere ale lut Althea Vodd
Viteazul, care completeaza ì toria Tarii Romanesti dupa data la care
se oprise Bdicescu In celebra sa carte asupra lui Mihai Viteazul
adica retrigerea dupa InfrIngerea de la Mirislau asezmd acest
Ibid., p. 254: Quam scripturam humillime parr ctam... dignetur...
misericordissimis suis oculis perlegere, et perpond,rare".
2 Ibid., p. 270: tum ego, si ad tractationem admi sus, fuero, et
potiores suos Consiliarios S.M. Va ad id designaverit..."
2 Mihai a ajuns la Viena in ziva de 12 ianuarie 1601, cu 16 trasuri,
f And gazduit la Cerbul de Aur" (zum Guldin Hirschen); el era
Insotit de arhiepiscopul Ungariei de Strigoniu, loan kutasy, si de
episcopul de Eger Agria, Stefan Szuhay, care fusese trimis la dom.
nul Tarii Romanesti la Tirgoviste ca comisar imperial, dupa prima
parasire a Transilvaniei de catre Sigismund Bathory; v. relatiunea
arhiducelui Matia, Hurmuzaki, Doc., XI/, 1124-25, si raportul lui
Rabuss, ibid., 1139 si IVI, 2,25, precum si Andrei Veress, Documente
privitoare la istoria Ardealului, Moldovei f i rarii- Romdnefti,
vol. VI, Bucuresti, 1933, p. 293.

Memoriu intr-un capitol separat, al IX-lea, intregind i impodobind
astfel, ca o piatra nestemata, celelalte capitolel.
Iorga a publicat din nou, la rindu-i, numai textul latinesc, dupa
ditia lui Papiu liarían, in cunoscuta colectie Hurmuzaki, Documente
privitoare la istoria romdnilor, vol. IV, supliment I, no. CXCV,
p. 230-237, apoi 1-a mai scos o data, numai in traducere romaneasca
Indreptata, intr-o editie mai accesibila: Scrisori de boieri, scrisori
de domni, editia III, Valenii-de-Munte, 1932, p. 233-249.
Acest Memoriu I, fiind un act politic, are in mod necesar o Punta
sobra, destul d. obintiva, aproape imperenala, si de aceea nu poate
fi considerat ca o lucrarc d creatie a Ind un caracter literar, motiv
pentru care nici nu a fost inclus in antologia de fata. Scriere politica
propriu-zisa, a fost gindit i realizat ca un document care sa scoata
In relief principal le faze ale activittitilor domnului TariiRomanesti,
devenit si al Transilvaniei si al Moldovei, pe care le-a desfasurat in
slujba cre5tinatatii si co ipso, pentru imparatul Austriei. Memoriul I
justifica mobilul acestora, reductibil la doi factori ideali: crestind-
Laten i imparatul, pentru ca In consecinta sa aibd dreptul sa ceara
iarasi ajutor de la acesta din urmi, In vederea intoarcerii pe arena
luptelor militare, dar 5i politice din cute trei taxi roman°. De aceea
latura personetla esto mai putin vi4ibila in Memorial I, iar pasiunea
vointa neinfrinta a c4ui infrint numai de crestinii coalizati impotriva
lui mai mult cleat impotriva otom- anilor dei erau antagonici
intre ei apar atenuate si vollate In prezentarea cu stiinta consumata
a faptelor. Numai arareori ribufneste temperamental ardent al cuceritorului
In pledoaria sa diplomatica bine chibzuitd, trimisd Imparatului
la Praga.
11emoriu1 II trimis de Ililtal Viteazul dupil, 16 februarie 1601 de
Is Viena, in itlt 'neto, marelni duce de Toscana Ferdinand° I de'
Medici, la Plorenta. Cu totul altfel se Infat,i,eaza al doilea Memoriu
In care Mihai vorbeste deschis, tuturora. Acesta a fost descoperit
de istoricul florentin Angelo Pernice, in Arhiva Statului din Florenta,
si a fost publicat pentru prima i singura data, pina acum in
textul lui impreuna cu alte documente aferente, ca anexa
la studiul sau intitulat Un episodio del valore toscano nelle guerre
N. B ticescu, Roindnii sub Mihai Void Viteazul, ed. nouti de
Alexandru Lapedatu, Bucuresti, 1908, p. 31.

di Valacchia alía fine del secolo XVI (Un eplzod al vitejiei toGcne
In reizboaiele din Tara Romdneascii la sfirgitia secoltatti al
XVI-lea)1.
Pernica tipdreste acest Memoriu II ea anexa a II-a la studiul
precedindu-1 de urmatorul regest: Relafie asupra intimpldrilor
din Tara Romäneascd de la 1593 la 1600, scrisd de voievodul Mihai
Viteazul (scritta dal voevoda Michele il Bravo), dupti infringerea
suferita de el in Transilvania din partea cdpitanului imperial George
Basta, si trimisd imparatului i probabil si altor principi crestini,
ea srt ceard ajutorul lor si al crestind.tafii"; i ti indicd cota: Archivio
de Stato, Firenze, Mediceo, filza 4469, carta 168 sgg., copia".
Acest regest nu e corect. E adevarat cá Relafia" a fost scristi
dupd infringerea suferità de el in Transilvania din partea cdpitanului
imperial George Basta", adica dupd nenorocitul
tnsa mult mai tirziu, anume dupd ce Mihai a fost infrint gi in Tara
Romdneascd, fijad pdrasit de boierii i comandanfii sái, i a trebuit
sá caute refugiu la Imparatul habsburgic, In caro avea nevinovafia
de a vedea izvorul dreptd4ilor"2. lag ea n-a fost triraisd, in aceastd
a doua redacfie, Impdratului, ci, in mod sigur, numai altor principi
erestini"3.
1 In revista Archivio Storico Italiano", seria VII, volumul
2, anul LXXXIII (1925), nr. 10, Floret*, 4925, p. 249-297. Memoriul
este pe p. 282-297. Studiul, eu anexele documentare, a fost
sces si sub forrad de brósurti extras, cu numerotafie paginará proprie,
de aceeasi editurd a revistei, Léo Olschki, Firenze.
2 Iorga, Scrisori de boieri etc., p. 233.
a Impdratul este menfionat. la persoana a treia, ca o persoand
absentd, ca una pe care o menfionezi, nu careia I te adresezi; ca si
Impdratul turcilor" este menfionat Impdratul Austriei" sau Impdratul
romanilor" (imperatore de' Romani).
Memoriul I confine in intitulatio termenul de impdrat si rage
deci k.u.k. iar Memoriul II are, in italienegte, intitulafia conceputd
astfel: Ill(ustrissi)mo et R(everendissi)mo Sig(no)re et Padrone
mio Col(endissi)mo", adica: Freavestite gi preacinstite Doamne

Memorial acesta aratä muncile i ostenelele" siivIrsite de Mihai
In slujba crestinätätii", deci nu numai pentru imparatui de la Praga.
Dat fiind cá aceast5 copie a Memoriului II se gäseste numai la Floret*,
si cunoscindu-se legaturile directe stabilite, In zilele de activitate
pozitivä per la Christianità", fare dommul Tärii Romlnesti i manila
duce de Toscana rezident /a Plorental, ca toate c florentinul Pernite
nu dat seama de evidenta identificàrii, mai tfrziu, dupd, ce
Memorial a fost flout cunoseut, Iorga care s-a ocupat de el prezentindu-1
Intr-o sedintl la Academie: O istorie a lui Mihai Viteazul
de el lnsufi"2 a avut tot dreptul al afirme ca era adresat marelui
duce de Toscana. Dar Iorga greseste atunci chid dA numeie adresantului.
Vorbind de studiul lui Pernice, arath el acesta a gäsit i publicat
Impreunl cu alte acte referitoare la concursul dat de nobilii toscani
trimisi de marele Duce Cosimo In ajutorul lui Mihai Viteazul, o luting
povestire a domnului invins In 1600 de ungurii ardeleni si Basta,
c5.tre principele italian, care-i cunoscuse nevoia i voise sl-I sprijina
In lupta-i de cruciat5., precum i catre oricare altii"3. Acceptind
verificare oerba magistri, cei care s-au ocupat de Memorial II au
ednsiderat cA Mihai l-a adresat i trimis intr-adevar lui Cosimo de'
si &Apia al meu Preatnalt", ceea ce-i corespundea, In imprejurlrile
istorice date, marelui duce de Toscana.
1 Pe lingl. materialele publicate de Pernice, v.. Dr. Andrei Veress,
Campania crestinilor in contra lui Sinan pa,sa din 1595, Bucuresti, 1925,
extras din Analele Academiei Romdne, Memoriile Sectiunii Istorice, seria
III, tom IV, memorial 4, p. 66-148, ande se aratl legAturile Plorentei
ca Sigismund Bdthory, care era all ja sotie din familia de'
Medici, si en Mihai ViteaZul. Marele duce de Florenta plltea anual
suma de 60.00 de coroane casieriei de fázbol imperiale pentru
räzboiul contra turcilor; v.J.W. Zinkeisen, Geschichte des osmanischart
&jokes in Europa, III, Theil, Gotha, 1855, p. 600.
2 Academia Rom-Jima, Memoriile Segiunii Istorice, seria III, tomul
V, memoriul 9, 33ucuresti, 1925, p. 1-6/339-345.
Ibid., p. 1/339.

Medici. Asa au facut Ioachirn Craciunl si Dan Simonescu2. Aceeasiidentificare
vi-o insuseste si tratatul Istoria Romeiniei3.
Lisa Cosimo I de' Medici a purtat numai titlul de duce (Duca)
al Toscanei, nu de mare duce", si a domnit de altfel futre anii 1537
si 1574, cind a murit. I-a urmat fiul sdu, Francesco I (1574-1587),
iar la moartea acestuia a urmat al doilea fin al lui Cosimo, anume
Ferdinando I, care a domnit intre anii 1587 si 1609 la Florenta. Acesta
era cardinal (1563-1587) si a abandonat purpura. Casatorindu-se
cu Cristina de Lorena, prin interventia reginei Caterina de' -Medici,
se apropie mai mult de Franta, ca sä scape de tutela Spaniei lui Filip
al II-lea, si 1i ia apoi titlul de mare duce" facind o politica mai
ampla, europeana. Asa a ajuns sa fie amestecat in ,räzboaiele cu
turcii4 i sä-1 sprijine pe cel mai activ dintre antiotomani, pe Mihai
Viteazul, la curtea caruia, ca i la a lui Sigismund Báthory de la
Alba Julia, lucrau emisarii Florentei, fratii Simone si Fabio Genga,.
care-si trimiteau rapoartele lor asupra celor trei tari romane sdcretaruini
marelui ducat, lui Belisario Vinta, asa cum Cosimo Capponi
raporta de la Alba Iulia direct marelui duce Ferdinando I de' Medici2...
Dupa aparitia Memoriului II, 1-am tracias noi din italieneste in
romineste, in intregime, dupä editia lui Pernice, i 1-am publicat,
fard semnätura, in Biblioteca For oralei a Asociatiunii" din Sibiu,
anul XVI, nr. 137, Sibiu, mai 1926, insotindu-1 de o ,,precuvintare"
si de citeva note explicative sub text. Problema adresantului nu am
atins-o i nici pe aceea a prioritatii Memoriului I fatal de Meknoriul
II, si incheiam astfel: Credem ca nu e nepotrivit sá räspindim tradu-
Cronicarul Szamosközy i insemniírile lui privitoare la romdni
(1566-1608), Club 1928 (Biblioteca IaStitutului de Istorie Nationala
al Universitatii din Cluj, nr. 2), p. 34 si urm.
2 Cronica lui Baltasar Walther despre Mihai. Viteazul in raport
cu cronicile interne con temporane, in Studii i materiale de istorie
medie", vol. III, 1959, Bucuresti, Editura Academiei, p. 11, 36, 59.
VOL II, Bucuresti, 1962, p. 1025.
4 Cf. A.V. Reumont, Geschichte Toscana's seit dem Ende des florentinischenen
Freistaates, vol. I, Gotha, p. 236.
5 Cf. Antonio Panella, Ferdinando I de' Medici, granduca di
Toscana, In Enciclopedia Italiana Treccani, vol: V, Milano, 1932,
p. 16, cu bibliografia aferpnta. Corespondenta lui Capponi
Alba Iulia v. la Veress, Documente, V. p. 1, 16, 22. Tot in aceasta
publicatie, vol. IV, V, VI, scrisorile fratilor Simone si Fabio Genga.

cerea acestui Memoriu, traducere credincioasgi dupd italienegte,care
fiindca e o talmacire imediata in aceastil Emba, dupgi dictatul /ul
Mihai, precum arata dl. Iorga lasa sa se stravada dnd raInia
credinta, clnd resemnarea inteleapta a voievodului destarat gi despoiat
de averi ì familie" (peg. 6).
In ceea ce privegte actul din arhivele de la Florenta, Pernice nu
gi-a pus problema seriei cronologice, In raport cu Memoriul I. Iorga
Mg, In O istorie a lui Mihai..., p. 2/340, socotegte cd memoriul de
/a Florenta este Mernoriul I i de aceea zice ca Mihai face istoria
hags' a vietii sale, precedInd cronologic memoriul, de mult tiparit
tradus In Tezaurul" lui Papiu Ilarian". Aceastä determinare a
lost de asemenea acceptata de plano. Astfel, Craciun, op. cit., p. 26,
ia In discutie actul de la Florenta ...care precede cronologic cunoscutul
mernoriu inaintat de voievodul roman Imparatului Rudolf al II-lea
la Praga"; de asemenea Dan Simonescu, op. cit., p. 10: primul
memoriu a fost compus de Milrai Viteazul In romanegte i tradus
limba italiana. Descoperit in arhiva marelui duce Cosimo...",
p. 11, unde opineaza ca al doilea memoriu" (de fapt cel de la 17 ianuarie
1601,) e mai puf in important pentru stabilirea raporturilor
dintre diferitele izvoare istorice contemporane, in special croniea
lui Baltasar Walther.
Lisa, In afard de faptul cA Mihai, dupa ce a ajuns la Viena, trebula
In mod firesc sa-,i scrie primul raport de-a dreptul catre acela pentru
caro a luptat i suferit i la sprijinul caruia apela, deci catre Imparatul
Rudolf al II-lea, chiar gi numai pentru a respecta coercitiile protocolului
Curtii, gasim chiar in Memoriul ptistrat in italienwe dovada
peremptorie cd acesta urmeazii in ordine cronologicd dupii acela prezentat
imp dratului, in latinefte. Anume, atunci chid ajunge cu firul povestirii
la expeditia contra turcilor facuta la sud de Dungire de Care credinciosul
sari general Baba Novae, Mihai nu se poate refine de a nu-I
pomeni indurerat cu o traza ca de parastas: acela pe care ardelenii
1-au fript zilele trecute". Dupa cum am vazut mai sus, Memoriul I
a fost scris i trimis de la Viena la Praga, la 17 ianuarie 1601. La
acea data Baba Novae era In yield... El a fost fript arrosto din textul
italian insemnind fripturd" la data de 5 februarie 1601, In piafa
mare a Clujului, la stinga catedralei silntului Mihail, asa cum arata
socotelile oragului Cluj publicate de Stefan Metes, Domni f i boieri
din rdrile Romdne in crap' Cluj, Cluj, 1935, p. 22, confirmate de

informatia provenind tot de la Cluj si publicatdde Jerga, In Ifurmuzaki,
Documente, vol. XII. p. 1 153, si reluatd de Veress, Documente,
vol. VI, p. 325-326: eben diesen Tag (den 5-ten Febrer, in pasajul
anterior) umb 10 Uhr hat man den Baba Novak, des Michel Weida
filrnembsten Soldaten sambt seinen Priester an 2 Spiess lebendig
gebunden und uf dem Platz gebraten".
Asadar, numai dupd 5 februarie 1601 a putut sd fie scris, in forma
sa definitivd., acest Memoriu In italieneste. Este evident cd Mihai,
dupà co a raportat i apelat la impdrat, a voit sd-i informeze si pe alti
principi din Europa in primul rind pe =role duce de Toscana,
Ferdinando de' Medici, participant activ la rdzboiul antiotoman
despre faptele sale, despre pozitia i nevoile sale, intr-o formd
diferitä de Memoriul I, §i a conceput in consecintd Memoriul II.
Fraza subordonatd de mai sus, cu arderea lui Baba Novae, a fost intercalatd,
ca o stire proaspät sosità la Viena, in textul Memoriului care
la data sosirii ei era incheiat spre a fi expediat. Avind in vedere cti
un curier (poate cd in cazul nostru era chiar acela care a adus, printre
altele, si aceastd stire despre noua executie barbard comisä de Sigismund
Bathory2 impreund cu Stefan Csaky, cancelarul sdu) Ricca
drumul de la Cluj la Bratislava (Prespurg") in 7 zile de la 8 la
15 februarie3 iar de la Bratislava la Viena a trebuit sd mai facd o
zi, este foarte plauzibil cd. Mihai a prima dureroasa stire despre stirsitul
camaradului sdu de arme la 16 februarie 1601, la Viena, si a intercalat-o
imediat in textul gata italienesc, pe care in acelcasi zile l-a
si trimis apoi la Florenta. Cdci la 23 februarie Mihai a sosit la Praga,
Cf. Ioachim Cräciun, Baba Novgc, generalul lui Mihaiu Viteazul.
Publicatie tiparitä cu ocazia sfintirii troitei luj Baba Novae la
Cluj. Extras din Gazeta Ilustratei", Cluj, 1936, nr. 5-6, p. 12-13.
2 In august 1594, dupd cum se stie, Sigismund Bathory a executat
tot in piata Cluju/ui (in foro Claudiopolitano; v. Veress, Documente,
vol. IV, p. 130 i urm.) pe opozantii sdi, partida filoturcd,
In frunte cu värul sdu, Baltazar Bdthory. Cu Baba Novac lucrurile
gateau cu totul altfel ; el a fost fdcut prizonier impreund cu George
Basta, care insá a fost eliberat. E usor de imaginat ce soartà ar fi avut
Mihai Viteazul, dacd ajungea in miinile lui Sigismund Bathory.
3 Veress, Documente, vol. VI, p. 312.
17

pentru intilnirea cu imparatul Rudolf'. Forma definitiva', di ultima
mano", a Illemorialui II a fost incheiatä 'Mire 16 f i 20 februarie 1601,
ciat fiind ca de la Viena la Praga era cale de trei zile, in acele vremuri.
De Memoriul II slut legate si alte probleme.
in urma aparitiei textului itallenesc si a traducerii sale romanesti,
I. Craciun, care a studiat si a publicat In traducere romaneasca
partile privitoare la români din cronica (Insemnarile") contemporatrului
tefan Szamosközy, a comparat acest Memoriu II cu pärtile
respective ale cronicarului maghiar,- si stabilind concordantele si
unele identitati intre cele doua lucrari, a ridicat problema paternitatii
Membriului II. Craclun aratä c Szamosk6zy a utilizat pentru
expunerile sale pinä la anul 1598 referintele despre Mihai Viteazul
asa ettm i le-a "transmis Petru Grigorovici zis Armeanul (Örmény,
fiindca era de fapt armean, originar din Liov) agent al donmului
Románesti pe 'MO principele Transilvaniei, Sigismund Báthory,
si conchide astfel: Cum la Armeanul tirile sint insemnate
aproape intotdeauna pin& la cele mai mid amanunte, iar in Memoriu"
aceleasi stiri sint expuse uneori ceva mai perifrastic f a fi lip.
site de preciziuni se pare ca memoriul lui Mihai e rezumat dupa
materialul Armeanului"2. Rezultatul acestor cercetdri este ca Petru
Armeanul a utilizat cronica interna a logofatului Teodosie Rudeanu,
care nu a snpravietuit pinä lr zilele noastre, insa a fost utilizata
de Baltasar Walther, care U numeste pe acesta aprig ca izvor al sail..
Cronica lui Teodosie se oprise la evenimentele anului 1597. Armeanul
a continuat ins istorisirea sa, ducind-o pina in toamna anului 1598,
anume pinä la asediul Orazii de catre turci3. In consecinta, Cr4ciun
1 Veress, ibid., p. 328: scrisoarea ambasadorului Venefiei, cavaliere
Retro Duodo, care dogele Marin Grimani, clatata Praga 26
februarie 1601: Arrivb il Valacco qua alli 23 incontrato da alcune
carozze din Sua Maesta".
2 Craciun, op. cit., p. 34.
Cf. Danismend, op. cit., III, 189-191: Satire' Mehmed pasa,
cu oastea turceasck, a ajuns pe cimpia Ordzii la 27 septembrie 1598,
la 2 octombrie a inceput asediul cetátii, infructuos de anfel, care a
fost ridicat la 3 4oiembrie acelasi an, iar in ziva urruatoare ostile
turcesti au plecat de sub zidurile Orazii.

stabilegte identitatea titre materialul istoric dat lui Szamoskäzy
de atre Petru Armeanul i Memoriul II, insä numai partial, pentru
mai mult de jumätate din Memoriul voievodului de la Inceput
gi IAA la asediul Oräzii Mari din 1598". Cräciun stabileste aceastä
identitate socotitä peremptorie pe baza afirmatiei lui SzamoskOzy
ca a primit informatii de la Armeanul, i apoi dupä confruntarea
acestor informatii cu datele Memoriului IL Totusi, nu este probabil
ca Memoriul II sti fi fost scris, chiar sub forma dictatului direct din
partea lui Mihai (v. mai jos), de cdtre Armeanul. Pentru aceasta tre.
buie sä se admitä ca, la Viena, Mihai se afla Impreunä cu. ArmeanuI
gi In termeni buni cu el. insä acesta dupä ce fusese In slujba lui Mihai
a manevrat asa ca sex' fie prins in cursul luptei de la Mirislaul, lar dupd
tweet, pe elnd Mihai lupta contra dusmanilor säi En Tara Romdneasca,
Armeanul la Brasov actiona dusmdneste impotriva
Cf. Veress, Documente ,VI, 193: und als sich Ormeni Peter
zue weit herfir gelassen, von den unsern gefangen worden, wellichen
Er Basta zu vervvahren Befelch geben".
2 Vezi A.A. Muresianu, Analistul maghiar ardelean 45'tefan Sza.
mosközy .,si Mihai Viteazul, Brasov, 1932, extras din revista Tara
kirsei", nr. 2 si 3 din 1932, unde, f Actnd recenzia cArtii lui Cräciun,
redä un pasaj din Josephus Trausch, Chronicon Fuchslo-Lupino-Oltardinum,
Coronae, 1847, vol. I, p. 170, In care se citeste atitudinea
acestui lefegiu armean färä patrie, trädätor fatä de Mihai, cind acesta
e InfrInt. Intr-adevär, brasoveanua Matcus Fuchs, prezent la sosirea
la Brasov a domnului Nicolae Pätrascu si a doamnei Bianca, deQi
familia lui Mihai, detinuti doutt zile çi apoi maltratati, serie (v. textul
i In Qaellen zur Geschiehte der Stadt Brassò, V. Band, Brass6,
1909, p. 297-298): Quod yore nulla reverentia et observantia fuerunt
recepti, tam filius, quam mater, in causa fuit. Petrus Armenius,
qui aliquando Michaeli fuerat a secretis consiliis; tuno coepit nostris
revelare truculentissimum consilium et institutum tyranni (Mihai
Viteazul)", care ar fi intentionat sä-i omoare pe Primates urbis"
din Brasäv, si a fost tutors de la acest plan de Insusi Armeanul. Ciocnirile
fare Mihai i Armean.sInt mentionate i Intr-un raport _de la
29 iulie 1604, Hurmuzaki, Documente, IV, 386: ea Armeanul edt.
liche aufstasz mit Ime Wallachen gehabt".

Ulterior, problema a fost-reluatä de Dan Simonescu, care reuqe0e
sä demonstreze cä sursa contuna a lui Baltasar Walther (pc care 11
reediteaz5. in ace1a0 timp, insotindu-1 de o noud traducere romAneascA)
.5/ a lui Petru Grigorovici Armeanul (cu succedaneele Szamosközy,
apoi Wolfgang Bethlen i Nicolae Istvanffy), dar i a Memoriului
II al lui Mihai Viteazul a fost in mod cert cronica logofaralui Tcodosie
Rudeanzt, in textztl oficial aprobat de domnitor En anal 1591,
Fire0e, Memoriul II, ca i Memoriul I, n-au fost scrise de mina
ins:10 a domnului, care totui este un memorialist, fiiadcti ambole
lucrAri istorice stilt opera lui. Concluzia ponderatd a /ui Cräciun este
aceasta: De altf el, memoriul intreg a putut fi scris de Armeanul sub
ochii domnului Mihai, dupti pärerea curentä, nu cunotea limbile
apusene... i deci n-a putut serie el, direct care 10 dicta in anumite
locuri unele intimplAri"2. Lisa in urma celor cunoscute in legAturd
cu Armeanul, acesta nu mai putea face parte din suita domnuitii
rom6.n, chiar dacá in acea vreme este reperabil in Austria5. Credem
cti era exclus ca Mihai sil fi colaborat cu el la redactarea acestor
memorii. Fapteie cuprinse §i in cronica logoftitutui Teoclosie Rudeanu
lo-a strecurat in Memoriul I/ insu0 Mihai care desigur avea la
indemin5 un exemplar al acestei cronici interne, pentru cAlätoria
intreprinsl /a Cartea ImpAratului4 lar detaiiile considerate mai
inainte post-Teodosie", de la Armeanul lui Szamosközy, putean fi
foarte bine relatate §i dictate tot de Mihai, care 10 cuno§tea In mod
natural biografia i putea face uz de ea duptl bunul su p/ac. De a/tfel,
cum a arätat Dan Zamfirescu5 0 cum se vede chiar din textul
publicat in acest volum, ele f igurau In Enstisi cronica of iciala tinutti la
zi" ping In sept. 1600. i cronica i memoriul so termin5 cam la ace-
Op. cit., p. 40. V. indeosebi pag. 37, unde slut juxtapuse un
numär de 9 pasaje din B. Walther (deci Teodosie Rudeanu) j Memorilul
II, in care se giísesc citeva expresii identice sau aproape identice
(nr. 1, 2, 3, 5 0 8), restu/ fiind expuneri ce se ocupA de ace/ea0 fapte,
in aceea0 ordine cronologicA.
2 Op. cit., p. 35, nota 6.
3 Cf. Mureianu, i.e., i Veress, Documente, VI. 339,
4 C:f. Veress, Documente, VI, 304.
Istoria lui Mihai Viteazza din Letopisqul Tara Rornanefti, in
Studii Fi cercetari de literatura romana svelte, Bucure0i, 1967.

eas,41 datd. Hotaritor, In acest sens, este si faptul ca Memoriul II con.
Sine, spre sfirsit, detalii post-Armean, pe care Intr-adevdr numai
domnul T.rii Romanesti le furnizeazd, asa cum au stabilit cercetatorii
amintiti, nu si Armeanul.
In felul acesta, Meinoriul II este opera personal a lui Mihai
Viteazul. Nu este o compilatie facuta de Armeanul sau de alicineva.
Cronica iríternd folosita era tot numai o og,linda a faptelor si personalitii
ale domaului, si fiind ea aprobata de Mihai
(Walther: approbatum contextum), asta Inseamnd cd era si opera sa.
Iorga proclamd Memoriul II ca fiind Insusi dictatul luí Mihai"1,
si invoca urmatoarele dovezi din textul italienesc: sultanul este numit
Imparatul turcilor", cum li ziceau romanii3; episodul emirului
cdruia i s-ar putea zice vladica (vescovo)"3; expresia sá nu mai
rdmina piatra pe piatra", care ar fi o expresie tipic româneascd,
deci din gura celui ce dicta povestea faptelor sale4; Rusciucului
zice Rusi"-, Rusi din bulgarescul Ruse, nu din turcescul Ruseiuc;
istorie a lui Mihai Viteazul de el insu,si, p. 3/341.
2 Imperatore dei Turchí" ; 'rasa este numit concomitent i il
Sultano".
$ fwà aceasta comparatie pe care nu credem cd Afihai, care a
trait In Turcia, cunostea limba i terminologia i valoarea demnitarilor
turci, sa o fi putut face se gaseste si la Walther, care-1 asemuieste
pe emirul turc cu un arhiepiscop (archiepiscopus; v. mai
jos nota noastra la acest cuvint) i s,e gäsea asadar sí in cronica logofatului
Teodosie Rudeanu, de uncle a lost reluata In Memoriul
Cf. Dan Simonescu, op. cit., p. 37, punctul 1.
Men-1014d II e precis asupra acestui punct: Sultanul i-a trimis
lui Mihai poruncti (deci, un ferman", sau simplu emir", emr",
poruncd, ordin; de a/tfel i persanul fermi-in are exact acelasi sen.s,
din verbul fermriden, a porunci, a ordona"), pe eare domnul Tarii
Romänesti o cuprinde In textul memoriului cu cuvintele sultanului,
cdci o avea desigur sub ochi: Mihaile Voda, ai sästii cá Sti poruncesc...
sa nimiceasca acea provincie, asa Strait sa nu mai ramind piaträ pe
piatrd". Aceasta expresie e adevarat cA existd In romäneste, Insa ea
exista aidoma i In turceste -;- ta s tas iistiine kalmasin i Mihai
aci reproduce cuvintele poruncii turcesti a sultanului, care continea
aceasta expresie turceasca. Expresia nu exista nici la Walther, nici

foloseste apelativul romänesc Micldu ital. Micleus) pentru
precum si cuvintul Moldovani"a. Aceste exemple nu constituie Ina
dovezi irefutabile pentru teza dictatului. Este indiscutabild, totusi,
fraza invocatä de Iorga: deci el (Hasan pasa, fiul lui Sokollu Mehmed
pasa) se plecä cu pace fatä de mine, trimitindu-mi oamenii sdi
pentru pace"3. Aceasta este o frazd pur româneascd, inexistentä la
Walther si Szamosközy, si in plus: spusd la persoana intii, de Mihai,
In scrierea sa.
In afarä de aceste citeva elemente 'formate, dintre care unele nu
slut concludente pentru paternitatea Memoriului ir, se impune insä
faptul cd la primele cadente de confesiuni pin& la ultima frazd,
aceastd scriere este conceputd ca o oratio recta de cdtre autor,
iar cel ce o citeste se izbeste, pe parcurs, de fote pe care numai cel
ce le dicta celui ce le scria era in mdsurä sd le cunoascä si sä le redea
cu timbrul propriu numai pentru cel ce le-a trdit. Relevilm aici citeva:
In cazul ciocnirii cu turcii care-1 aduceau pe Bogdan, ca sà1-1 inlocuiascd
pe domnitor: apropiindu-má de ei, cit ce ne zdrirä imi aruncai
asupra 1or oastea si Incepui lupta, si astfel cu mila Proniei Ceresti
i-am invins si am rämas biruitor". Acest elan contbativ, sub semnul
Celui de sus, nu-1 putea avea scribul, ci numai cel ce-si apara tronul
tara. Promptitudinea executärii actiunilor, care 1-a earacterizat
pe Mihai, caracterizeazä si textul Memoriului II; rnaijos, el dicteazä,
in legdturd cu sosirea noului om al turcilor, Stefan Surdul: eu, indatä
ce auzii aceasta, fdrd a mai astepta, trimisei pe un boier al meu,
numit Banul Mihalcea, cu o bunä parte db oamenii mei..." Dupd
ce a capturat, la Cälugáreni, steagul verde al profetului Mohammed,
Il trimite impAratului Rudolf a/ II-lea, dar in memoriu face remarca:
nu stiu dacd ardelenii 1-au Idsat sti treacd", care are prospetimea ce
poate fi iscath numai de un gind ce a trecut instantaneu prin mintea
combatantului, amdnunt care nu exista In nici unit/ din izvoarele
la Szamosközy, si de aceea constituie inca' o dovadd peremptorie
Memorial II a foot redactat direct dupli dictatul Lai Mihai.
Textul italienesc, corupt: Vihes Micleug. MicIdus" este o forml
româneascd, e adevarat, dar e din maghiarul Mikl6s".
2 In loe de italienescul obipuit Moldavi", ca si Moldavia".
8 Ital.: allora si piegb con pace verso di me, inviandomi i suoi
uomini per la pace".

corelative. Tot numai domnul Tärii Romänesti putea sä se exprime
asa: fiindeä nu eram sigur nici la Tfrgoviste, mä reträsei sub munti,
la hotarele Çrii trzele, iar Sinan veni dupii mine la Tfrgoviste"; Armeanul,
sau alt purtätor de condei n-ar fi asternut pe hirtie nicidecum
asemenea frazä. Exact ea In cazul frazei relevate de Iorga, pentru
romanitatea expresiei: se Need cu pace fayi de mine, trimitindu-mi
oamenii säi". Mai departe, deptinind autobiografia sprijinitä,
färä. fndoialä, si pe cronica internä' ce o avea prezentä Mihai aminteste
cà scrisorile hanuIui tätarilor au f_ost väzute la el de coruisarii
apoi le-a trimls impäratului, i iaräsi remarcä: nu stiu
dacä au ajuns cumva la Märia Sa, copiile ion Insä oricum le am la
din acestea se va putea vedea cu cltUi sinceritate mi-am dat
silinta sdinchei o Invoiall asa de insemnatä". Incä o data tine Mihai
sà aminteascä acelasi lucru: Basta tali trimise pe Sebastian Tököli
pe Micläus Vitéz... care imi aduserä siecrisori de juräminte, pe care
le am fncei astai la mine". E de neconceput ca un scrib, oricit ar fi el
de identificat cu stäpfnul sat', a se exprime astfel nzout proprio.
Dupä cum iardsi apar exclusive, ca un copy-right, cuvintele spuse
In consecintd serse, despre asediul Nicopolului, condus de kihai
In persoana' : si pe chid se bittea cetatea, incept seí-mi lipseascrz pulberea,
fiinddi nu-mi adusesem tlestulä, i de aceea incetai de-a o mai
bate si plecai cu toti ai mei spre Vidin".
LaNidin, Mihai îi aminteste i dicteazä.: si eu, In aceastä luptä,
primii de la un turc o sulitä. In piept (hebbi da un turco una lanciata
nel petto), pe care o smulsei si o rupsei cu minile mete". Un asemenea
caz, exPerimentat pe ,pielea proprie, numai cel ce l-a pätimit poate
redea ,cu eX.actitate2.
Faptul acesta e confirmat prin raportul ambasadorului venetian
Pietro Duodo atre dogele (Marin Grimani), datat Praga, 29 ¡anuario
1601 (Veress, Documento, VI, 304): A Vienna il Valacco nell'audienza
avuta dal Serenissimo Matthias ha presentato a Sua Altezza molte
scritture contro li Transilvani, volendo per questo verso giustificare
le sue operationi, et mi viene detto, che siano anco stato mandate
a Sua Maeste.
2 In Cronica Buzeqtilor, dnpä cum este cunoscut, se relateazä In
mod diferit acest caz, fncepfnd: sä alese unu/ den turci cu sulita si
o Imponcisä. asupra pintecului lui Mihai-vodä si o Infipse In pinte-

Este tot In stil raspicat, curajos gi patetic pasajul, primul, In care
expune stradanii/e gi suferinrele desfägurate de el In slujba cregtinatarii:
Acum oricine va putea cunoagte cîtä pagubd. am facut dugma.
nului i clt. stujba cregtinatarii, trifling/rid atita rasa., IncepInd de
la hotarde Ardealului Ora uncle se varsa DunOrea In Marea cea Mares,
ostenindu-ma zi i noapte fd.ra sa fi avut pace sau odihna, nici In vrdme
de lama, nici de yard., necrurind nici cheltuialä, niel altele, nici primejdie
de once fel". Si, In legaturä cu aceastä situarle, cuvintele urm'Atoare
rIgnite psihologic din sufletul aceluiagi atlet dIrz al cregtinatdril,
mai priceput In minuirea sabiei cleat In sforäriile intrigilor politice,
tot numai dictate an putut Ti transmise posteritarii, nu excogitate
de alta persoana, oricine ar fi fost ea: Intr-aceea cardinalul2 trimise
pe Gagpar Kornis la George Basta, nu gtiu In ce chip gi ce sa facd
gtiu nici cel purin ce uneltira Intre ei, dar gtiu di Basta n-a venit
in ziva prevazuta gi nu-gi rinu fägaduiala ; ci despre aceasta cred
va da seama In Tara lui Dumnezeu, fiindca m-a pArasit fara a ma
sprijini In aceastd Intreprindere, In primejdie de-a mil pierde pe mine
familia mea".
Ultima frazd a Mernoriului II, In acelagi stil, este o implorare
personala tot imo pectore: Astfel rog toata cregtinatatea sa-mi stea
Intr-ajutor, cad am pierdut tot, gi rari i bogd.rii gi sorie i copilagi
gi In sfIrgit tot ce am avut pe /une". Insd este mai mult declt atit,
este strigatul logicii faptelor gi al vierii ardente a unui erou pur,
sans peur ni reproche. Elementul uman respira din fiecare cuvint al
acestei Incheieri, ca de anfel din Intreaga sa donfesiune. Iar ci't este
umanitatea lui Mihai de autentica poate sil priceapa chiar i jalma
ce...". Cronica nesocotegte timpul, caci Mihai nu putea sil stea cu sulira
turcului Iznp/Intata In pIntecele" sale nu In piept", cum declard
Mihai s'a se uite Imprejur i sä agtepte pfna ce Preda gi Stroe
Buzescu grabira gi taiara capu/ turculifi". Paptul ramlne dad obiectiv,
dar trebuie s'a fie preferata versiunea personaiA povestita. de
Mihai Insugi.
'Forma veche italieneased Mare Maggiore", identica cu forma
slava medievala, a fost ulterior acoperita cu forma turceasca Marea
Neagra" Kara Deniz.
2 Andrei BAthory, principe al Transilvaniei, 29 martie 28
octombrie 1599.

cea mai impietritd, atunci chid afld cd domnul celor trei tdri romdnegti,
unite sub sceptrul su i ingemanate in sigiliu/ triplu al Om,
dupd ce le-a pierdut gi se gdsea In pribegie, a plins dupä ai sài ca un
copil", /a vestea ce s-a primit la Praga cd sotia gi copilul lui Mihai
voievod au fost /nap prizonieri" in Transilvania, de cdtre Sigismund
Bathory, revenit a patra card, care 1-a arestat gi pe Baste.
Etica infuzatd de Mihai in memoriul säu respird din fiecare pagind.
Pe lingd confundarea sa in ideologia cregtind in mod autentic,
nu numai ca un rdspuns la ideologia politico-religioasti a turcilor
musulmani, care de asemenea mergeau la lupta gi se Itisau ucigi cu
numele Iui Allah pe buze, lar pe cregtini Ii coasiderau, la rindul lor,
ea pdgini"2 gi pe lingd umanitatea sa genuind, etica lui Mihai
se concretizeazd gi prin mesajul ce ni 1-a /twat in legaturd cu ideea
ruginii". E verba de ruginea unui combatant de a fi invins, mereu
accentuatd in acest memoriu. Este expresia cavalerismului care vrea
numai izbinzi, dominant In evul mediu atit in Occident cit gi in
Orient, aga cum este ea condensattt in termenii: chevalier, Ritter,
knight, gi in echivalentii lor islamici: fursan min al-earabs, sipa,M4.
La Cdlugdreni, Mihai dicteazd: fAcui o mare pagubd turciior, spro
ruginea (vergogna) lui Binan paga... i dupd ce Binan a indurat o aga
batjocurd (scorno) de la noi..."5. Dupd expeditia la sud de Duntire,
românii Intorcindu-se apoi cu acea izbinda in Tara Romaneascd,
1 Vezi avizul din Transilvania primit la Viena la 17 februarie
1601 (Veress, Documente, VI, 318): darunter auch des Michel Weyda
Weib und Kind gefangen genommen... Darauf solle der Michael
Weyda, wellicher diese vorhin besorgt, und allezeit prophezeit,
umb die seinigen wie ein Kind geweint haben".
2 Gdvur, pronuntat ghiaviir", este o deformare in gura poporului
turc a cuvintului arab Oft?. (din radicalul verbal kafara, a fi infidel,
a nu crede in dreapta credintd"), necredincios, infidel", dar e un
atribut care se aplicd i musulmanilor ce se abat de la dogmele isla
mului.
Terminus technicus: arab. medieval, cavaler arab (cavaler
dintre arabi").
4 Termenul persan pentru cavaler"; a trecut la turci gi pe urmil
la rorani: spahiu.
5 Pernice, op. cit., p. 40.

indurind Hasan pap aceasta rusine de la Baba Novae"; hanul Crimeii,
Gazi Ghirai_al II-lea, la apropierea lui Mihai se intoarse indärapt
cu mare rusine". Dupa victoria categorica de la Selimbar, ocupind
Transilvania, domnul fsi da seama ca dusmanii pindeau din
toate partile, asa ca m-am temut de ceva rau In paguba_Märlei Sale
si spre a mea rusine". Iar dupa Infringerea categorica de la Mirislau,
Invinsul pune sa se scrie: Acuma oricine poate vedea prin ce tradare
m-au rusinat i l-au pägubit pe Maria Sa impäratul si pe toata crestinatatea"
; iar oastea lui, sosita ulterior din Moldova, voia ca sä m-apuc
cu ei impreuna sa ma razbun de rusinea ce mi s-a facut, fiind gata a
muri fiecare pentru mine".
In aceasta lumina si perspectiva, asadar, Memoriul II are un bogat
adeseori inedit cuprinsfaptic, asa cum se confirma prin notele explicative
care urmeaza. El este o mina nepretuita pentru istoria celor
opt ani de maximá intensitate militará, politica, si nu In ultimul
loe culturala i sociala, pe care i-a incrustat in istoria neamului nostra
vestitul donut intreit, Mihai Viteazul.
Lisa' Memoriul infratit ping la Ingemänare cu interviul dat
lui Lubieniecki i stilistic i psihologic, dictat de domnul celor trei
tari romanesti, este o expresie vibranta i antrenanta a unui suflet
exceptional, a unei vointe si caracter f dish' egal printre soväitorii
si stationarii contemporani in mijlocul carora trebuia sa tralasca.
Calitatea stilului atit de personal, al lui Mihai, In care rasuna
formele populare, dar mai ales suvoiul faptelor sale, reflectate
publicistica vremii ping departe, fac din aceastá lucrare i literaa
in acelasi timp una din cele rnai directe si mai proaspete
creatii spirituale ramase din trecutul nostru zbuciumat.
A. D.
I Leitmotivul rusinei se gaseste i In Cronica Buzestilor": Atuncea
Sinan-pasa, vazind ca nu-i sporeste, Inturnatu-s-au cu
Reel cu end hvala venea Sinan-pap la acel rdzboi, mai cu multa
rusine sá intoarse".

Domnul Lubieniecki, sol la palatinuli- Tärii
Romfine§ti2 aratä, cum a test primit de acesta
la 27 iulie in anul Domnului 1595 §i ce a
discutat cti el.
Cind am ajuns la locul acela unde locueste
palatinul, care se zice Bucuresti, palatinul a trimis intru
intimpinarea mea trei boieri de-ai lui, ca sa mí Insoteasca
In acel tirg-, i acestia salutindu-ma in drum in-au intrebat
de sanatatea regelui nostru3si a hatrnanilor. Ara fost dus
de acestia la conacul vecin cu Curtea palatinului, uncle la"-
,sIndu-ma in han, un alt vornic4 al lui trimis de el m-a salutat
In numele lui si de asemenea a aflat de la mine ea' rege,le
nostru se bucura de sanatate perfecta, iar hatmanii Milt
_gata de a porni la oaste.
In sfixsit am fost condus la Insusi palatinul, pe care 1-am
salutat In nurnele serenisimului rege al nostru si al comandanOlor
In räzboi, crindu-i cärtile ce i-au fost trimise, pe
care le-a citit chiar In public.
Intrebat fiind despre alianta in razboi, dacä serenisimul
rega i ordinele Värii au incheiat-o eu impäratul crestinilor5
cu a1i principi crestini, i-am raspuns cá n-a fost facutd.
10 000 dintre ostasii nostri &tau de paza in Podolia la hotarul
tarii, in afara de trupele- auxiliare-, pe care le furnizcaz6
senatorii tarii i capitanii ca imiatorire a lor de hatmani.
Iar aeesti ostasi sint asezati in diferite locuri. Daca se vede
ea aceste trepe nil pot s'cl opreasca navala dusmanilor, nobilimea
Intregii tali este datoare sá plece la razboi"; acestia alcatuiesc
oastea de gloata, phial la citeva sute de mii. Insa
atea .sculare nu se intimpla cleat la marea nevoie a republicii,
deoarece acea sculare aduce raultä paguba tarii
mosiei. Cazacul Lohoda6 a fost primit in gratia regelni,
-dupä ce si-a dat credinta invoindu-se sà i se supund si sa
indeplineasca ceca te i se va porunci. Acesta are mai mult
de 10 000 de osteni, carora li s-a fixat stanita Ia Odsanita7.
Dupa aceekl-am rugat sa-mi Impartaseasca daca are ceva
sigur despre tatari sau turci, i la aceasta el a zis:

Despre tátari vreau eu sä aflu de la tine, fiindcti nu -am
nimio sigur de la iscoadele mele. C6 turcii s-au adunat unii
la Rusciuc, iar alii gut la Silistra, mi-au dat de veste iscoadele
mele din diferite locuri. Conduaitorul trupelor turcesti
este Ferhad pase, adicil al acelora care slut la Rusciuc.
Märimea ostirii turcesti nu se poate afla nici de la cercetasi,
nici de la prizonieri. Unii spun ca numärul ostasilor
ar fi de 120.000, altii de 160.000. Tunuri de rilzboi au 160.
Buciltarul pasei prins asa a povestit.
Palatinul Tärii Românesti a confirmat ea si el a ajuns
la aceastä presupunere.
Acel Ferhad pasa a fost destituit din slujba, curuja i-a
urmat un oarecare Bas Hasan, basdefterdarul9 sultanului
turcilorl°, pinä la sosirea lui Sinan pasan la oaste, a dirui
sosire este asteptatä pe curind, care cind va veni, va trece
ostirea de cealaltd parte a Dunärii. Au podurile gata la Rusciuc
si la Silistra.
Am venit apoi seara la palatin. A voit sä stie de la mine
dud poate sä-mi vorbeasca in limba turca, la care eu i-am
räspuns ca inteleg limba turcä-, insä nu pot BA vorbesc turcesteu.
Cazind de acord sä. nu folosim interpret, a cerut de
la mine jurämint de täcere i credintit. Eu am fäcut semn
din cap pe sabia curbä, insä el cerindu-1 pe Evanghelie,
m-am Invoit. Convins la urmä de respectarea din partea mea
a credintei date de tilcere, fdra jurAmint, a acceptat-o de la
mine.
Totodatä a vorbit despre stefan Räzvan, palatinul Cäci
el este cälcätorul meu de credintä, supusul meu, nu -täran,
ci grädinar, a cilrui mamá este supusa mea, si mi-a furat
6000 de galbeni unguresti pe and 11 trimisesem la Constantinopol,
iar acuma spune ca el nu este fratele meu, solilor
mei la serenisimul rege al Poloniei si la hatmani, care au
fost trimisi acolo pentru treburile tärii Poloniei, dar i-a
oprit i i-a lmpiedecat sà treaca."
A mai fost intrebat despre cei 12 boieri ai säi, care fuseserd
triraisi de el la palatinul Transilvaniei13, care au silvirqit
nu ceca ce aveau In instructiile lor, ci ceea ce era In inte-

esul lor, obtinind anumite privilegii pentru ei, ì aliindu-1
pe el cu Aron1-4 s-au supus impdratului crestinilor:
De care unire eu slut strAin, dacA nu cumva mti vor convinge
eä regele Poloniei este unit cu impAratul çi cu principii
crestinilor, ca aa' poarte cu puteri inchegate räzboiul
impotriva turcilor ci cä ei vor sä continue acest räzboi.
Altceva s-a facut. Aron a fost despoiat de domnia sa, Irnpotriva
credintei date, si este detinut ca prizonier de care
sperjurul sàu hatman15, toate bunurile sale.
Ba eu mti tem acum sti nu fie tiliat de tot. In supusii mei
nu mä in.cred, deoarece m-au inselat atunci chid au inftiptuit
la palatinul Transilvaniei nu ceca ce aveau ea Insgreinare
din partea mea. Nu am nici o incredere in unguri, din
care slut In jurul mea 7000, ha m'a" tern mai mult de ei decit
inainte vreme de turcii care actionau sub stäpinirea, mea.
Eram mai sigur sub turci de- cum slut sub crestini acUm.
Ctici imi ftigaduise Impäratul crestinilor si pa/atinul Tiansilvaniei
trupe auxiliare Impotriva tureilor, ptistrindu-mä
pe mine e1 pe fiul meu in aceasta domnie a mea ereditarä
pentru vecie. imptiratul nu mi-a dat nici un ajutor. Palatinul
Transilvaniei a trimis numai 3000 de unguri, etirara le
pines° leafa de case luni, zälogindu-mi toatil averea si yinend
bucatä cu bucatà toate odoarele sotiei mele. Am ajuns
la o a§a de mare säräeie, incit eu nu mai crut nici obiectele.
minästirilor, ciel acelea toate, care erau inchinate lui Dumnezeu,
slut vindute rind pe rind. Nu am nici un ajutor si
nici nu nddäjdulese palatinul Transilvaniei nu e In
stare sá ducti aceastil povar5, are el destul de lucru eU turcul,
ea ei mine. i fare impdrat si principii crestini nu este
niei o intelegere.
Conditiile acelea care fuseser5 propuse pentru acea aliantä,
a§a cum mi-au fost mie InfAisate, le povestii, dintre care
pe unele le-am aprobat ca fiind juste, iar pe altele le-am
respins ca fiind nedemne, si am zis cá noi, crestinii, nu
voim srt ne legtim laolalt5., ci vom fi legati de pdgini".
A mai zis cá turcul se nàpustest6 cu toatà puterea si taria
lui in pärtile noastre, asa a Inteles de la iscoadele sale, de
la prizonieri i fugan, si au trimis numai eitiva osteni din.

gardá impreunä cu Hasan paa la Gy6r16 si la alte c.etät1
smulse de la unguri si au botärit ca sä treanii Dunärea sä.
ocupe Tara Româneascd si Moldova si sä punä. pasi in oraele
principale si pe urmà sä. alace Transilvania. CAci din
aceste douä provincii, Moldova si Muntenia, le curgeau
turcilor haraciuri mari, care acuma nu li se mai dau. i cum
turcii insisi ar fi sä: stápineasc6 aceste provineii, mai usor
li se va deschide tätarilor drumul ca sä näväleasca si
pustiascá tärile crestinilor. Apoi:
DacA acest pirjol s-ar ráspindi peste Dunäre in patria
mea si de ad ì in tara Moldovei, nimio bun nu trebuie sä
näcläjduiascà i sä astepte serenisimul rege al Poloniei. Mai
bine sà se sfätuiascä regele cu ai säl i hatmanii sAi impreunä:
cu oastea sa sä-i astepte pe turci nu la Tyras, adica
Nistru, ci la Dunäre, i sä-i opreascg impiedice sä
treacä Dunärea.
Am ma,i afIat de la iscoadele mele cá. turcii de la Rusciuc
tree inot Dunärea çi dat fiind cà podul nu atinge celalalt
Arm al Dunärii, se intorc iaräsi ca sà pregAteasc6 pe fluviu
cele trebuincioase. CAci pentru refacerea lui nu le lipseste
lor nimio. Impotriva cärora eu plec mine ca lmpiedic,
Cu ajutorul lui Dumnezeu, sä treaca DunArea.
Tot ce fac, fac din dragoste pentru crestinátate, ca sä nu
se verse singele crestinilor. Din partea turcilor eu nu eram
hártuit cu nedreptäti, ba mi s-a rägtiduit cà eu i fiul sau
mostenitorul meu vom fi pästrati in domnia mea pe vecie.
Acum slut gata sä-mi várs singele, cáci plec la bataie cu
turcii, care sint mai presus de puterile mele.
Dacä Aron, fratele meu, cu care ne-am potrivit sA ne dä'm
ajutor unul altuia impotriva turcilor, ar domni IncA i astäzi
In Moldova nu mi-ar lipsi nädejdea de a impiedica trecerea
turcilor peste Dunäre in pärtile noastre, mai ales da,c6 din
spate nu vom fi amenintati de tätari.- Insä lucrurile nu stau
asa, acolo nu este un pa,latin moldovean, ci de neam Ogg,nesc,
färà nici o credintä17, care m-a inselat in slujba
fatä de mine si apoi l-a rästurnat pe Aron, pe domnul säu,
din domnie, f4 i acum porunceste nntldovenilor In locul lui.

Nu este nimenea, care sä-mi dea o mina de ajutor, nici
loe. nu este uncle sä-mi plec capul. Daa ar trebui s5.' fug la
regele Poloniei, sfätuieste-ma, te rog din inimä si pe con-
Toate acestea eu le ascund, nu t le-as destäinui, dar
dacä el qr voi à mä' primeasa sub ocrotirea sa, Impreunä
cu sotia domnia mea ereditarg, slut dispus sä'-i preste
credint4 i supunere, iar haraciul pe care obisnuiam 86-1
dau pläti regelui i republicii Páloniei. Cä'ci
pricina pentru care mä Inchin regelui este cä nu trag nädejde
nici de la Impärat, nici de la palatinul Transilvaniei:
cu anevoie pot ,acestia sä-mi dea ajutor, chid e sigur a pe
ei lnsii turcii nu-i sines° de loc. Fusese stabilit Intre mine
si Aron ca sä plecAra la oaste Impotriva dusmanului de obste,
turcul, sub semnele regelui, bash Aron de cä'tre sluga sa, iar
eu de atre boierii supusii mei am fost inselat i amägit.
De aceea tu, Lubieniecki, spune-mi dacä' pot sä' priniesc ajutor
de acolo?"
La acestea,Tholul Lubieniecki a zis:
,Nu am fost insärcinat cu aceasta, ca sa se hotärascà
ceva cu tine In aceastä privintä prin mine. tiu totusi ca
regele meu este un om crestin, care pe un om ce se adäposteste
la el si-i cere sprijin nu Incape nici o Indoialà cd-Yprimeste
sub ocrotirea sa, cum deci sà nu te primeascà pe tine
In gratia sa, Cu atIt mai virtos cà tu declari acum invoirea
ta i zelul inimii tale cu atita stäruintä. Aceastà hotärire a
inimii tale o voi aräta hatmanilor nostri, de a cäror bunävoint4
nu ai de ,ce sä. te Indoiesti".
Cu multumire sufleteasa le-a primit acestea palatinul
Tä.rii Românesti, care totadatä mi-a povestit cä' doranul
Taranowskiis i-a fägäduit prietenia sa, i m-a rugat ca sä
mä. duc Impreunä cu domnul Tarano-wski la domnii hatmani
i sä. le expun lor Intreaga sa cauzà, ca astfel prin ei
sä fie recomandat regelui sà i se dea ajutor. Palatinul a mai
adaus la acestea:
Deci sä.' be duci çi regelui i hatmanilor din parte-mi darurile
mele de multumire precum i expresia Invoirii mele
din toatä mima. insä mi-e fria ca nu cumva noi doi sä'
primejduim cauza lor. Ca sa ocolim primejdia, nuli dan

old o carte, nici &titre serenisirnul rege, niel cAtre hatrnani.
Cu toate acestea, ceea ce-ti ineredintez, ascultä Cu grijä,
ea astfel BA te sprijinesc in indeplinirea functiilor tale.
As vrea sA-1 am ea tatA pe marele hatmani2 si pe hatmanul
ostilor de cimpie20 ea pe fra.tele meu, ca in felul acesta,
la interventia lor, sà fiu primit sub ocrotire si p.a. de &Are
serenisimul rege si de dare ordinele Lrii, i BA-mi recapAt
siguranta eft mai repede, dacil este vreo nädejde de ajutor
ocrotire In viitor. A vrea t35. am 10 000 de polonezi ea BA
lmpiedie ea turcii sà treaeg DunArea pe malul nostru, care
BA se adauge ostilor mele. Dacà ar veni acest numAr de ostasi
polenezi, turcii s-ar teme sá iasii in fata noastrA, socotind
cA se gAseste o oaste mare a polonezilor la Dundre.
Acest mAnunchi de ostasi s6-1 am inainte de trei luni.
Sà aiba grijà hatmanii ea tatarii sá nu se adune deodatA
intr-un loe, cAci daca s-ar aduna laolaltA, este cu neputintA
pentru crestini BA sustinä nävala lor. CAci ei sint pregAtiti
iuti de minA, in timp ce crestinii nu sint nici atunci eind
i-au invadat dusmanii i, pe ciad o mare parte a lor este
dusä In robie, ei delibereazA despre modul de apArare.
Pe sotia mea si pe fiul meu i-am trimis la Tirgoviste la
poalele muntilor Transilvaniei21 cu o parte din lucrurile
mole, fiind un loe mai sigur, iar cealaltà parte am ingropat-o
in mingstiri. Dar dacä a ti cA regele i ordinele
tArii m-ar primi sub ocrotirea lor, le-as preda lor pe solia
fiul cu bunurile mele".
A doua zi dupA acest dialog al nostru, dat In sfirsit
eärti in public care hatmani si apoi Cu ingAduint4 am
plecat de la el, In timp ce si in public cerea ajutor de la noi
ea sA fie Impiedicatä intrarea tktarilor in pärtile Moldovei
si ale TArii RomAnesti.
In aceeasi zi, palatinul impreunA Cu ostasii sai lefegii
muntenii cu tot aparatul lor rAzboinic au plecat spre Rusciuc22,
unde se allá urdia pAginA, asezat lagArul la
Giurgiu in fata Rusciucului, departe la douà mile de Dundre,
hotArit fiind ca cu ajutorul lui Dumnezeu sA Impiedice
trecerea tureilor In pArtile noastre.

(Pe dos:) Vorbirea avutA de domnul Lubieniecki, sol la
palatinul TArii Române§ti, cu insusi domnul palatin.
NOTE
Palatinus" In latina medievala are sensul de principe,
nInd de palatut unui rege sau imparat. In române§te ti c,orespund
apelativul Domn". Mai jos, Lubieniecki, reproducind cuvintele
lui Mihai Viteazul, Ii zice §i lui Sigismund Báthory palatinul
Transilvaniei".
2 Lat. ad Palatinum Moldaviae". Moldavia", Moldova, la polonezi
insemna de obicei Tara Româneascrt. Vezi mai jos, lat.: occupare
Moldauiam et Vaiachiam" sa ocupe Tara Româneasca §i
Moldova"; prouintijs Valachia et Multania" provincii, Mo/dova
§i Muntenia" etc. Aceasta, dup'ä cum se §tie, fiindca pentru ei- Moldova
era §i fusese, fire§te, lnainte de-a se constitui ca stat independent
lulndu-si denumirea dupä numele rlului Moldova o lard
romeineasca, Woioska ziemi§". Ei il numeau pe voievodul moldovean
Woiewoda Woloski (v. de ex. Corfus, op. cit., pag. 289), iar pe ce!
din Tara Romäneascrt Mihai voievodul muntean", Micha! Multanski
Woitwoda (ibid., pag. 291). Pentru polonezi Woloszyn era moldovean",
iar Moldawi erau muntenii", adica cei din Tara Romäneascrt,
§i unii §i altii.fiind tot români.
Polonezii, dupa ce au ajuns sà auda §i sa cunoasca termenul moldovenesc
de Muntenia, muntean", aplicat romänilor,din Tara Romäneasca,
le-au zis acestora §i Multan, dar printr-o confuzie derivatti
din asonanta, le-au zis §i Maldowan, ambele desemnindu-i pe aceia§i
români din Tara Romäneasca. !ma. Mihai Ii zice, Ora romitne§ti
vecine Moldova: in patriam meam, deinde in terram Moldaviae",
§i Lubieniecki inregistreaza de astä data aceasta forma: Tara
Moldovei.
3 Rege al Poloniei era Sigismund. al 111-lea Vasa (1587-1631),
fiu al regelui Suediei loan Vasa §i al Caterinei Jagello.
4 Acest alius eius Mareschalcus" a Jost probabil vornicul Chimr,
mentionat in al doilea loe, dupa vornicul Mitrea, la semnarea trata-
33

tului de la Alba Iutia din 20 mai 1595. lar In ceea ce priveste termenul
si protocolul primirii ambasadorului Poloniei este elocventA explicatia
unui document poionez (Isopescu, ibid., pag. 419), care spune
ca mpldovenii 11 numesc pe Ieremia, maresalul Curtii, vornic.(Valachi
Hieremiam Mareschalcum Curiae illis Dwornik nuncupatum).
Imparatul crestinilor" este Rudolf al II-lea de Habsburg,
ImpAratul Austriei - al Romanilor" 11572-1608; mort In 1611).
6 Hatmanul cazacilor, Lobodd roman de origine con-ducea,
la data documentului, cAzacimea, sprijinindu-se mai ales pe eel bogati.
In ianuarie, anul urrnAtor 1596, a fost rAsturnat i tnlocuit cu hatmanul
Nalevaiko, care se sprijinea mai ales pe clasa saracA a
cazacilor.
Text: quibus stativae ad Olsaniciam assignata". Olsanita
(polon. Olszanica) este o localitate pe dreapta Niprului, la sud de
Kiev, Intro Cerkas1 i Kaniev.
8Ferhad pap, arraut de .neam, era sadrazam i serdar-i ekrem,
mare-vizir gi comandant suprem al ostilor turcesti, si a ocupat aceastà
functie acum a doua oard, Intre 16 februarie si 7 iulie 1595, clnd a
fost dektituit (la 9 octombrie a fost executat) i Inlocuit Cu Sinan
pap; deci a fost mare-vizir 4 luni si 19 zile (Vezi Isthail Hami Danismend,
I zahlt osmanli tarihi kronoiojisi, cilt 3, Istanbul, 1961, pag. 495).
Text: Ias Hassan Thesaurarius generalis". Bas Hasan efendi
fost basdefterdar, adicá seful finantelor Irnperiului Otoman
(ministru de Finante") de la 4 martie la 6 august 1595; deci 5 .1uni
Vi 3 zile. A murit la Cairo, ca guvernator vali al Egiptului,
Ou titlul de pasa. (V. Danismend, op. cit., pag. 571).
110,,,Caesar Turcarum" era acum Mehmed al III-lea (27 ianuarie
1595 21 decembrie 1603).
n Sinan pasa, zis Koca (citeste eogee: marele, bAtrIn-u1). Sinan
pasa a fost sadrazam *i serdar-i ekrem a patra %tiara', de asta data,
intre 7 iulie si 19 noiembrie 1595, chid a fost destituit, In urma insuccesului
expeditiei impotriva Tarii Romanesti; deci 4 luni gi 13 zile.
(V. Danismend, op. cit., pag. 495). Ultima datA a fost mare-vizir,
a cincea oarA, Intre 1 decembrie 1595 si 3 aprilie 1596, data la care a
murit; deci Inca 4 luni si 2 zile.
22 Late: si me potuisset sermone Turcico al/oqui, cui me Unguam
Turcicam intelligere, loqui uer6 Turci re nescire respondi."
34

13 Lat.: Questus est etiam de duodecim uiris primariis suis,
qui ab eo mittebantur ad Palatinum Transyluaniae." Mai jos revine
asupra acestei probleme arzatoare ; lat.: et ego a meis subditis uiris
primarijs sum fraudatus et deceptus". Numele acelora care au serrmat
la Alba fulia, la 20 mai 1595, tratatu/ de supunere fa. de Sigismund
Bathory este dat In Hurmuzaki, Documente, pag. 210, dupa
Wolfgangus Bethlen, Historia de rebus transilvanicis, ed. II, Vindobonae,
1783, tom. III,. lib. VIII. pag. 552: venerabilis Jafreneja
Archi-Episcopo in Tergovista, Luca Episcopo de Buzeu, Theophilo Episcopo
de Remnyk, item generosis Nitre Vérnic, Krizár Vornic, Démetrio
Logoffet, Dano Viztér, Teodosio Viztér, Radul Klutzer, Radul Poste!.
nik, Borchia Logoffet, Vintila Klutzer, Ztomile Postelnic et Preda
Logof fete". Pe acesti 14 semnatari, intre care 3 erau fete bisericesti,
Theodor Holban (Boerii lui Mihai Viteazul, In: Aritiva, organza
istorieo-filologice din Iafi, anul XXXV, 1928, peg. 207) 1,1. iden-
Mica astfel: Eftimie, mitropolitul din Tirgoviste, Luca, episcopul
Buzaului, Theofil, episcopul RImnicului, Mitrea vornic, Cristea
vornic, Dumitru logofat, Dan vistier, Teodosie vistier, Radul
Clucer, RaduI postelnic, Borcea Jogofat, Vintila clucer, Stamate
postelnic si Preda logofat. Numele lui Cristea II Indreapta In
Chisar, P.P. Panaitescu (Mihai Viteazul, Bucuresti, 1936, pag. 73)..
Teodosie vistierui este Teodosie Rudeanu, mai ttrziu logofat, cel ce
a seris cronica of iciala a lui Mihai Viteazul; lar Radul crucerul este
Radu Buzescn. Mihai ii mentioneaza lui Lubieniecki 12 boieri. Daca
din cei 14 semnatari Ii scadem pe cei 3 demnitari ai bisericii, rämln
numai 11 boieri o nepotrivire care de altfel nu modifica optica
domnului roman, care s-a Vazut tnselat i arnagit",de toti apostolii
sai,
Mihai era, In fata lui Lubieniecki, Inca sub impresia produsa asupra
lui de tratatul de la Alba Iulia, 20 inai 1595, care trebuie hated
les nu numai ca o conventie interstatala, ci mai ales ca un document
fundamental de politica interna" (tratatul Istoria Ronza'niei, II,
pg. 960), care tindea spre formarea pnui stet centralizat boieresc
In daina principiului monarhic.
11 Mihai, /a 27 iu/ie 1595, II mentio,neaza in troj rinduri pe Aron,
festal voievod al Moldovei, exprimindu-si regretul pentru lipsa Jul
din frontul antiotoman. El nu al laso Inca si îritul acestuia.

In august 1594, domnul Moldovei Incheiase ca emisarii impdratului
Rudoif al II-/ea o inte/egere deplind de alianfd ofensivd Impo.
triva Imperiului Otoman (v. tratatu/ lstoria Rontdniei, /I, 956).
Aliindu-se apoi si cu Mihai (v. ì Memoriul II), intr-o confederatie"
asa cum au numit-o unele izvoare straine Aron a ridicat steagul
rave/tei contra suzeranitgii otomane concomitent cu romanii din
Tara Romaneascd, la 13 noiembrie 1594, si a masacrat la Iasi,
ca /a Bucuresti pe turcii din garnizoanti si pe alti oameni de afaceri
din imperiu co se aflau acolo (v. Istoria Romdniei, ibid., 958).
In ianuarie 1595, paralel ca actiunea din Tara Romdneascd, moidovenii
lui Aren yea ocupd. Chilia i Ismailut, Cetatea Alba si Tighina
din mfiniie turcilor, fixind iardsi hotarul Moldovei pe unja Dundrii.
Actiunea antiotornand a lui Aron zis Tiranul" nu este indeajuns
de studiatd, majoritatea cercettitorilor fiind fascinati de figuraunicd
a lui Mihai. In izvoarele turcesti se aratd insd (Danismend, op, cit.,
III, 138) cd, in arma rdscoalei de la /asi, loctiitorul marcial vizirat
(sadaret kaymakamt) din acea vreme, fostul i viitorul mare-vizir
Ferhad pasa, 1-a trimis, ca doi ceausi, pe un principe moiclovean,
necunoscut altfel (Bogdan beyzadesi dinmekie maruf bir the oglan
=-- un fiu de domn tinar cunoscut ca numele de fiu/ beiului Moidovei",
dupti o cronica turceasca), ca sd-1 instaleze In locul lui Aron col
rovoitat; Ina, au fost alungati de /a frontiera. Atunci, a lost trimis ca
forte importante fostul beglerbeg de Mara s (in Anatolia orienta/A,
la nord de Irak), Mustafa pasa, care insa a lost atacat de Aren vodd
prin surprindere si a fost ucis, iar trupele turcesti risipite.
Insa Aren vodd a cazut jertfd comp/otuiui tosut de Sigismund
13áthery ca hatmanul Moldovei, devenit apoi domn, stefan Rdzvan.
In Mcmoriul 1, adresat imparatului Rudolf al II-lea, Mihai aratd
mobilul: pe voievodul Aron I-au stins In mod crud si perfid prin
venin (crudPliter et perfide venono), numai de aceea, fiindcd voia sd
fie supus Maiestatii Voastre Sacratisime si nu lui Sigismund" (v.
textul /atinesc, cu traducerea romaneasca, /a Papiu Ilarian, Tezaur,
op, cit., pag. 254). La 12 mai 1595, Sigismund Báthory Ii seria de la
Alba Julia lui Gianbattista Gulp, la Roma cd pe Aron, care conspira
ca turcii impatriva lui, 1-a facut prizonier si 1-a adus aci eu sofia
copiii" (A. Veress, Documente privitoare la istoria Ardealului, MoldoPei
si Tdrii-Romdnefti, vol. IV, 1593-1595, Bucuresti, 1932,
pag. 219: fattolo far prigione et condurlo qua con la moglie e figli-

non"). La 27 inIie 1595, Mihal, vorbind cu Lubieniecki, nu cunogtea
sfirOtul lui Aron voda; el 11 dentina pe sperjurul sau hatman",
eare-1 tine arestat, i f§i exprima apoi temerea ca Aren sa nu fie WO
de tot". Ceea ce s-a §i infaptuit, lug prin otrava, la 21 mai 1595
deci foarte curInd (v. Hurmuzaki, Documente, XII, 38) tot de catre
Sigismund, se spune ca prin cancelarul sau, de origine roman, Btefan
36sika, nu la Alba Tuna, ci In apropiere, la Vintul de Jos, unde a
lost tinut inchis In castelul sinistru, In care a fost ucis i cardinalul
Martinuzzi cu vreo citeva decenii mai lnainte. De la Vint a fost dus
§i Inmormintat la Alba Iulia, in biserica zidita. de Mihai Viteazul
in capitala de atunci a Ardealului, InmormIntarea aceasta facindu-se
probabil dupa ce aliatul lui, Mihai voda, a intrat triumfator In BMgrad",
dupa victoria de la elimbar. In Memoriul II, Mihai Infiereaza
in fata principilor cre§tinattitii sacrilegiul de rara salbaticie comis la
Alba Iulia, de catre oamenii lui George Basta cu nobilimea maghiara
a Transilvaniei, care, pe IInga alte sàlbàticii, dupa ce Mihai a, fost
Mains la Mirislau: Inca §i In biserica mea pe care o cladisern mai
tnainte, au intrat §i au dezgropat oasele lui Aron Voda, care de atita
timp era Inmormintat, i ale altor boieri de-ai mei, *i le-au azvirlit
afara.; asa neomenie nu au feicut nici pdginii (tale inhumanith non fu
usata dalli Pagani)". (V. Iorga, Istoria Romdnilor, V. 351).
3,0 V. §i nota 17. Aprigul §i dezamagitul Mihai nu-1 iarta pe*tefan
Razvan palatinul" lkiloldovei (text lat.: Questus est de Stephano
Risuoino, Palatino, quod id est meus fidefragus, meus subditus..."),
sperjurul hatMan" al lui A-ron Voda, aresiat de Sigismund Bathory
la data interviului. Detaliile furnizate de Mihai lui Lubieniecki
asupra nou/ui voievod al M,oldovei, Btefan Razvan (23_ mai
14 decembriá 1595) nu slut cunoscute din alte surse i nu sint reflectate
niel In piesa istoricului B.P. Hasdeu, Ràzvan si Vidra, Insa
nu exista motiv 54 ne Indoim de ele. Se §tie, pe de alta parte, ca. noul
domn al Moldovei a participat efectiv la campania impotriva lui
Binan pa§a intrat in Tara Romaneasca, spre sfir§itul verii 1595, a/aturindu-se
suzeranului sau, Sigismund Báthory (v. §i Cronica Buzestilor,
p. 92) cu care Incheiase un tratat aseman'ator cu acela
Incheiat ca Mihai, la 3 iunie 1595 (cf. tilatatul Istoria Romdniei, vol. II,
pag. 963). Temerile lui Mihai expuse lui Lubieniecld nu s-au realizat

dealt In privinta lui Aren Voda. ; cf. N. Iorga, Istoria Rometnidor,
vol. V, Vitejii, Bucuresti, 1937, pag. 304 si urm.
16 Lat.: Cum Assanbassa .ad Araboniam et alias arces Ungaris
ereptae". Acesta este Tiryaki Hasan Pasa, beglerbeg de Szigetvár,
celebru prin actele sale de temeritate si de vitejie personalä. Se afla,
impreunä cu beglerbegul de Timisoara Mihali9li ( = cel din Mihalig,
un oräsel in Anatolia, aproape de Brusa) Ahmed pasa, sub comanda
serdarului Mehmed pasa fiul lui Sinan pasa (Sinanpasazade), In luna
iulie-august 1595, In expeditia contra austriecilor care erau sub
comanda printului Mansfeld; luptau pe atunci la Györ (Jaurinum,
Giavarino, Arrabonia, Raab, turceste Yanik), pe urnati pierdurä
Esztergomul (Strigonium, turc. Usturgon), la 2 septembrie (cf. Danismend,
op. cit., III, pag. 148).
17 Lat.: huic non Palatino Valachico, Cygano genere nulla lides
est". Meticulosul istoric al lui Mihai, Ion Slrbu (Istoria lui Mihai Yodel
Viteazul, domnul 7'6rii Romdnesti, vol. I, Bucuresti, 1904, pag. 275)
citeazä In aceastä privintä. pe M. Weiss (Liber Annalium, in Fundgruben,
III, 145): und war gewiss nationis aegyptiacae (tigäneasca)",
si conchide alte dovezi despre asta nu avem". De altfel, contemporanul
Baltasar Walther, care a trait la Curten lUi Mihai si utilizeazä
si Cronica lui Teodosie Rudeanu logof4tul aratä cä. la Tirgoviste,
impotriva lui Sinan pasa, venise Sigismund Bathory: a planitie
versus Bukeresten, Stephanum Rezuuan Agam gente Singanum (vt
vulgo Zigeuni denominantur) railitem quidem fortissimum, at in
Dominum quondam suum Aaronem perfidum... collocat". Istoriografia
vremit II aratä, de altfel, tigan dupä tatà si. moldovean dupä
mamä (v. Bälcescu, Romdnii supt Mihai Voievod-Viteazu ,ed. cit.
p. 74).
18 Andrei Taranowski era -unul dintre diplomatii poloni, care Mom
legätura intre Polonia si domnii romäni, in vremea aceea ; v. Iorga,
Istoria lui Mihai Viteazul, I, 80, 84 si 89, si Corfus,.. op, cit., p. 9
si urm. El fusese trimis mai Inainte in diferite solii la Istanbul, uncle
se cunoscuse cu Mihai Viteazul, pinä a nu ajunge acesta domn al Tärii
Romanesti; cf. Veress, Documente, cit., V. 81, raportul lui Erich
Lassota de Steblau catre impdratul Rudolf al II-lea, datat Tirgovista,
31 iulie 1597: Ich hab zu meiner Ankunft einen alten polnischen
vom Adel, Andreas Taranowski genannt, so des Ftirsten
gueter Bekannter noch von Constantinopol her allhier gefunden,
den hat man fiir einen Polnischen Gesandten gehalten; ist aber nicht
88

vom Z5nig hieher iescIlickt worden, scrndern wie er ftirgeben, wegen
tler alten Kundschaft den Ftirstcrn zu besuchen", ca. 0.-1 descoase, In
numele.cancelarului Zamoyski. El este numit si de catre Baltasar
Walther foarte bun prieten al palatinului (Palatino amicissimus)",
care spune cä. Taranowski i-a procurat, In anul 1597, un exemplar
din Cronica scrisä de Logofátul" (Teodosie Rudeanu), pe care a tradus-o
si a avut-o ca bazil pentru cartea sa (cf. Papiu Ilarian, Tezaur,
I, 4).
MAIO de Cälugäreni, Taranowski, care era paharnic de Hanel,
n-a fost la Mihai. El ceruse regelui sAu pasaport pentru Tara Romäneascá,
la Mihai, dar n-a prima si a fost trimis altul in locul lui (v.
Corfus, op. cit., pag. 14). Lubieniecki era nepotul lui Taranowski
(ibid., pag. 19) si, dupà cum se vede, Mihai conta pe interventia lui
la regale polon In favoarea sa.
1° Lat.: Supremum ducem belli uelim hahere pro patre". Jan
Zamoyski (1542-1605), cancelarul (din 1578) si matele hatman (din
1580) adicA prim-ministru" (kanczlerz) si comandant suprem
(wielki hetman Koronni) al Poloniei in vrémea hii Mihai Viteazul.
Politica lui filoturceascä urmärea instituirea dominatiei polone asupra
celor trei t4riromâne: in august 1595 1-a instalat pe Ieremia Movilä
In Moldova, In martie 1599 pe cardinalul Andrei Báthory in Transilvania,
iar In septembrie 1600 a condus personal expeditia contra lui
Mihai Viteazul In Tara Româneascä, instalIndu-1 aci pe Simion
Movilä.
22 Lat.: ...et copiarum campestrium Ducem pro fratre". Acest
hatrnan de cImpie" era Stanislaw 261kiewski, care ávea titluriie si
functiile de castelan de Liov si hatman de chnpie"; cf. Corfus,.
op. cit., pag. 293, 310: Castellan Lw6wski, hetman Polny", sau si
numai Pan Lw6wski", domnul de Liov"-. Hetman polny" corespunde
nemtescului Feldmarschall.
21 Lat.: in Targouiscurn in submontana Transylvaniae".
22 Lat.: cum militibus suis stipendiatis et multanicis cura onini
apparatu bellico uersus Ruscicum", si la Dziurdzieroum".

O ISTORIE A LUI MIHAI VITEAZIThk
DE EL
Preavestite i preacinstite Doamne .si Stapin
al meu binevoitor.
Avind eu dorinta fierbinte sí aduc la cunostinta Voasträ
intr-un fel oarecare muncile si ostenelele indurate de mine
cit am fost in Tara Romlineascil i aiurea, fiind indemnat
de o rivna launtricasa fac fapte caro sa se inalte intru lauda
lui Dumnezeu, in slujba crestinattitiii iar la urma sa pund
cu cinste un capdt ostenelelor mole si sa ne aduca un nurne
vesnic dupd moarte; deci, inerezindu-mil in binevoitoarea
mild a Voastra, mi s-a pdrut cd nu vil va fi spre greutate
placerea i prilejul de-a le vedea pe toate, care sint acestea;
In vremea cind Imparatul turcilor m-a milostivit Cu
Tara Romäneasa o data cu toate poruncile CO se obisnuiesc
a se da, si impreuna cu toate libertatileacelei tdri, la bunal
meu plac si judecatil, trebuind numai sa-i dau Irnparatutui
turcilor haraciul obisnuit in fiecare an; dupä ce am primit
ingaduinta de /a el ca sá plec i sd mà duo in Tara Romaneascd,
atunci Sultanul trimise cu mine pe un emir de-al
lor, caruia i s-ar putea zice vladical, care era socotit de ei
ea om sfint, si cu acesta mai voi Sultanul sà viná sa ma intovdrdseascà
pina in Tara Romilneascia multi spahii i ieniceri
si alti turci foarte insemnati. Cu acestia sosii apoi in
Tara Romilneascti si luai domnia. Ci bdgind eu de searnd ca
poarta glnd rdu spre paguba i nimicirea crest;nilor,
gindii atunci s'a* rup ou erice pret, invoiala i sa ma
la crestiniltate in pofida lor. Pentru asta ma rugai lui Dumnezeu
sa-mi dea o huna inspiratie, ceca ce se si
Dupd ce a plecat Sinan pasa2 sil ocupe Gyi_iru13 i dupd
ce l-a ocupat, Sultanul Ii dAdu porunca ca impreund cu tatarii
sa intre in Ardeal i sa-1 ja si S rt ierneze acolo. In acelasi

timp trimisese porune'ä la mine §i la Aron Vod6, astfel zicind:
Mihaile Voda, ai st tii c 1i poruncesc ca trebui3
sa te orinduielti cu to.ti oamenii din ta2ata,la.oIaltd cumarl
§i mici §i ca toti turcii ce se afla acum in tara ta si ca 'Inca
trebuii s dau porunca sangeacilor de Vidin §i de Nicopol
§i pari de Silistra4§i lui Mihaloglus, care e capul
cu toti ceilalti turci §1 Mari care sint in Dobrogea, ea b tre-
buie sa se uneasca cu mine tine) sine a merge impotriva
Ardealului, i ca Aren din Moldova trebuie sil intro §i el
din partea lui ca sil nimiceasea a_cea provincie, a§a încît GI
nu mai ranana piatra pe piatra" caei Sultanul vrea s-olmpoporeze
cu alti oamern.
Atunci chibzuii bine accasta intreprindere i trimisei de
slrg cltiva din boierii mei de seama la Aron Vo'cla spuna
ea nu se ponte sil tragem sabia Impotriva cre§tinlor, caci
aeeasta n-o vrea Dumnezeu, ci ca cre§tini ar fi mai bine sa
ne unim Cu ei i sil apucam armele inapotriva du§manului
cre§tinatatii. Totodata dadui de §tire -despre toate ardelenilor.
Nu numai cà n-am vrut aa" ascultporuncile turcului,
ci prinsei armele impotriva lor, pusei sä omoare pe toti turcii
care se gasean in Tara Romaneasca, §i erau multi la numar,
de n-a scapat nici
Tatarul7 nelntelegind inca de rascularea mea asupra turci1or,
imi trimise pe un nepot de-al eau cu calarimea §i cu
multa prada §i jaf §i robi §i_averi, insotiti de 4 000 de tä'tari,
pe care i-a trimis sa treaca prin Tara Româncasca, apoi
prin Moldova, ca sa se ducal acasa. lar eu in acca vreme pusesem
sa-i ucida pe turci §i mil dusesern srA iau Giurgiul, §i
in vreme ce noi bateam acea cetatuie, mi se vesti cá acel
nepot al tatarului intrase in Tara 110maneasc6. El lmi trimise
un sol al sail cerindu-mi sa-i las trecere libera prin Tara
RomAneasca, pentru ca sa poata trece cu oarnenii sal In Tara
Tätareasca. ti dadui raspuns bun, fagaduind ca-i voi Iraplini
once, numai ca sa se apropie de noi. Cind fu aproape
de tot, fiind vremea potrivita, imi rinduii oamenii i chemind
numele Domnului, thá lovii ca el la rasaritul soarelui
cu ajutorul lui Dumnezeu ci§tigai biruinta §i-i taiai pe

toti In bucäti, slobozind o mare multime de robi ce Ii duceau
eu ei si präzile si toate lucrurile 101'9.
-Dupä ce Intelese tätarul cti nepotul slu Cu toti ai lui furd
ucisi in Tara Romlneascä, tulhurat çi Infuriat foarte, se
hotdri cu ceila,lti tätari ai sài, cu care voia sà intro In Ardeal,
ca sä vie sä dea de mine In Tara Româneasd.. i alegindu-i
pe cei mai buni pe care-i avea, inträ pe la Vidin
in Tara Romäneascra, punindu-i pe ceilalti mai netnsemnatd
ca Impreunä cu calaballcul i cu robii sa meargd de-a
lungul spre Silistra prin Turcia. Primii stire blind de tot
si despre aceasta, anume eh' a intrat In Tara Româneascd
cà venea arzind i jefuind tara; asa ch. numaidecit Imi
oamenii i plecai Impotrivd-i i °Ind 11 IntlInii mà lo-
-vii cu el si Il hdrtuii atita cd putdni mai scdpard. Astfel, cu
ajutorul lui Dumnezeu, 11 biruii si pe el, Instäpinindu-mä
pe artileria lor si pe celelalte calabalicuri ce le aveau,
Insusi tälarul abia a scdpat i s-a addpostit In Silistra9.
dupd ce s-a acläpostit, fu sfdtuit tätarul de turcii din Silistra
sä se Intoarcd cu ei iaräsi In Tara Romaneascä, dar el
n-a vrut de loc, zicind ca a vdzut si Incercat puterile lui
Mihai Vodä.
In vrenaea aceea ImpAratul turcilor trimisepeunul Hasan
pasa cu un altul Mustafa pasa, cu o multiime de spahii si de
ieniceri cu aga lor, cu care era si Bogdan Vodd, fiul lui
Iancul Vodd. Veneau cu totii sd intre in Tara Romaneascd,
spre a-1 aseza In locul meu pe Bogdan Vodä ; si despre aceasta
nu avusesem iscoade, insä indatd ce latelesei lucrul, fdcui
sä se pregAteased oamenii raei i plecardm
deoa,rece Dunärea era Inghetatd, m-apucai sä o tree pe
ghiatà cu tot,i oammii mei, cu tunurile i cu celelalte lucruri,
iar ciad. ajunserä'm la Rusciuc allai ca era,u gdtiti si
ne mteptau viteje,Ae. Apropiindu-mä de ei, ea ce ne zdrirdm
Imi aruncai asupra lor oastea i tneepui lupta. 5i astfel
cu mila, Proniei Ceresti i-am Invins si am rämas biruitor,
omorInd foarte multi dintre ei, cdci In acea ciocnire murirä
amIndoi pasii care erau acolo; iar fiul lui Iansul Vodd, rupind-o
la fugä, scdpd cu anevoie. Le-am luat toatd artileria,
§i alte märuntisuri ce le aveau cu ei, iar dupä ce i-am zdro-

it pusei sä se dea foc Rusciucului, jefuind totul, incit ostenii
mei se aleserd cu o pradä pe care n-o vor mai uita niciodatd.
Voii apoi ca toa,te imprejurimile sd fie arse siturcii
täiati in bucdti, iar pe crestinii cu familiile lor li trecui in
Tara Româneascd.1°
Aproape in acelasi timp, sau curind dupd aceea, impdratul
turcilor 11 triraise pe un oarecare stefan Veda' cu un
mare numdr de turci, care trebuiau prin Silistra sä treacti
In Tara Româneascil, spre a merge In Moldova, ca sd-1 scoatà
de acolo pe Aron Vodä i sd-1 aseze pe acel stefan in locu-i.
Eu, indatá ce auzii aceasta, fdrd a mai astepta, trimisei
pe un boier al meu numit Banul Mihalcea, cu o blind parte
din oamenii mei, care grdbindu-se trecurd Dundrea tot pe
ghiatd si chid furd unii in fata celorlalti, Incepurd numai,
cleat inedierarea, unde cu ajutorul lui Dumnezeu ai mei
rämaserd biruitori, mdceldrindu-i foa,rte pe vrd'jmasin.
Aceastd putind slujbd ant fAcut-o intr-o singurd iarnd si
apoi m-am dus sà má odihnesc in scaunul meu.
Dupd agestea nu trecu multd vreme si fui incunostintat
Ca' turcii se pregilteau in toate fortdretele lor de la hotarele
Dundrii; atunci mi-am impdrtit oamenii si trimisei o parte
din ei la Bräila, alta la Cervena12, a treia la Turtucaia, si a
patra la Nicopol, eu porunca cd oriunde vor atinge satele
turcilor trebuie sd le prddeze, sä.' le arda ucidd;
aa fAcurä.
Dupä .ce Sinan pasa intelese aceste mari pagube i ruine,
&Au poruncd sd se adune o oaste mare ca sa.. vie cu
asupra mea in Tara Romäneascä. Ajungind la Rusciue se aapuca
sd Ned un pod peste Dundre, pe care sd poatd trece
cu oarnenii sài la Giurgiu i sá intre In Tara Româneascd.
Dupä ce fu fdcut podul, veni Insusi In Tara Româneascd
täbäri la un sat zis Cälugdreni. Atunci dupd ce mi se aduse
vestea, plecai mimos sä.-1 intllnesc cu acei putini oameni
ce-i aveam, i cind ajunsei la Cdlugäreni aflai cá toti stilt
gata de luptd; deci eu, chemInd numele lui Dumnezeu, md,
incdierai cu ei intr-o Mahe In asa fel cà tinu toatà ziva, unde
fd.cui raare pagubd turcilor, spre rusinea, lui Sinan pasa,
cad In lupta aceea insusi Sinan pava se prävdli depe cal In-

tr-o mIastina foarte Intins, de unde cu mare greutate fu
sees; ao, c.a. In aceabatalie au fost emeriti patrupasi isapte
sangeaci E,6. am cistigat cincisprezece tunuri si un steagverde
al Profetului lor Mohamed, mult pretuit de dinsii i route
respectat, pe care 1-am trimis Mariei Sale Imparatului.
Nu stiu dacti ardelenii 1-au lasat sA treacä. idupAceSinan
a Indurat o asa batjocurá de la noi, se minie foarte;
se hoar' sa porneasca cu toti ai säi asupra noastra ; deci eu
vazind ca. nu voi putea tine piept, venii la Tirgoviste,
atunci Sinan pasa se duse la Bucuresti, unde facu o °etatuie
de lemn. In acelasi timp II Incunostintai de toate pe
Sigismund, pe care-I rugai ca trebuie sä-mi vie Intr-ajutor.
Intr-aceea, fiindcä' nu eram sigur nici la Tirgoviste, ma reträsei
sub munti, la hotarele tarii mele, iar Sinan veni
dupa mine la Tirgoviste, unde de asemenea ridica o cetatuie
de ptimint, Irma unde nu petrecu multa vreme, cad sosi
Sigismund cu oastea sa Impreung cu ajutorul trimis de
Maria Sa Imparatul, de unde plecaram apoi sä däm peste
turci la Tirgoviste, dupa cum a fost lnstiintat 'MAria Sa de
bate cele. Dar, deoarece Sinan pasa plecase c-o zi Inaintea
noa.strä, ne opriräm sä batem fortäreata Tirgovistei, pe
care cu mila liii Dumnezeu In curInd o avurä'm In minile
noastre, In care erau o mie de turci, toti ostasi buni, din
care nici mäcar unul nu a scapat. Pe urmä am plecát numaidecit
la Giurgiu, iar despre ce am fäcut dupä ce am ajuns
acolo nu se mai cuvine sa mai povestesc, pentru cä stiu
tooth' lumea, le-a aflat de la cei multi care au fost de fata,
precum si tot ce am räcut pentru erc§tinatate. Acolo se fäcu
o mare paguba si un mare omor turcilor, si fu cucerita
cetatea Giurgiului.13
5i dupä ce 1-am invins pe Sinan pasa si am cucerit Giurgiul,
Sinan plec,1 la Constantinopol, läsind In locul su pe
un oarecare Hasan pasau, fiul lui Mehmed pap, care era
beglerbeg al Rumeliei, care de asome ea a fost in acel razboi
cu Sinan pasa si a vazut rusinea lui Sinan; si-I lash' la
hotaxele Tä'rii Romlne-Ai. Deci el se pleca cu pace 145, de
mine, oamenii sAi pentru pace. Apoi se ridica
de acolo 'Wan si plea sä se intilneaseä cu Sultanul
44

la Sofia, pe cind Imparatul se ducea la Eger15,1asind
locu-i pe un alt pasä-
Intelegind eu de aceasta ì tiind pe unde are sa treaca
prin ce munti spre a se intilni cu Sultanul la Sofia, trimisei
atuncea pe Baba Novae, acela pe care ardelenii 1-au
fript zilele trecute16, si el pleat cu haiducii sai si trecu Dunarea,
si se duse pina la munti ca sa-1 astepte pe Hagan pava
la locul unde li poruncisem. Si voind pasa sa treaca acei
munti, Baba Novae sari pe el, zdrobindu-1 i punindu-1 pe
fuga, taind in bucati destui dintre ei, luindu-le carailele
eau i armele si intreaga, vistierie ce o aveau, intorcIndu-Ee
apoi cu acea, izbinda in Tara Romaneasca, indurind Hasan
pasa aceasta rusine de la Baba Nova,c.
In vremea aceea venea tatarul cu puteri foarte marl, 0u
turci, tatari si o mare gramada de moldoveni cu ei, caci veneau
ca sit treaca prin Tara Romaneasca peste Punare spre
a fi intr-ajutorul Sultanului la Eger. Vazind eu acestea,
plecai asupra lui, iar el nu voi sit ma astepté, se intoarse
lndarat cu mare rusine, pe care 1-am urmärit i alungat
afara din tara ; iar dupa aceasta am pornit de la un capat la
celalalt al Värii, ca sit bat un Turn care era In fata Nicopolului,
pe care 11 luai. Si vtizind turcul cita paguba Ii faceam,
Imi trimise steagul pentru ea' rault dorea sit mit poata pleea
sub ascultarea lui. 5i in acea vreme eu luai fortareata i primii
si steagul s,i pe ciÇi turci i-am gasit In fortäreata, pe
toti i-am trecut prin ascutisni sabiei."
cind Sultanul luit Egerul, voi ea-1 alunge pe tritar din
statul lui, din pricina ca Hanul nu se dusese intr-ajutorul
sau la Eger. La intoareerea sa de acoló, Sultanul trimise pe
fratele tatarului in Tara Tattireasca, dindui ajutoare, ca sa-1
poata scoate pe frate-sau din statul lui. Cind intelese Hanul
aceasta, se pregni sa-1 astepte i chid se inthnpinara, se
izbira, i Hanul 1.1 prinse pe frate-sau impreuna cu alti sapte
nepoti ai sal, care fura cu totii sugrumati impreunit cu frate-sau.
Mind eu cearta care era intre Sultan si Uttar, trimisei
niste soli de-ai mei la tatar18 cu preafrumoase daruri,
Invatindu-i sit spuna: Puteti vedea bine ca Sultanul nu
vrea altceva decit raul nostru si ruina §i pieirea noastra

a tärilor noastre", i ti jurai pe credinta mea a eu impreunä
cu Sigismund ne vom uni puterile cu ale impäratului Austriei,
stäpinul nostru, cäruia ii slujim, ca s. mijloceascA o
prietenie lntre noi toti, pe care cu foarte mari fägälduieli 11
fäcui sä-si miste mima ca sä se aläture la crestini. El, ere-
-gild In Mgäcluielile mele, trimise un sol al säu, care era
majordomul säu, cu scrisori de groaznic jurämint.
Atunci se intimplä cá Sigismund a predat tara Märiei
Sale Impäratului si plea la Oppeln19, cind venird pe urmä
comisarii Käriei Sale, Szuhai si Istvänffy20, care dupä ce
plecase Sigismund venirä si la mine dupä jurämint. Atunci
ei inteleserä. cuvintele Hanului i vAzura scrisorile chiar
de mina lui, pe care le trimisei la 111ä"ria Sa impäratul. Nu
stiu deck' au ajuns cumva la Märia Sa, copiile lor insä oricum
le am la mine, si din acestea se va putea vedea cu citä sinceritate
mi-am dat silinta sä Inchei o invoialä asa de Insemnatà
i eft de mare slujb6 am fäcut intregii crestinätäti, InchinIndu-i
un tiran, un ptigin, pe Hanul cel preamare
preaputernic din Tara Tätäreasa, Mcindu-lsä vie la supunerea
neinvinsului Impärat al Romanilor, necrutInd
cheltuieli, nici bani, nädAjduind totusi cä voi fi bine räsplätit
de crestinittate si a mi se vor intoarce cheltuielile
mai mult ca indoit.
Dupä ce fäcui toate acestea, tä'tarul imi ceru o anumitä
sumä de bani, Mgkluindu-mi a va astepta räspunsul 40
de zile, i astfel asteptà in pärtile Turciei 40 de zile, pentru
avea Hanul In minile Sultanului un frate, pentru care
voia o mare sumä de bani, si el dorea mult s5.-1 elibereze
ca sä-1 sugrume; si de aceea cerea acea suing de bani pe care
eu rägticluii cä-i voi face rost; iar dupg ce asteptase 40 de
zile, mai asteptä 20 si Inch' vreo citeva. VäzInd fug cä nu-i
fu Implinitä fägäcluinta, plea cu oamenii säi si se duse sub
Oradea Intr-ajutorul lui SatIrgi Mehmed pasa21. Chid lutelesei
a Oradea e In primejdie, mä hotdrii i trimisei ajutor
din Tara Româneasca', cu un apitan al meu22 §i cu mai

multi oameni cu Insärcinare 8ii se duca cu once pret spre
a se uni eu oamenii impdratului. Dar cind au ajuns In Ardeal,
Sigismund nu i-a lasat sd treacd mai departe si
fel nu putur'ä sa se ducd mide le poruncisem.
Pe urma fui incunostintat ca un serdar, cu numele Hafiz
Ahmed pasa, Impreund cu Kardman pasa, veniser6 c-o mare
oaste la Nicopol23. Cit ce Intelesei aceasta, stiind cd Oradea
se aria Inca la mare strImtoare, imi adunai oastea mea cu
care plecai spre partile Dunarii Impreunii cu toti oamenii
mei si mii asezai In fata lagdrului lor. Cit ce ne zarirä, ei
iesirá asupra noastri vitejeste cu oastea lor, iar eu, chemlndu-1
pe Dumnezeu, incepui bätaia cu ei, si a fost o isprav6.'
preafrumoasä i vrednicà de pomenire, i cu ajutorul lui
Dumnezeu, desi irai uciser6 calul sub mine si rämäsei rä'nit
la un umär, cistigai izbinda asupra lor, pricinuindu-le mult
omort.c6ci Karaman pasa a fost ucis tu o multime de apetenii
de seama, iar Haflz pasa cu anevointa se scap6-in cetätuia
Nicopolului. Si dup6 ce mi-a dat Dumnezeu izbinda
asupra lor, am poruncit sa se inceap6 baterea cetaldi si In
acelasi timp mi-am trimis oamenii prin imprejurimi sa' ardá
sä nimiceasc6 tot, ucigind pe to-ti paginii pe care Ii vor
intilni. Si pe cind se bdtea cetatea, incepu sa-mi lipseasca
pulberea, fiindca nu-mi adusesem destula, si de aceea incetai
de-a o mai bate si plecai cu told ai mei spre Vidin
am mers zece zile, incepind de la Dunare pinà la munti
iaede,la munti pin'a la Dunarb, pustiind toat6 tara dusmanului
i ucigind citi dusmani se puteau gasi; si pe citi crestini
i-am aflat, i-am facut pe to-ti sd treaca in Tara Roma.neasc6,
impreuna cu familiile, avuturile i vitele. Chad apoi
ajunseram la Vidin, atunci vazui c6 sangeacul de Vidin
cu alti sangeaci laolalta si alti turci din imprejurimile acelea
si chiar din Sofia, toti foarte viteji, ne asteptau curajosi.
Far% amlnare, mä izbii cu ei i dei incepurd voiniceste,
86 inà piept i 86 se batä, noi, cu ajutorul lui Dumnezeu
i-am invins si i-am zdrobit ram de tot, täind foarte multi
din cl in bucdti. Si eu, In aceasta lupt6, primii de la un
turc o sulitä In piept, pecare o smulsei si o rupsei cu minin
mele24. Le luai artileria si tot ce aveau in lagar.

Dup5. aceastä faptä mä dusei la Cladova, tot o fortäreata
de-a turcilor, unde-1 intilnii pe sangeacul de acolo25 asteptindu-ne
cu multime de turci vi c-un numär mare de oameni,
cu care incepurdm lupta, care neputindu-ne tinca piept
o luarä la fuga. Din acestia, cu voia lui Dumnezeu, o Luna
parte fu ucisa, iar ceilaltd fugirä', urmariti fiind de ai nostri
pe cimpuri, prinzind multi din ei i omorindu-i. Pe urrnä
petrecui sase saptamini in tara turcului i voii ca toatA tara
a fie data' prada focului i pustiitä, si pe tuti crestinii pe
care i-am gasit i-am trecut in Tara Romaneasca, cu toate
ale lor.
In vreme ce mä osteneam eu cu acestea, iata cà niste trädAtori
din Ardeal nascocirA o inselaciune, trimitindu-mi
scrisori in care spuneau di Oradea a fost luata de turci i ea
eu trebuie sä' mà intorc cit mai de graba in Tara Românealc5.,
asa ca eu, dind crezare vestilor Ion, nu-mi dädui seama
de inseläciune i mä intorsei in Tara Româneasca cu told
oamenii mei, trecind de sirg Dunärea, i apoi aflai cà ardelenii
mä inselaser08. Pe urma, dupa ce Satirgi pasa se retrase
de la Oradea, Sultanul puse sa-1 sugrume, deoarece
statuse la Oradea färä a face ceva treaba i in aceeasi vreme
ne fAgAduise i noud credinta ; frig noi nu mai avurAm timp
sä-i facem pagube turcului. §i in locu-i fu pus Ibrahim pasa,
mare vizir."
Acuma oricine va putea cunoavte citä pagubá am fAcut
duvrnanului si Oita slujba crestinatätii, infringind atita
tarä, incepind de la hotarele Ardealului pina unde se varsä
Dunärea in Marea cea Mare, ostenindu-mti zi i noapte fara
sä fi avut pace sau odihna, nici in vreme de yard, nici de
iarnä, necrutind nici cheltuialA, nici altele, nici primejdie
de ()rice fel.
Apoi dupa ce Sigismund Bathory renuntase la Tara Ardealului
pentru cardinal 28, atunci acest cardinal facu pace cu
turcii si înc i cu polonii si trimise si la mine sä mise spunä
cà ar trebui s5. ma potrivesc cu el si ea trebuie sà fac si eu
pace cu turcii; si-i räspunsei cà deoarece am jurat credintä
Mariei Sale Preasacrului Impärat al Romanilor ca voi fi
cu cre§tinii pin'a la moarte, nu va fi a§adar cu putintii sa
48

fac pace cu turcii, ci mai curind sà mor si sg-mi vArs singele
In slujba Märiei. Sale Impgratului, cum am fAcut
ping acuma. Insg acest räspuns ce i-1 trimisei nu-i prea placu
cardinalului, nici Consiliului säu, cgci trimise degrabg
un sol la Ibrahim pasa cu o mare sumä de bard si cu daruri
foarte scumpe, rugIndu-1 sà le dea steagul pentru cardinal,
spre a-1 Intdri In tara sa Ardealul. Pe de altä parte trimise
In Moldova pe un alt sol al säu, pe Toma Csomortany",
prin care li dgdea lui Ieremia porunca sä se gateascä cu polonii
si tätarii dimpreung., ca sä vie asupra mea, si cà acelai
voia sg.-1 fabg si el din partea sa. Intr-aceea trimise
si la mine un sol de-al sail, pe Gheorghe Palatics", cu
care veni un oarecare ceaus litiseyin, care ceaus avea poruncà
sg. treacg Dungrea si sg. meargà ca sti se Intilneascg
cu Gilzelce Mahmud pasa31, pe care II Igsai sA treacg In dragg
voie. Atunci intelesei de la iscoadele ce le aveam pe lingä
Glizelce ceea ce hotgriserg ei la cererea cardinalului, si anume
cg Giizelce trebuia sg" intre ln Tara Romaneasca cu
toate puterile sale, si ,pg Ierernia trebuia BA intre si el din
partea sa, si cardinalul din a sa, cu totii asupra mea; In
acest chip _aflai totul de la iscoadele mele cele multe si bine
ascunse. Si asa in vremea aceea trimisei un sol al meu la
Ibrahim pasa, fAcind sa se spulbere once plan al cardinalului
i atita am stgruit ping ce Ibrahim pava nu i-a mai
trimis steagul.
In.acea vreme cardinalurimi trimise alt sol, pe Toma
Csomortany, cu o solie ca eu sg-mi pgrgsesc -tara, pentru
ci nici ei, nici moldovenii, nici chiar turcii, nu erau multumiti
si nici nu voiau sh mai rgmin eu In Tara RomAneascg.
Deci vgzind eu cg- sint Impresurat din toate partile de dusmani
stiui sg fac at mai bine si-1 trimisei inapoi pe Csomortäny
cu un rgspuns plgcut i 11 rugai ca In numele nieu
sg-1 roage pe cardinal sä-mi inggduie vreun lee In Ardeal,
uncle BA pot locui cu familia mea. Iar dupg. ce fa'cui aceasta
ii scrisei numaidecit MAriei Sale Impgratului, dindu-i de
stire despre toate lucrurile si despre prietenia cea mare ce
o argtam eu fatg de turci, Págiaduindu-le sg in pace cu dinceea
ce si fgceam dupg.' cum am dat de stire Mgriei Sale

ImpAratului, ava cä. Ibrahim mai curind miar fi dat mia
steagul cleat cardinalului.aa
Intr-aceea Imi adunara oameni cit mai multi, avteptInd
un raspuns bun de la Maria Sa, pe care Ilvi primii mai tirziu,
caci 11 aduse un om de-al meu, care ajungind la Kaice33
Intilni un alt boier de-al meu; i raspunsul Märiei Sale era
ca au sa avtept pinä lmi va da porunca George Basta".
Oamenii mei hotarlfa cu Basta ca In cutare zi sä fiu eu cu
oastea mea In Tara Birsei, un Ice In Ardeal, vi ea In aceeavi
zielvatrebui sa fie la Cluj, vi cu aceasta poruncä i hotarIre
se Intoarse trimisul meu. Ma gatii vi lmi orInduii oastea
pentru vremea prevazuta i intrai potrivit Intelegerii In
Ardeal cti toate puterile mele, cu famine, copii, tron i toate
lucrurile ce le aveam, voind sä infrunt once, fie räzbunind
pe ardeleni neajunsurile facute Mariei Sale Imparatului,
fie naruindu-ma cu toatá averea mea. Intr-aceea cardinalul
trimise pe Gavpar Korniv la George Basta, nu vtiu In ce
chip vi ce sd facávi nu vtiu nici cel putin ce uneltirá intre ei,
dar vtiu ca Basta n-a venit in ziva prevazuta i nu-vi tinu
fagaduiala36; ci despre asta cred cá va da seamä in fata lui
Dunanezeu, fiindca m-a Orbit farä a ma sprijini In aceastä
Intreprindere, In primejdie de-a mä pierde pe mine vi familia
mea. Ci Dumnezeu, väzindu-mi sinceritatea, nu voi
inà paraseascä In ciocnirea cu oastea cardinalu/ui, cu care
Incepind bätalia, cam pe la ceasurile unspiezece, pina noaptea,
nu facui altceva decil sá ma bat crunt cu ei, pinace-i
razbii Invinsei, dupa cum se vtie vi se cunoavte prea bine36.
asa luai Ardealul In numele lui Dumuezeu vi al Märiei
Sale Imparatului.
Pe urma ma dusei la Alba Iulia, pusei sä se Intruneascä
starile vi le facui pe fiecare sa jure credint4 11Iäriei Sale;
fIcui apoi ca secuii sa vie vi ei, caci voii ca ei de asemenea
sa presteze juramlntul Mariei Sale, In numele caruia le
fagadui libertatea,_care le era foarte draga. Dupa acestea
voii sä trimit pe fiul meu la picioarele Mariei Sale, dar Divanul
Tärii Romanevti nu se Invoi, ci ceru sä-1 trimit in Tara
Romaneasca, ca voievod al lor, cad nu se Impacau sä, traia,sca
fàà voievod ; eu nu ma Inapotrivii trimisei37.

Apoi m hotärli sä viu eu la picioarele preasacre ale Märiei
Sale, dar nu imi ajunse timpul, cäci vedeam nestatornidia
si fatä'rnicia ardelenilor, cäei nu erau incä asezate treburile
acelei provincii si dusmanii pindeau din toate pärtile, asa
cà m-am temut de ceva rAu In paguba Märiei Sale çi spre a
mea rusine.
Dimpotrivä Intelesei cA era vorba de o unire Intre naotdoveni,
Sigismund, poloni ci tätari, ca sà vie laolaltä asuprea.
mea sisà mä scoatä din Transilvania.
In acelasi timp Ibrahim pasa imi trimise steagul in Ardea1,38
dindu-si silinta, sä' mä insele, dar eu mà foloseam
de once apucaturä spre a-1 Insela pe el, si dädeara stiri despre
toate Mdriei Sale. In acelasi timp regele Poloniei imi triraise
un sol al säu cu multe basme,39 cäruia nu pregetai de
a-i face cuvenita tovä'räsie, am räspuns regelui spunlndu-i
ea slut sIuga Märiei Sale Impäratului, i cA-1 rog sä dea poruncä
marelui säu Cancelar" sä nu se amestece in treburile
mele, ci sä mä' lase in pace, sA nu-1 ajute pe Sigismund, nici
pe Ieremia Vodà impotriva mea, pentru cà fiind eu sluga
Impä'ratului, tot ce-mi va face mie, va face Märiei Sale Impä'ratului.
i in acest chip trimisei inapoi regelui catalic
pe solul foarte mingliat. Am inteles cä' In vremea aceea Cancelarul
Impreunä cu Sigismund au trimis tätarului 50 de
mii de techini de aur, rugindu-1 sä vie sà se uneascá cu ei
eu Ieremia spra a intra in Ardeal. i aceasta am inteles-o
de la diferite iscoade ce le tineam in Tara Tätä'rasc5, si in
Polonia çi prin informatiile mai multor prieteni de-ai mei.
In urma acestor stiri limpezi si neindoielnice, nevoind eu
ea ei sä vie sä mä gä'seascA In Ardeal, plecai cu oastea, mea
sä intru In Moldova, si o datä. intrat,u o luai de-a lungul
ea ea IntlInes° dusmanul, pe care cum II gä'sii, 11 snopii si-1
alungai din tarà, deoarece de ei atirna toatä' ruina crestinátätii,
fiincleä ei au fost pricina pentru care a venit tätarul
de mai multe ori In Tara RomâneascA spre a mä' pustii,
pe care insä, iesindu-i In cale, i-am azvirlit afarä cu mare
rusine. i astfel le spulberai planurile si intelegerea ce o
aveau cu ardelenii de-a mä' prinda la mijloc. Inst6pininduma
pe Moldova, adunai poporul e1-1 Meui sa jure In numele

Mdriei Sale ImpAratului. In vreme ce oblAduiam aceasti
noud provincie, am fast in0iintat de ardeleni cd Sigismund
vrea sil intre in Ardeal co o grdmadd mare de poloni prin
Maramure i Hust 42 Eu socotii cil nu-i lucru bun si plecai
i má intorsei in Ardeal, räsind oameni de-ai mei de
pazd in Moldova sub comanda lui Moise Secuiul, in caro
foarte mil incredeam". Ajuns in Ardeal, Gaspar Kornis"
imi dezvdlui invoiala pe care Moise Secuiul o Pause cu
Sigismund, cici li fagdduise cd mil va prinde viu ca BA mil
dea in mtnile lui Sigismund sau cd mi va omori.
Indata ce am inteles de aces,sta, numaidecit dAdui de
veste oomisarilor irnpArdtesti45 çi apoi 11 trimisei pe Kornis
cu un alt boier al men" ca soli la Curtea impirdleascil
si in acelasi (timp) I-am trimis pe, acel sperjur i ticialos dé
Csaky 47 ca sil orinduiascd poporul impreund cunobilimea,
pentru cd voiam sil plea sd. iau Timisoara, ctici mil intelesesem
cu pap de la Timisoara" in acest chip cd indatd ce voi
ajunge cu oastea sub ziduri, si predeie cetatea, iar eu
figäduisem capdt de la Mina sa Impdratul un lee in
Ardeal, unde si poatit trdi, 15 mii de techini i simbrie
pentru 100 de oameni. Spre a face acest lucru 1-am insdrcinat
pe Csiky sil adune oameni, fiinded nu-mi aveam atunci
cu mine oastea, rugai pe domnul Pezzen si facd sil
so dea porunca Mdriei Sale care George (Basta) ca la caz
de nevoie Si imi trimitd oameni.
Despre acest lucru imi serse serenisimul arhiduce Matia"
cd 1-a insdrcinat pe Basta, pe Paul Gyulafi50 si pe alti cdpitani,
cil trebuie sil vie intr-ajutorul meu. Trimisei scrisorile
si la Basta, ca fdril intirziere sá se apropie de Sdtmar51
ca oastea Mdriei Sale ImpAratului, care-mi serse inapoi s-o
fac eft, mai repede. Intr-aceea ardelenii inteleserd cit trddarea
lar ajunsese la urechile mele, dupil cum o vestisem
comisarilor si cd trebuie sil pun pazd la trecdtorile Poloniei
ca si nu poatti fugi Moise Secuiul i si treacd in acel regat,
dupi cum uneltiserd ei ca sil se uneascd cu Sigismund.
Dindu-si ei seama de asta, trimiserd la Moise Secuiul ca si
trend in Polonia si si-1 indemne pe Cancelar si se gribeascd,
fiindcd toti se ridicari asupra mea52. Vdzind ardelenii cd

polonii nu se ivesc asa de repede, Incepurâ s5-i indemne
prin serisori. Ardelenii mai stiau cti Basta venea cu oamenii
Märiei Sale ca sä' se uneascti cu mine si c sosise la Gi.Mcz53,
de unde el imi scrisese ca st mä instiinteze de sosirea lui
In acest loe si c5, astepta eft mai repede sti fie laolaltti cu
mine. Väzind ardelenii cit eu stAruiam din rasputeri ca
Basta sti vinä cit mai de grabä, nu mai voird sti-i astepte
pe poloni, ciii aleserà pe Francis° Alärdi si pe Gabriel
Haller" si-i trimiserä la Basta si la comisarii Mttriei Sale
Impäratului, cu cue. vorbirà multe despre mine si se inteleseril
sti porneascti impotriva mea, stiind c6 oastea mea nu
era cu mine si cit foarte user m-ar fi putut prinde viu. Dupä
ce fäcurti acest plan, imi serse Basta s5-1 astept eu bucurie,
fiindcä el se gräbeste sit se uneascä cu mine. Tot asa domnul
David Ungnad impreunä cu Mihail Székely55 mi-au scris
din Staniar cum cd Basta a ajuns la Gbnez Si eti vor veni
impreunä cu el, silinduse zi i noapte ca sä ajungd cit
mai dearabä. Pe de altti parte, Basta trimisese scrisori
prin toe7te orasele Ardealului ca toate sit se ridice asupra
mea ; i eu nu stiam nimic. In vremea aceea mi se spuse
Sigismund a Venit de s-a unit Cu ardelenii i cu polonii;
atunciAna temui c5 se vor duce sä se uneasa cu Basta si
nu vor rupe-o cu el, si atunci eu, pentru mai mult5 sigurantd
dinspre Basta, m5. ridieai de unde eram i plecai
dorind sit mit unesc cu e1, insti a treia zi se näpustirä
asupra mea ardelenii, nemtii, ungurii si Basta, pe care eu
Si asteptam intr-ajutor impotriva vràjmasilor Märiei. Sale
Imparatului.56
Acuma oricine poate vedea prin ce trädare m-au rusinat
l-au ptigubit pe Maria-Sa Impä'ratul si pe toatä crestinätatea.
Atunci eu, vtizind cd lucrurile mergeau spre un sfirsit
räu, mä reträ'sei cu acea putind cdrärime ce o aveam si mä
dusei la Fägdras, i väzind tara toatä ridicatti asupra mea
ma gindii cä ei o fac din porunca Mä'riei Sale Impäratului.
lar dupd ce mä infrinserà, se ascunseserä in niste cotete vreo
900 de secui, care furä chemati cu jurämint, care crezurä
iesirä afarä', si dupä ce-i despoiarà furt täiati in buctiti cu
fara a 15.sa pe vreunul in viatd57; pe urmA au venit 2»

Alba Iulia, unde pe toti italienii, grecii, romanii si
ou familiile lor pina la pruncii de Vita, pe toti ii trecurä
prin ascutisul sabiei; i se dusera de asemenea si la spitale
çi facurä acelasi lucru; Incà si in biserica mea pe care o
disem mai inainte, au intrat si au dezgropat oasele lui
Aron Vodä, care de atita timp era Inmormintat, si ale altor
boieri de-ai mei, si le-au zvirlit afara; asa neomenie nu au
facut nici p1ginii58: Chid ajunsei apoi la Faggras, m-am
Intilnit cu oamenii mei care veneau din Moldova, care se
strInsera In jur de mine ca sà m-apuc cu ei impreunä sà mä
räzbun de rusinea ce mi s-a fäcut, fiind gata a muri fiecare
pentru mine. Ii indemnai sa se linisteasca, fiindcä nu se
cuvine ca noi sà mergem impotriva Domnului meu, si asa
ma ridicai din Fagaras si mà dusei sub muntii Brasovului,
de unde trimisei soli la George Basta ca sal aflu pricina celor
intImplate, iar Basta Imi trimise pe Sebastian Tököli
Micläus Vitéz59, care cerura ca din nou sa jur i sa le dan
pe fiul meu spre a-1 trimite la Maria Sa, care imi adusera si
scrisori de juraminte pe care le am Inca astazi la mine.
Mai voiau ca eu sa le trimit sotia cu toatä familia si vistieria
mea, ceca ce nu Intirziai sä fac si astfel imi trimisei toate
lucrurile In minile domnului George (Basta), stiindu-1
omul Mariei Sale, pe care, dupäi ce le jurasem si le trimisesem
familia mea ca ostateca, Ii rugai sä-mi dea ajutor ca sa pot
face fata dusmanului; care, dupa ce mi-o fägaduira, imi
trimisera pe acel tradator de Moise Secuiul, care venind a
dat buzna pe oamenii mei si i-a tdiat. Dupa aceea trimisei
multi dintre oamenii mei la George (Basta), instiintindu-1
despre multele lucruri care ajungeau In minile lui 1VIoise,
insa nu-i lasa sa treaca, omorindu-i pe toti.
Dupä' aceea, intrind eu in Tara Romaneasca, mä vazui
Inconjurat din toate pärtile de dusmani; de o parte de
poloni, moldoveni i tatari, de alta de turci, de care era
piinà tara; i cu totii ma lovii de vreo citeva ori. La urma.
Insä, v'äzind cà nu pot tinea piept la atita multime, trimisei
toatà artileria ce o aveam la Moise Secuiul, ca s-o dea lui
George (Basta), care insa in mod volnic o &du In minile
dusmanului. Apoi, In sfirsit 'slobozii pe ostasii mei, nemai-

avind Cu CO sa-i in, i alesei cu mine numai 10 mii de WAreti,
si asa plecai spre Tara Romaneasca de Jos si ma dusei
pind la Dunäre, unde 11 gäsii pe sangeacul Vidinului cu
4 mii de turci intorcindu-se cu multi robi si vite ca
treaca.' in Turcia, si cid dadui de el, mai curind dorind
moartea decit izbinda, a vrut Dumnezeu sài tai pe toti
In bucäti i sa nu scape nici unul; si a cazut i sangeacul,
al eärui steag 11 dusei cu mine la Maria Sa Imparatul. Dupa
ce am facut aceasta ultimá slujba crestinätatii, am plecat
s'ai yin la picioarele Märiei Sale, trecind prin Ardeal, i astfel
cu mila cereascá am intrat In tara Mariei Sale, cu vreo
7 mii de cai60.
Acuma, in mod limpede, oricine poate vedea cita mtincal si
ostenealä am indurat sapte ani de-a rindul i cîtá slujbd am
fäcut crestinatätii, caciam dobindit de la turci 100 de tunuri,
pind la urmil din cele trei tari, adica din Tara RomAfleas*
Ardeal si Moldova, am scos si am f'äcut gata de slujbä
Mariei Sale Impäratillui 200 de mii de oameni de lupta,
pedestri sau cala'ri, cu care eram totdeauna gata sä. slujesc
Märiei Sale. lar acurna am ajuns la acest capat, pierzind
toate lucrurile pe care le cistigasem din tineretea mea pina
la bätrinete, i täri si bogatii i sotie i copii ; si daca as fi
pierdut tot din pricina vräjmasilor, sau daca mi-ar fi fost
luate de vrajmas, nu m-ar &urea atita, cit mà doare, fiindcà
au fost f gptuite de aceia de la care nadtijduiam si asteptam
ajutor i razim; Dumnezeu le vede. In vremea-aceasta se
poate vedea ca n-am crutat nici cheltuieli, nici osteneala,
nici singe, nici Insái viata mea, "ci am purtat razboiul
asa de multa vreme singur, cu sabia in mina', fara sa am nici
fortarete, nici castele, nici orase, nici cel putin o casa de
piatra unde sá ma pot retrage, ci abia una singura pentrti
locuinta. i fiind din täri asa de 1ndepärtate si necunoscute,
nu am pregetat sä ma alatur cu puterile mele i Cu cheltuidi
uriase la crestinätate, nefiind cunoscut de nimeni, i nici
nu le-am facut silit de cineva, ci ca sá am si eu un Ice si un
nume in crestinätate am paräsit toate celelalte prietenii
ce le aveam.

Astfel rog toat5, crestinnatea s5-mi stea Intr-ajutor, c5ci
am pierdut tot, si t6ri i bog5.tii i satie i copilasi i In
sfirsit tot ce am avut pe lume.
NOTE
Memoriul dictat de insusi Mihal, aratA cd acest emir" (emiro
In italieneste) 1-a insotit, din porunca sultanului (Murad al 111-lea),
cu multi spahii si ieniceri i alti turci foarte insemnati" ca sA se instaleze
la Bucuresti. Walther care descrie amplu sosirea la Bucuresti
a emirului (vezi volumul de faid p. 151) spune Ina cd acest emir a
venit dupd ce Gy5rul a fost cucerit de tnrci, adica dupd 27 septembrie
1594 (v. nota 'noastrd 3, mai jos), InsA in continuare tot el spune cd
emirul a venit dupd co Mihai s-a inters de la atacul neizbutit asupra
Giurgiului, de la 15 noiembrie, care a urmat masacrdrii turcilor de
la 13 noiembrie. Aci e MIA indoiald o confuzie cronologicd din partea
lui Waither, deoarece era o imposibilitate crasd ca dupd tdierea turcilor
set vind, imediat, un detasament de 2000 de turd cu un inalt
demnitar in Bucurestii revoltei si sd se instaleze comod ad, pin& ciad
vor fi masacrati si ei.
In Memoriul II consund si termenii: emir = vlAdicd (emiro =
vescovo) cu termenii lui Walther: emir Archiepiscopi, si s-ar
putea ca egalizarea acestora sd se fi gAsit in cronica lui Teodosie,
cAci Mihai insusi, care cunostea functiile i terminologia turceascd,
ca si pe cele românesti, nu credem c-ar fi fAcut el aceastA apropiere.
Tu once caz, acest emir, care dad, intr-adevdr cobora din profetul
Mohamed trebuia sa fi fost arab, nu putea fi un kadiasker, sau
kadilasker. CAci In Imperiul otoman eran doi kadiasker (nu troj, cum
zice Walther) unul de Anatolia si celdlalt de Rumelianu de Rumelia
si de Egipt (Graecia... Myssir vol Cairi in Aegypto) i amindoi
rezidau la Istanbul, pe lingá eyhiflislm i nu pe IMO mufti,
cum explicd tot Walther, si aveau sarcina de a fi judecdtori
supremi ai armatelor turcesti, unul pentru Orient si celdlalt
pentru Occident. Ei nu erau trirrxisi din capitald in nici o misiune.
Hammer (Gcschichte des osmanischen Reiches, ed. II, Pesta, 1842,
vol. II, pag. 588) are dreptate dud 11 considerd pe acest emir" a
56

fi nu kadiasker, ci un naib, &dieu substitut al unui cadiu (dar nu
al kadiaskerului), care Indeplinea,u de nmlte or' acest fel de misiuni.
Cronica Buzestilor vorbeste de un agii turc".
2 Koca Sinan pasa era acurn sadrazam, mare-vhir, a treia oard
Intro 28 ianuarie 1593 si 16 februarie 1595; cf. Danismend, op. cit.,
III, 495. In calitate de serdar-i ekrem, comandant suprem, a plecat
din Istanbul la 6 aprilie 1594 spre Gydr; ibid., 132.
3 Ora' In tTngaria de. nord-vest. in epoca romand era numit Iaurinum,
de unde italienescul Giavarino; austriecii lì zic Raab, dupd
11111 Raba, pe care se and; turcii Ii ziceau Yanik si Yanikkale (citeste
ianic"), ceca co Inseamnd Arsa, Cetatea Arse). Sinan pasa a Inceput
asediul Gy6rului la 7 august si la 27 septembrie 1594 1-a ocupat, duprt
ce graful von lIardegg, comandantul cetrttii, s-a predat i apoi s-a
retras ce apdrdtorii cetdtii; v. Danismend, op. cit.; Ill, 135-136.
4 Italieneste: al sangiacco di Vidino et di Nicopoli et di Visa
Silistria et a Michail Op". Jerga a Indreptat textul: nu di
Visa ci il Bassa" (0 istorie a lai Mihai Viteazul cit., pog. 2/3110),
Insa explicatia este alta. Conternporanul Szamosk6zy, In Insemndrile"
sale, -Inseileazd aceeasi poruncd a sultanului (Murad
al 111-lea), lasd nu reproducInd textul firmanului (Mihai/o Vodd,
ai sd stii L."), cum o face Mihai In Memoriul II, ci povestind:
Mihdly vajda mellé rendelte volt segitségfil az Dij szancsAksdgot...
as nagy nikdpoli, as auizi és a dreztori szancsakságokat is, és as kis
nikdpoli bélcséget, me/yet toronnak hinak, és as Mihdlogli is hallgasson
Mihaly vajdátél" (In: Szamosközy Istodn történeti mgradvdnyai.
1542-1608. Kiadta Szilagyi Sdndor, IV k6tet, Vegycs ftiljegyzesek,
Budapest, 1880; In: Monumenta Ilungariue Historica =-. Magyar
történelmi emlékek, M. Tud. Akad., Mdsodik osztdly, Ir6k,
kötet, pag. 95), adicd: orinduise lîngá Mihai vodd ca ajutor sangeacatul
de Dii orInduise si sangeacatele de Nicopolul Mare, de Auiz
si de DIrstor, si begatul de Nicopolul Mic, pe care-1 numesc Turne,
si Mihaloglu sa asculte de Miliai \Todd". I. Craciun, Cronicarul Szamosközy
cit., pag. 102, traduce: ... si pe Sangeacii de Nicopole, de
Auzi si de Silistra..." Este evident cd di Visa" din Memoriul II si
»az auizi" din Szamosközy stliceste fiecare In felul propriu numele
aceluiasi sangeacat. Cräciun, In traducerea romaneascd, 11 redd prin
de Auzi" (lipsa primului i poate fi aci o greseald de,tipar), Insd forma

genuina nu este Au 4»zi", ci auiz", deoarece -i final este suflxul
de relatie maghiar, ca la nikápoli, dreztori" = nicopoleanul, de,
din Nicopol etc. Prin urmare, Visa i auiz acopere amIndoua acelagi
nume de localitate. In partea nord-estich a Imperiului otoman nu
exista vreun toponim apropiabil de aceste doua variante, In afarä de
sangeacatul de Ozti, cäruia romanii Ii ziceau Vozia gi se fäsegte transcris
i Ozi, Uzi, Uxir, iar Warn Ii ziceau Geankerman; mai thziu,
rusii i-au zis Oceakov, tot pe baza turceasca ogeac". Ozti Vozia
a fost la Inceput constituit Intr-un sangeac care tinea de beglerbegui
de Rumelia, gi este mentionat In aceast'ä ipostaza In anul 1563 (v.
Mihail Guboglu, Catalogta documentelor turcegi, Direcga General
4 Arhivelor Statului din R. S .R., volumul II, Bucuresti, 1965, pag. 33
gi passim). In secolul al XII-lea Ozil este beglerbegat vilaiet,
condus de un pasä. Prin urmare, Visa §i auiz sInt: Ozii, Ozi, Vozia.
o Textul italienesc are Michail Ogli, ch'è capo dei venturieri".
Acegti aventurieri" erau celebrii akinci (citegte acIngi"), calareti
iregulari, care obignuiau sa facä navala brusca In tara dugmanä,
pentru jaf i dezorganizarea teritoriului. In documentele germane li
se zicea Renner uncl Brenner", cursori i incendiari; aceasta corespunde
frazei stereotipic,e din cronicarii turci, de ex. Asikpagazade,
In leg:Aura cu expeditiile lor: yiktilar, yaktilar ve doyum geldiler",
,,au distrus, au aTs gi au venit Imbuibati". Eran grupati teritorial In
actualele Bulgaria, Grecia de Nord gi Iugoslavia, i erau condusi
de begii lor proprii, care constituiau mai cu seama trei dinastii"
de begi ai acIngiilor (alum' begleri), din tata In fiu: Evrenosoglu,
Malkocioglu i Mihaloglu. Ultimii, Mihalou1lari, Igi aveau centrul
la Cirmen, In Bulgaria de Sud. La 27 octombrie 1595, In timpul InfrIn.
gerii lui Sinan paga, la trecerea precipitath de la podul peste Dunäre,
la Giurgiu, Mihai Viteazul printr-un atac rapid i-a prins pe acIngii
dincoace de fluviu si ira nimicit. Un istoric turc contemporan noteaza:.
In vremea aceea, s-a täiat radacina acingiilor gi s-au stins" (Danismend,
op. cit,. III, 157). Dupa aceea, Intr-adevar, acIngiii nu mai sInt
mentionati; corpul lor militar n-a mai fost ref Acut.
Chpetenia mentionata In Memoriu era Mehmed Mihaloglu; v.
Iorga, ¡noria lui Mihai Viteazul, I, 229.
6 Nimicirea tuturor turcilor din capitalä gi din restul tarn s-a
Intimplat la 13 noiembrie 1594; aceasta este data inträrii In actiuna
efectivA a Ini Mihai Impotriva otornanilor.

Hanui tätarilor din Crimeea era atunci Gazi Ghirai al II-lea,
zis Bora Viforul (1588-1594, si 1596-1608); cf. J. Hammer
Purgstall, Gesch.ichte der Ghana der Krim unter osmanischer Herrschaft,
Wien, 1856, pag. 75 si urm.
Acestea slut victoriile de la Putinei i Stanesti, linga Giurgiu,
la 14 si 16 ianuarie 1595. Ele slut mentionate j in Cronica Buzestilor
(vezi p. 88) si la Walther (vezi p. 155): Stenest", insa cu da-ta
gresitä de 21 ianuarie. Cf. tratatul Istoria Romdniei, It, 958; Iorga,
Ist. Mihai Viteazul, I, 154, care se intemeiaza si pe acest memoriu
al lui Mihai.
9 Victoria asupra hanului Gazi Ghirai al II-lea a avut loe la Serpti
testi, in a doua jumatate a lui ianuarie, iar la 25 ianuarie 1595, lingl
Rusciuc, a alungat ultimele resturi tataresti. V. Cronica BuzeFtilor,
p. 88-89 si Walther (p. 156), acesta din urmä färä indicarea
apoi, Iorga, ibid., §i Isioria Romdniei,.11, 959.
Sultanul Murad alfil-lea 1-a trimis pe Bogdan, fiul fostului
voievod al Moldovei Iancu Sasul, ca s'a' fie instalat domn in Tara
.Româneasca, in locul rebelului Mihai. Textul italienesc are un certo
Seion Bassä con un altro Mustafa Bassä". Seion" este imposibil in
turceste; era Hasan. Cronica Buzeftilor (vezi p, 89) mentioneaza.
numai pre Mustafa pasa, cu multime de turci", iar Walther (ed.
cit., pag. 17-18) linumetepe comandantii turci: Achmath Bascham
et Genizar Agam, qui Januae miIum pedestrium praefectus est",
fara, a da numele agai ienicerilor.
Mihai a trecut Durarea impotriva lor pe la Marotin localitate
Imprastiata pe urma" si victoria asupra turcilor a fost categorica;
v. Iorga, op. cit. si Veress, Campania creftinilor, cit., pag. 10, unde
se precizeaza cà trecerea Dunärii a avut lo-c la 13 februarie 1595.
Da-t fiind c i domnul Moldovei, Aron. zis Tiranu4" se ridicase
impotriva turcilor, s-a incercat o pedepsire a lui; v. nota 15 la interviul
lui Lubieniecki.
De asta data, tot in februarie aproape in acelasi timp", dup.
Memoriul II sultanul (Mehmed al 111-lea) 11 trimite pe fostul domn
al Tärii Romanesti (1591-1592), Stefan Surdul, ca sä-1 inlocuiasca.
pe Aron voda. Era insotit de un capugibasi si de begul de Silistra,
dupä cum spune Walther (vezi p. 161) beg de Silistra era atunci
Mustafa beg (cf. Danismend, op. cit., III, 139) impreunti cu 8000
de turci, dar au fost zdrobiti de banul Mihalcea. V. Iorga, 1st. Mihai

Viteazal, I, 158 i Veress, Campania ereftinilor, cit., p. 11. 0 alta
viziune prezinta dr. Szadeczky Lajos, in monografia sa Mihdly havasalfdldi
vajda Erdélyben. 1599-1601, Budapesta, 1882, pag. 21, care
fixeaza data de 16 februarie pentru aceastä victoria romaneasca, insä
el o atribuie exclusiv lui Albert Kiraly, comanc6.ntul lefegiilor ardeleni,
§i ungurilor lui, f Ara a-1 mentiona pe Miha/cea, iar pe contravoievodul"
Stefan Il arata gre0t ca venind sa se instaleze in Tara
Romaneasca. Tot gre0t I] arata i Walther (ed. cit., p. 23-24)
pe acest Stefan ca venind pentru Tara Româneasca; el mai afirma ca.
l-a cunoscut in anul 1597, pe la sfintul Mihai, deci 8 noiembrie, la
masa ambasadorului Poloniei, avind capul acoperit cu un turban,
adica invelitoare turceasca. (tulbando siue inuo lucro cap itis Turcico)",
de la care a aflat faptele ce le relateaza. Memoriul II al lui Mihai
restabile0e ins& adevarul, ap cum e cuprinsì in documentele vremii.
12 Textul italienesc are: Corvina, pe care Iorga, O ist. a lui Mihai
Viteazul, op. cit., odesface In Cerven-vodd 0 o identifica' cu Cernavoda.
Lisa aceasta nu era Cernayoda de astazi de pe Dunare, de la capatul
podului feroviar spro Constanta, ci era localitatea, destul de importanta
pe atunci, in Bulgaria de nord spre apus de Turtucaia, zisti
Cervena Voda, Apa Roe", sau numai Cervena. Walther (vezi
p. 22) f1 mentioneaza numai pe Albert Kiraly, cu unguri, români,
cazaci etc.", pustiind S'0ovu1, Orehova, apoi Czirwonam Wodam,
Rosgradum, Babam, Oblocziczam"; deci confirma identitatea Corvina
= Cervena Voda, nu Cernavoda.
13 Faza Calugäreni Giurgiu, adica 23 august 20 octombrie
1595, a razboiului Cu turcii, este in general mai bine cunoscuta, din
variatele documente ale vremii.
In Memoriul II, Mihai mentioneaza uciderea a patru pa0 la Calugareni.
Insa in scrisoarea trimisa tot de el, la 12 septembrie 1595
din lagarul de la Dimbovita" sub munti, lui
castelar
de Liov §i hatman de de cimp (Castellan Lw6wski y Hetman Polny) al
Poioniei, apdar imediat dupa lupta, sint mentionati treipa*i. (vezi
§i volumul de fata pagina 76.)
14 Hasan pap era fiul unuia dintre cei mai celebri mari-viziri
turci, Sokollu Mehmed pap, care fusese un Orb renegat, Sokolovici.
Lui Hasan pap i se zicea §i Tavilzade, fiul celui lung", caci Sokollu
fusese foarte inalt, sau Sokolluoglu Hasan pap. Al.oft-pe rind beglerbeg
de Sam (Damasc), Anatolia, Buda §i de Rumelia. In expeditia
60

lui Sinan paga contra Td.rii Romdnegti, acest Hagan paga fiul lui Mehmed
paga era comandantul trupelor de litirtuiaPd, de guerrilla, zise
orhact (cítete: cearhagi; çarha Insemnind hdrtuiald., escarmouche,
guerrilla), care se rdspindird In toatd tara pentru jaf gi dezorgani7are.
Mai tIrziu, a jucat un ro/ reliefat In ocuparea Egerului §i In Walla
de la Mez6keresztes, clgtigatd de sultanul Mehmed al III-lea. V.Danigmend,
op. Cit. III, 158 gi passim, gi Iorga, 1st. Mili. Vit., I, 195.
1') Eger, orag i cetat-e importantd In Ungaria de Nord, In latinegte
alto limbi europene Agria, In nemtegte Erlau, gi In turcegte Ere
sau Egri. A fost cucerita de sultanul Mehmed al III-lea, la 12 octom,
brie 1596, prin predare, vire ile", comandantul cetd/ii fiind Nydry.
Comandantul suprem a/ ostilor cregtine, in aceastd campanie era
print.ul Maximilian de Habsburg, care, Impreund eu Sigismund Báthory,
principele Transilvaniei, au fost Infrinti In marea battilie de la
Meztikeresztes (Cirstegti, In Cronica Buzeftilor, vezi p. 98; Haçova
pe turcegte, Cimpia crucji"), la 25 gi 26 octombrie 1596.
16 V. asupra a.cestui pasaj mai sus, Introducerea p. 16.
17 Turnul care era In fata Nicopoluiui" este desigur Turnu-Mdgurele,
gi cetatea Turnul" este mentionatd gi In Cronica Buzqtilor
(vezi p. 99). Actiunea aceasta a avut loe In noiembrie 1596, dupd
ocuparea Egerului de catre turci; v. Iorga, Ist. Romdnilor, V, 315.
La Inceputul anului urmiltor, 1597, beglerbegu/ Rumellei, Sokauoglu
Hasan paga ardta cd lui Mihai i s-au iertat toate päcatele
s-a trimis steag (de domnie) aga cum mentioneazd gi Memoriul
II si Walther (vezi p. 1S0).
18 In toamna anu/ui 1597 a Incercat Fetih Ghirai, irate/a hanului
.Crimeii gi mogtenitor al Ironului, adicdlka (Walther, ed. Papiu
Ilarian, 47: ab iis Galga ad Gallorurn Delphini sirnilitudinem nuncupato),
numit de marele-vizir Cagaloglu Sinan paga han in /our/
fratelui síu, sd-gi ocupe tronul, dar a fost invins, prins i ucis Impreund
cu toate rudele sale, dupd legea lui Cinghiz Han"; v.
Hammer-Purgstall, op. cit,, pag. 77-78, gi Danigmend op. cit III,
183. Mihai reía adar legaturi/e cu hanul Gazi Ghirai al II-lea, birultorul;
v. i Iorga, Ist. Rom., V. 322.
19 La 13 martie 1598 a pdräsit domnia Transilvaniei Sigismund
Bathory, despre care Mihai gi-a exprimat cu naduf pdrerea: care nu
gtie nici ce lace gi nici ce vrea" (P.P. Panaitescu, Documente privitoare
la istoria lui Mihai Viteazul, Bucuregti, 1936, pag. 94). Cf. trata,

tul Isteria Romclniel, II, 974. Trivitor la numcle localitatii, textul
italienesc are Leopolia", ceea ce India' o contaminare cu Leopolul,
nurnele latinesc a/ Liovului Lenabergului, dei Oppelnului i se
zicea latinegte Opolia. Cronica Buzestilor (vezi p. 100) o numegte
cetatea Epuliei".
o Memoriul II serie numele primului comisar imperial Jukai".
Cronica Buzestilor (vezi p. 100) li mentioneaza astfel: gi Impa'ratul
trimise 2 comisan: pre Suhai episcopul gi pro Igvan"; iar Memoriul
I (Papiu liarían, op. cit., 256): Comissarios quoque. M. V. S. Reverendum
D. Episcopum Agriensem et Magnificum D. Istvanffy".
21 Satire/ (citegte: Satirdjl, satirgiu, de la sat/I.", cutitul mare
al mAcelarului) Mehmed paga a fost yeniveri agczsr. (citegte: ieniceri
agas1), adicä comandantul corpului ienicerilor, in care calitate parti,
cipd la lucrarile divanului imperial, alAturi de viziri, pe urma vizir
deci ministru", In acceptiunea modernä iar la 14 mai 1595
fusese numit de care marele-vizir Ferhad paga, care era la acea data
serdar-i ekrem, comandant suprem al armatei turcegti Impotriva prii
Rom0nesti, in functia de Pali, adic6 guvernator al vilaietului Iflak
provincia otomana Tara Romaneasca punIndu-se astfel cap6t
(din fericire numai pentru citeva saptarnini) autonomíei ¡Aril, intograta
total in Imperiul Otoman. In expeditia condusa apoi de Sinan
paga, dupa destituirea lui Ferhad paga, Satirgi Mehmed paga, dupa
cum am vazut, s-a instalat la Bucuregti, in capitala noului vilaiet
turcesc. Dar a suferit Infringerea gi a executat pripit, o data cu Sinan
paga, retragerea din Tara Romaneascä.
Ulterior, Satirgi Mehmed paga, numit la rindul shu serdar-i ekrem,
pleca de la Belgrad, la 18 iunie 1598, ca sa ocupe Oradea, aga cum
spune gi Memoriul I (ed. Papiu liarían, pag. 256) di Oradea era ase
diatl. de Zathersi Mehemet". Hanul Crimeii, Gazi Ghirai al II-lea
tmOcat cu otomanii, participa gi el /a operatie, Cu tatarii sal crimeeni.
La 2 octombrie 1958 a Inceput asediul Orazii, care a fost farà rezultat,
gi la 4 noiembrie oastea turceasca se retrage. La 6 iulie 1599,
Sattrgi Mehmed paga este executat. Cf. Danigmend, op. ca., III,
186-192.
22 Era Aga Leca, cu 3500 de oameni; v. Iorga, 1st. Rom., V, 329,
gi Cronica Buzegtilor, p. 100.
28 La 20 septembrie 1598 a avut loc prima ciocnire a lui Mihai
ou Hartz Ahmed paga (serdar" inseamnä comandant de caste");
62

cf. Iorga, 1st: Mih Vit., I, 276, caré socoteste ea Pasa de Caramania
poate fi Hadhnbul de dincolo" (?). lush' Bálcescu (ed. cit., 215),
intemeiat pe Engel, arath a la aceasta lupta era de fatä Ramazan
bei de Adana". Acest Ramazanoglu (zadé persan corespunde
lui oglu turcesc, fiul lui") Mehmed pap, valiul de Adana, in sudul
Turciei, a fost, la 23 octombrie 1597, si la despresurarea Timisoarei
din asediul lui Sigismund Báthory.
Memoriul II greseste, .de-asta datá, dud afirmä cä era prezent
aoeastä luptà i Karaman pasa". Beglerbegul de Karaman (Caramania")
era In acea vreme Hizir (citeste románeste: Hier) pap;
of. Danismend, op. cit., III, 167. Karaman este si nume propriu;
din care romänii au fácut Caraiman. Hafiz Ahmed pasa, fostul beglerbeg
de Bosnia, era.eunuc, si avea deci apelativul Hachm", care a dat
In româneste hadimb". El fusese numit efectiv, de .cittre sultanul
Mehmed- al III-lea, comandant (paznic) al tärmurilor Dundrii"
(Tuna yahlart Muhafizr), asa cum prezint4 lucrurile istoricul contemporan
otoman Seläniki Mustafa, la Danismend, ibid., III, 188, si
cum spune i Cronica Buzeftilor: trimisese impäratul turcesc pre
Hadam pap sä fie pap la Diio pe margine" (vezi p. 100).
24 Asupra acestui epizod vezi Introducerea, p. 23 si mai departe,
Cronica Buzevtilor, p. 102.
2P Cladova este pe Durare, tármul iugoslav, exact in fata Turnu-
Severinului. Imediat llngà aceastä docalitate, in aval, se gásesc ruinele
cetätii Cladovei, zisä in izvoarele medievale Castelul florentin",
sau numái Florentin". Refacutá de turci, a fost numitä, spre
tul secolului al XVII-lea (v. Danismend, op. cit., III, 467, la anul
1689) Feth til-islam,.sau Fethislarn, Cucerirea Islamului", de unde
rafia europeana Fetislan. Cronica Buzutilor (vezi p. 102) mentiooazà
de asemenea faptele, cu deosebire cà s-au intorsu Mihai-voclii
cu toate °stile i cu multà dobindä, ca sa treacä Dunärea pre la
Rusavá", deci pe la Orsova, zisä turceste irseve.
116 La 5 noiembrie 1598 Mihai se intorsese la Tirgoviste, la scaunul
sal; v. Bálcescu, ed. cit., .215.
SatIrgi Mehmed pap nu a fost mare-vizir. Numirea lui Ibrahim
pasa ca mare-vizir a avut loc la 6 ianuarie 1599 si a ocupat aceastä
functle suprema pind la 10 iulie 1601, cind a murit. E cunoscut sub
porecIa de Damad (Ginerele", fiinda era intr-adevar ginerele sulta-
63

nului Mehmed al III-lea) Ibrahim pasa, era bosniac sau croat de origine,
si a mai fost mare-vizir de doua ori fnainte: prima. data Intro
4 aprilio si 27 octombrie 1596, si a doua ()ail Intre 5 decembrie 1596
si 3 noiembrie 1597; v. Danismend, op. cit., III, 497-498.
29 A doua renuntare a instabilului Sigismund Báthory la tronul
Ardealului. La 29 martie 1599, cardinalul Andrei Báthory vdrul
venit din Polonia o data cu turcofilia lui, este ales de dieta transilvand
principe al Transilvaniei; v. tratatul Istoria .Romdnici, II,
984.
29 Textul italienesc: Ciomurtan Tommas, dar e scris si Ciarmutan.
Pe acesta, Iorga, Ist. Mih. Vit., I, 288, fl considera de origine romaneasca,
Ciomirtan, !ma era nobil din Lemnia-Lemhény din scaunul
Kézdi, deci secui (Veress, Doc., VI, 57.
80 Textul italienesc: Palatiz Giurgia, deci una din variantele romanesti,
Giurgiu, ale luí Gheorghe ; desi poate sd redea sfrbescul Giuragr
Djuradj. Era dup..' 26 iulie 1599; v. Iorga, 1st. Mih. Vit., I, 288:
mare capitan de Banat, de origine sfrb". Gheorghe Palatici-Palatics
(ungureste) mai fusese la Mihai. Dupa prima incursiune a acestuia
la Nicopol fnainte de expeditia lui Sinan pasa Palatici a fost
trimis la Alba Julia, de catre domnul roman, ca sa obtina bani, ostasi
çi munitii contra turcilor. Cf. Veress, Campania creftinilor cit., pag. 15;
la pag. 45, Silvio Piccolomini, comandantul roatei" de florentini,
arata ea un gentilhuomo Polaccho (de fapt, era croat) detto il Signor
Giorgio Palaticz, venuto a servire questo principe venturiere con
60 huomini".
31 Memoriul are gresit: Mehmed, In loe de Mahmud; v. Iorga,
1st. Mih. Vit., I, 288. In 1601, In noiembrie, clnd Mihai era asasi_
nat lîngà Turda, el era pasä la Giurgiu, ca muhaflz (comandantpaznic
al cetatii) si se temea Incà de fostul domn al Tarii Românesti;
V. Iorga, ¡se. Romdnilor, V, 369. Acest Giízelce (citeste:
Frumuselul") Mahmud pasa a ajuns In anul 1603 caimacam (loctiitor)
de mare-vizir si a luptat contra rasculatilor zii celali" din
Anatolia ; v. Danismend, op. cit., III, 216.
33 Vezi asupra acestei afirmatii a lui Mihai, ca marele-vizir Damad
Ibrahim pasa ar fi volt sa-i dea lui i steagul-sangeacul Transilvaniei,
adica domnia asupra acestei taxi, preferindu-1 fnaintea cardinalului
Andrei Báthory, Iorga, Ist. Mih. Vit., I, 289. lar despre conspiratia
lui Andrei Báthory cu polonii si cu Ieremia Movilà, domnul Moldo-
84

vei, dezaprobatä chiar *i de turn, vorbe*te Mihai *i in Memoriul I
(ed. Papiu Ilarian, pag. 257j.
33 Ora*asitizi in Cehoslovacia ; ungure*te Kassa, nemte*te Kaschau,
In rormine*te i s-a zis Ca*ovia, dupli forma latineasa Cassovia.
34 Prima mentinne, de cätre Mihai, a lui George Basta, färti
aräta cine era acesta *i färti' a face, nici mai tirziu, aprecien i asupra
lui.
ae Vezi asupra acestor jocuri politice ce se teseau intre cardinalul
Andrei Bdthory, acum principe al Transilvaniei, *i generalul comandant
al trupelor austriece George Basta, Iorga, Ist. Romdnilor, V,
334. Mihai dezvtiluie duplicitatea lui Basta *i in Memoriul I (ed.
cit., 257-258).
3e Bätälia de la elinabtir lingti Sibiu, de la 28 octombrie 1599.
37 Fiul lui Nicolae PAtra*cu, a fost domn al Tärii RomAne*ti;
v. Iorga, ¡se. Romdnilor, V, 340, intemeiat pe documente.
Altirturia categoricti a lui MilEai, in acest Memoriu al sail, cd 1-a trimis
pe fiul säu domn in Tara Rormineascä, la cererea boierilor, nu a fost
luatä in considerare In tratatul Istoria Ronzdniei, H, 987.
38 Cf. Iorga, Ist. huh. Vit., II, 19, *i id., Ist. Romanilor, V, 340.
Memoriul I (ed. cit., 258-259) mentioneazti de asemenea venirea
unui Legatus Turcicus" la Mihai, in Transilvania, zis *i ceau* (Chianzius
Turcicus, gre*ealti de tipar pentru Chiauzius), pe care insti Papie
'Harlan 11 traduce române*te greqit: Chiaia turcesc". Ins& chehaia
(kdhya, cite*te in turce*te) era o functie cu totul deosebitti
de a unui ceau*; chehaia era un reprezentant, la noi, al domnului,
dar *i al unei alte institutii, firme, societäti etc., pe cind ceauplui
i so incredintau misiuni caro corespundeali cu ale unui ambasador
european, *i in acest caz el era ceau*ul Portii. Acest ceau* i-a deschis
lui Mihai ochii asupra trä&irii transilvano-po/ono-moldovene
fatti de impärat si Tara Romrmeascti, adica fatä de ere*tintitate.
:)9 Este vorba de Skrzyniecki sosit la Alba lulia inaintea
Taranowski la inceputul lui februarie 1600; v. Corfus, op. cit.,
pag. 66 *i documentele. Relatarea Memoriului II e veridicti. i Cronica
Buzevilor mentioneazti tratativele cu polonii, pe care le a tribuie
domnului *i le dezaprobä. (vezi p. 107).
65

40 Jan Zamoyski, cancelar si mare hatman (prim-ministru si comandant
suprem) al Poloniei, care i-a sprijinit pe Movilesti atit in
Moldova aft si In Tara Româneasca, a patronat o politicà' prootomana,
a intervenit direct si personal la inlaturarea lui Mihai din calea
obieetivelor sale. V. si nota 19 la interviul lui Lubieniecki.
41 La 2 mai 1600 a dat Mihai ordin trupelor sale din Transilvania
sa treaca muntii In Moldova ; la 5 mai, un corp de oaste ataca Suceava;
v. tratatul Istoria 1?onn2niei, II, 987.
42 Oras al Ungariei de nord-est, zis unguresie Huszt, apoi al Celloslovaciei,
astazi facind parte din U.R.S.S., din Rusia Subcarpatica.
43 Textul italienesc: sotto il Generalato di Zekel Moises: Moise
Secuiul (ungureste Szek,ely Meizes), comandant al unui detasament
unguresc, l-a inso tit pe Mihai in Moldova, unde apoi a fost lasat de
Mihai impreuna cu Udrea, Negrea si Deli Marcu sa pazeasca
tara, atunci clad s-a intors in Transilvania. Lisa la 4 septembrie
1600 asadar inainte de Mirislau Moise Secuiul a trecut in tabara
adversa, la cancelarul polon Zamoyski; v. Corfus, op. cit., pag. 149.
Sfirsitul lui este cunoscut: la 17 iulie 1603 cade in lupta de la Stupini
linga Brasov, cistigata de Radu erban, domnul Tarii Romanesti,
tot in numele imparatului Rudolf al II-lea, impotriva lui Sigismund
Báthory revenit pentru a patra (lark' in Transilvania si a nobilimii
maghiare transilvane. Aceasta, dupa ce veleitarul Sigismund
Báthory nu reusise sa se mantilla, sprijinea acuma pe Moise Secuiul,
proclamat principe, si era ajutat, de asta data', de un puternic contingent
turcesc si tata.resc; cf. tratatul Istoria Ronzdniei, II, 1006.
44 Gaspar Kornis, grof transilvanean, sub Sigismund Báthory
a lucrat cu IIabsburgii impotriva aliantei cu turcii. La 1594, lijad
comandant al cetatii Huszt, e infrint de turco-tatari intr-o incursiune
neasteptata. La 1596, Sigismund Báthory ii doneaza Iernutul (ungureste
Radnát, in partile Dejului; de aci apelativul de radnáti" Gdspár
Kornis). Andrei Báthory 11 trimite la impäratul Rudolf al II-lea
pentru ajutor i aceastä interventie face ca la urma sà fie trimis
George Basta in Transilvania. Ca adversar al politicii filoturce a
cardinalului, in lupta de la )$elimbar Kornis trace de partea lui Mihai,
usurindu-i victoria; cf. Balcescu, ed. cit., pag. 232, si Jerga,
Ronzdnilor, V, 336. In Memoriul I (ed. cit., 259-260) se dau detalii
asupra complotului pus la cale de Sigismund Báthory cu Moise Secuiul
alti cäpitani unguri din slujba lui Mihai, ca Gaspar Sibrik si George

Makó ultimul oferindu-se si-1 impute pe Alihai (quod me globo
trajiceret) a5a cura aratd, mai bine, Balcescu, ibid., 324 5i 336
urm. In Memoriul I, Mihai nu-1 mentioneaza 5i pe Ga5par Kornis
Insä in toamna anului 1601, dupa ce-1 trädase pe Mihai, este prins
5i executat; v. Pallas Nagy Lexikona, X kiitet, 796-797.
4') Comisan i imperiali eran acum Bartolomeu Pezzen, David Ungnad
5i Mihail Székely. Pezzen, doctor utrius juris", fusese inca in
anul 1590 ambasador al imparatului austriac la Poartd (cf. Zinkeisen,
op. cit., III, 584). In Memoriul II este pomenit cu numele, mai
jos. Si in Memoriul I, catre imparat, Mihai subliniaza ca nu a le5it
nici eft e negru sub unghie din vorba lui (ed. cit., 288: nee ungvem
latum ab ea conclusione recessi, quam cum Domino Peczen habui).
Pentru ceilalti doi comisan i v. mai departe.
Textul italienesc: con un altro mio barone", nenumit. Acest
boier era logoratul Teodosie Rudeanu. El fusese lasat ca loctiitor al
lui Mihai pe lingà dieta nerrie5ilor unguri, secuilor 5i sa5ilor transi/.
vaneni, cIt timp a durat expeditia din Moldova; v. Iorga, 1st. Romdnilor,
V, 348. Cronica BuzeFtilor (vr. p. 109) confirmä. 5i de astä
data Memoriul II: 5i trimise doi bojar, pre Tudosie logofatul 5i pre
Corne5 Ga5par, rugindu-se imparatului sä-i lase Ardealul, ca 1-au
dobindit cu sabiia, 5i sä-1 sloboaza asupra turcilor; sa mearga intii
la Timi5oara, sa o ia de la turci 5issà o ja imparatul."
47 Textul italienesc: quel spergiuro et infame Ciacchi. Stefan
Csáky dé Keresztszeg, capitan general al Transilvaniei, a ramas la
Selimbar aläturi de cardinalul Andrei Bathory. Dupa aceea, impreunä
cu Ga5par Kornis, a fost pe fag partizan al lui Mihai, insa 11 submina
cu once ocazie i pretutindeni. rmperialii volrä, la un moment dat,
sa facä din el un guvernator al Ardealului; V. Iorga, 1st, Romeinilor,
V. 349. Fost curtean al Itzi Sigismund Báthory, chid acesta ajunge
din nou In Transilvania, 11 face, impreuna cu Moise Secuiul, capitan
suprem al o5tilor ardelene, lush la 3 august 1601 slut zdrobiti cu totii
la Goräslau, de catre Mihai laolaltd. cu Basta. Csáky 11 tradeaza. apoi
5i pe Sigismund Báthory 5i trece la Basta, deci la Imparatul, care-1
raspidte5te cu domeniul Szádvár; moare In anul 1605; v. Pallas
Nagy Lexikona, IV, 395.
48 Valiul (guvernatorul) sau beglerbegul de Timi5oara adica
al vilaietului turcesc Teme5var" L totodata muhafiz (castelan-

comandant) al acestei cetati, era atunci Cafer-(eiteste Geafér") pasa;
v. Danismend, op. cit., III, 167.
49 Textul italienesc: Serenissimo Arciduca Mathias. Arhiducele
Matia riu Matei, cum se serie uneori, cad 1Iatia si Matei slut douti
nume diferite, inch' din sí. Scriptura, pe latineste Mathias si Matthaeus;
ungureste Matyás, pronunta Mátias, i Maté, primul fiind
nnmele regelui Corvin, scris româneste Mateias, socotindu-se ca fiind
diminutivul numelui Matei) era fratele imparatului Rudolf al II-lea,
pe care mai tirziu, in 1608, 11 obligasä abdice, ocupind el tronul.
De la 1593 WeepInd, Matia de Habsburg, era guvernator al Ungariei
sttipinite de austrieci, lar dupa dezastrul suferit de arhiducele Maximilian
la Mezökeresztes, in 1596, Matia ajunge si comandant suprem
al trupelor imperiale din Ungaria.
In Memoriul I (ed. cit., 262) Mihai arata imparatului ea', In urma
Behimbarilor i impotriva instabilitàtii ardelenilor, i-a trimis la
Curtea sa pe loan Rácz, Nicolae Vajda .si Martin Florvéth, ea sa-1
informeze, dar acestia au fost prinsi de conspiratori si aruncati in
ocnele de sare. In Memoriul H nu stilt mentionati; se arata numai
efeetul acestei incercari a lui Mihai, caruia arhiducele Matia Ii serie
cti 1-a instircinat pe Basta, cu altii impreuna, su-1 ajute..
" Textul italienese: Guyasi Paul. Numele acesta, care arputea
fi ungurescul Gulyási Pal, este ireperabil In doeumentatia vremii.
Socotim ea trebuie sa fie citit Gyulafi Paul, eaci un Gyulafi cu 200
de ealarasi se afla, In anul 1595, in armata lui Sigismund Bahory
venita fn ajutorul lui Mihai; v. Ioachim Craciun, Scrisoarea lui Petru
Pellérdi privitoare la ajutorul dat de Sigismund Bdthory lui Mihai
Viteazul En campania din 1595, in Anuarul Institutului de Istorie
Nationald, Universitatea din Cluj, vol. VI, Cluj, 1935, pag. 7, extras.
61 Textul italienese are, In douti rinduri, forma: Jasnada, un toponim
inexistent. Este stlicirea numelui Satmar, zis astazi Satu Mare,
In forma lui ungureasca: Szatmar. Intr-adevar, la 4 septembrie 1600,
Basta se apropiase de Samar si se afla in lagraul din Maitin Maj-
Oily, o localitate din apropierea acestui oras-eetate; cf. Ve're'rs-
Basta Gyargy hadvezér levelezése és iratai (1597-1607) Epistola
et act:a generalis Georgii Basta (1597-1607), In: Monumenta Hungariae
Historica Diplomataria vol. XXXV =-- Magyar Történelmi
Emlékek, cis& osztdly: Okmdnytdrak, 37 k6t,. kiadja a M. Tad. Akad.
68

vol. I (1597-1602), Budapest, 1909, pag. 408. V. mai jos Memoidul
comisarii imperial; David Ungnad si AIihai Székely Ii scriu lui
Mihai tot din Jasnada" ; tot ei ii scriu si lui Basta: Datum Saggmar
(Szatmar) den 8 Augusti 1600, In Veressr ibid., 1,400 publicat din
nou, In extras, In Hurmuzaki, Documente, XII, 994 si II, 850. V. si
Szddeczky, op. cit., pag. 13: In august, David Ungnad si Mihai
kely se aflau la Satmar,. unde Mihai Viteazul tiimite soli la acesti
comisan i imperiali, pe banul Mihalcea i Teodosie logoratul.
52 Tradarea pe fata a lui Moise Secuiul fata de Mihai, care se luredea
mult In el, si fuga lui la polonezi, la cancelarul Zamoyski, unde
se tinea si Sigismund IBáthory In acea vreme, este mai ciar expusa
de domnul roman in Memoriul I (ed. cit., 261-262). Aci se arata si
planul conceput de acesta de a-1 ataca din spate pe marele vizir Damad
Ibrahim pasa, care se pregatea s piece din Belgrad ca sa cucereasca
puternica cetate Kanizsa (a plecat la 22 iunie 1600 si a cucerit-o la
22 octombrie; v. Danismencl;qp. cit., III, 203 si 205), pe cind in Memoriul
II e mentionatä numai intelegerea ce a avut-o Mihai cu pasa do
la Timisoara (Cafer pasa) ca acesta sa predea cetatea, de uncle, fire#e
Mihai putea cadea In spatele ostilor turcesti ale marelui-vizir, plecato
In expeditie. In Memoriul I Mihai explica imparatului ca conflictul
ivit intre Basta impreuna cu nobilii maghiari si el, a facut posibila
cucerirea cetatii Kanizsa de catre marele-vizir otoman (ibid., 265).
De altfel, cuna era natural, In Memendul I prezentat imparatului, nu
altor principi europeni, Mihai staruie mai indelung asupra acestor
puncte, precum si asupra desfasurarii evenimentelor inainte si dupa
pina la sosirea sa, cu peripetii, la Viena.
53 Textul italienesc, de doua ori: Gene. Iorga. O istorie Mihai
Viteazul, cit., pag. 81345 o lasa neidentifieata. Nu este, cum s-ar
parea, Ineul, ungureste Jend, care era atunci resedinta unui sangeac,
beg turc, zisd pe turceste Yanova, ci este localitatea Göncz (ortografiata
in documente: Geoncz, Ghintz, Ganz) din fostul comitat Abauj-
Torna In Ungaria superioara, astgzi Slovacia. George Basta, generalul
auspiac, se gasea decay In Gancz, in mai 1599 si in august 1600%.
v. Veress, Basta levelezése, cit., I, pag. 212 i 401. De acolo a pornit
apoi spre Transilvania, manevrind pe drum si cu nemesii unguri
cu Mihai, in vederea instalarii trupelor sale In aceasta provincie atit
de contestata.

64 Textul italienesc: Alard Ferenz et Ahalasi Gabor. Primul,
Francisc (Ferenc) Alárdi, era un nobil maghiar transilvanean, deci
membru al dietei. Al doilea nu era, asa cum credea Iorga, O istorie
a lui Mihai V iteazul, cit., pag. 9/346, Gabriel Szalánczy (Szalánczy
Gabor) cunoscut de altfel In acea vreme ci era Haller Gabor
de Hallerk6, grof si fispan al comitatului Tirnava. Vezi Hurmuzaki,
Documente, IV-1, pag. 123 si 125: la 6 septembrie 1600, m.embrii
dietei transilvane, Csáky, Bornemissza, Francise Alardi si altii
trimit o scrisoare Impotriva Iui Mihai, comisarilor imperiali David
Ungnad si Mihail Székely, ex nostro Legato generoso Domino Gabriele
Haller". Szádeczky (op. cit., pag. 189) arata, dupg Hurmuzaki,
ibid., §i Wolfgang Bethlen (Historia de rebus Transilvanicis
ed. II, Vindobonae, 1783, vol. IV, pag. 549) cá nemesii unguri i-au
trimis la Basta pe Francisc Alardi si Gabriel Haller. Veress !ma
(Basta levelezése, cit., I, 408) publicInd o scrisoare a lui Basta, datat5.
de la Maitin la 4 septembrie 1600: ...questa mattina poi m'è capitato
in tutta diligenza un cavaliero transilvano coa lettere di tutta la
crede ca Bethlen greseste dhad doi soli nemesi la Basta.
Memoriul II al lui Mihai, fara nici o conexiune cu Wolfgang Bethlen,
confirma ciar solia celor doi nemesi unguri deodatil. Dupa
dei invins, Mihai Ii scrie lui Basta di vrea sa ramlna In slujba Imparatului
si-i trimite In chezasie familia sa. Francisc Alardi este printre
membrii dietei transilvane care aecepta oferta aceasta.
" Textul italienesc: David Ungnod insieme con ZekeI MichaI.
Amindoi erau comisan i imperiali. Cronica Buzetilor ii cunoate
Si ortografiazd (pag. 109): ,,lar lui Mihai-voda veni-i sol de la Imparatul
crestinese Rodoful, anume Ognu David si Sechil 1\Iihai". David
Ungnad, liberus Baro in Sonneggh" (Hurmuzaki, Documente, IV-1,
pag. 125), fusese ambasador al imparatului Austriei la Istanbul In
1574 (v. Zinkeisen, op. cit., III, 554). Mihail Székely de Kövend
care nu era ruda cu omonimul sàu, Moise Székely Secuiul
era cApitan-comandant al cetatii Satmar (Szásleczky, op. cit., pag. 301,
si Hurmuzaki, Documente, IV-1, pag. 125): Michael Zekely de
Kewend, arcis et praesidij Zattmareiensis supremus capitaneus".
66 Textul italienesc: Transilvani, Todeschi, Ungheri et Basta.
E lupta de la Mirislau, la 18 septembrie 1600.

57 Acest epizod cu masacrarea celor 900 de secui in niste cot*
(in carte canille)", relatat si In Memoriul I (ed. cit., pag. 265), dupa
cum a relevat si Iorga (0 istorie a lui Mih. Vit., cit) nu este inregistrat
In alte surse ale epocii.
Textul italienesc: anche nella mia Chiesa, quale io havevo
fatta edificare per avanti, sono entrati et hanno defossato le ossa
di Haaron Vaivoda, che tanto tempo fa era sepulto et d'alcuni altri
miei Baroni et le buttarono via; tale inhumanità n,on fu usata dalli
Pagani".
59 Textul italienesc: Sicoli Sebastian et Vihes Miclens. Nume
stilcite", zice Iorga, O istorie a luilih. Vit., pag. 10/347, si nu le
descilceste. In Memoriul I (ed. cit., 266) se mentioneaza: Sebastianum
TWOli ad me in munere Legationis expediverunt cum multis
aliis potioribus Transylvaniae Nobilibus". Vezi apoi .la Szádeczky,
op. cit., pag. 207, scrisoarea lui Basta, la 5 octombrie 1600, de la
Vidombac, catre Mihai, care-si avea tabara la Simpetru-Prejmar,
fiind dusa de Theököly Sebestyén (de Késmárk, bunicul vestitului
Emerjo Tökölyi, regele curutilor", din sec. XVIIXVIII) cu citiva
nobili transilväneni". Veress, Documente, IV, 216-219, reluat de
Iorga, 1st. Mih. Vit., II, 108, publica documentul care arata ca dalegatul
imperial Sebastian Tököly era intovarasit in misiunea sa la
Mihai de nemesii Nicolae Vitéz si Martin Bányai. Memoriul II,
dictat de Mihai, coatine forma româneasca a numelui unguresc Mikles
(Nicolae) Miclaus. Vihes Miclens" (evident o greseala a copistului
san a lui Pernice, in loo de Micleus") este deci: Vitéz Miklös
Miclaus. Miclaus Vitéz, in anul 1599, era fispan al comitatului
Turda; cf. Iorga, 1st. Mih; Vit., I, 286. El a,fost trimis i atunci sol
la Mihai, impreunä cu Gheorghe Ravazdi, din partea cardinalului
Andrei Báthory; cf. Szádeczky, Mihál11 havasalfadi Vajda Erddly.
ben, 1599-1601, Budapest, 1882, pag. 25.
6° Textul italienesc: VII mila cavalli in circa. Cifra este desigur
gresit copiata. Vezi asupra imprejurarilor acestei calatorii la Viena
si Praga, Iorga, 1st. Mih. Vit., II, 111-116. Apoi, in documentele
publicate in anexa la Sz Adeczky, Erdély es Mihdly Vajda, cit., pag. 225
se vede a. Mihai avind calauz pe capitanul Nicolae Segnyey
(Sennyei) de Lapispatak, un mare admirator al sail (ibid., 227, 239
71

§i 406-407) a sosit la-Oradea, la 11 decembrie 1600, Cu o escortrt
de 3000 oameni. Comandantul cetAtii Oradea, NyAry, ostil fatrtdo
domnul Tdrii Romitne§ti §i al Ardealului 61 al Moldovei, se opune
categoric acestuia ca sà treacd mai departe cu atita oaste, tacit Mibai
pleac5. spre Viena numai Cu 300 de oameni, restul bisindu-1 In urmil.
Pe drum s-au mai imputinat. La 12 ianuarie 1601, Mihai a intrat
In Viena, ciad nu mai avea deelt cam 70 de cai pe IMO el; v. rea.
tarea la Siadeczky, ibid., pag. 231.

MI HA.I VITEAZUL
Dospro biltfilia de la CAlugareni
13123 august 1595
[SCRISOARE DIN 12 SEPTEMBRIE 1595
CATRE STANISLAW 21:5LICIEWSKI, BATMAN
DE CIMP lI CASTELAN DE LIOV.]
Fiind singura relatare imediatd si directä a Jul
Mihai despre Cdlugareni i evenimentele co i-au urmat, in afard de
Memoriul II, reproducem aici in intregime scrisoarea din 12 sept.
1595 catre hatmanul polon Stanislaw 261kiewski, castelan de Liov.
Scrisoarea a fost descoReritd i publicatd de Claudiu Isopescu in
Alcuni documenti inediti della fine del Cinquecento. Seconda serie,
In Diplomatarum Italicum", I, p. 429-430, dupd Archivio Vaticano,
Fondo Borghese, S. III, vol. 91 b, fol. 170. E o copie, in limba
latind. Traducerea de fatá ne apartine. Intitulatio in latineste este:
Ioannes Michael Dei gratia haereditarius Palatinus Moldauiae, dare
Excellens, et Magnifice Domine Imperator Campestris, Arnim no bis
syncere dilecte.
Aceastá scrisoare face parte din opereta personale ale domnulni
roman si are acelasi caracter de autenticitate in ceea ce priveste personalitatea
si ardoarea nestinsd de a continua lupta impotriva dusmanului,
chiar in pozitia in care se afla dupli Ctilugäreni, de unde a
trebuit sd. se retraga in vederea regrupdrii fortelor crestine. Raportind-o
la interviul" cu Lubienecki, care dateazd dinaintea
unde de asemenea se stdruie -din rdsputeri pe lingd polonezi ca sd
participe la rdzboiul antiotoman i sd-i triiuitA ajutoare, precum
ja Memoriul cdtre ducele de Toscana, se ponte constata frad greutate
cd. toate troj slat creatia aceluiasi spirit aprig si prudent totodatd,
cu verbul i fraza antrenante, gindul patrunzator si cerbicia neclintitd.
AUREL DECEI

loan Mihai din mila lui Dumnezeu, palatin ereditar al Tara
Romiinesti.
Streilucite meirite downne hatman de cimp, prieten al nostru
sincer iabit.
Ne-a scris Domnia voasträ ea sii vä instiintäm mai sigur
despre ostile tureilor. Deci sd stiti eii ne-am bätut ca
turcul, inainte cu vreo trei säpfämini in tara noasträ la
alugrenil, in care bätälie bunul Dumnezeu ne-a ajutat
nouä crestinilor intr-un chip minunat. Au fost Wald mai
intii trei pasi si mai multi alti ceausi2, dintre care vreo
citiva au fost prinsi chiar vii. Am inteles apoi de la prizonierii
mai proaspeti ea' in lupta aceea au ctizut 7 000
de turci, jar ceilalti Ingroziti pinii in suflet, printre care
insusi Sinan pasa, se pregäteau sä-si intoareä pasii spre
Duare. Adevärat cA noi înine i-am läsat lui calea slobodä
In tara noasträ, si asta din pricia c'd in vremea aceea
ostirea noastrà se lmputinase peste socoteli.
Chid au cunoscut tureii acest lucru, au intins-o spre Bucuresti.
Si trupele lor slut acum astfel impärtite: cu Mehmed
pasa3 la Bucuresti slut 10 000 °cupid cu construirea acolo a
unei for-Car*. Tar cu Sinan pasa si cu Hasan pasa4 Milt in
jur de 30 000 care in ziva aceasta au plecat spre Tirgoviste.
intreaga ostire nu trece de 40 000. Luptätori abia s'int
douäsprezece mii5. Cäci stim sigur c'd ieniceri abia slut o
mie cloud sute, numärindu-i si pe recrutii agemoglani6.
De bunä seamä a au fost adusi la noi inainte ea turcii sii
soseasc6 la Tirgoviste patru prizonieri, printre care unul
era basceaus7. Acestia, punindu-i la chinuri, au fost intrebati:
cum se face si de ce s-a ridicat Sinan paga si ceilalti
impotriva tinuturilor noastre eu trupe militare asa de putin( ?
Fiecare dintre ei &idea rtispuns asemäriätor: fin ä indoia
de aceea sint asa de putine trupe, pentru cä se adäjduia pe
curind in ajutorul Hanului tätarilor, asa cum i-a fost trimisá
poruncä aspra de la impäratul turcilor. insä acela lipseste
pinà acum. Care lucruri Ii dan multä grijä lui Sinan paia.
Adeseori a cerut ajutoare de la Marele impärat, insä nimio
nu i s-a trimis. Cäei oastea cea mare a trebuit si fie trimisä

1mpotriva persanllor, care 1i dau de furca Zdravgn. Apoi o
alta oaste nu mai mica, Impotriva frincilor8, care tot asa
macinä cumplit fortele pe mare.
Acestea pe care le socotim sigure vi le instiintam Domniei
Voastre si at mai staruitor và rugam ca pe acestea sa le
cintariti In mima voastra si s5. ne trimiteti cit mai curind
ajutoare, nouti, crestinilor. Caci niciodatä nu va fi mai usor
decit de astti data sá putem sa4 zdrobim pe vicleanul dusman
"Ana la capat, numai data ati voi sà ne sprijiniti cu trupe
auxiliare. Eu fireste, ca toate ca doresc peste masura s
näpustesc iaräsi asupra dusmanului, socotesc totusi
trebuie asteptat ajutorul celorlalti crestini. Iaräsi
vá rugam staruitor sä vil indurati de treburile crestin.esti
sil stingeti focul care arde paretele vecinului, in.ainte ca el sil
vä ajungä pe voi. Asta intr-adevär vii rug5m, 1nainte de
toate, ca daca ati hoiär1t sii ne aduceti ajutoare, ca sa fina
asigurati de asta cit mai tare 0 sti fie limpede pentru noi
vointa Domniilor Voastre. i acum mii incredintez prieteniei
Domniei Voastre.
Dat In lagärul de la Dimbovita° la 12 septenallvie 1.595.
(Pe des:) Copia scrisorii palatinului Tarii Romanestilo
care mtiritul castelan al Lwowului si hatman de cimp etc.
NOTE
Textul latinesc: ad Calacoranum.
2 Lat.: Caesi sunt in primis Bassae tres, et alij complures Czausij,
3 In textul latinese a gresealii, care nu a putut si fie a lui Mihai,
ci a scribulta necontrolat, sau a copistului: Cum Farhat Bassa ad
Bachorestum sunt Arce ibidem extruenda occupati". Un alt
X
Ferhad pasa nu este reperabil in oastea turceascil, condusil de marelevizir
Sinan pasa, lar rivaIul säu fostui mare-vizir Ferhad pasa, desti.
tuit, era la Istanbul si se apropia de deznodilmintul fatal, de executie.
La Bucuresti se afla, intr-adevar, Satirgi Mehmed pa.sa (asupra
lui v. .5i nota 21 la 1VIemoriu/ II), instalat de marele-vizir Sinan pasa

dupa ce a fost rlinit, dar desigur u5or., In violenta ciocnire de la
Calugareni ca valiu, adica guvernator al vilaietului Iflak anexat
Inperiului Otoman. Satlrgi Mehrned pap Incepu, cm ajutorul bucure5te.nilor,
sa construiasca o fortareata cu nouti turnuri, care a ramas
In amintirea poporului, ca palanca /ui Sinan"; v. Iorga, Istoria
Romcinitor, V, 301, dupti documentele polone publicate de loan Bogdan
In colectia Hurmuzaki.
Acest Hasan pa5a este fiul celebrului mare-vizir Sokol/u Mehxned
pa5a 5i in expeditia din Tara Romaneascti era comandantul trupelor
de hìiruiallt, zise garhaci (v. nota 14 la Memoriul II).
°Lat.: Be/latorum uix sunt duodecim mi./Ea." Prin bellator"
trebuie Inteles luptator de prima linie.
° Lat.: numeratis etiam Tyronibus Adsamulgis. Agemoglanii
corespundeau aprozilor de la curtile, domnilor no5tri, insa erau top
calari.
7 Lat.: inter quos unus erat Czausius insignis.
8 Lat.: in Francos. Prin Frenk, Firenk, turcii nu-i Intelegeau In
mod restrins pe francezi, ci In general pe europenii cm care au ajuns
ei In contact Inainte de germanici; in deosebi italieni, apoi francezi
spanioli. 3i românescul frinc, frincesc, avea acela5i sens.
Lat.: ex Castris ad Dembouizam. Vezi tratatul Istoria Romdniei,
II, 966: a intocmit tabara la Stoiene5ti, la sud de izvoarele
Dtmbovitei.
18 Lat., tot formula polonil Palatini Moldauiae".
Dat fiind ea In crIncena biltalie de la Ctilugareni romtinii au pricinuit
o astfel de pierdere adversarului, ne oprim asupra cifrei 5i numelor
pa5i1or cazuti acolo. Walther, dupa Teodosie Rudeanu, stllce5te
In chipul acesta numele pa5ilor (ed. cit., 29); Anatolensis autem
(Basscha), Zainensis item, et Heudar Basschae..." Istoricii no5tri,
Intemeindu-se 5i Po alta documentatie, redau In mod diferit aceste
contingente. Balcescu (ed. cit., 96, citIndu-1 pe Baltasar Guerrin):
pa5ii Heider, begler-beiul de Sivas (Capadochia), Hussein, beiul
Nicopolului, 5i Mustafa, feciorul lui Aias-pa5a. /orga, 1st. Alihai
Viteazza, I, 199 5i Ist. Romdnilor, V, 299, utilizInd 5i Cronica Razegtilor
(v. ed. cit., pag. 125: Mihai-voda, cu mina lui, tale pro Caraiman-pa5a"),
inregistreaza moartea Pgilor Khidr, Mustafa 5i a celui
de Caramania"; la fel In editia francez . a lucrarii lui larga, Histoire
76

des. Rounutins et de la romanité orientale, vol. V, Bucarest, 1940,
pag. 371: les pachas Khidr, Moustapha et celui de Caramailie".
P.P. Panaitescu, Mihai Viteazul, Bucuresti, 1936, pag. 119 are: pasii
Rasan, Haider si Mustaf a ucisi, iar Mohamed Satirgi ränit. Tratatul
Istoria Ronzdniei, TI, 965, pe ling5. Haidar pasa, aratil pe pasa Rasan
de Timisoara si Mustafa de Bosnia.
Istoricii contemporani, oficiali, turci, mentioneazil ei aceastä
luptä de la Kalugeran" Hasanbegzade, Naima, Solakzade
etc.) si pomenesc tot trei pasi cäzutt In luptil; v. Danismend,
op. cit., III, 151: Haydar pasa, beglerbegul de Sivas (fosta Sobaste
fn Capadochia), IIiiseyin pap, muhafizul adieu comandantul cetätii
si sangeacbeg de Nicopol, si Ayaspasazade Mustafa pasa, beglerbeg
de Fpm (Damasc). Acest Mustafa pasa Ayaspasazade, deci Gut lui
Ayas pasa", era nepot din frate al lui Sinan pasa, cad. Ayas pasa de
Erzerum executat in anul 1568 de marele vizir Lala Mustafa pasa
Roca Sinan pasa eiau frati. Prin urmare, acesti troj pasi au fost
ucisi la Cillugäreni, iar al patrulea, Satirgi Mehmed pasa, a fost ränit
numai si pe urmä a continuat activitatea.
In felul acesta, scrisoarea lui Mihai, reprodusä mai sus, scrisä
la 20 de zile dupä Calugäreni, pe baza informatiilor primite chiar de
la prinsi turci, dei nu cuprinde i numele pasilor, dä totttsi cifra
exacta. Memoriul II, redactat la aproape sase ani dui-A aceca, afirmti
cä au fost omorIti acolo patru pasi, ceca ce nu corespunde adevärului,
dcuarece al patrulea, Satirgi Mehmed pasa, a fost numai rtinit, nu
ucis.

SCRISOAREA SI INSTRUCTIUNILE
LUI MIHAI VITEAZUL CATRE SOLII
SA.I LA PRAGA (f6OO)
Mihai Viteazul este primul domn romän de la
care ni s-au pästrat scrisori dictate direct in romäneste, aci se pare
cä dei cancelaria sa mai folosea pentru actele interne slavona
el insusi ni cunostea aceastä limbä.
Dintre scrisorile i instructiunile adresate oamenilor sál, in leglturä.
cu lupta pentru unirea Tärilor Române i scuturarea jugului turcase,
am ales una, din 26 ianuarie 1600, ale cArel calitäti compozitionale
si continut politic indreptätese includerea ei intr-o antologie
literarti. Este vorba despre scrisoarea i instructiunile pe care viteazul
domn le-a trimis so/ilor sâi banul Mihalcea Caragea i vistiernicul
Stoica (Stoichitä) din Strimba, ce se aflau la Praga, pentru a
duce tratative cu impäratul Rudolf al II-lea, la trei luni dupä strtilucita
victorie de la *elimbär (28 oct. 1599) si dupä intrarea triumfalä
in Alba Julia (1 noiembrie 1599), care au marcat unirea Transilvania
cu Tara Româneascä.
Exprimirid clarviziunea politicá si dirzenia caracteristicä marelui
voievod, scrisoarea i instructiunile lui Mihai Viteazul constituie
In acelasi timp un pre-tics document al limbii vii romänesti din epoca
aceea, fiind redactata intr-un stil sobru, dar nu lipsit de calitilti
literare.
Scrisoarea, urmatä de instructiuni, a fost descoperitä. de N. Iorga
/a sfirsitul secolului trecut in Arhivele imperiale din Viena, impreunä
cu alte sapte documente de la acelasi domn, intr-un adaos (Nachtrag)
la pachetele Turcica 1693-1600, fL 214-217. N. Iorga presu.
pune c26 aceste scrisori au fost ridicate de oamenii lui Basta din
cortul de pe Cfmpia Turzii, in care Mihai Viteazul a fost asasinat
miseleste in zorii zilei de 9 august 1601, si ca ele reprezintä fie originalele
inapoiate de solii säi, fie duplicatele sau conoeptele (una din
scrisori este sigur conceptul alteia).
78

Textul acestui pretios document din anal 1600 deci contemporan
cu celebrul Codex Sturdzanus, publicat de B.P. Hasdeu In Cuente
den biltrini (vol. II, BucureV1, 1879-1880) a fost tiparit de
N. Iorga, impreuna Cu celelalte §apte descoperite la Viena, in memo..
riul Documente nouei, in mare parte romeinevi, relative la Petru Schiopul
si Mihai Viteazul, Analele Academioi Române", Seria H, t. XX,
Meru. Sect. ist., 1899, p. 435-502 (textul la p. 476-478, cu facsimilele
semnilturii domnului la p. 497)1. De aici o reproducem, simpiificind
Intrucitva transcrierea, prin renuntarea la sernnele chirilice.
[Textul scrisorii]
G. M.
Bane Alihalceo si tu, vestiiar Stoico, dau-vä
in tire pentru omul cinstitului 111.11)i-oat, ce-au trimes la
noi. Noi de toate bine pre rind am luteles si ce poruncd ne-au
trimes, noi incä am socotit cu credinciosii nostri ce slut
pre 11110 noi si oarneni bdtrini ce stilt mai priceputi aicea,
de stiu de toat[e] rindurile, ce cum ieste pre Intr-alte -tdri
si cum au fost tocmeala mai deinte vrém[e]. Ce noi cum au
fost porunca impdratului i cum au fost scris In cärldle
Märii Lui la noi, ce ne va fi pohta, noi sá ddm In stire Impärätii
Lui de toate. Ce intr-aceia, noi deci ne-au fost pohta,
am scris tot Intr-aceastd carte ce am trimes la Domneavoasträ
i am scos i porunca impäratului si fAgälduiala ce
ne-au fost trimes la noi, de o am tremes si acéia la Domn eavoastril.
Ce yeti vedea porunca împáratuluisi fdgdduial[a]
cum ne-au scris i yeti vedea i pohta noastrd ce-am pohtit
de la cinstitul impdrat. Ce, de yeti fi fdcut voi vreo tocmaid
cu Impdratul mai nainte, pin va veni aceastä poruncá
aciia la voi, iar voi sà cdutalli] pre aceastd pohtà ce-am
pohtit noi, sti va fi bine cu tocmeal[a] ce-ati Mcut intru
chip, voi sä 15 sal [i] sá fie cum ati tocmit ; iar sà vá va pilrea
1 Scrisoarea i instructiunile au fost reproduse de N. Iorga, cu
unele moderniziiri, i in cartea sa Scrisori de boieri, scrisori de domni,
ed. IN, p. 228-232.

ca iaste mai bun[al ceastä. tocmeal[5] ce-am trimes acum si
pohtti ce-am pohtit, iar voi s märgeti sà gräiti impäratului,
sà faceti tocmeald pro aceasta pohtti tocinea1[6] ce-am
trimes acum la voi. Ca sa va zice el imparatul catra voi ea
at[i] tocmit voi si ati fticut tocmeal[6], iar voi aveti cuvInt
a-i darea: raspunsu de vet[i] zice: Adevar, fäcut-am tocmeal[a],
ce Domneat a ai trimes credincios[ulj Marii-Tale de
credinta si cu aceasta porunca i fägaduial[tij a impartitii
Tale; lar Domnealui au socotit pro porunca Marii Tale *i
ne-au scris sä graim Marii Tale ce e pohta Domnii lui".
Ce tocmitd pre aceasta porunca i pohtii ce pohtim noi, sa
nu yeti fi tocmit voi altti tocmeal[a] mai bunti, i nevoiti
de pripit[i] cum mai curind, ca iaste vrémea aproape acum,
cum vedeti si Domneavoastra si cum still si rindul cum iaste
incoace. i, in vrém[e] ce veti tocmi pro aceasta tocmeal{6},
voi cum mai curind de °lac sa-m[i] triméteti om cu carte
de olac, sa-m[i] datAii in stire Domnii 1\16le. i am dat
inviitatur[a] i lu Pandazi log[oftit]: ce va va spune si den
gura, acéia va dau in s tire.
b[og]b vi ves[e]lit'. Amin.
Pisal ghen. 26 dni2, 1600.
1. imptiratul Miriia lui si Tara Ungureasca sti caute bine
aceasta, cti Alihail voevod Domniia lui n-au gindit cu aceasta
ca are-a fi el in gura turcilor i in loe de peire in Tara Rumaneasca,
ce toat[a] frica lasindu innapoi, ispitit-au striste
mare. N-au gindit de paguba tarii intr-atitea ani si de chelciugul
lui, ce in toate stristile au ispitit in bastiul turcilor.
Ardealul Inca, ce sint 74 de ani de cind au fost lep[a]dat de
supt curuna Tarii Ungurest[ir si au fost inchinat turcilor,
iar Miliail voevod, cu tocmeala lui i cu peire a multi voinici,
au luat Ardealul i l-au inchinat cinstitului impärat,
si de acum innainte se fagaduiast[e]. Domnealui, pin va fi
viu, cu mare credinta va sluj[i] imparatului i Tarli Unguresti,
si toata crestimitatea; ce se roag[5.1 imparatului si
`raid Unguresti socoteasca pentru aceasta slujba
nevointa ce se-au nevoit, sa-i laso Tara lium[a]neasca
Tara Ardealului, sti-i fie de mosie lui, si cine se va tine den
feciorii lui, sà le fie mosie.

Alta, pohtesc de la imparatul si de la Tara Ungureasert,
cum ce hotar au Rica pärintele Màrii Lui, Macsirailean
cu al doilea laniis craiu5 intre Ardeal intre Tara
Ungureasea, acela hotar sà fie si acum; den care hotar den
ceastti vrem[e] de riizmiritpl au tras la impilratia Lui: una,
Oradea cu tinutul l3iharului, si llustul cu tinutul Maramurrisului,
i inutul Crasuei si ale Sonocului si ale Silrandului,
i Nagbaia5 cu Baia de Sus, si toate tinuturile lor
carele au fost date de Macsimilean Impitrat supt Ardeal,
cum au fost mai dentliu.
Alta, iar pohtescu, cum au avut Domnii ce-au fost
innaintea noasirrt voe de-au dat si au miluit cu sate si cu
olate, au de supt cetäti sate, au acum sà fie acdia
säl poci[u] da si eu sate si olate cui voiu vrea, cu acea putére
cum au avut all,i domni.
Alta, toate legile Ardealului cum au fast in zilele altor
Domni de se-au ctiutat in Ardeal judecata, ce vom judeca
noi sh' fie judecat, si srt nu mai aibil voe a càutarea lége
intr-altil
Alta, de rindul ostilor, Mdriia impilratului, i Cu svatul
împratu1uisi cu cei 7 hertegi cu alalti domni crestinesti,
si impreunat[ii] Cu tara Miiriei Lui, bine sä' la amente
grijascrt, cil Ardealul si Tara Rumpineascri in ce loo sintu;
toi norocul crestiniaritii iaste aruncat pre aceste 2 Vir[i],
carele sintu bastele, ce se cheam[61 strejile, i apäiräturil a
toattt crestinritatea; ca', Dumnezeu sà fereasc6, de-ar apuca
turcul acéste 2 trir[i], ar fi peire a toat{il] crestin[rt]tatea;
tum.Dumnezeu srt fereascà de acéia. Derept acéia,
Lui de laffa °Oiler, alta si de ajutoriu, cind vor
tribui la vrém[e] de treabri, iar Màriia Lui sil grijasc'd sil
trimeatri voinici cc vor tribui. lar, alta, pentru banii de
sà vie la noi in luna lu mar(u I2 zile, citu va socoti
Mitriia Lui sà ajungri ostilor, stt nu cumva sà aibä' smentealä.
crestinritatea si edste 2 Vir[i].
Dumnezeu fereasca acéia sit nu fie, de-ar dobindi
turcii céste 2 Vir[i], Tara Ardealului si Tara Rum[A]neaseg,
eu asu pohti de la impäratul si de la tot svatul si de la cei
sapte hertegi si de la toat[6] tara cum sa-m[i] dea in Tara

Ungureasc6 olate, cash aibu venit Intru anti o suth de mie de
talere, si pentru aceasta pohtil sil aibu ca[r]le cu pecètea
Mírii Lui, cum dup[6] moartea mea sà rämle roduhti mieu.
Alta lar, Dumnezeu sà fereasch., deac-as ciidea eu in
robie, cum acéia Dumnezeu RI nu dea, iar cinstitul Impiirat
cu tot svatul i cu toat[h] tara Mhrii Lui, si cu tot[i]
domnii crestinesti, sh aibh a imbla si a griji pentru nevoia
mea, toti sà mral scumpere den robie, i pentru aceasta
Inch pohtescu sh aibu carte, de la Impàruíia Lui si de
la tot[i] domnii crestinesti.
Alta, cum au dat Imphratul lui Bat[ä]r Jigmons titelus
de domnie, asa m[h] rog Mhrii Lui sh aib si eu asa.
8 Alta, pohtim pentru tiinuturile ce-au fost mai dennainte
vrém[e] de mosie si de tinutul hotarälor cestor 2 thr[i], de
Tara Ardealului si de Tara Rum[h]neasch, si le-au fost luat
turcii, de sint supt mina lor, cindu va da Dumnezeu, cu
ajutoriul sventii lui i cu norocul cinstitului Impilrat, sh le
dobindim de la mina phglnilor, el[e] sä fie iar la mosie,
si sh se tie de hotarhle acestor 2 thr[i] cum au fost de veac;
iar, de aciia innainte, cu ajutorul lui Dumnezeu, ce vom
doblndi de la phgIni, Imp6ratul va fac[e] cum va fi voia
1mp5rraltii Lui, si pohtim carte si pentru acéia de la Imp`arätiia
Lui.
Io[an] Alihail Vod[iir.
[Adresal: Cinstitilor dregatori ai domniei mele, jupan
illihalcca. ban Si jupan Stoica, niare vistiiar [In bimba sla-
NOTE
Trad.: Dumnezeu s va bueure".
2 Am scris In ianuarie, 26 zile".
3 De la hipla de la Mohacs (1526).
4 Maximilian II.
loan Sigismund.
6 Baia Mare.
7 Douil cuvinte neclare.
8 Sigismuncl Bathory.
Semnatura lui Mihai Viteazul.
82

CRONICA DOMNIEI LUI MIHAI
VITEAZUL
(Cronica Buzqtilor)
Intr-un studiu special' am incercat si demonstrIm
ott ceea ce a fos-t inclus in Letopisepa Tärii Boindnefti (alc6tuit la
mijlocul secolului al XVII-lea. 6i completat pe vremea lui erban
Cantaeuzino) palatal. perioada Septembrie 1593 sept. 1600, adica
de la urearea po tron lul IvUhal Viteazul pina la retragerea la Prejmer
dup. la54611a de la Mir6816u, nu este altceva cleat faimoasa
Croniol oficial6" redaotat6 sau supravegheaL6 in cancelarla voievodala
do cutre Teocloste Rudeanu, dar prelucrata ulterior de cineva
care lucra pentru amilia Buzestilor, In redactarea nepreluerat6, ea
a fost tatrebuintat6 in 1597 de t6tre 13altasar Walther si In 1600 de
Mihal Viteazul insusi, atunci chid redactat memoriul atre niarele
duce de Toscana. Aceast6 cronicA sliciala, intratä lates6tura relattiril
lui Walther si a mernoriului lui Mihat, nu ni /Agra a forma
Preluerat6, amplificat6 uftiri privind familia BuZestilor,
cu comentarii i judectiti politice reflectind neindoielnic puuottil
de vedere al acestora, ounoscut din alto documeate, ea a intrat ins6
In letopisetul juni,sl In aceast6 f orm6 a ajuns pin& la not, Gel care
a pis la dispozitie cronica oficia16 color sau celui ce a redactat Cronica
Buzestilor" (adicrt letona lui Mihai Viteatul scris6 din punctul
de vedere al principalilor si sustintiter,i politici 61 conducateri de
ostl) a fost desigur insusi Teodosie Rudeanu, caro erà fratele jupinesei
Sima Buzeasca, sosia lui Strpe Buzese'u. Se peale vedea, de aItfe/,
preferinta cronicarului pentru Stroe, singurul dintre fratli Buzesti
ch'ruia i se acordl o atentie specia16.
aceast6 Cronic6 a Buzertilor" nu reprezint6 o redactare hidependent6
de cronica oficia16, cu o alta rinduial6 a stirilor, ci urmeaza
de fapt riguros, in osatura el, seoventele cronicil oficiale, doar sporin-
Istoria tut Mihai Viteazul din Cronlea Taril Romdne,sti", in Studiti
çi articole de literatura remand veche, Bucuresti, 1967.

du-le in felul in care am spus, se poate verifica acum de oricine, printr-o
lectura paralelO a memoriului lui Mihai adev6rat6 autobiografie,
redactatil insO cu cronica in fata si a textului Cronicii
Buzestilor", in varianta sa nealtcratii, continuta azi doar in doutt
raanuscrise: ms. 2591 B.A.R., care este o istorie paralela a Tara
Romanesti ji Moldovei atribuitti lui .Axinte Uricariul (si care de fapt
copiazA si intretese dupti o idee proprie cronicile color douti fOri),
si manuscrisul nr. 13 de la ratin6stirea Neamt, continind insusi Letopisetul
Täri Ronuinesti. Aici am reprodus textul din ms. 2591, celllalt
fiind deja publicat de Ilie I. Georgescui. Dup6 cum am artitat
in studiul citat, ultima parte, povestind evenimenteie de dup6 rgra,
gerea la Prejmer, inclusiv moartea lui Miliai, este o traducere Aproap*
ouvint cu cuvint a poemului lui Stavrinos, din care s-a otais ins&
istoria unui an intreg, deoarece ea nu convenea Buzestilor ce se deptirtaserh'
de Mihai dup6 catastrof a de la MirtislOu si slujiserti noului domn
instalat de ostile polone, Simion Movila. In ms. 2591 textul din Stavrinos
este mai scurt. Autorul cronicii paralele a color Gloua tlri a
eliminat lunga plingere a erouitti, pe care o gasim lush In manuscrisui
de la Neamt. N-am adOogat-o dupti acest manuscris, intrucit antoln,
gia noastrll cuprinde ii traducerea poemului lui Stavrinos, direct
dup6 original.
Valoarea istoricO-documentarh si literar6 a acestei Cronici a Buzestilor",
care nu este altceva decit o nouti varianth, prelucratii, a inshsi
cronicii oficiale scrise chiar in timpul domniei lui Mihai Viteazul,
este exceptionalO. Datele sint foarte amtinuntite si nu ineape indoiala
cä avem de a face cu o opera redactata atunci, nu mai tirziu, chiar
daca n-a circulat (sau nu s-a pastrat) de sine statator, ca Viatajj
Nifon, de pilduí, ci a fost inclusa col putin asa se ounoaste
acum in compilatii de cronici alctituite in a doua jumOtate a. sec.
al XVII-lea si in primele deconii ale sec. al XVIII-lea. Pentru istoria
politicil ea a fost totdeauna un izvor capital referitor la epoca lui
Miltai Viteazul. Pentru istoria literarh, ea este cea dintii crea:tie
scried in limba ronuinii, inaugurind epoca literaturii nationala
ini numai prin continut, dar si prin formti.. intilnim aici, de data
aceosta exprimatil in romhneste, nu in slavoneste, aceeasi formulare
1 0 copie necunoscutei a Letopisepthei Cantaciczinesc, in Mitropolia
Olieniei", an, XIII, 1961, nr. 7-8, p. 498-519.

1apidar5. a evenimentelor, aceeasi sobrietate, aceeasi intensg vibratie
a dragostei de Ora, cu care ne-am intilnit in Letopiseful de cind s-a
inceput Tara Moldovei. i daca acesta din urmà l-a inspirat pe Sadoveanu,
lu schimb Cronica Buzestilor este prototipul si inspira.toarea
Iui Balcescu In a sa Istorie a romdnilor sub Mihai Vodd Viteazul.
Editia noastril, prima a textului din ms. 2591, a procedat la uneie
simplificari, pentru a usura lectura: prescurarile au fost Intregile
tacit, OA a mai marca faptul prin crosete, cu rare excepVi.
Am inlocuit peste tot cu z pe dz moldovenesc provenit din
textul lui Axinte Uricariul moldovean eopiat de popa Stanciu
din Bucuresti prin deceniul al 3-lea al secolului al XVIII-lea. Am
unificat unele numiri ca Bator Jicmont scris cind Batitr, ciad Bator.
In rest, normele de transcriere sint cele Indeobste acceptate. Marginal
textului am ad4ogat scurte enunpri ale secventelor istorice
povestite de cronicti, prev5zindu-le cu cronologia stabilitit de cercetàrile
moderne, pentru ca`cititorul sà constate exactitatea remarcabilii
cu caro cronicarul isi urmilreste evenimentele si sil compare aceastà
povestire cronidireascA cu ceea ce stie din lucr5rile de istorie ale
epocii noastre. Citeva din enunturi, date In ghilimele, sint imprumutate
chiar manuscrisului. Notele ce insWsc si Rimuresc textul
au bencficiat uneori de pretioasele adnotari fitcute tle prof. Aurel
Dacei la Memorial lui Mihai Viteazul catre ducele de Toscana. Evenimentele
si personajele fiind aceleasi, ori de cite ori am putut-o face,
am Willis la competentele explicatdi ale domniei-sale.
Urcarea pe
tron sept.-oct.
1593. Starea
disperatei a
CRONICA DOMNIhI LTA MIHAI
VITEAZUL1
(CRONICA BUZEUILOR)
D. Z.
Venit-au Mihai vodá domnu de la Poartli
cu aga turcu i cu stiag in Tara Romaniaseg,
au §ezut in scaon in cetatea Bucure§tilor
In luna lui avgust 29 de zile2. Tara In Tarigra,d
inpArMia sultan Alurat3. Iarà In Tar4

Planul de Mscoard.
Alianja
ca Transilvania
si Moldova.
1594.
Unguriaseä era craiu Bator Jicmont4.
Ora Moldovei era domnu Aron vod5.6.
intru aceia vreme inpresurasä turcii
Tara, Romaniasca, Cu datorii multe i cu
nevoi grele foarte cit nu mai avea Cu ce sa
sá platiascrt tara i sá scape den gura
vraimasilor.
Incepura turcii a cuprinde Tara Romaniasca,
si a-s face lacasuri si meceturi6, cit
incepusd a tipa crestinii de nevoia turcilor
pretutinderea era vaite i suspine de ran/
turcilor. Singur Mihai voda cu toti boiarii
sa inehisese de raul turcilor7 si multa vreme
zicea erestinii doar ca. vor potoli turcii
deasupra, iarrt ei mai mult rau facea. Incepuskturcii
tare a calca tara si legea crestinilor
si a arde bisericile din tara.
Vazind Mihai voda atita rautate i nevoe,
nu mai putu rabda tipete/e crestinilor, ce-s
strinsa boiarii toti, mari si mici, din toata
tara, si sá sfatuira cum vor lace sa izbävaseä
Dumnezäu crest inii din manila vrajma,silors.
Si vazind cá intr-alL chip nu sá vor putea
izbavi zisara cu totii: numai cu barba.radiee
sabiia asupra vrajmasilor
turci.
Deci socoti Mihai vodil cum ari avia agiutoriu
si dintr-alte 0111 si indata trimise pre
Radul chiceriul Buzascul sol la Bator Jicmont
eraiul ungurescu ea &I fie una cu
dinsul dea agiutoriu oaste ea sá sa
p oata bate eu turcii
Trimis-au atunce si la Aron voda den
Moldova sol pe Stroe stolnieul Buzascul,
ca s 'a' fie si Aron voda intr-agiutor lui Mihai
voda si amlndoi fura bucurosi si gata pre
räul tureilor9. Si indata trimise Aron vodrt
pre un boiarin al lui anume C`árstea

vorfnicr &hid giurdmint lui Mihai vodd
ca sä-si fie intru agiutor unul altuia.
lard Bator Jicmont craiul Inc. Meu sfat
cu domnii si Cu nemiii Ardialului i legará.
giurdmint cu Mihai-vodd cum sä.' fie nedespdrtiti
unii cu altii.
Declanprea Deci dud fu la vlet 7103 noem{brie] 10
rdscoalei, no- strinse Bator Jiemont craiul o samä de osti
iembrie 1594 i le puse cäpitan pro Horvat Mihai si pre
Biches Isvan i venirä la Alihai vodd in
ce Late in Bucuresti si indatd Ward pre toti
turcii citi aflard acolo in Bucuresti in luna
lui noem[brie] 15 zilen.
intr-acel rdzboiu fu rdnit Stroe Buzbiscul
la mina cea stinr a12. Tail dupd aceia tärä
zdbavd furà scosi turcii din tard si rdmasairä
crestinii izbäviti din gurile turcilor.
Atacarea raia- Deci cind fu dupà rdzboiu a triia zi pureelei
ci cetei tii se Mihai vodd cu muntenii i cu ungurii la
Giurgiului . cetatea Giurgiovului i incungiurard cetatea
si incepurä a o bate cu tunurile i cadva
vreme o au bdtut si nu o au putut dobindi.
Deci vdzind Mihai vodd cd nu poate dob indi
cetatea cdci venia turcilor arme si bucate
din cetate den Rusi", iarä Mihai vodä el
läsd cetatea si s-au apucat de au aprinsu
tot orasul Giurgiovului de au arsu si iar s-au
intorsu In sca,on in Bucuresti.
Misiunea lui Iard sultan Murat dl-inpdra,t turcescu
Mustafa paya dacd au prinsu de veste de Mihai void cum
cà s-au hainit i s-au rddicat cu sabie asupra
impdrdtiei trimis-au pre un pase anume
Mustafa pasa cu multime de oaste, i cu
un domnu anume Bogdan vodä. ficiorul
Iancului vodd ca sä scoat4 pre Mihai vod5
den domnie si din tarä i sa pue pre Bogdan
vodd domnum. i au vinit cu multime
de turci pind la Dundre la cetatea, den Rusi.

N et' (id lesc tei tarii
I nfringerea tdtarilor
la Putinei
i Steine,sti.
14-16
ianuarie 1595.
larit Mihai.voda daca prinse-de veste el
pazi de-si strinsii ostile si purceasa asupra
Duna-'rii in luna lui ghen[ar] 8 zile15
mersara pin la sat la Pietri in tinutul
[loe gol in mss.] si acolo grijindu-sa sò. triaca
Dunarea sà sa lovasca cu Mustafa pasa i cu
Bogdan voda, atunce lui Mihai voda ii veni
-waste den sus de la Rusava si de la Diiu
cum hanul au intrat in tara cu tiltarii si au
inceput a robi si a prada tara si a o arde.
lará Mihaiu vodd foarte sa ingrika' tare
invirteji inapoi cu toate gloatele, la un
sat anume Holubestii in tinutul [loe gol in
mss.] Si trimise Mihai vodd straji inaintea
tatarilor pre Radul Buzascul cu fratii lui,
Preda post[elnicul] i Stroe stol[nicul] si
[pe] Radul Calofirescul si cu o sama de osti
alese.
Deci dud au fost la ghen[arie] 14 zile
intr-o zi vinerii6, ei se timpinara cu tataräi
in straji la sat la Putinei in tinutul Oltului
dindu-si razboiu ramasära biruiti tatariii
de Buzasti si multi tatari parka si pe multi
si vii au prinsu!
Iara hanul daca prinse de veste el inca
trirnise pre un nepot al lui cu o multime de
tatäri i venirä pan la sat la Sta'nesti in
tinutul [loe gol in mss.], iara Buzesti[i] Inca
pazira si le iesira intimpinare si se lovira
de fat6 in luna lui ghen. 17 zile intr-o zi
duminecii17. i fura aceiia tatari
atunce au perit i nepotul hanului cu
time de tatari.
Iara hanul s-au tabarit la sat la $arpateFbiti
inpreuna cu Mustafa pasa si cu Bogdan
voda carii veniia sa scoata pre Mihai voda din
Tara Romaniasca.

Rdzboial lui
Mihai Voda
and s-a Mom
cii Instala
Paca. 25 ian.
1595.
Incursiuni
cetà tile (landrenc:
Silistra,
Hirpva,
la
lará MiEai vodtt dacti prinse de veste de
hanul si de Mustafa pasa si de Bogdan vodá
el incA trimise osti asupra lor cu banul
Manta si Ii lovi noapte fAr'de veste18 i au
tAiat fAcind multà-moarte intr-insii i i-au
gonit pro turci pin i-au trecut Dui-it-Area §i
multi robi au scos. i Mihai vodA incá purceasti
cu toate gloatele pin la sat la 5tirp6testi
in tinutul [loe gol in mss.]
Iarü hanul [nu] asteptti pre Mihai
ce s-au desptirtit de Mustafa pasa si de Bogdan
vodti si au fugit.
Iarti Mustafa pasa. cu Bogdan vodA cu
°stile lor venirA sA batA pro Mihai vodtt la
cetate la Rusi. 18bis
IarA Mihai vodA purceasA cu toate °stile
asupra lor si au trecut DunArea pro gheatii
pre la Marotin i sirguird de EA lovirá unii
cu alii in luna lui ghenar in 25 zili intr-o
zi ina,rti". i furA biruiÇi turcii si peri
Mustafa pasa si multi turci. Numai abia au
scApat Bogdan vodti. .5i au aprinsu Mihai
vodA Rusli si au arsu si au Azut pro loe
3 zile20 arzind si marginea täri lor i asia
cu multd dobindA s-au invirtejit Mihai vodA
la scaunul sAu la Bucuref,4ti.
IarA dupa ce au, bAtut Mihai vodti acest
rtizboiu a,u trirais pre un boiariu al sAu anume
pro Milialcea banul la alti boiari ai lui
ce era cu osti improtiva Dristorului anume
Preda spdt[ar] si Radul comisul si au aprinsu
acei boiari cu oastea lor Dristorul de au
arsu.
Atunce au iesit din Härsova turcii asupra
acestor baiari co s-au pomenit mai sus; si
sti lovirA de fag i rAmasitrA biruiti turcii,
gonird pre ghiattt si pre multi au Vila.

Si au aprinsu i Härsova, i rdmasä izbinda,
la boiarii lui Mihai vodä.21
lar capitanii ungurilor carii venise de
la Bator Jicmont craiu anume: Horvat
Bichies Isvan a,vurä inputaciune cu Mihai
vodä. Iarä Mihai vodà nu-i putu suferi ce
i-au trimis la Bator Jicmont craiu si craiul
i-au trimis lui Mihai vodä alti cäpitani pre
Kilarbeitu23.
Atunce Mihai Voda au trimis pre Kilarbeit
cu banul Manta si cu os ti la
cetatea Bràiliìsi asia tocmindu-si ostile
inceput A bate BrAna si bätind-o o au spartu
pin in temeiu i multi turci parka' .
Tratatal de la Fäcindu-sä aceste räzboae si nevoindu-se
Alba Julia. 20 Mihai vodd foarte tare pentru crestini, iarä
mai 1595. Bator Jicmont craiu ungurescu socoti 61 nu
va mai avia Mihai voda nice o nevoe de turci
si fäcu sfat cu toti voievozii Ardialului cum
sti scazà" pre Mihai vodd despre tarä Munteniaseä
sa" fie mai mic si aseultä.tor subt mina
lui si a poroncilor lui si sä opriased tara ca
tot venitul ei.
larà Mihai Vodä dacd prinse de veste el nu
sä putu suferi, ce trimise la Bator Jicmont
craiul bojari bätrini svetnici, anurae Ef timie
mitropolitul cu amindoi episcopii si pre
Mitrea vorrnici i Isar logoffält, Dumitru
vor[nic], Radul Buzäseul cluc[er] i alti
boiari de tara cu acest rä'spunsu23: Cum Mihai
vodà sa fie ascultator de Bator Jicmont iara
de tail sà n-aibä scadere, ce sä-si tie tara
deplin i O. se agiute unii cu altii cum li-au
fostu giurämintul intii.
Iarä intre acei bojar, ce-i trimisese Mihai
vodä la craiul pentru tocmeala, invräjbitoriul
diia,volul intrase in mijlocul lor de sa
90

InViturarea
lui Aron vodá
de care Sigis-
;nand Báthoryinlocuirea
lui cu Apefan
Rázvan. 24
aprilie 1595.
Campania lui
Sinan paca.
El'Italia de la
Ceilugeireni.
13/23
1595.
august
apucara unii din aciia boeri mai tare sa facä
vrajba decit pace ; cum sa scazä'. pre Mihai
voda den tara. bojari ce sa nevoia sil slujasca
domnu-sau in dreptate de nepriatini
fura biruiti. i scazura pre NEW vodä despre
domniia, Oral si despre venitul ei, numai
fie Intocmai cu capitanii. Si alesa Bator
Jicmont crai doisprezece bojari giurati din
tara Muntaneasca si-i puse isKavnici peste
tot venitul tarai si sa fie pre mina lui Bator
Jicmont craiu.
Dupil acea vreme dupre ce tàiasà turcii
Aren vodà in tare Moldovei si trimise si el
la -Bator Jicmont craiu, de-i didese osti
ajutor, i capitani pusese pre dinsii pe
Borcea Andreias ; i nevoindu-se si Aron
voda si värsindu-si sIngele pentru crestini ca
sS dobindeasea cinste 11 agiunse Ora mincinoasa
napaste. dä. trimisä Bator Jicmont
craiu legasa cu doamna-sa,
bid toata avena lui si-1 scoasara din tara lui
cu rusine, si-1 bagara In temnita in cetate
In Venti si-i Ward* toti boiarii si toate capetele
In luna lui aprilie In 23 de zile fiind
cursul anilor 710324.
Si push' domn In locul lui unul ce era aga
la 'Aron voda anumé Razvan si-i schimbarh
numele de-i pusera Stefan voda sä fie domn
Moldovei. lara Mih'ai voda deca prinse de
veste foarte sà Intrista.
Pre acea vreme muri si sultan Murat imparatul
turcese i itirt imparatiia sultan
1\Iehmet25 i deco, statu Imparat nu putu rahda
atita rusine socotind el Ca' va fi mai destoinic.
Ci intr-acel an alesa un pasa anume
Sinan pasa, cu multi pasi si cu multime de
turci far de numar si-i trimise asupra lui

Mihai voda.si venirà pia' la pod la Dun'a're
la cetatea de la Rui filcurti pod peste
DunAre impotriva Giurgiovului26.
Mihai vodà deca intelese, el incti-si strinse
toa,te otile, ca sil iasti inpotriva vrtijmasilor
tz:imise Mihai vodil la Stefan vodil, domnul
Moldovei, sti vie cu osti ajutor. Si.
Stefan vodil trimise o smith' de osti, dupti acepurcese
si el pro ace vreme. Iar'd Bator
Jicmont craiul unguresc trimise la imptiratul
crestinilor la Rodolfu sil facil tocmealti,
cum sèl-i dea imptiratul o sorà a lui, fie
Iaril Bator Jicmont craiu trimise
la Mihai vodà cum sil inargà i el sà fie la
nuntd ca nu sLiia de turci cum vin asupra.
ürii Muntenesti.
Iarti Mihai vodil vazind atita, vriljmasi
cu hrilborie viind asupro, crestinilor
ii trinaise la Bator Jicmont craiu niste boiax i
anume Stroe Buzilscul i Radul CalofirAscul
eu daruri scumpe de nuntil. i dupà ce s-au
dat solia de nuntil de la Mihai vodil Inpreuná
daru127, si ves tea, cum turcii
cu toatii puteria, inptiritteascti au sosit la
Dunilre si au f ticu t pod sil treac6 a,supro, cres-
Iarti Bator Jicmont craiu degrab trimisese
in toatil tara Ardealului de-si strinse
toate ostile. Si trimise si la inpilratul orestinesc
de-i dedo o samd de osti agiuLoriu ca
sti ste inpotriva vrtijmasilor. Iaril pîná vru a
veni ajutoriul de la Bator Jicmont craiu,
vriljmasii de turci pripiril si trecurà Dunilrea
si incepurti a robi si a prilda de ardea -tara
Munteneasca. Si-si puserti tabilra la sat la
CàlugärenitinuLu Ilfov. Iaril Bator Jicmont
craiu, nu mai trimise ajutor28. Ci
vodil deca vh"zu cil i se zilboveste ajutoriul,
clu-si strinse oastea, cittt vru, si pripi de

Retragerea in
fata
turcilor. Turcii
ocupil Tara
Rom eineaseci
vrindsil o transforme
in papile,
in vreme
ce polona intràMoldova
0 insceiuneazii
pe lere-
lovirä cu turcii de fatLi in apa, Neajlovului
In va,d la pedul Eälugären i lor29. $i fu raboiu
mare, In luna lui avgust 13 zile, Intr-o zi
miercuri80 de dimineatil 1)iflÜ seara. $i
atila se värsä. singe mult cit era apa cu singe
amestecatil.
Tnsü dacil vilzu Sinan pasa cà nu-i spo-reste,
ci sà va intoarce rusinat elu-si strinse
told paii, voevozii, capelele de caste, si
fàcurà niivalä mare asupra lui Mihai
ca sil izbindeascä intr-un chip .$i luarà citeva
tunuri.
larà Mihai yea. el Inc strinse
toti boiarii, si esird.de fatä in tinwinarea
lor. $i aceiasfi] tile Mihái. vodäcii
Mina lui pro un pasal anume Carairnan pap
si 86 infrinserà toti turcii inapoi. Deci toti
boiarii i cäpitanii -pre capete nävälira
asupra turcilor de-i tiliarrt si-i gonirti de-i
inecarä In tinà. Deci cu citä falä venia,
pasa la acel ròlzboi, mai cu multä rusine
intoarse i scîrhà multä piltd cätu-si pierda
voinicii i pasii, si-si luo Mihai vodit toate
tunurile hiapoi i luo si multe steaguri turcesti
si luo si steagul lor cel de legia ce-i zic
turcii a lui Moamethu.
lar chid fu preste noap Le Mihai voclä
sfiltui Cu toti boiarii cum agiutoriu nu le
mai veni de la Bator Jicmont crai si fiind
Mihai vodä cu putinä oaste iarii turcii era
filed numär, ci socotirà cum vor face sil se
poatä lupta, cu a,tîtia, vräjmasi. Ci sá dederä
inapoi i puserä tabära in sus pro apa Dimbovitii
la sat la Stoenesti ca, sá astepte pinä
le va veni agiutoriul de la Bator Jicmont
craiu i lasarti tara muncitorilor82. $i sti
sculara turcii i ajungind la Bucuresti au
filcut acolo cetate, si tot prilda si robiia

mia Movild
(27 august
1595).
Contraofensiva
un,itcl a celor
trei piriromdne
.A lungarea turcilor
din Tara
Romeineascei
Octombrie
1595.
nfringer ea lai
Sinan paya la
Giurgiu. 20130
oct. 1595.
tara. Si mergind F,6 la Tirgoviste au Malt
acolo cetate i au cuprins toatd Tara
Munteneascä.
Iar in Tara Aloldovei deca au vaut
cum cd Stefan voda s-au sculat cu toate °stile
sd fie intr-ajutoriu lui Mihai vodd, s-au
rädicat si ei cu osti dinpreunä. cu Ieremia
Moghild vodd, si-1 puserd domn tdrei Moldovei.
Iar Stefan vodä au trecut muntele
toad oastea lui de au mers intru intimpinarea
luí Bator Jicmont craiu, cá purcesese si
el de veniia sá sà impreune cu Mihai vodd
sd se batd cu turcii. Si sä inpreunard toti si
cu Mihai vodd in luna lui Octom[brie] in
6 zile fiind cursul anilor 7104 i purceaserd
toti asupra turcilor.
lard turcii deca.vdzurd atitea osti strinse,
ei nu asteptarä, ci toti de pretutindenea
dederd dosul a fugi; i läisard pre un pasd,
anume Ali pasa, cu o samd de osti, ca
pdzascd cetatea Tirgovistii. lar Sinan pasa
au purees cu alte osti la Bucuresti.
Dupd aceea Jicmont crai cu Mihai vodil
cu Stefan vodd cu toate ostile ocolird cetatea
Tirgovistii si o aprinserd, i perirä toti
turcii citi au fost In cetate ; si au prins si pe
Ali pasa viu si l-au trimis in temnitd in
Chiuvar34.
Deci au sezut °stile pre loe 3 zile35 sipurceserä
dupd Sinan pasa pind 11 ajunserd la
cetatea Giurgeovului si incepurà a tdia pre
turci cum sd tae, si le stricard podul
Inecard in Dunäre. Deci sparsdrd cetatea
Giurgiovului cu totul, i data perire de
multd era turcilor cit abiia au scdpat Sinan
pasa Cu putind oaste35. Si au izbdvit Tara

Ieremia MoQilä
ca
opresc pe idtoril
veniti in
ajutoral turcilor.
qtefan Reizvan
inceardi
recacereascd
&wild, dar este
Wins uds.
Decembrie
1595.
Rumaneasca din mina turcilor, cu multa
rusine gonindu-i din tara, si multi robi Mr
numar au scos. Si s-au intors cu toate gloatele
ca dobinda multa i veselie.
Atuncea tofi crestinii dederà liar lui
Dumnezeu pentru biruintä, iar Bator Jicmont
craiu deca -yam pre Mihai voda cu
atlta vitejie si cu intelepciune, au slobozit
Tara Rumaneasca cu tot venitul ei, sa fie iar
pre seama, lui Mihai voda si sá intoarserà
cine-si la tara lui.
intr-acea vreme ce au fost purces Bator
Jicmont craiu spre Mihai voila de au gonit
turcii din Tara Rumaneaseil, iar o samä de
osti unguresti le trimisese la. Lipova,_ la
Ianova si la, alte multe cettifi dinprejur si
mult rau au Mutt turcilor.
Pre acea, vreme sä radicase si hanul tag;
rase, cu mulfime de tätari, ca sa vie asupra
crestinilor in Tara Munteneasca ; si trecind
prin araMoldovei pre la Tutora , iar Ieremia
vodä cu moldovenii i cu 1eii prip irá de
esirti inaintea tatarilor de fat,a
santuri, s-au ingropat in pamint si sa baturá
cu razboi 3 zile si nu biruira nici unii nici
altii. Deci deca vazurd cä nu sa pot bate,
facurä pace intre ei. si s-au intors hanul
la tara sa si lesii inca sä rasipira la tara lor.
Ieremia voda Inca sá aseza in scaunu-si.
lar Stefan voda deca prinse de veste de
Ieremia Aroda cum cal i s-a,u rasipit lesii, au
cersit de laB ator Jicmont craiu, osti ajutor",
sá marga asupra Ieremiei voda ca sa-1 scoatil
din tarä. Si dindu-i osti ajutor, au purees
Stefan_ vodá cu osti asupra Ieremiei
in luna lui noem[brie] 27 de zile in anal
7105'38.

Sigismund
Báthory asediazd2'imiKara
fárá succes
fi se retrage
(srlivitul lui
iulie 1596)
Actiuni de secondare
a luptelor
din Banat:
mai-iulie 1596
Ieremia vodri deca prinse de veste pripide-si
strIn se ostile moidoveni (sic), si trimise
la starostea de la Camenitti de-i dedo
ajutoriu, si iesir5 de 86 intimpinarri unii
altii la Suceava si sà bilturii. Si fu biruit
*tetan vodti, si-i taiarri oastea. lar el dede
dosul a fugi pinil la un sat anume Milnesti39,
si acolo fu prins Stefan vodil de nisi.° itirani
ducindu-1 la Ieremia vodti puinà vreme
au fost viu, apoi l-au intdpat Ieremia vodil
si oastea au perit cu totul. Iar boiarii
sctiparti din räzboi s-au dus la Bator Jicmont
craiu de au spus de intimplarea lui
F:Aeran vodà" si de periciunea tor i foarte se
intristti.40.
Dupil acein Bator Jicmont craiu f5r'z'cibavti
s-au strins (mate °stile si au purees asupra
Timisoarei de au ocolit-o incepind a o bate
de boato pilrt,ile. Si au luat tot orasul
prejurul Iar hanul Meg veniia
sil fie ajutor cetAtii i ntivtiliia in toga
vremea furis de lovia oastea lui Bator Jicmont
craiu. Deca vtizu cà n-are ràzbun de
tRari el 16s5i strä'ji sá pazeascil cetatea
purcesil la ttitari si s6 lovirti de fatti. Si deca
birui Jicmont craiu pro tiltari luindu-le
toatà tabilra, deaceia iar sil intoarse Bator
Jicmont craiu la cetate si o biltu 3 sàptLímini
ricind de multe ori nàvalà inare asupra
cetàii,si nu o puturti bate deaceia
intorse iar la scaon.
Dup6 aceia chid au fost eursul anilor 7105
lui mai 6 zile42 trimise Mihai voda pre Velicico
Cu haiducii la Babao43 i ocoliril Babao,
de o bAturil io aprinstiril si multà1 bundtate
avutie au dobindit.
Si intorcindu-se inapoi cu dobinda, iar
turcii stringindu-se de toate prati le si puree-

Mika i recruteazdmerceizan
în fdri
strain°
Tratativele de
la Alba Julia
bore Mihai
SigismundBd-
- thory . 9119 deeembrie
1596.
zind dupd Velicico, 1-au ajuns la un loe
anume Comsul44. i dedera räzboi unii cu
biltindu-se trei zile, si turcii tot
inglotindu-se fu biruit Velicico si perira toti
haiduci luardturcii tot pleanul
lar Mihai voda deca a auzit foarte sä
intrista i cind au fost la luna lui iunie 16 zile45,
au ales Mihai voda osti care era mai de
folos puindu-le cap pre Farc aga i le-a,u
trimis la Dijo ca sd-1 dobindeasca, trecind
Dunarea pre la Jdigla.
lar turcii hied le prinsese de veste fiind
multime de turci si nu esira sd" se lovasca de
faVd, ci s-au ascuas de au facut viclesug.
Cd mergind °stile lui Mihai voda spre Dijo
fürà nici o temere, iar turcii i-au lovit far
de veste si fu razboiu tare multi-)," vreme.
insti in cea de apoi biruira turcii pre oastea
lui Mihai voda si cîi au fost calarime pentre
dmnii mai scapard cite oarecine,
Iar pedestrasii au perit cu totul.
Dupti aceia Mihai vodd, daca-si pierdu
atitia voinici sà scirbi foarte i incepu a
trimite printr-a,lte Vári streine sa-si stringd
voinici viteji i aducind cazaci i 1ei i de
tot feliu de oameni carii era de folos, si
stringindu-si Mihai vodd oaste sd se lupte
cu turcii, iar niste nepriiateni au scornit
Ord mincinoasa spre Mihai voda de care
Bator J icmont craiu cum ea" s-au lepadat
Mihai vodil i s-au inprietenit cu turcii."
Bator Jicmont craiu facut-au sfat cu toti
voievozii Ardealului ca sà afla adevarul si
dreptatea lui Mihai Vodit. Iara chemind
pre Mihai vodd el stí temu de insaldciune
si de pird mincinoasd si purceasd Mihai
vodd spre inpreun area cu Bator Jicmont craiu
97

Solía Bannlui
Mihaleea la
Viena ( ianuarie
1597)
imprejuriirile
din 1596 'in
care Mihai
ehee pace provizorie
Cu
Cii-
Campania turceased-împotriaEgerului.
nfringerealui
M aximilian de
Habsburg si
Sig is mu ad
Bdtlory
Kereszies (26
ociombrie
1396).
numai cu doi trei bojar, anume Mihalcea
banul i Radu Buzäscul, i cu al td boiari.
lar Bator Jicmont crai, deca väzu ct vine
Mihai vodil bucuros la inpreunare, el Inch'
trimise pe postelnicul cel mare Jeni Pocrati,
cu multi nemisi cu 40 de cocisi47 si cu multä.
cinste Inaintea lui Mihai vodä si descälecarl
In cetate In Beligrad.
Inpreunartt cu mare cinste in luna lui
dechem[brie] 19 zile fijad cursul anilor 7106.
au fost Impreunä 10 zile si cu mu I tti
cinste petrecuril si mai mare credintA facuril,
si tocmindu-si toate lutrurile s-au Intors
Mihai vodd cu mare bucurie la scaun.
lar Bator Jicmont craiu purceasä la
lmpäratul crestinesc trimitind Mihai vodti
pre banul Mihalcea inpreunä cu Bator
Jicmont craiu, pentru tocmelele tärälor."
*ezind Mihai vodil la scaun cu tot, i boiarii
au venit veste cum oil sultan Mehmet
ratul turcesc s-au sculat din Tarigrad cu tot
rdsäritul i cu toga.' puteria lui, cu turcii si
cu tätarii mergind sä se bad cu Rodolfu
Impilratul nemtesc". 5i descalecind la cetate
Egheru au inceput a bate cetatea de
trei pärti. lar Inpäratul nenatesc deca prinse
de veste, s-au strIns toate °stile si le-au
trimis cu frate-säu Maximian, asupra turcilor,
rädicindu-se si Insusi Bator Jicmont
craiu cu toate otile. i dupä ce s-au inpreunat
cu Maximian, au purees asupra
vrajmasilor. lar sultan Mehmet, Impäratul
turcesc, dupd ce au bätut cetatea Egherul
i-au venit veste cum cä-1 inpresoarä Maximian
si cu Bator J icmont crai cu toate ostile.
Iar sultan Mehmet s-au làsat oa,menii In
ceLate si el cu toate °stile purceasä, i sä.
In Limp inarä toti la un sat anume Ctirstestiit
98

Mihai atacei
Turna ci Nicopole.
Oct.
1596.
lovindu-se de fa. unii cu fäcindu-sa
räzboiu mare si tare, in cinci zile i In cinci
nopti, cu multà v6rsare de singe intre amindoao
pärtile. instt mai periia turcii i dederd
turca dosul a fugire pima' esiräi din tabärä
din corturi si din toatà marfa lor, i ar fi
fost dobinda i izbinda crestinilor. lark'
cres tinii nu sá stiurà cumpäta, ci sà dederà
a jäicui. Deci pentru Mcornia avutiei, isi
puserà toti capetele. Cum .scrie la Vechea
Scripturà, c6i läicomia iaste rädäcina tuturor
räotältdlor. 0, amar mare ! C6 vrtzind turcii
atita netocmalà intre crestini, pentru
lor, s-au intors procletii de turci asupra
crestinilor ; si atita fu moarte mare intru
crestini, cit fu voia lui Dumnezeu.
lar Maximian cu citi au sciipat, s-au intors
la scaunu-si ; asijderea si Bator Jicmont
craiu, iar s-au intors la scaunul shu in cetatea
Beligradul ; i rtimasärä turcii cu atita
bucurie i semetie, i incepurti a esi in
tara Munteneascd pre marginea Dunärii,
prädind i roliind tara.
Deci Mihai vodd inc5.-s strInse ostile si
purcease asupra Nicopoei si mergind prin
tara au intilnit o samä de turci in Teleorman
robind stricind Ora, prinsärà pre toti
vii pinä veni i Mihai in vad la Nicopoe,
si ocolir6 cetatea Turnul de-1 bäturä.
arserd. Deci gätindu-s4 Mihai vodà sbi
treacä. la Nicopoe, i-au venit veste din sus
eä sultan Mehmet au biruit pre Maximian
pre Bator Jicmont craiu, cu toate °stile.
Deci Mihai vodä. 86' intristä, si incepu a face
pace cu turcii i cu sangiacul Nicopoei,
sezind Mihai vodti 5 zile de legarä pacea
däruindu-1 Cu daruri scumpe. Fiind acestea
la oct. 6 zile leat 71O7.°

Abdicarca lai
igismanclBdthory
(martie
1598)
Tamil asediazd
Oradea.
Septembrie
1598.
Relntoareerea
lui Sigismund
Bdtkory. 20
august 1598
Marea ofensivdantiotomand
la sud de
Dundre.Nimieirea
Of tilor
turcegi la Ni-
Intr-acea vreme i sí supárase lui Bator
Jicmont crabu Cu otile, biltindu-se cit turcii.
i-i inching tara imptiratului crestinese, ea
poarte grija; i inpil-ratul trimisese doi
comisan, pre Suhai Episcopul si pre Isvann.
giuraril tara si toti domnii Ardealului
ca sí fie supt mina înpüratului.,5 i prinsárá
pro Iojca eanjiru152 lui Bator Jicmont craiu
de-1 trimiserti in cetate in Saemari si acolo
i-au tuiat capul. lar Bator Jiemont s-au
lásat criliasa pe loe i s-au dus la inptiratul
crestinese de i-au dato cetate unurne Epulia53.
Acosta si adeveri cá s-au dat tara pre o
eetaLe.
Pre acea vreme iar au trimis sultan Archmet,
pro Mehmet pava vezir azemul,
multime de turci si de Vätari asupra cresLinilor
i desetilecarti in celatea Oradiei.
Deei unii biltea cetatea a1lii 'Hilda tara.
Insti Bator Jicmont dupti ce-si ilusa tara,
malt s-au chit si ndpustind cetatea Epulia,
au fugit noaptea din cetate si fugi, de au
venit iarils la Ardeal.
5 i in ce coas sosi i s-au inchinat totd domnii
si voievozii si toatá tara, si au prins
pe cei doi comisan i de-i legará,
si i-au trimis la Mihai vodti, pentru prietesugul
i eredinta oca dintii, ca sti fie iará
unul cu altu154. Si trimisd la Mihai vodil sil-i
dea osti ajutoriu sil se apere de vriljmasi
dede 3500 de voinici puindu-le cap pe aga
Leca.
Intr-acea vreme trimisese imparatul turcesc
pre Hadilm pasa sil fie pasti la Dijo pe
margine, earele avusese imputáciune cu
Mihai vodá si trimisese de olac la pasa de
Dirstor sá margil cu osti sá apuce scaunul
lui Mihai vodil.
100

eopole (septembrie-
oetombrie
15g8).
IV imicireao$tilor
turcevi la
V idin
Prada $i Stroe
Bazeseu salveazei
pe domn
de la moarte
Deci el degrab s trins Wi/e i e0se sil
se lovascä'. Tar Mihai tacit trimisese oti cu
Dumitru vornicul impotriva lui Mehmet
pap.
5i sí loviril de fatä unii cu altii la sat la
Chislet5i fu biru it Alehmet pap de-i bilturä
gonirii indu-le i doao steaguri le-au
dus la Mihai vodä in Caracal. ,5 i foarte sil
stringindu-0 toate Wile au
purees i el asupra lui Hadtim pap, trecind
Dunärea cu toatä gloata pe din sus de Nicopoe,
de s-au lovit cu Hadäm pap §i biruind
pre turci au perit multi litindu-le tunurile
toatä tabilra56. Dupil acoja Mihai vodil au
inceput a bate cu tunurile i cetatea Nicopoe
spärgindu-o pro citeva locuri.
lar la sept[embri 057 10 zile fäcut-au Mihai
vodä mare nilval6 i nu puturil intra lu cetate
cà cit sil strice zioa, iar turcii zidiia
noaptea. 5 i czu Mihai vodä 3 zile58 de tot
plenuia tara turceascil.
Iar de acolo au purees cu toate otile ciltre
Diio tot prildind din Dunäre pima in multi,
pinà au sosit impotriva Diiului. Ci sangeacu
de acolo incil strinsese toti turcil din tinutul
Diiului si trimisese i la beiul de la Bale"
de au venit cu oti intr-4jutoriu e0nd intru
intimpinarea lui Mihai vodii. in *esul Dliulul
§i fäcuril rilzboaie tare 'multä vreme §i in COR
de apoi fu b iru in VI, lu i Mihaivodá de au fäcut
multà perire turcilor. D-abia au scApat pulintei
cetate, iar attii furä täiati altil
goniti íi rilsipiti.
Sii spunem de Mihai vodil ce i s-a intimplat
intr-acest rilzboi. Gonind turcii i räsipindu-i
in toate ptirtile, lar o ceatä de turcidacii
vilzurà peirea s-au intors cu mare härilborie
asupra lui Mihai vodá i atunee s-au. ales

unuldinturci cu suli (a de o inporiciseasupra
pintecelui lui Mihai voda si o lnlipse in
pintece. Iar Mihai vodd väzInd a. va Bà
piará au apucat sulita cu amandoao
de hier si 6'111ta in toate part* ca sä-i vie
cineva din bojari ajutor, izbavasca din
peire. i alii mai aproape nu sá aflarä,
num.ai doi bojar, Preda postelnicul
Buzescul i cu frate-sau Stroie stolnicul.
Ei grabira sitaiara capul turcului si pre alte
soldi ale luí í izbaviril pe Mihai voda din
mina turcului. i multa bdrbätie ardtard
Buzestii inaintea lui Mihai voda cá sä. lup Lard.
cu vrajmasii si izbavira pre domnu eau
din perire."
Dupg ce batu acest rdsboi sezu Mihaivodg.
10 zile" sub cetate arzind Inprejur toata
rnarginea tärgi turcesti. si iar s-au intors
Mihai vodd cu toate ostile si cu multa do-
Mudd. ca sa treacil Dundrea pre la Rusava.
insa and era °stile jumatate trecute, s-au
lasat un vint cu vifor pre Dung:re si atuncea
sá Impartira °stile si rdraassärd jumátate
asteptind zece zile pina a se potoli vintu162,
de au tot plenuit si au ars in tara turceascg.
Deci trecurd to(i cu toatä dobinda de se
--- 1598 -- adunard, toti În luna lui noem[brie] 5 zile
lt. 7107 §i s-au tutors Mihai voda la scaun
Cardinalul
Andrei Báthory
depine prineipe
al Transiivaniei
(29
martie 1599)
in Tirgoviste cu toti boiarii.
tntru acea vreme Bator Jicmont craiul
unguresc iara intrase la multe ginduri care
i-au fost nici de un folos nici lui nici tarai
(cum sa zice cá omul intelept allá calea si
pre unde n-au umblat ; iar piarde
urea ratdceste si pro unde au umblat) ca. si
Bator Jicmont crain Incá nu-i ajunse
trichina tara la Imparatul crestinese si apoi
lasind credinta ce Meuse cu Impdratul
102

Planuri pentruintäturarea
lui Mihai
Viteazul
ndpustind cetatea Epulia, au venit iar la
Ardeal i s-au apucat de prietesugul ce-1
avea 1110. cu Miliai vodd. Apoi nici asa nu
sàasezd iar, ci luo ginduri ca sd se despartd
de Mihai vodd si sà inchine Ardealul turcilor.
Ci intr-alt chip n-au avut cum face pentru.
jurdmintul cel rdu i legdtura ce Meuse ca
Mihai vodd cura cd pind va fi el craiu la
Ardeal sà n-aibd turcii treabd.
Deci Bator Jicmont craiu au fäcut sfat
ficlean si au trimis In tara lesascd la vdrul
sdu Bator Andreias, ca sá vie sä fie craiu
In locul lui, si el sd facd tocmald cu turcii,
ca sä triple pro Mihai vodd.
au venit Bator Andreias p Ind la cetatea
Mediiasului. Acolo s-au impreunat cu Bator
Jicmont craio, stringindu-se toti voievozii
nemesii, jurind toti lui Bator Andreias.
lard Bator Jicmont craiu i-au ales o cetate
anume Velciu163, stringindu-i toatd avutia
marha ce avea intr-acea cetate.
*i el Ina. au-purces de s-au dus in tara
lesascd rdmiind Bator Andreias craiu
Ardealului.
Atunce Ieremia vodä. domnul Moldovei
dacd s-au asezat Bator Andreias la crdiie,
au trimis cdrti ca sd fie amindoi una si
scoatil, pre Mihai vodä. din mijlocul lor.
lar de nu va esi Mihai vodd de bund voie
1ui, ei sd rddice osti asupra lui sä-1prinzA
sd-1 dea turcilor.
Bator Andreias fu bucuros acelui sfat
rdu trill:14,1nd soli la Mihai vodd pre un
nemi§ anume Ciomdrtantas64, ea sd ¡as:6.
Mihai vodd din lard cd apoi va intra in mina
turcilor.
103

ihai V ileazul
domn al
T (oh Romanegi
fi al
Transilvanici
Victoria de la
` elimberg (18/
28 octombrie
1599)
lar Mihai vodii daci auzi de ace' sfat
amar, si-au steins toti boiarii i ficu sfat
foarte de folos. Dacä vä'zu Mihai vodä cii i
sil rildici atita riu pre cap si intr-alti parto
neavind unde cugeta, au trimis la impiratul
crestinesc de unde avea atita vreme
ajutor i obidi de toate cite i s-au ridicat
asupra capului lui, cersind osti intru ajutoriu
ca si margi asupra lui Bator Andreias
craiul carele si inchinase turcilor.
lar impiratul crestinesc au fost bucuros la
toate ca si faci pre voia lui Mihai vodd
intr-aceia si el incil si veseli.
Si degrab trimise de s-au strins toate F,4 -
tile si au purces asupra lui Bator Andreias
la Ardeal. Trecind muntele au descilecat
in luncile Brasovului. Acolo au mers .toti
brasovenii de s-au inchinat lui Mihai vodi
cu daruri scumpe. Iar el daci vilzu ci i s'a
inchinil ce titile sii veseli si trimise la Radul
Buzescul si la Udrea banul sii purceazä si ei
cu toate °stile Craiovei i ai Jiiuhui i ai
Mehedintilor, sil iasà cu dinsele in preajma
lui Mihai vodil card luncile Sibiului.
lar Bator Andreias daci prinse veste cil
au intrat cu toate °stile in Ardeal, degrab
au trimis de s-au strins toate ostile si au
purees caril Sibiiu asupra lui Mihai vodi
puind tabiril din jos de- Sibiiu. Si facurä
santuri asezind oastea de card zidul
Sibiiului.
lar °stile lui Mihai vodi. 'hied sä strinseri
si to-td boiarii, si puseri tabilrä' la un sat ce
BA cherna Vestem65.
Deci la octombrie in 17 zile" se ariltaril
strejile lor i si vizuri otiIe. Ci Bator Andreias
deca väzu cä' iaste gata Mihai vodil
cu °stile i venise pre rizboi, el foarte
104

Ueiderea
lui Andrei
Báthory.
Mihai einsiege
pe adversarulasasinat
ci pedepsege
pe ucigafi.
1ngrijä tare, vrind atunce sä se sfatuiascrt
de pace.
0, nepriceputä minte omeneaseil, citä
vreme fu de-a tocmire tara gi a face pace
gi nu avezará: ci vrurà sá tocmaseä cind
nu le era de nici un folos.
Cá trimitind unii la altii de pace mai
rea vrajbA fä'curä, cti dacA sd vazura ogtile
ei näväliia spre sfadii gi pace nu puturä
tocmi.
Tilsit la oct. 18 zile" sá lovirg de fatä
unii cu altiigi fu räzboiu mare pind sara.
pä'rea cä' vrea sLi-1 infringil Bator Andreiag
cu ungurii. lar apoi birui Mihai vodä
cu muntenii gi mult singe sd värsä' gi multe
trupuri ramasera pre cimpii Sibiiului.
Bator Andreiag deca väzu cd-i pier toti
voinicii, i sä sparse oastea gi iaste izbinda
lui Mihai vodä au inceput tare a
blestema pre leremia voda cáci au scornit
pre Mihai vodd asupra lor de g-au räpus
tara Deci gezu Mihai vodd in scaun la Beli-
°Tad oct. in 26 de zile luni.68
Stt spunem de Bator Andreiag ce i s-a
Intimplat dupd risipa ràzboiului.
Fugind sä pribegeesca 'in Tara Legase5
ajungind la codrii Cicului, acolo rätäel
umbla rätdcit eitäva vreme gi nemincat ;
si biruindu-1 foamea au nemerit la nigte ciobani,
unul sdcui altul muntean, i spuindu-le
ca el iaste Bator Andreiag craiul Ar
dealului gi cum iaste intimplarea de s-au
bätut cu Mihai vodd gi 1-au scos din tart),
iar acum fugind in tara legascà au rätäcit
gi au fläminzit. lar acei doi piicurari
1-au dus la Mewl lor ospäteze i dupä
°spat s-au rugat ca sa-1 povätuiasca. Deci

Rudolf II
cere A rdealul
prin solii
David Ungnad
i Mihail
Szekely
111iltai i
sfatul
boieresc
hotel' rase sd
nu cedeze
Ardealul
inzparatului
acei päcurari s-au Mc& a-1 si-i
te capul, i b5gindu-1 Intr-o traistà f-au
dus la Mihai vodd, spuindu-i de toata IntImpla,rea
lui, socotind cd vor avea mare
dar de la Mihai vodä. Ci Mihai vod5. daca
cunoscu cä iaste capul lui Bator Andreias
foarte i-au pärut rdu de moartea lui.
Si deg,rab trimise unde-i rämäsese trupul
de-1 aduserà si cusurä capul la trup
si-1 Ingroparä in Beligrad in biserica cräiaseä.
si-1 petrecurd Cu cinste multä Cu toti
boiarii, si cu toti nemisii Ardealului. lar
päcurarii ce adusese capul lui Babor Andreias
la Mihai vodä (precum ziee Scriptura,
cu ce mäsurä vei mdsura, mäsurati-sä-vä")
au pus de le-au täiat capetele ca altà data
sä nu mai facd altuia asa.
Deci doblndi Mihai vodä doao täri: Ardealul
si Tara Runaineascd. Si In Tara Rumäneascg
trimise domnu pre fiul säu Nieolae
vodà, i sá asezard domni, fiiul si ca
tatäl in doao tdri, domnind ei intru toata
veselia69.
Tar la Mihai vodä i-au venit soli de la
Rodoful impäratul nerntese anume Ognu
David si Sechil Mihai," aducindu-i veste
ca sä se lasd Mihai voda de toatä tara Ardealului,
sä fie numai pre mina Impäratului
crestinese si sä se Intoara sä-si stäpineascä
tara Munteneascä.
Mihai voclä Inca au fäcut sfat cu toti boiarii
si nemesii Ardealului: si cugetarä ca
sä nu dea Ardealul, numai sti, fie dajnici
impäratului, iar la domnie sä fie tot Mihai
vod5.
5i acest sfat s5. asemänii precum zice
David Prorocul la cap. 20 (Cugetat-au sfaturi
care n-au fost in putintä") i neputind

Tratative
CIL Poarta
ci Polonia
pentru remnoqterea
domniei in
Ardeal
lace intr-alt chip, au ales Mihai vodä doi
bojari pre Mihalcea banul l Stoica logo-
Raul"- de i-au trimis soli la lmOratul, casa.
lasä. Ardealul domneasc5. Mihai vochi,
Ci impäratul nici un rilspuns n-au datt
färä cit tot pohta lui cea dintii.
Mihai vodh iar au fäcut sfat si al doilea
aducindu-si aminte cum al intii tara era
ocolità de vràjmasi si acum au dat Dura.
nezeu de iaste domn a doao täri. Si-i pled
cará mintea a nu sä supune celui mai mare,
ci ziserä cà nu va avea nevoie de impä'ratul
ci-1 va 'Asa de va tine Ardealu1.72
Deci s5. incepurä sfaturi multe intre toti
oamenii ; iar Mihai vodä dacil vazu cä nu-i
va fi Ardealul cu pace, incepu a face pace
cu carii era vräjmasii lui cei dintii.
Ch au trimis la soltan Mehmet impäratul
turcesc i cu mare bucurie primi pre Mihai
vodil trimitindu-i de grab si steag.73
Si trimise Mihai vodd si la, craiul lesesc
pentru pace si tocmealä, ci neputindu-se
aseza, au umblat cu multe cuvinte desarte.74
Iar Rodoful impäratul nemtesc dacil väzu
pre Mihai vodä cä s-au inpä'cat i s-au inprietenit
cu turcii i sti desparte de clinsul,
foarte s-au ingrijat. i socoti ca va avea
scädere inpärätia lui clespre Mihai vodä
dacil s-au inchinat turcilor. Si socoti cum
va lace cu putere si cu arme sä se rädice ca
scoatä pre Mihai vod5. din Ardeal.
lar Mihai vodä neaducindu-si aminte de
cea de apoi, ca nu-si va läsa inpgratul crestines°
cuvintul in desert. Ci-si intiltä
mintea de sfat neintelept si de pizma cea
de demult a Ieremiei vodä* ce sä sfätuise
* Textul corectat dupti mss. 13 de la Neamt.u.

Mi/id V iteazul
clomn al
Tarii Romdnevi,Transilvaniei
Noldovei
(mai 1600)
cu Bator Andreia§ spre rtt'ul lui Mihai vod5.
s-au ràdicat cu mare,o§ti asuira Ieremiei
vodil la mai 6 zile75 §i au intrat Mihai vodd
In 'Moldova.
lar Ieremia vodà prinzind de veste §-au
strins toate otile-täräi si lesii Ca sil
impotriva lui Mihai vod5. i mergind Ieremia
vodti inaintea lui Mihai vod5 el srt
intoarse de plecà spre cetatea Hotinului.78
lar oçtile lui Mihai vodti ajungind pe ale
Ieremiei vodti la un loe anume Jijia77 15'cind
acolo rtízboiu mare citäva vreme de au perit
multi moldoveni si lesii. Deci moldovenii
si lesii dederti dosul a fugire, pin.à
s-au apropia t de cetatea Hotinului, si acolo
iar s-au oprit a da razboiu. Mihai vodti pripi.
i vtizind cà vor s5 piarà, tati citi
scapat s-au inchis cu Ieremia vodil in cetatea
Hotinului. lar Mihai incepu a bate cetatea
çi bàtind 3 zile deca vilzu cti nu o va
putea sparge au pus päzitori inprejurul cetiltii
çi s-au intors la Moldova la scaun in
Väzmnd Ieremia vod5 cá vor s5-1 scoat5
din cetate, intr-o noapte au iesit furis cu
toti boiarii lui si au fugit in Ora
incepu Mihai vodti a 85 serie si a sa
zniirturisi domnu si a treia tarti. lar boiarii,
çi toti b5trinii Moldovei, poftirti de la Mihai
vodti sri le dea domnu pre fiu-s5u Nicola°
vod5, iar Mihai li sà 15,g6dui. Si au ales
doi bojar, pre Radul Buzescul si Stoica postelnicul
de i-au trimis in tara Munteneascá
sà aducA pre Nicolae voda ca sti le fie domnu
mergind si 300 de boiari moldoveni.78
Apoi au socotit cum ea fiiu sLiu Nicolae
vodd iaste mic, si nu va putea fi domnu
intr-o tard de margine (c5 sOi tot temea de

Vartolomeo
Pezzen sol
de la Rudolf
II
Solia liti
Teodosie
Rudeanu
fi Gaspar
Kornis. la
Praga
(iulie 1600)
Pierderea
Moldovei
(27 sept.
1600)
Conspiratia
atragerea generaiului
Basta
(1 sept. 1600 ) '
Ieremia vodd, sd -nu sìi rddice din tara lesascd
asupra fiiu-sau), deci Mihai voda
sti lasd tocmi ostile puindu-le capetepatru
bojari mari, Udrea hatrnanul si Andronie
vistiernicul, Savva armasul si Negrea
spdtarul, sa tie acea tard a Moldovei.
Mihai voda ad inturna la scaun in Beligrad.
iard au venit soli la Mihai voda deja
Rodoful inparatul nerntese, anurne Penhaitor79,
cersind tara Ardealului ca sa fie
imparateascd i Mihai voda tie tara
Munteneasca, i tara Moldovei ca-i vòr
ajunge.
Mihai vodd nu se indura de Ardeal ci silila
sa-si tocmascd de catril imparatul sasi
tie Ardealul: mai trimitind doi bojar
ariume Cornij Gaspar si Tudosie log(ofältul)
la imparatul ca lasa Ardealul cum 1au
dobindit 80 si sii aibti slobozenie la tur6
sii marga la Timisoara si o ia de la turci.
Atuncea Mihai voda gati pre Marco vodá
feciorul lui Patru vodd si 1-au trimis si fie
domnu la Moldova mergind cu dinsul
Preda Buzescul ca sii. tocmasca. toate lucrurile
acolo.
Iar dupd ce sosira in Iasi au inceput a sd
veseli; ei °stile Ieremiei.voda Inca au fost
viind la Moldova. Deci,cu citd bucurie mergea
la domnie, cu atita rusine fugira i nipustird
tara.81
Trimitald Mihai vodá soli ca sd-si toemasca
lucrurile de toate partile si cind
'Area cd s-au asezat mai bine, iar ca atita
mai rau s-au stricat de pretutindenea.
si incepura sfaturi mincinoase i 11clene
despre toti ardelenii spre rdul lui
Mihai vodd cii nu-I suferiia sa le fie domnu.
Ci au trimis la craiu lesesc, si le tri-

mitä" pe Bator Jicmont sg le fie craiu cura
le-au fost. isà dea ajutor si leremiei voda
sa yie la Moldova si sii scoata pre Mihai
vodä dintre dînii sa nu mai fie in mijlocul
lor.83
lar Mihai vodil de acestia nimica nu stiia,
ci sii gatia sii stringa ostile sa marga la
Tirnisoara83 si domnii i voievozii si nernesii
Ardealului era toti adunati la Turda
de sä sfatuia84 pentru zabava lui Bator Jicmont
craiu de nu vine din Tara Lesasca.
Dar Basta Giurgiu viind cu osti inparatesti
ca sä fie priaten cu Mihai voda, 85 sa mirard
cum vor face mestersug cu insälaciune sä.
Lea vrajba intre Mihai voda cu Basta Giurgin.
Si i-au zis: Cum vii tu ajutoriu lui
Mihai voda si el iaste nepriiaten inpäratului",
si cum ca Ardealul nici cum nu va
dea inparatului, si alte cuvinte multe
radicara. i zisera: Mai bine domneste
tu, iar Mihai voda" sa se duca' la lard-0 si
noi sii fim inchinati cu toga tara impairatului".
Intr-acest chip Invrajbirai pre Basta
Giurgiu ca Mihai vodd si sä veselirä ardelenii
i venird cu osti asupra lui Mihai vodä%
Solia lu i el tot nu stiia nimic de aceasta. Ci Inca
Stroe Bit.. trimisese sol la craiul lesesc pre Stroe Buzescu
In zescul pentru pace si mergind solul pre cale
Polonia §i fiind la un loe anume Mucaci, iar oamenii
lmparatului intelegInd c'ä s-au radicat ardelenii
asupra lui Mihai voda, 1-au prins
si 1-au dus In Secmar de au fost citava vreme
acolo la inchisoare.88 lar Mihai voda
tot nu stia nimica. lar oarecine spuse lui
Mihai vodi de toate ce sii facea si ce i
radica asupra, i cumu ca i Bastea Giurgea
iaste tot una cu ardelenii. Ci Mihai vodl
Mil nu crezu,87 iar apoi foarte s'ä Ingrija

Mir&ilia 8118
septembri e
1600.
Intrarea polonilor
In Moldova.Septembrie
1600.
si de graN trirnise in tonic pärtile sä-sf
strinoli °stile din lara Alunteneasca si din
1110ldbova."
lar ardelenii ell Basta Giurgea dacd vdzurä
cä trimite sä-si string5 ostile pripird
ca s'd lovascd pre Mihai vodd pin& a nu
stringe ostile.
Ci Mihai vorld ca cu semetie neasteptind
Ind)," sd-i vie toate °stile," s-au rädicat cu
cite osti au fost lingd dinsul si s-au intdmpinat
la un loe ce sd cheamä Mäsäräldu din
sus de Diio pre apa Muresului" i incepurd
a srt bate °stile la sept. 8 zile luni9i, ftind
eursul anilor 7108, fdandu-se rdzboiu mare
multá vreme. Si fu biruit Mihai vodil de
Basta Giurgiu cu ardelenii i mult singe
s-au värsat.92
far Mihai vodil cu ci0 au scdpat au pieca
t fuga pinti In luncile Fägärasului si acolo
s-au timpinat Cu °stile ce veniia din Tara
Munteneascri si din Moldova," care nici de
un folos.nu i-au fost.
Deci 55. intoarsärd toi impreund pindsä
täbdrira la Prejmir 94 socotind acolo de patima
ce i s-au intimplat. Sosi altd veste
mai rea, cd lesii ,s-au rädicat cu Bator
Jicmont de vin asupra uIrài Moldovei si a
tardi Muntenesti si la Ardeal.
lar Mihai vodd nu tiia ce sä facd, ci
numai suspina dintru adincul inimii de atita
bunätate ce piarde, cii intr-un an au
dobindit trei tdri iar intr-un ceas le perdu.
Si vdzu cd dobinda lumii acestiia nu iaste
a nimdnuia, ci umbld din mind intr-altä
mind si rdmine omul numai cu faptele lui,
ori bune ori rele.

Eveninientele
din augus t
1601 ( traduare
din V istiernieul
S taurinos)
Daca v5zu Miliai vod5 c5 i s-au sl5bit
toatä puteria si de nici o parte n5dejde de
ajutor de nic5iri n-are: cd de toate partile
era incuiat i ocolit de vr5jrnasi atunce
s5. mira i s Vábari in cinpii Turdii, intr-o
livade frumoas5', de-si tocmi ostile de
dimineata* pina sara.95
lar Mihai vod5 sà dusese la Basta Giurgia
dea sfat si atuncia venia Bastea Giurgiu
sà se inpreune cu dinsul ca dea
sfat copilasul pentru c5
era inchis in Filg5ra.s, incd de dud Il gonise
inpreuna cu mum5-sa si cu Tac
fan, fard nici un judet.
Pentru acestea i-au vorbit ca unui pria.ten
iubit si-i zise: Doamne s5' f;t i i cil miine
voi sà trimit sa-mi aducil coconul foil,
(sic) inimii male, cii pentru dinsul arde
ficatii miei. Cäci pentru mine slut ei in.
chisi ca niste morti. Pentru aceasta te rog
de-ti va fi voia, putintei nemti s5-mi dai
ajutoriu".
Atunce Basta Giurgea zise: Dati-voiu,
ia citi vei Yea trimite unde-ti va fi
voia". Acestea zicea Basta Giurgea i altet3
gatiia asupra capului lui. 5i daca s-au despartit
de Bastea Giurgiu au mere la cortul
lui i fticindu-se zio chem5 pre Ratfi
Gheorghe de i-au zis O. margd la F5g5ras
ja c5pitani si pre Miirzea cu mazilii
si pro toate c5peteniile. .5i pas de ocoleste
cetatea, ea sä-ti dea coconul sau s5 izbindesti
sti o strici, cii eu ftirti zabav5 voiu s5
merg la Beligrad. Ci cautà s5-mi trimiti
cuvint pin5 miine sar5."
* Coreelat dupil mss. 13 de la Neamtu.

Cunt sosi
moar tea lug
Mihai vodii
din viclem,
felcind sfat
rigu ca
onzori
Pentru
zuvartea
Mihai
luti
Atuncea, au incaleca,t toti de mergea cu
dlnsul i pu-tintei din cqtile lui. Pentru
cá nu-,0 aducea aminte niciodatä de vre o
parte s. aibä rtiotate. lar ei silracul 1-au
pus cu capul in jos pentru pizma ce avea
a.cel serdariu pre dinsul, caci 11 primea toti
cu mare cinste §i cetài i toata Tara Ungureaseà
lui sä" inclina, lar pre ceilalt1 nu-i
baga, seama nici Ii cinstia.
iarti sti mira cum 11 vor napastui secera
in lituntru ficaii, avind pre Chirsala
de credinta. i zise: Ce sintem buni doi
dacil Mihai vodil sà brodqte 55. ia
cununa? Un ruman ca aces-La SS. fie cinstit,
si sá aibil si nume eS. iaste viteaz. Noi S
cuteztim 0 el sil aibil harul in toata lumea;
de nu-1 vom omorl, noi n-avem ce fi buni!
Numai cum mai curind sà mergem,
sa-i tiliem capul farti nici o ispite. lar
Mihai vodil tot nu tiit-1 nimica ce va sa
patil de catra
Deci sa scula Mihai voda de dimineata
de a.0 chemat pre comisul ca sà pue aoa
()ode pre cal i indata o au pus vrind sS. marga
la Beligrad ea sil pue sa deratece casele.
Grilind acele cuvinte vilzura. eS. bladecara
§i vin tare. Zige: Trufil fac, nu pur-
Noi iani sS. mergem, iara ei facii
cum vor vrea".
Vedea i pre altii pe jos viind ultra dinsul,
lui ii pàrea eil vin intr-ajutoriu i nimica
nu avea frica. Iar ei procletii
i-au fost ajutoriu ci vrajma0. i daca sosira
WOW Mihai voda in picioare 5i le zise:
Bine ati venit voinicilor, vitejilor 1" lar
ei , scotind sabille, mergeaasupra lui ea ni§te
liare salbatece de intraril in cort. i unu

dintr-insii dede cu sulita si-1 lovi pre Mihai
vodä drept in inimà, altul curind
te capul. i cäzu ca un copaci trupul lui
cel frumos.
intr-acest chip 1-au omorit, pentrucä
n-au stint nici s-au intimplat sabie in mina
lui cea iute.
au dornnit ani 8.
NOTE
In notele la acest text ce reprezinta prima editie a variantei din
mss. 2591, ne vom referi adesea la textul din mss. 13 de la Neamtu
si manuscrisul de baza al editiei entice (312 Bibl. Acad. Filiala Cluj)
foarie asemanatoare i derivInd din acelasi prototip initial, dar prezentind
urmhtoarele caracteristici: varianta din manuscrisul nr. 13
de la manastirea Neamt, editata In 1961 de Ilie I. Georgescu, este un
text identic cu cel din mss. 2591. Diferentele intre mss. 2591 si mss.
13 Neamt (in continuare N) stint numai lectiuni gresite ale copistului,
sau unele mai corecte decit In 2591. In ce priveste informatiile, doer
una sau doua In plus fa de 2591, siacelea de amanunt. Dimpotriva,
asa cum am -aratat In ultimele doull studii din cartea noastra Studii
i articole de literaturd ronzdnd veche, varianta din mss. 312-Cluj a
Letopiseptliti cantacztzinesc (Istoria Tdrii Ronzdnesti 1290-1690. Letopiselul
cantacuzinesc, editie critica de C. Grecescu si D. Simonescu,
Bucuresti, 1960; In continuare se va cita prescurtat LC) prezinta un
text foarte defect/cos In raport cu varianta din mss. 2591 si N. Aceastil
constatare se aplica intregii variante, nu numai fragmentului despre
Mihai Viteazul, ea fiind valabila i pentru fragmentul din Matei al
Mirelor (de unde teoriile gresite ce s-au emis pe baza acestui text
alterai), si pentru cronica domniei lui Matei Basarab. Textul cel
mai bun al Letopisefului Tdrii Ronzdnesti nu este deci cel din editia
critica, ci acela din mss. 2591 si din mss. 13 de la Neamt ! Notele
la editia noastrà o dovedesc.
a Datele cronicii sInt dupä vechiul calendar numit iulian" deoarece
a fost alcatuit pe vremea lui Caius Julius Caesar, chid s-a sta..

ilit durata anului de 365 zile *1-6 ore. In 1582 o comisie instituitä
de Papa Grigore XII a constatat cä se calculase gre*it durata medie
a anului solar, *1 cä diferenta pe care o &idea calculul just fatá
de cel anterior era de 10 zile la data aceea. S-a hotärlt atunci ea
data de 5 octombrie 1582 sä devina dupä noul calcul 15 octombrie
*1 pe viitor sä se calculeze timpul potrivit constatärilor comisiei.
Noul calendar s-a numit gregorian" dupa' numele papei, *1 a fost
adoptat de Intregul Occident, In Rastirit raminind In vigoare vechiul
calendar iulian pîn. In secolul nostru. In Romania, noul calendar
a fost adoptat in 1924. Intre timp, diferenta crescuse la 14 zile
atunci s-a hotarlt, ca ziva de 1 oetombrie 1924 sä devina 14 octombrie
stil nou".
LC nu dä' ziva *1 luna Intronarii lui Mihai, ci numai anul. Titlurile
sub care este introdus textul cronicii slut diferite In cele 3 variante.
In mss. 2591, care este o istorie paralelä a Tarii Române*ti
Moldovei, istorie ce a folosit textul Letopisefului Tdrii Ronzdnesti
In aceea*i traditie manuscrisä cu N, titlurile apartin compilatorului,
banuit a fi Axinte Uricariul. Aici este: VALAH1A. Donut. 31 Domnie
35. Mihai voclii al 2 sad (sin fiul, n.n.) Pcitrasco ()odd."
In N. titlul include citeva rInduri care in mss. 2591 apar In text.
El este urmatorul: Aicea insemneazd de domnia lui Mihaiu Vedd
sin Pdtrasco Vodd, end au venit domn de la Poartd ca aga turc i Cu
steag aci in Tara Romdneascd si ansezut in scaun in cetatea Bucurestilor,
avgust 20 deni leat 7101".
In LC: De aicea sà incepe istoriia lui Mihai vodd sin Peitrasco vedii
carele au facut multe rdzboaie ca turcii pentru crestindtate precum de
aicea inainte sci aratd.
Imprejurarile In care Mihai ia domnla Tärii Române*ti sint destul
de bine cunoscute: dupä ce, incepInd din 15a6 In pragul virstei
de 30 de ani Mihai urcä repede treptele demnitätilor, fiind succesiv
bani*or de Mehedinti, mare stolnic, mare postelnic, mare ag. *i
loctiitor al unchiului sàu Iane Banul In marea bailie a Craiovei,
Mihai treze*te bänuiala lui Alexandru cel Rau (1592-1593), fiul
lui Bogdan Lapupeanu, ce se simte amenintat de ascensiunea si
popularitatea tinarului boier oltean. O Incercare de a-1 prinde (din
care a ie*it cunoscuta legendá cu calaul) nu da rezultat: Mihai se
refugiazä In Ardeal, la Sigismund Bathory *1 de acolo pleaca, insotit

de doi reprezentanti ai marii boierimi (Atone, Stroe Buzescu i Radu
F1orescu la Constantinopol. Unchiul stiu fratele Tudorei Iane,
banul Craiovei era aici capichehaie (reprezentant) la Poartti al Trail
Romtinesti si Moldovei. impreunä ca cei doi boieri care se piing sultanu/ui
de Mexandru cel Rüu, i ca Andronic Cantacuzino, foarte
influent la sultan, Iane reuseste sà obtinti domnia pentru nepotul su.
Banii Imprumutati de grecii care vedeau In Mihai un viitor eliberator
al lor au jucat rolul principal. Mazi1irea lui Alexandru s-a Intimplat
In august 1593, de undo data retinut5 de cronicti. Imediat
dupil aceia Stroe Buzescu a plecat la Bucuresti ca loctiitor al domnului,
care ii face aparitia la sfIrsitul lui octombrie.
8 Murad III, sultan Intre 1574-1595.
4 Sigismund Báthory principe a/ Transilvaniei. Prima domnie:
mai 1581-1597; a doua: 22 august 1598 martie 1599; a treia:
1601; a patra: februarie 1601-1602. InlAturat definitiv de imperiali,
moare In 1613.
5 Aren vodil Tiranul", fhil nelegitim al lui Alexandru L5pusneanu,
domn din sept. 1591 iunie 1592, apoi sept. 1592-24 aprilie
1595. Detronat do Sigismund BAthory, esto Inchis in castelul din
Vinti unde este otrAvit.
N: case si meceturi". IlIecetul este o geamie micA, locas de cult
al musulmanilor. Pentru cronicar construirea meceturilor apare ca
o calme a ingerintelor turcesti, deoarece Imperial otoman convenise
sti acorde Tarilor Române Inchinate" deplinti autonomie intern5.
niel un mahomedan sd nu poatà stt cumpere pAmint, deci s5, se aseze
In tar5., si nici s5. clAdeascA 15casuri de cult musulnaane, cum se
Inn-I/pia pe primIntul direct supus sultanului (In sudul Duntirii de
pild5). La Inceputul secolului al XVIII-lea, Anton-Maria del Chiaro,
secrefarul lui Brincoveanu seria In cartea sa Istoria delle moderne ricoluzioni
della Valachia. Con la descrizione del paese, natura, costumi,
riti e religione degli abitanti, Venetia, 1718: Se pun multe piedici
turcilor pentru asezarea /or In Valahia i stau mai mult ca
decit ca sttipini ai VIOL Procesele lor civile i criminale slut supuse
judecätii Divanului... in toatd Va/ahia ca si In Moldova nu se
gaseste niel o moscheie cit de nelnsemnat5, asa cà pentru rugAciunile
lor, turcii stilt nevoiti a se aduna Intr-un loe mai retras, unde
si le fac cu toata discretia". Revolutille Valahiei, In romaneste de
S. Cris-Cristian, cu o introducere de N. Jorge, Iasi,. 1929.

7 N: cit insusi Mihai coda cu toti boierii sei inchise intr-o minastire".
Walther ne arattl ca Mihai sedea In apropierea Relit minastiri
de 11110 oras, Intr-un pa/at cladit fira intarituri si f 5r5 ziduri, la
malul Dimbovitei". Este vorba de minilstirea Mihai Vod5., uncle aint
acum Arhivele Statului. Domnul se refugiase probabil in incinta
mlnastirii, mai feritil, Intrueit creditorii turci veneau In palat, iar
ienicerii aruncau cu pietre In serai, ctiruia In limba lor Ii spuneau
kurta". Vezi Cronici turcesti pripindreirile Romcine. Extrase I. Sec. XV
nzijlocul sec. XVII, volum intocmit de Mihail Guboglu si Mustafa
Manned, Bucuresti 1966, p. 498. In continuaro volumul se va cita
prescurtat: Cronicile...
° In LC lipsesc cuvintele: si a arde bisericile din tar5. V5zind
Mihai Vodl atila Mutate si nevoie, nu mai putu rada tipetele cre5-
Vallee, din caro cauzti N. Iorga a crezut c5 Cronica Buzetilo atribuie
initiatiVa rascoalei nu lui Mihai insui, ci boierilor sIi. Textul
corect infirm5 aceast5 tezil.
9 Dup5 cum so vede, cronica t5.rii, spre deosebire de Walther,
atribuie forjelor interne Mihai si boierii sIi initiativa inceperii
rAscoalelor si tratativele cu Transilvania si Moldova. Exact asa prezintil
si Mihai in memoriul sat/.
10 Numele solului apare si in N, dar lipseste din LC, care vorbe5te
doar de un boiariu al lui". Cirstea era vornic al Prii de Sus,
si a fost ucis printre boierii lui Aron Voc15 decimati de Bathory dupl
prinderea domnului lor. cf. N. Iorga, Istoria lai Mihaj Viteazul,
vol. I, Bucuresti, 1935, p. 170. (In continuare cartea lui N. Iorga
seciteazil cu initialele: IMV). Interesant cl N. Iorga, f5r5 a cunoaste
textul de la Neamtu sau col din 2591, undé apare numele lui Cirstea,
idenlificA acest personaj Intr-un document extern ce pomeneste de
o solio a lui Aron yea' la Rudolf al II-lea (Hurmuzaki, XII, p. 23
2'.c, no. LVIII) si In care e vorba de Wierst Dwornik". In IMV, I,
P. 151, Iorga serie: ar fi trimis pe 4V15dic5» (Mitrofan) si pe un
Vornic Crtiste". Era asa dar un sol initiat In tratativeie lui Aren Vodit,
caro dup5 ce fusese la Mihai, a mers si la Viena.
11 Data de 15/25 noiembrie 1594 pentru masaerarea creditorilor
turci apare numai aici, dup5 cum tot numai aici apare data de 10 noiembrie
pentru trimiterea ostilor. In LC: deci ciad fu valeatul 7109,
noiembrie 5 deni, trimise... etc... si indata tiliarl pe toti turcii citi
117

aflarg acolo". In N: ... ei tgiarg toti turcii citi locuiau In Bucureeti,
noiemvrie 5 deni". Walther d'a' 13 noiembrie 1593, ceea ce este greeit
ca an, dar apropiat de data de 15 a textului nostru. In N. Iorga
eitim urmatoarele cu privire /a oeti/e trimise de Bgthory: Aduceau
cu dineil un numitr de trabanti, oaste permanenttl, ei de secui pe
care un contemporan Ii socoteete la 4 000; erau la Brasov In ziva
de 10 si ajunserg la 15 In Bucuresti, procedindu-se indatg la crunta
executie, de mult timp pregatitg" IMV, I, p. 147. Tratatul ¡noria
Romdniei si alti istorici, acceptg data de 13 noiembrie ca datg a
Inceperii socoteliior". Ping la adunarea i executarea creditorilor
puteau trece 2 zile, ceca ce ar pune de acord cele doug date. In
scrierea sa, Walther foloseste datele pe stil 'echi (13 august pentru
bittglia de la Chluggreni), deci ca si In cronica pe care o are la
dispozille. In acest caz, actiunea lui Miliai se plaseazg /a 13-15
noiembrie 1594, respectiv 23-25 dupg stilul gregorian. i cronicile
turceeti (Peoevi) relateaiä actiunea ca ceva ce nu s-a terminal Intr-o
singurg al. Ibrahim Pecevi detine o relatare a rdfuielii" chiar de
la un martor al evenimentelor. O reproducem aid, cum vein face
si cu Ole pasaje 4in cronicile turceeti, spre a da si imaginea evenimentelor
principals reflectate In constiinta adversarilor lui Mihai.
Iatg ce serie cronicEu'ul Ibrahim. Pecevi, näscut in 1574, deci contemporan
cu cele istorisite: In anul 1003 (corespunzind intervalului
16 sept. 1594-5 octombrie 1595 In calendarul creetin, n.n.) ciad
umilul de mine eram defterdar de Dungre, am fost oaspete Intr-un
orgeeI din Dobrogea (Dobridje) Cu numele de Pazargik care fusese
mai lnainte un sat, Cadiul de acolo era un om bitten, cgruia i se
spunea Al!-Djan efendi. Acesta, venind, s-a IntlIna cu mine. In
timpul convorbirii el a povestit astfel despre pglania pe care a avut-o
Cu rgtacitul de Mihai: (Creditorii riltacitului de Mihai din Bucureeti
(Bane), capitala beiIor Tdrii Romgneeti, peat° erau mai mult de
patru mii de oameni. Cei mai multi dintre aceetia erau ieniceri
mai marl ai oetirii. in fiecare zi, ei mergeau asupra nelegiuitului
mai sus-aratat i aruncau pietre In serai, cgruia In limba lor li spuneau
Kurta, ei darlmau diferite parti ale acesteia. Ei puneau mina
pe ce apucau, ii bgteau pe oamenii af/ati /a poarta sa i H rgneau.
Totl aceetia II sgturaserg de viatg pe afurisitul de Mihai.
Intr-o zi, el i-a strins ei le-a zis: Dacg mli emoriti, veil pierde
si ultima veastrg avere. Ascultati de mine ei intelegeti ceea ce
118

spun eu. Tinuturile Tarii Romanesti slut ImpArtite in cadiate. Mergeti
cltiva oameni pe lingit omul meu din fiecare cadiat i aduceti
avutia incasatil. Apoi luati din ea partea ce vi se cuvine". In sur.
dupd multil glIceava si luddrianicie, i-a convins. Infehul acesta,
a ales dintre ei vreo 500 de oameni. El a luat aceastd milsurä numai
ca sd scape clteva zile de apdsarea 'or.
Dupd ce au trecut citeva zile, adunInd banuri, el s-au tutors.
Dar, de data aceasta, lucrurile nu erau indeajuns pentru toatä datoria.
Atunei el le-a spus: Sä facem mai intlisocoteala datoriei noastre
apoi, potrivit banilor, impiirtim dupd cum se cuvine fiecdruia".
Dupit o lungd Impotrivire, au cazut la Invoiald i cu aceasta.
Acum, pentru socotirea tdatoriilor» sà vind cadiul de Giurgiu
(IerkOkii kadisI). Totdeauna dud era In Tara Romdneased o astfel
de pricind din partea musulmanilor, veneau cadii de Giurgiu, lijad
insdrcinati prin ilustre porunci pentru aranjarea lor. Si do astä
datii au trimis, ea de obicei, o caleaseä (koci) si un om. Umilul de
mine cram ajutor de cadiu (naib) la Giurgiu. Ca prin minunea lui
cadiul nostru a fost gdsit cam bolnav 1 m-a trimis pe mine,
unchiasul vostru (daylnizi). Am ajuns la Bucuresti (Biikres) si an
làcut socoteli timp de o zi, douà. Socoteala se fäcea In felul urmdtor:
De pildd, vine un om i aratä act (temessiik) pentru 60 de poveri
(yiik) de aspri. El (Mihai) spune: adevi:uat, dovada este a mea».
Datornicul zice: *Dar ce-mi dai? Spune-le pe soiuri 1». El (Mihai)
zicea: datil 60 de poveri de aspri». Dupd multä ceartil i IndIrjire
11 convinge pe acesta s'd-si arate lucrurile. De exemplu: zece poveri
bani, un hanger, lucrat mestesugit, in valoare de 20 de poveri,
obiect de casa' (raht) de cinci poveri; In sfirlit bate acestea se ridicau
la suma de 60 de poveri. Dar acum mustilmanul zicea: «Tu nu poli
sä dovedesti pretuirea lor adev'aratd i acest lucru 11 tiisi tu sill
stiu i eu. Tot ce mi-ai dat este pe un prof de trei-patru ori mai mare.
Hangerul pe care mi --Lai dat cu 20 de poveri, fi 1-as da cu cinci
chiar cu trei poveri».
Dupä multe vorbe si gllcevi, 11 Ikea pe acesta sà primeascä, in
loc de 60 de poveri, 30 sau 40 de poveri. Apoi, spunea: «Cadiefendi,
scriel» i Ind punea EA tree In catastif.
De asemenea punea si pe scribii sài sä noteze. Tot ce era mai
putin de zece poveri nici nu a pus la socotealà. Spunea cà sacestea

sint nimicuri ». In felul acesta datoria sa (a Jul s-a ridicat
la 7 000 de poveri (yiik) de aspri (akce).
Chad umilul do mine am iesit afara, un ghiaur, cu care eram prieton
Inca de mult i, de cite ori veneam sau plecam, poposeam In
casa lui si citeodata aveam unele socoteli cu el, s-aapropiat de mine
si m-a intrebat: «Hodja Ali-Djan, de citi ani incoace minam noi
Impreuna Wine i sare?». I-am spus ca trebuie sa fie vreo doullzeci
de ani. «Prin urmare mi-a spus el vreau fiu recunosctitor
lui Allah pentru One i sare si sa-ti platesc datoria». Eu 1-am intrebat:
«Ce sa fie oare? iar el mi-a zis: «Dacit vrei sa-mi asculti euvintui,
sil nu mai rAmii aici pina la chindie (ikindi) si, de asemenea,
rnergind la Giurgiu (IerkOkii), sd nu te lasi dus pe ginduri, ci sa te
straduiesti sO pleci indata la Rusciuk i sa treci Dunarea cu un ceas
mai devreme». Eu 1-am intrebat: «Care este pricina?», iar el ini-a
raspuns: «Ti-am opus eu ceva? De ce mil intrebi pricina?». Eu i-am
graft: «Nu mi-ai zis asa asa?», iar el mi-a opus: «In astfel de imprejurari
eu spun aiureli ; eiteodata ma apuca nebunia ».
N-am putut sa'-lfac sa-mi spunii din nou acest lucru. Dar am vazut
ea orasul nu era ca mai inainte. Aici era o miscare, o multime adunata.
Niel un ghiaur nu era linistit. Atunci, urcindu-ma indata in caleasa,
m-am intors in mare graba. Am venit la Giurgiu (IerkOkii) i m-am
grabit sa-i spun cadiului cum stau lucrurile. !ma afurisitii de ghiauri,
in clipa in care umilul de mine ieseam din Bucuresti, i-au ucis pe
tori musulmanii care se &eau acolo si apoi, formind cete, au venit
la Giurgiu.
Negasind alt mijloc, m-am dezbracat de indata i, fiind un inottitor
foarte bun, am trecut Dunarea Snot. Atan a de mine a mai trecut
Inca un om. Dintre locuitorii Giurgiului, care, Cu femei i copii,
erau poate 3 000-4 000 suflete, n-a scdpat niciunuI, afana de noi dol.
Au fost mate ca pradd o multime de boglitii. Multe femei si multi
barbati au fost dusi in captivitate; de asemenea i orasul a fost incer..
diat»..." Cronicile... p. 498-500.
Acest amanunt dovada de atentie a cronicarului pentru sotul
jupinesei Sima reapare si pe piatra de mormint de la Stanesti:
si la rOzboiul dintii, dobindi rana la mina stinga de turci".
18 In LC: Rusciac. LC omite informatia, prezenta i In N: si
6-au apucat de au aprins tot orasul Giurgiovului de au ars". Arderea

Gfurgiului este confirmatd de toate izvoarele contemporane, inelusiv
cele turcesti.
14 Pentru Mustafa pasa vezi note° lui A. Decei, volumul doma,
p. 59. Bogdan era fiul lui Iancu Sasul, la rindul lui fiu nelegitizn al
lui Petru Rares.
Aceeasi datd si in LC. Ea lipseste in N.
18 Aceeasi data In N. In LC se dau numai ghenar 14 deni" fad
a se mentiona ea era vineri.
17 LC: la ghenar 16 deni", nU se spune ziva. N: ghenarie 16 deni
intr-o dumineca". Walther da pentru aceasta luptd data de 21 ianuaric.
18 *Urea este confirmatd de cronicarul turc Kara Celebi Zade
(Abdul-Azis efendi) care ne-a Id.sat urmAtoarea relatare: Gazi Ghirai
han, fiind foarto miniat din pricina sordarului Sinan-pasa care, in
urma plingerii unor raialo, spinzurase citiva tdtari, plecase de la
Timisoara, undo i se fixase tabdra de iarnd, Intorcindu-se In püri1e
Crimeii, Unit a fi obtinut invoke. In Tara Romaneascd, Miliai
atacindu-1 Intr-o noapte pe neasteptato pe han, acesta a fugit do
fricd, ldsind In miinile ghiaurilor tot ceavea;aceeasi data
Cind Mihai a ridicat steagul revoltei, uitind de obligatiile
sale co izvorau din favorurile acordate, a fost trimis mirimiranul
de Mara, Mustafa-pasa, impreund cu doi voievozi. In
apropiero de Rusciuk [Urusciuk] avind loo lupte si mdceluri cu rrtufticatorul
Mihai, cind clocotul valurilor de singe s-a auzit pina in vazduhuri,
cu voia lui Allah oastea binecuvintata a suferit zdrobire si
Infringere, iar seraskerul cazind In adincurile ap.ei si iesind apoi la
suprafatd, ra'scoala afurisitului fan). de lego s-a intins asa de mult,
incit el a incendiat si a distrus Rusciukul, iar pe locuitori i-a nenorocit,
mticelarindu-i prinsoare". Cronicile... p. 549-550.
19 Informatla ca au sezut 3 zile lipseste in LC. Pentru exactitatea
ei vezi Iorga, IMV, I, p. 154, nota 4.
29 Data bataliei este aceeasi, dar L nu da decit ghenar 25 den i.
In N: fey. 25 deni, intr-o marti". Walther, care foloseste cronica
oficiala spune si el ca era marg., met a da ziva. Evident, bdtaiii/e
s-au succedat la clteva zile distanta, asa Inca. februarie" din N osto
o gresala. Cronicile turcesti confirma' victoria lui Mihai: Rebelu
din Tara Romaneased cea neascultiltoare, trecind in iarna aceea Duntirea
inghetata, Impreuna Cu ratlicitul de Mihai, au devastat in intro-
121

Rime oraselul Rusciuk, precurn i tirgurile i satele din acel finut,
luind In robie barbati, femei si copii fara numär si fàr seamän.Pe
cel mai multi barbali i-au ucis, iar pe cei care erau bogafi i-au pus
In lanfuri. Rautafile i nelegiuirile lor au fost Infälisate la tronu
Impärätesc al padisahului". Cronicile... P. 500-501. Vezi si Kara
Celebi, textul de la nota 18 bis.
si Acest pasaj apare In LC si N mai confuz, dar fara a diferi ca
date. E posibil sa fi fost redactat mai ciar de catre autorul Istoriei
pare lele.
22 Kiraly Albert. In forma aceasta unita apare si la Stavrinos:
Erailarpértos.
23 In LC cuvintele cu acest raspuns" lipsesc. In N: zicInd".
24 Aceeasi data. In LC si N. Anul bizantin incepea de la 1 septembrie,
asa Welt noiembrie 1594 si aprilie 1595 infra tot In Valeatul
7103".
Mehmed III, sultan din 1595-1603.
23 Ultimele doull cuvinte, prezente si In N, lipsesc In LC.
27 Aceasta informafie, prezentä. si In N, lipseste In LC.
22 Aceasta fraza, prezenta si In N, lipseste in LC.
22 LC: In vadul Calugarenilor". N: In vad la podul Calugarenilor".
32 Toate variantele dau data aceasta, inclusiv Baltasar Walther.
Dar Walther si LC nu spun di era miercuri. In schimb, gäsim confirmatti
aceasta stire In cronica ture,easca a lui Mehmed bin Mehmed:
la 18 ale lunii mai sus aratate, tntr-o miercuri, au ajuns In apropiere
de podul Calugareni". Cronicile... P. 418. Data corespunde In calendarul
crestin ca 24 (respectiv 14 stil vechi) august.
al Urmatoarele cuvinte lipsesc din LC: si sclrba multä pali eau-0
pierdu voinicii i pasii"... si luä i steagul lor cel de legie ce-i zic
turcii a lui Afoameth". Arnbele propozifii slut In N. Confirmarea capturarii
steagului verde al profetului, In Memoria... vol. de fafa, p. 44
Descrierea bataliel de la Calugareni In cronica lui Mihai este confirman'
de cronicile turce§ti. Iatgi relatarea ei la Ibrahim Pecevi: Cu
cIteva zile lnainte de sosirea sa la Rusciuk, asupra lui Hasan-pasa,
f iul vizirului [Sokolla] Mehmed-pasa, venise un numar de 8000 de
ghiauri, dar, prin bunatatea lui Allah cel prea Inalt, el Ii Infrinsese.
Au faM adupi multi prin§i §1 multe tigve.
122

De acolo, trecind podul de peste Duntire, au descins in sesul
giului si de aici au pornit spre Bueuresti (Biikres). Dar fiecare atlas.
fiecare padure de stejar se umplusese en mii de ghia.uri. Ei se
apropiau meren de oastea islamica si se in.virteau in jurul ostii Imp6,ratesti.
Din voia lui Allah, oastea islamica a fost euprinsa de o mare
spaima, tacit nu putea sa opuna nici o impotrivire. Astfel, Haldarpasa,
beilerbei de Rumelia, grisit o moarte de manir intr-o mlastina;
iar Satir,gi Mehmed-pasa, care unaa sa fie beilerbei de Tara R.
yndneascei (s.n.) a fost ranit pe chid iugea.
Apoi au ajuns la o mlastinil unde, din pricina mnvàlm.àeIii, Musta.
fa-pasa, fiul lui Aias-pasa, fratele serdarului, si Husein-pa,sa, care
era mutasarrif de Nicopol, au fost calcati in picioare. Orgoliosul
serdar [Sinan-pasa], cazind de pe calulsau si fiind departe de ostasii
s-a infundat in mlastina. Ramas pe jos i Inspaimintat, clad se
ridica, chid se aseza, dad Inainta. Atunci a venit unui dintre vitejii
Rumeliei numit Deli-Hasan, cunoscut prin puterea sa, *i luindu-1
In spinare, 1-a scos din mlastina. Dupa aceea, mai sus-numitul Deli-
Hasan a devenit vestit sub numele de Batakci Deli-Hasan si a murit
pe chid era delibasi al marelui vizir Kodja-Murad-pasa." Cronicile,
p. 502-503. Iata ce scrie si Mehmed bin Melimed: Dupa sfatul
tuturor, au mers troj zile si la 18 ale lunii mai sus-aratate intr-o
miercuri, au ajuns in apropiere de podul Calugareni, care era un lee
paduros *i mlastinos.
In clipa chid unii dintre osLasi se asezau [acolo], iar altii se pregateau
sa se aseze, a aparut o ceata de gltiattri, semanind cu niste animale,
si au hiceput lupia in apropierea acelei mlastini. Ei [ghiaurii]
asezasera la intrarea in padure Lunttri i pulcasi, care au stinjenit
mult oastea [islamica]. in acest loc, dindu-se Tirman lui Melimed-pasa,
beilerbei de Tara Romaneasca Cu rangul de vizir, si lui Haidar-pasa
si lui Husein-pasa i lui Aiasoasaoglii Mustafa-pasa si de asemenea,
dindr.-se porunca i ostii de Siria, precum i unui numar de ieniceri,
toti acestia, potrivit firmanului, au frecut podul i i-au intimpinat
pe ghiauri. De la amiaa si pinkla chindie Sit dat o mare lup
Multi dintre ei att trecut fn rindurile gazillor i martirilor. De asemenea
si de la ghiauri au murlf. mu/f1 I s-au dua In fad. i luindu-se
de la ghiauri 12 tunuri, s-a oblinue 'victoria t [dusmanul] a fose
respins.
123

I.ocul fund ins foarte strimt si nepotrivit si paduros si
nos si mai sus-aratatul Mehmed-pasa fiind ranit in lupta, iar Haidarpasa
i llusein-pasa gasindu-si o moarte de martiri si facindu-se tirziu,
nu a fost cu putinta sí se mearga pia la cimpul de la celalalt
capat al p5durii. De acoca, [turcii] s-au intors inapoi si s-au asezat
acolo. Dupa ce au ramas in acel loc doua zile, s-au sculat i, in ziva
do 21 ale lunii mai sus-aratate, au poposit in apropiere de satul
Copaceni, de pe malul de dincoace al riului Argos.
S-a aflat de la cei prinsi (dil) ca ghiaurii, neputind sil se impotriveasca
marePi ()sill islamice, au fugit si de pe locul unde era tabara
lor adevarata. In ziva urmatoare, s-a ajuns la Bucuresti (Bakres).
GiLsindu-1 incendiat, la 25 ale lunii mai sus-aratate, intr-o si de joi,
au g5sit de cuviinta sil transforme in goamie biserica dinlauntru
manastirii voievodului Alexandru, care mai inainte era loe de cetate.
Au mai socotit potrivit ca dependintele din jurul ei sa formeze o forth.reap
interioara. De aceea au inceput sil tacit in jurul ci un zid umplut
Cu arbori mari si cu pamint. Cetatea fiind terminata done in 12 zile,
au asezat tunuri pe zidurile i turnurile ei, dupii care au avut lee
petreceri". Cronieile... p. 418U9. Toate izvoarcle confirma intenlia
Imperiului otoman de a transforma Tara Romaneasca in pasalic
turcesc. Se si numise viitorul ,guvernator (beilerbei") in persoana
Mehmed-pasa. Incepuse transformarea bisericilor in moschei. Ceca
ce, co mai bine de un secol in urina, se intimplase cu Bulgaria, Grecia
si Serbia, trebuia, in calculele turcilor, sil se intimple si cu Tara
Romttneasca si, fireste, dupa aceia cu :Moldova. In aceasta luminA,
In perspectiva acestor planuri trebuie masurata amploarea i consecintele
marii contraofensive a armatelor unite ale Tarii
Transilvaniei i Moldovei...
22Ultiniole cuvinte absente din LC. Sensul cuvintului muncitori"
este aici ca si in Viaja lai Nifon, cel al slavonescului moncitel"
tiran, calau, chinuitor.
33 Aceeasi data in toate trei variantele.
34 La Cluj. Amploarea si rapiditatea contraofensivei este recunoscuta
si de cronicile turcesti, caro in prealabil povestisera coastruirea
intariturilor turcesti din Tirgoviste. lata co serie Melimed bin
Iflebmed: Ali-bei, fiul lui llaidar-pasa, Sangeacbei de Ciorum, dupii
ce i s-a acordat beilerbeilicul de Trapczunt, a fost insarcinat cu pasa
[Tirgovistei]. Potrivit inaltului firman, a ramas acolo si Koci-bei,
124

sangeacbei de Amasia. Dupa ce au pregatit zahereaua si ea/a/alto
Iticruri necesare pentru cetate, la 12 safer a atiuliti mai sus-artttat
s-au inters la menzilul de dinainte. Cind colo, ratacitul de Mihai
era In pAdurea din apropiare. O datrt cu plecarea serdarului [din TIrgoviste],
iesind cu oastea sa, el a asediat cetatea de mai sus. Dartmind
cetatea in trei zi/e, pe ap arAtorii (nuliaf sal, care eran Ali-pasn
si Koci-bei si alti emir, i-a pus In frigare, infigind in ei suliti.
Pe ceilaiti ostasi i-a luat prizonieri. Apoi, serdarul a ajuns la Bumresti.
Sosind strigAtorii de ajutor (feriadci) de la muafizii Tirgovistei,
au facut cunoscut ca smnt foarte strImterati. Dar pe cind se sfatuiau
cu demnitarii impAratiei In privinta intearcerii din non [la Tirgoviste],
a sositstirea despre incendierea si luarea cetatii [TIrgoviste de
crare romilni]. Din aceasta pricina acel gind a fost parrisit. Serdarul
si ostasii fiind cuprinsi de teama si de groaza, nu au fost In stare sa
faca niel o pregrdire. Incendiind cetritile fricute cu mii de greutati,
nu au gasit alta cale decit sa se Intearca [spre Istanbul]. De acolo,
s-au dus la cetatea de mai sus si, (Lind foc i stricind corturile lor, s-au
Inters in galop spre prirtile Rusciukului. A doua zi, in 18 ale lunii
mai sus-arittate, s-au oprit in apropiere de Giurgiu (Ierkokil)". Cronicile...
p. 420-421. Alt cronicar, Mustafa Selaniki, tot contemporan
co evenimentele, relateaza campania de alungare a turciler din Tara
Romtmeasca, astfel: Dupri ce In vilaietul Trurii Romanesti au fost
recrutati ostasi si raiaua tdrii a fost supusa, iar tara a fost orinduita
potrivit legii ilustre, beilerbeii si agalele si vizirii, precum i ostasii
pedestri si cdlaretii s-au adunat si s-a hotriril ca toti srt fie inregistrati
din nou potrivit poruncii impriratesti. De asemenea, s-a dat firman
ca lui Satirgi Mehmed-pasa, care urma s5 punit din non ordine in Tara
Romaneasca, sa i se serie si sà i se trimita o Rusted poruncri, de care
sa asculto toata lumea, cti titulatura de vizir. A doua decada a lunii
muliarrem 1004. Pe la mijlocul lunii mai sus aratate au sosit scrisori
stiri cu olaei de la nutria sa marelo serdar Sinan-pasa. El facea
cunoscut ca dupa lupta i invalmaieala care a avut loe in vilaietul
Tarii Romanesti, Mihai, impreunA cu oastea sa draceasca, a !nit
din fata ostii islamice si ca sta i asteapta cu oaste mare in tabarasa
din epropierea tirgului infloritor numit Tirgoviste (Taragostea),
aflat In apropierea tarii vilaietulul Transilvaniei, pe malul Dunkrii,
In vilaiotul Tarii Romanesti. Sinan a rnai fricut cunoscut ca el insusl
en ajutorul lui Allah, mergInd cu oastea purtatoare de noroc in orasul
125

infloritor numit Bucumti, a slobozit foarte multe familii musulmane
care fuseserä luate In robie [de Mihai Viteazulj. De asemenea, el mai
scrie cd a filcut ziduri imprejurul oraylui cel mai sus-artítat i a
construit puternic i cetatea sa interioarà, fortificInd cu munitii
toate pärtile. Recrutind apoi alli osta0 cdläreti §i pede§tri, a pus
[In ora] §i apdratori, numindu-1 beilerbei pe maria-sa Satirgi Mehmed
pap, care era mai inainte beilerbei de Anatolia. De asemenea, el a
raportat ell a pornit cu oastea islamicd, sprijinindu-se pe Allah cel
prea Malt *i pe minunile profetului sfiu, cu &dui de a construi o
fortrireald in orayl Tirgovi*te cel mai sus-pomenit.
(Urmeazil trimiterea unor ajutoare bäne§ti lui Sinan-pay. Se
aminte0.e de necesitatea participdrii hanului trttärdsc, Gazi Ghiraihan,
la expeditia impotriva Tarii Romane5ti §i de neprezentarea
acestuia din cauza unor mrtsuri nechibzuite).
Anul 100'.E... A sosit vestea crt Sinan-Pay, mdria sa serdarul,
dupä ce a devastat vilaietul Tärii RomaneW, s-a intors.
...in prima zi a lunii rebi-ul-evvel sosind oameni din partea
sale marelui serdar Sinan-pay, acesta a trirnis scrisori demnitarilor
Impilratiei. In ele se ardta cd toate mrisurile luate de el .5i bate pregiitirile
sale au avut urmari contrare aOeptdrilor.
...Ay, de pildä, el pusese osta0 musulmani i emiri renumiti
pentru paza Tirgov4tei (Taragosta), dar chid oastea (islamicd) a
p/ecat de acolo, a venit indatd un numrir nea5teptat de ghiauri nenorociti,
impreund cu afurisitul de ardelean cu afurisitul de Mihai,
*i au asediat cetatea, cilreia i-au dat foc, umplind cu stuf anturile
pregdtite. Atunci osta§ii asediati, care se aflau in ea, ia,ind cu strigdte
i cu vaiete, au dat peste cetele ghiaurilor ràtuícii i au bdut cu
totii, in timpul luptei, din cupa martirilor.
Haidarpayoglu cel curajos, care ramdsese acolo cu titlu
de beilerbei, precum i beiul de Elbasan, Bali-bei, dintre emiri,
aflindu-se printre cadavre, au crizut prizonieri.
Chid aceste §tiri au sosit la mdria-sa serdarul cel puternic, acesta
a venit a doua zi in cetatea Bucure0i, §i, poruncind si se ja toate
munitiile ca si nu le rruninil ghiaurilor, a pus sii se därime cetatea
pe care o construisera mai inainte ei a fost fricutä. una cu pdmintul.
Apoi, cercetind oastea, a grtsit cä slut putini la numär §i a socotit
crt nu pot face fatá cu osta0i aflatori aici luptei impotriva puya*ilor
afurisitilor de ardeleni. Necdjindu-se din aceastä pricind, el a 0:cut

cunoscut a a pornit spre cetatea Giurgiului (ierkeikii) si a venit la
Ruseiuk.
(El mai raporta cd datorit5 masurilor nechibzuite ale lui Ferhadpap,
oastea Ladrased nu a venit la slujbd i c5 s-ar putea ca ghiaurii
cei nenorociti sà urmdreascd. oastea islamic5.).
$tirile insphimintatoare sosite in prima zi a lunii rebi-ul-evvel
anul 1004, au Inceput s5 fie cereetate de demnitarii lmpàrt4iei. Ei
au povestit si au spus cei mai multi dintre cei din oastea de
Poartd (kapu-halki), venind sraui, au adus ca ei robi din vilaietul
Tttrii Romdnesti i,eind dusmanii legii au venit asupra ostii islamice,
nu au putut srt-si lase prdzilesi sdporneascd la luptd. Serdarul Sinanpasa,
dindu-si seama de aceasta, a trecut podul 1naintea tuturor,
lar poverile tunitrile viscieria (hazine) att reimas pe
malui ceUulalt. (s.n.)
Atunci, sosind afurisitul de ardelean cu oaste, s-au
luptat cu ei. Multi musulmani care plecaserd la lupta sfbati, precum
numerosi oameni din ceata de acingii si din oastea färd cdpraii
neputind sd se impotriveascà au suferit Infringere.
(Se vorbeste despre intoarcerea lui Sinan-pasa din expeditia In
Tara Romdneased la Constantinopol si de plecarea lui la ciflicul situ
In urmaprimira unui hatt-i-humaiun de mazilire). Afurisitul de Mihai
si afurisitii de ardeleni s-au tinut de urmele ostii islamice. Oastea
islamied venind la Bucuresti, pentru a nu ldsa in miinile ghiaurilor
aceastdcetate construitd cu atitea greutati, a darimat-o pind la temelii
si apoi (serdarul] a pornit inaintea tuturor impreund eu oastea cea
grea. Dar afurisitii ostasi ai nenorocitilor, venind in numdr mare,
nu i-au slfibit din urmd. Atunci [serdarul], .1Ligind in wind munitiile,
echipamentul i oastea de acingii, a trecut Peste pod pe partea cealalt5.
Oastea islarnia, luptindu-se cu glaaurii cei nenorociti, a avut
foarte multe pierden, iar cetatea Giurgiului, care de peste un veac
era tinut musulrnan, fiind brautd timp de cloud zile de afurisitii
necredinciosi, a fost luatd prin luptti si lovituri in vàzul serdarului"
Cronicile... p. 272-27'1.
In sfirsit, Pecevi: Pe la inceputul lunii muharrem eel venerat,
din anul 100fi, au ajuns la Bucuresti unde au facia un popas si in timp
de 15 zile au clddit o micd palancd. In localitatea accea au daL Invoke
ostii sà facil incursiuni
127

Intr-adevar, nu au 1, inut seama de apropiere sau departare, sit
devastind multe tinuturi ale Tarn Romane*ti, s-au tutors tetcri, *i
cu multa prada. In sfir*it, nu au putut sa patrunda in Transilvania
cea josnica. Ridicindu-se de acolo, in a *asea zi au ajuns la Tirgo.
vi*te (Tergo*te) unde au stat *i s-au odihnit o luna intreaga *i au construit
o cetate. L-au lasat acolo pe Ali-bei, fiul lui Haidar-pa*a, sangeacbei
de Ciorum, cu oastea eialetului de Trapezunt (Trabzun).
lar dintre ereiri, au pus pentru paza cetatii p e sangeac-beii de Kustendil
i AvIona (Dilvina).
(Se tac diferite numiri de pa*i pentru paza Tirgovi*tei, dar oastea
refuza sit ramina deoarece ii este frica de du*mani).
Apoi au pornit din acel menzil (Tfrgovi*te) qi s-au a*ezat la cale
de o po*ta (koplukluk).
Dar ratacitul de Mihai, fiind pregatit intr-un loo din apropiere,
a*tepta intoarcerea o*tii islamice pe care o urmarea din ochi. El a
venit pe nea*teptate *i s-a a*ezat pe locul de unde plecase Ilasan-pa*a.
GaZiii care ramilsesera in cetate au ie*it *i au dat mina cu cei veniti
dar, neputind rezista, s-au inters in cetate. Chid aceasta *tire a ajuns
la serdar, el a spus: 4Sa ne intoarcem *i sa-i ajutam Atunci au
aparut iar4*i vreo 300 de ghiauri dintr-o padure mia*tinoasa. 5 000
6 000 de osta*i, dintre rumelioti, au plecat impotriva lor, dar s-an
inters infrinii. De mirare era faptul ca dintre ace*ti 5 000-6 000 do
oameni nici unul nu era teaMr, adica nu so putea spuno ca nu s-au
hip tat 6,,i ca nu au depus sfortari.
Intre timp, ratacitul de Mihai, dind foe Tirgovi*tei, i-a trecut prin
sable pe toti cei care ramasesera acolo. A sosit vestea ea, infigind
sulita in Ali-pap §1 in eitiva mirlivale, el i-a fript. De asemenea
sArdarul pierzinduli cap ul, n-a mai *tiut ce sil fad', lar Satirgi, care
orma sil fio beilerbei {in Tara Romaneascal zicind ea îì este poste
putinta sil ramina, au dat foe de indata Bucure*tiului.
Punind sa fie retrase vistieria, uneltele*i munitiile i tunurile, au
fugit sprepodul de pe Dunilre. Until dintre tunurilo bune ji frumoase
ramasese in mla*tina. Hasan-pap l-a scos cu maro greutate eu ajutorul
oamenilorsai*i a osta*ilor sai siriaci*i l-a ajuns cu el din urmiipe
serdarul cel neru*inat.
Chid au ajuns la Giurgiu, s-au grabit care mai de care sil treaca
peste pod. Cei care venisera mal inainte au reu*it sit treaca, lar cei
128

caro sosiserti mai tirziu au rtimas pe patio°. Tìirii Romrmesti din prieina
faptului cit ghiattrii au VIM podul. Multe mii de suflete au pierit,
murind In acole piirti, si multe tunuri i munitii, proem si alto
unelte de luptil au rtimas risipite pe acolo.
Pe scurt, el [Sinan-pasa] a avut o faima aa de proastrt, incit
le-a mai fost dat musulmaniior sil cunoasca ceva aseintinator". Cronieile...
p. 503-504.
35 Aceastil informatie, prezentil si in N, lipseste in LC.
36 Vezi nota 31 pentru reflectarea evenimentelor in cronicile turcesti.
37 In LC fraza se opreste aici, restul lipsind. La fel in N, coca ce
inseamnil crt e un adaos al copistului sau al autorului Istoriei paralelo".
38 In N: 26 deni. leat 7105. In LC, 27 deni, leal 7105.
39 Numele satului, prezent in N, lipseste in LC.
40 Aceastil frazti i informatie, prezente si in N, lipsesc din LC.
41 Informatia, prezenta In N, lipseste din LC.
42 In N: 7105, mesita mai 6 deni", LC: 7105, mai 6 dni".
43 In LC: Baba-Babadag, cetate turceascil in nordul Dohrogei.
44 La ¡el in N. In LC: Comisul.
45 N: iunie 16 deni. In LC: Mix 16 deni.
46 Aceste piri s-au scornit in 1596. Recrutarea gnasivrt de manenari
de ciltre Mihai are ice in 1597. Cf. stefan tefilnescu, Un docutn,ent
recent descoperit privitor la reerutarea ntercenarilor de eiltre Mihai Vitectzul,
In Romanoslavica", V, 1962, p. 157-162.
47 In N: cu multi nemisi si cu 20 de cilrute". Cantle traduce ungurismul
Cocisi" vizitii. LC are deci dourt lectiuni gresite: cu
multi nonti §i cu 40 de cucii". In alt manuscris apar cocini" (ed. Grecescu-Simonescu,
p. 66, aparatul critic). Initial deci a fost cocigi,
din care N a fticut ctirute": Jeni Pocrati (N: Joni Pocrct, LC: ¡enea
Poncrat) este Sennyei Pancratie, dregtitor i dip/omat al lui Sigismund
Bathory, trimis in multe solii.
48 Pentru aceastil prima solio a lui Mihalcea, care insoteste pe
Sigismund la imp6rat, vezi P.P. Panaitescu, 111ihai Viteazul, p. 126.
Mihalcea era insolit si de sasul Schonkebonk din Banat, care ne-a
lasat O relatare a audientei la Imptirat.
49 Campania turceascii Impotriva Egherului cetate in Ungaria
de Nord are loo in toamna lui 1596. Egherul (Erlau in nemteste)
129

a host cucerit de Mehmed III la 12/22 octombrie 1596. Deci cronicarul
face aici o tntoarcere In timp, dupa ce povestise evenimentele din
decembrie aceluiasi an.
4° Dapa P.P. Palaitescu, paceacu turcii succede si nu precede
(ca in mulch) tratative/e ca Sigismund. In Intilnirea lar din decembrie
1596 Mihai puse lui Sigismund neted intrebarea, sau are de
gind sa porneasca o ofensiva impotriva turcilor, sau O. se impace ca
ei si sa facheie pace. Asigurarile lui Sigismund fura vagi, domnul
intelese ca acolo unde nu era o vointa hotarita, nu ponte fi sprijin
pentru dinsul. Atunci (s.n.) incepu Miltai delta actiuni diplomatice
pe coat propriu pe de o parte impacarea cu turcii macar pe un timp
scurt, ca sl rasufle tare, pe de alta parte leggituri directe cu hit*
ratul, pentru obtinerea unui subsidiu in bani, ca sa-si poata alcatui
o armata de mercenari. Ambele initiative diplomatice fura incununate
de ihbincla" Mihai Viteazul, p. 124-125.
.' N: si trimise doi comisan, aflame Sahel episcopal si pre Isfan,in".
In LC, textul corupt: trimise2 comisan, anume Suhai, 3 episcopi
si pro Istfansin" (Ed. Grecescu-Simonescu, p. 68). E vorba
do episcopal de Egher, Suhay si de Nicolae Istvanfyi. Ei vor merge
*1 intr-o solie la Tirgoviste. Cu Suhay, Mihai a ramas in bane relatii:
pribeag In 1600, va trage la Suhay la Bratislava si va fi insotit de
acesta Ora la Viena. Cf. P.P. Panaitescu, Mihai Viteazza, p. 238.
b a Josika, cancelarul principatului Transiivaniei.
" Opolia sau Oppen din Silezia. In realitate, abdicarea lui era
o masinatie a iezuiti/or si cartii imperiale, dornica sa puna stapinire
p? Ardeal. Cf. P.P. Panaitescu, op. cit., p. 145.
" Aici cronicarul face o confuzie. Suhay, Nicolae Istvanfy si cu
d)ctorul Barto/omeu Pezzen au fost la TIrgoviOe ca soli ai Imparatului,
si au incheiat la 9 iunie 1598 tratatul de aliantgi intre Mihai si
Rudolf al II-lea. Fusesergi Sntimpinati la Brasov chiar de Teodosie
Rudeanu, care-i insotise pina la Tirgoviste. Interesant ca, desi informata.
pin& in cel mai mic aminunt, cronica nu aminteste despre acest
tratat.
" In N: Chistilet. LC nu da nurnele satului. Satul Chiselet se afla
In cimpia Dun6.rii, aproape de Caracal.
be Evenimentele sint povestite si de Pecevi (ca si de alti cronicari)
sub fitful: infringerea lui Hafiz Hadim Ahmed-Paca la Nicopol in
acelasi an Ivor (perioada cuprinsa hare 4 august 1598 si 23 iulie 15991.

livenimentele s-au petrecut In septembrie 1598. Se spune: Pentru
rdscoala sa, rdtAcitul de Mihai Viteazul] a Inceput sä se cdiascd
sk se pocdiascd si a Inceput sl arate oarecare prietenie, dar o prietenie
prefacutd. Aceasta pentru faptul cd el credea cá oastea islamicd
din acea parte, intrind In Transilvania, s-ar putea sd fie trimisd
oaste td.tdrascd, Impreund cu o ceatd de acingii, pentru devastarea
Tdrii Romänesti. De aceea aratase prietenie prefacutd fatd de Hadimpap,
care se afla la paza Nicopolei.
Chid a aflat cd serdarul este ocupat cu cetatea Oradiei i cd paste
iarbd In acele parti, el a venit Intr-o zi pe neasteptate asupra lui
Hafiz Ahmed-pasa, i InfrIngindu-1 a devastat toatd averea i bogAtia
sa, luind totodatä In robie populatia acelui inut i pricinuind multe
pagube. I s-au adus lui Mihai [Vileazul] pind i anteriul isalvarii
çi turbanul cu care se lmbrIca Hafiz-pasa. Blestematul a ImbrIcat
cu ele o femeie usuratecd i, ardtind-o ostirii sale, a zis: ¡Ian'. cd 1-am
prins pe serdarl Ce deosebire este intre el si aceasta?»Spunind acestea,
el se tálea cu isprava sa." Cronicile... p. 509.
87 Corectat dupd N, unde este: sept[embrie] 10 deni slmbdtd".
In LC: septembrie 10 dni shubdtd". Cop istul lui 2591 greseste
serie: fev[ruarie] 10 zile".
89 Acelasi numär de zile In toate 3 variantele. La fel si In Insemndrile
lui Szamosközi. Vezi Ioachim CrAciun, Cronicarul Szamosktizy
fi Insemneirile lui privitoure la ronzdni. 1566-1608, Cluj, 1928, p. 112,
59 In N: Bae. In LC: Baba adicd Babadag. Aceasta este leethmea
corectd. Gresala Baia mai apare Intr-un manuscris. Cf. ed.
Grecescu-Simonescu, p. 70, aparatul critic, rindul 31.
co Este al doilea episod unde apare Stroe Buzescu. Miliai relatind
evenimentul nu pomeneste de boieri.
81 In N: zece zile depline". In LC: zece zile deplin".
82 Avem aici o dovadd sigurd cd aceastd cronicä a fost scrisd de
cineva care a luat parte la evenimente sau a consultat martori directi,
capabili sd relateze amdnunte de felul acestuia. i cronicarul turc
Mustafa Selaniki povesteste despre acest vint: In timp ce se luptau
s-a pornit un vint potrivnic si a pricinuit necazuri afurisitilor si
vaselor lor". Cronicile... p. 392.
83 In LC: Velciul. Cuvintele stringindu-si toatd avutia..." lipsesc,
ceea ce face fraza, In continuare, confuzd. In N: Venciul, strin-

4indu-si toata avutia i marfa in cetate si apoi purcese de sti duse in
rara Leseascil". Este vorba probabi/ de castelul fortificat
64 Csomortany Tainas. In N: Tomortan Tamas. In LC: Ciomirtan
Tamas.
68 Corectat dupil LC. In N: la sat la Vesteni". In 2591: Leveptin.
66 N: oct(pmbrie) 17 deni miercuri". LC: octombrie 17 deni,
miercuri.
87 N: octombrie 18 deni, joi". LC: octombrie 18 dni, joi". Data
esto confirmata de izvoarele contemporane. Szamoskiizy spune:
Cupta s-a dat in luna octombrie in 28 de zile, ziva sí. Simion si
Iuda. In ziva urmatoare, adied vinerea (Mihai) a trimis iscoade etc..."
Ed. Craciun, p. 117.
68 Aceleasi date in LC si N.
69 Ca si in Viata loi Nifon termenu/ este luat in acceptia de
bucurie, placere.
70 In LC: Osnu David si Sechil Mihai". Este verba de David
Ungnad i Mihai Szekely.
91 Stoica din Strimba, numit logoratul In toate trei variantele, era
In realitate la data aceea vistier. El este unul din cei dei destinatari
aL instructiunilor lui Mihai, pe care le-am reprodus inaintea acestei
cronici. A ocupat functia de vistier intre 11 ian.uarie 1597 si 22 septembrie
1599, si Inca o data intro 1611 si 1.618 (Vezi Lista dregtitoritar
din sfatul domnesc... in SMIM, IV, p. 570 si 573). In calitatea
lceasta se gäsea cind a ajuns la Viena, impreuna cu Mihalcea, la 22 de-
_cembrie 1599. La 11 ianuarie 1600 a fost primit de Imparat la Pilsen
In Boemia. Cf. P.P. Panaitescu, op. cit., p. 211. Cum se explica fotusi
titlul de logofeit ce i se da in toate variantele? Credem ca este o dovada
ca. redactarea buzeasca a cronicii oficiale s-a facut intr-un' moment
chid Stoica din Strimba era logofat In functiune, fiind tiut acum Intro
boieri drept Stoica logofatul", nu vistierul. $i 1ntr-adev5r, Stoica
este logofat intre anii 1CO2 i 1608 (Vezi lista citatil). In acest interval
a fost scrisa, prin urmare, Cronica Buzevitor.
" Se face slmtit, aici, punctul de vedere al boicrilor Buzesti, care
nu voiau un conflict cu imparatul pentru Ardeal. Cf. P.P. Panaitescu,
op. cit., p. 83-85. Te-adosie i Banul Mihalcea erau.pentru plistrarea
Ardealului (idem, p. 85), dar cronica s-a scris intr-un moment
ciad conflictul se terminase tragic, pltrind a da dreptate Buzestilor

si eind Tara Romiineaseti iniretinea strinse relatii eu Curtea de ha
Viená in timpul lui Radu
73 Pentru relaii1e lui Mihai cu Poarta in acest moment vezi 1)6
larg la N. Iorga, IMV, II, p. 25-28.
74 Formularea laconicti si nemultumita a cronicii vadeste din nou
punctul de vedere al Buzestilor, care nti aprobau aceste tratative,
cel putin in perspectiva istorica creata de evenimentele ulterioare.
Tratativele au avut intr-adevay loe, la Mihai venind in solie acelasi
Andrei Taranowski pe care Walther '11 gasise in 1597 la Tirgoviste.
Dupa cum arata Ilie Corfus (Mihai Viteaztel i polonii, Bucuresti,
1938, p. 81-86), Taranowski sosi la Alba-Iulia pc la mijlocul lui
Februarie, cind fu primit de Mihai Inir-o audienta publica de trei
oro. El prezenta voievodului scrisoarea regelui si aceasta nesemnata
ce fu aratata si comisari/or imperiali, care nu aflara In ea
nimic deosebit, dar cari banuiau toiui cii Taranowski a venit la
Mihai cu un scop hotarit. Scrisoarea putea fi una din acelea, prin
care regele avertiza pe Mihai sti nu atace Moldova, respingindu-i
propunerea de a trimite pe fiul salt, Nicolae Parasen, ()static la Varsovia,
in caz ci i s-ar permite ocuparea acestei tari.
Spre linea lui februarie Mihai, plecind din Alba Julia la Brasov,
lua Cu sine pe Taranowski, care, dei ascunse fata de comisarii imparatului
scopul misiunii sale, totusi acestia banuira ca e vorba de tratative
ascunse fare voievod i rege, cu scopul de a-1 aduce sub suzeranitatea
Intr-adevár aceste tratative dusera la schilarea unui tratat, formulat
la Brasov (10. III), care in felul sau avea de scop reglementarea
raporturilor dihtre Mihai si Poloni." Corfus, op. cit., p. 81-4.
Aceeasi data in toate trei variantele.
76 N are in plus: ea acolo gindea Ieremia voda sii sii bata". in
LC, in plus: fugind Ieremia Veda de temerea lui Miliai Voda".
77 Corectat dupa N. In LC: Jajcea, in 2591 Jusjca, in N: Jijiia
care esie forma corectil.
78 Aceasta fraz5. si informatia istoricti ce o cuprinde este la fel
In N, dar lipseste cu desavirsire in LC.
78 In N: Pitihuitorul. Forma corupta a numelui doclortilui Pezzen,
solul lui Rudolf II. In LC, numele solului nu apare. Incepind
cu aceasta nota, vom face referiri amanuntite la izvoare si la cercetarile
moderne pentru fiecare informatie in parte, deoarece regrj3ta;

tul P.P. Panaitescu a emis teza (impusa. i in tratatuf lstoria literatura
rotncine, vol. I), ea cronica anonima a lui Mihai Viteazul
(numeie dat de P.P. Panaitescu Cronicii Buz tilor) se opreste cu expunerea
cuceririi Moldovei, in momentul culminant al donaniei lui,
cind a reunit cele trei taxi românesti sub oblacluirea lui. Cronicarul
nu a mai descris epoca de cadere a lui Mihai, nu mai avea interes
sa serie. Fraza tocmi ostile si le puse capete mari 4 boieri anume
Udrea hatmanul si pre Androne vistierul si pre Saya Armasul
pre Neagoe Spatarul ca sa tie Tara Moldovei incheie textul cronicii
(sublinierea noastra) care a fost curmata de vremurile cumplite ale
prabusirii celei dintii uniri a tarilor romanesti. Textul care urmeaza
constituie o insailare tirzie de stiri incomplete, inexacte si in parte culese
din izvoare scrise, necontemporane", vezi inceputurile istoriografiei
In Tara Romcineasal , in Studii si materiale de istorie medie", vol. V,
1962, p. 210-211. Teza Panaitescu, sprijinita pe textul defectuos
al manuscrisului luat ca baza pentru editia Balcescu din Magazinul
istoric (§i de asemenea pentru editia Grecescu-Simonescu), se name
de la sine atunci cind o raportam la traditia manuscrisd atestata
de mss. 2591 si mss. 13 Neamtu, asa cum am afirmat Inca din studiul
nostru citat. *Lirile exacte i amanuntite nu se opresc in mai
1600, cum credea P.P. Panaitescu, ci in momentul tabaririi la Prejmer,
linga Brasov, dupa batalia de la Miraslau. Ultima informatie
priveste intrarea ostilor polone in Tara Româneascd. Abia de aici
!mole are valoare observatia prof. Panaitescu, deoarece tot ce
urmeaza in continuare nu este, intr-adevar, decit un fragment din
Stavrinos, lipit naratiunii anterioare.
80 Solia lui Gaspar Kornis si Teodosie logofatul pleaca In august
1600, cura serie si P.P. Panaitescu (In august fu trimis la Praga
logofatuI Teodosie sa primeasca raspuns definitiv", Mihai Viteazul,
p. 215). La 7 august, Mihai da in ungureste o scrisoare din Alba Julia
prin care porunceste primarului orasului Cluj sa-i punà la dispozitie
lui Teodosie 1000 de florini. Orasul i-a dat, dupa cum se noteaza
In Socotelile oraplui Cluj, publicate de *L. Metes. Sub data de 9
august: La porunca voevodului Mihal dl. primar a dat marelui
logofat Teodosie de cheltuialä pentru calatoria la Praga fl. 1 000".
S-a pastrat i scrisoarea lui Mihai, cu adverirea autograll a lui
Teodosie: Luat-am eu Teodosie log[ofat] ot Ouj talleri] 1 000 de

eestu bir de 6 talen". D,de,,ubt, viAiarnicul Baruan serie si el: Da.
tau la Teodosie log, za bir. sest tal. 1 000". Vezi t. Metes, Domni
fi boieri din reirile Romdne in oraful Cluj f i romcinii din Cluj, Cluj,
1935, p. X si 17. A se corecta In acest sens si ultimele !Iola rinduri
din nota 3, pagina 209, In Studii f i articole de literaturä rorntinit
veche.
81 Dupd Intoarcerea sa In Ardeal, domnul trimise la Iasi pe
Marcu vodd, fiul lui Petru Corcel, cu Radu Buzescu ca mentor, Insa
domnia lui nu tinu decit cite-va zile" P.P. Panaitescu, op. cit, p. 187.
Citeaza in 'Iota: Cronica anonimä (ed. Ioanid), Miran Costin, Opere
complete, ed. V.A. Urechia, I, p. 415; Simion Massa, In Quellen,
V, p. 290".
82 Pentru actiunile nobililor ardeleni vezi Szamoskdzy, ed. cit.,
p. 119 si Mem,oriul lui Mihai Viteazul catre Rudolf II: Ardelenii,
dupa ce urzira planul de a ma pierde, cautard chipul de a indeplini
acest plan. Drept aceia, dui-A ce Moise Szekely fugi Cu tovarasii
sai la Sigismund Bathory In Tara Leseasca, nobilimea ardeleneasca,
asteptind ajutorul lesilor cu Sigismund, alesa Indata la o parte
oastea ce avea... Insa Sigismund a intirziat cu venirea". Apud
N. larga, Scrisori de boieri. Scrisori de Donzni, ed. a III-a, Valenii de
Munte, 1932, p. 238-239.
82 Asupra acestei intentil vezi Memoriul I, p. 241, si Memoriul
II, catre ducele de Toscana, volumul de fata, p. 52.
84 Aceasta s-a IntImplat la 1 septembrie 1600. Nobilii s-au adu.
nat ca rdspuns la convocarea dietei la Sebesul &Isom
8° El (Basta) intrd In ar5. cu oastea lui, chemat chiar de Mihai
care vedea in generalul ostirii Imparatesti un allat firesc" P.P. Panaitescu,
op. cit., p. 224. i Menw. riul catre -Rudolf: In acest rdstimp
cerui prin scrisori ajutor de la Basta, si el mi 1-a fagaduit; voind
insa a intra In Ardeal, gasi calea pe care era sa villa la mine, fnchisa
de oastea ardelenilor. Acestia li schimbara &dui, i, sfatuindu-se
cu leii, cerura ei ajutor de la Basta, nu pentru ca. erau credinciosi,
ci pentru ca Intirzierea lui Sigismund i-a fost flout sa
piarda nadejdea In ajutorul lesesc, i vedeau acuma cA puterile lor
skit mai prejos decit ale mele. Asa, pe and eu stam la Sebe,
oastea ardelenilor, unindu-se la Turda cu a lui Basta, se porni indata
asupra mea." Iorga, Scrisori..., p. 242-24.3.

Intreg aeest pa`saj Cu stirea despre solia lui Stroe Buzescu
Polonia, dei prezent in N, lipseste cu desavirsire din LC. Informatia
se regaseste exact la Szamoskgzy: Acesta a trimis apoi la Craiul lesese
pe Stroia Buzesti, boier de frunte 5i pe Meorghe Racz, ca sa-1 dezvinovitteascg
in fata Craiului, pentru ca a inVat cu oaste in
Sosind Gheorghe Racz la Satu Mare a gasit acolo pe Basta,
Pe David Ungnad si pe Mihail Szekel, inaintea earora si-a martuvisit
rostul soliei, ca sástie 5i ei, cu ce gind a trimis Mihai Veda
pe Stroia Buzesti si pe Gheorghe Racz la Craiul lesesc, i ca Mihai
Voda, domnul lor, a facia stire despre acest lucru i doctorului Pez_
zen in Belgrad, cgruia i-a placut mult acest hicru. Stroia i Gheorgbe.
Racz au purees din Satu Mare la Muncaciu si de acolo au repezit
de olac in Tara Leseasca, vestind ca ei au sosit acolo si ca poftesc
sa intre in tara, dacil li s-ar da salv-conduct. In aceasta vreme fu
primith' vestea despre räscoala ardelenilor asupra Voievodului. Sigismund
Rackoczi i-a oprit acolo. Pe Stroia 1-a slobozit ; pe Gheorghe
Racz 1-au pornit, dupa ce au trecut cinci luni, de la Satu Mare la
Chiioara. Aci 1-au tinut inchis patru luni, ping ce s-a inters
Voievodul de la imparatul si a sosit la Tokay; atunci 1-au slobozit
Pe Gheorghe Racz dupa ostenelile Voevodului din Chiioara si
a purees Gheorghe Racz la Voevodul". p. 133.
De aici inainte, textul din LC, ed. Grecescu-Simonescu este atit
de.-stricat, cu omisiuni i confuzii grave, Melt o comparatie de felul
eelei facute pinä aid nu mai e posibilg. De accea 11 reproducem in
intregime, dupa editia mentionata, pentru ca cilitorul sa compare
singur: Mai bine domneste tu, lar Mihai voda sa se duca in tarali
si noi sà fim inchinati impgratului cu toata tara. i invrajbira pro
Basta eu Mihai voda. Atunce sa veselira toti ardelenii, iar lui Mihai
voda Ii sosea pieire, ca nu stia nimic de aceasta. Insa oarecine spuse
lui Mihai voda de toate cite i se facea si ce i se ridica asupra.
intli nu crezu, iar apoi adeverind, degraba trimise de-si strinse
°stile, fiind I3asta Giurgiu ping atunce tot Cu el, si grabi de sa
lovira cu °stile unguresti la un loc ce se cheamg Miràslìiu. *i fu
izbinda lui Daihai voda, septembrie 8 dni, 7108.
De acolo sa ridicara î venirg in luncile Turdii i dote multumitg
lui Dumnezeu. i morse Mihai voda la Basta Giurgiu de i se ruga
dea eitava oaste t jutor ca sà se duca la Fagaras, sa scoata de

acolo pre doanana-sa si pre fiul eau Neculai voda, ca era acolo
inchisi de unguri de citalra vreme. lar Basta Giurgiu, fiind amestecat
Cu ardelenii cu multe sfaturi vele si hiclene spre Mihai veda
ca s.-1 omoare, ci. din gull i se fagadui sl-i dea nemti ajutor. lar
Basta Mind mestesug hiclean, ca zise lui Mihai voda ca trimita
toate °stile inainte la Fagaras, numai sà ramie el cu curten
lui trecind citeva zile, Ii va da ajutor. i dupa cuvIntul lui cel
hiclean fan asa. Oh, bun prilej îi facu Basta spre pierderea bunuiui
i viteazului Mihai voda!".
87 P.P. Panaitescu in Mihai Viteazul arata cà versiunea totalei
surprinderi si a nestiintei lui Mihai nu este chiar exacta. In reali-
Late, Mihai n-a fost surprins de evenimente" (p. 222). Dar pentru
a scoate In evidenta uritenia tradarii nobilimii ardelene si a lui
Basta, el trebuia sà sublinieze uimirea lui In fata unui asemenea
act. Asa procedeaza si In mernoriul catre Rudolf, si in cel catre ducele
de Toscana. Ceca ce inseamnä ca si Cranial Buzeftilor prezinta eve.
nimentele din acest punct de vedere; care era oficial.
88 Läsasem partea cea mai mare a ostirii mele la marginea Maldovei
si Tarii Românesti, in fata turcilor, nestiind nimic mai inainte
despre unirea lui Basta cu ardelenii, care acum impreuna se apropiau
de lagarul meu, cu scop de a se bate cu mine" N. Iorga, Serisori...
p. 243.
89 Mustrat-a Baba Novae la Brasov pe Mihai Vodai De ce
te-ai luptat cu ei zise tii ea' ti-am scris sa ma astepti, caci
eu stiam ca stai rau, si apoi si oastea moldoveneascil era pe drum",
spune Szamosközy, p. 143. Aceeasi reprobare fag de imprudenta
sa o gasim si in cronica boiereascä.
90 Diio in N. Diiu, numele românesc al Vidinului. Localitatea
Miraslau este asezata' intr-adevar pe cursul Muresului cam in
dreptul localitatii bulgare Vidin, punct comercial foarte cunoscut
In epoca, i deci putind servi drept criteriu de orientare pentru cititori.
91 Szamosközy: Voievodul a fost batut in luna SI. Mihai, in
18 zile, tunea la amiaza" p. 140.
92 Asadar numai in textul alterat al editiei critico" Miraslaul
este Prczentat ca o victoria a lui Mihai. Aici insa totul este ciar, ca
In N., editat Inca din 1961. Daca s.-ar fi consultat aceasta ultima
poate cà unele flioteze hazardate ar fi putut fi evitate.

93 Exact In Memoriu II, vezi volumul de fatd p. 54.
94 P.P. Panaitescu, Viteazul, p. 226. Folosind o versiune
a Cronicii anonime" publicatd de Stoica Nicolaescu in Revista
pentru istorie, arheologle i filologie", XI, Panaitescu reproduce un
pasaj de la p. 134-135 care suna astral: S-a timpinat cu dinsii
[räsculatii] In luncile Brasovului, §i acolo detail razboi unii cu altii
si numaidecit fu biruit Mi,hai \Todd, c. avea osti putine i fugind cu
cit scapara dintr-acel räzboi, trecura in Tara Romaneascaçi tabarira
la sat la Seieni pro apa Teleajenului". Pasajul nu e decit In versiunea
publirata de St. Nicolaescu, dar face parte desigur din original",
spline in nota P.P. Panaitescu, cesa ce nu este de loc adevárat.
CA informatia e falsa, o spune, el insusi imediat: In realitate lucru.
rile s-au petrecut altfel, Mihai avea acum iar o oaste de vreo
16 000 de oameni si ar fi putut da o noua 1111)0.. Cu Basta, iar Brasovul
fdra indoiald ar fi cdzut, dar Zamoyski cu polonii ocupasera
intre timp Moldova si lnaintau spre Tara Romaneasca. Mihai a sacrificat
Ardealul, ca sa apere tara lui cea veche cu nddejdea ca Basta
Il va ajuta impotriva nävalitorilor care amenintau si Ardealul, aduclad
Cu ei pe Sigismund Báthory" (p. 22)). Dar, dacci ne raportlim
la textul editat de noi, nu altcepa spune cronica: n-a fost nici o batalie
la Prejmer, nici in luncile Brasovului, ci acolo i-au sosit vestile
cumplite despre navala lesilor si...
$1. aici filmul istoriei lui Mihai Viteazul se rupe. Ceca ce se spune
In continuare nu sint decit ctteva fraze, vag rnoralizatoare, f ark
niei un caracter istoric, dupa care Mihai este fácut sa tabere la
Tarda cu aproape un an mai devreme decit s-a intimplat In realitate,
si °data tabarit, se lipeste In chip de final relatarea impre.
jurarilor uciderii lui de cdtre Basta, totul luat din Stavrinos I
Cum se explica fenomenul? Nu putem presupune cd cei ce au fo/osit
pe Stavrinos n-au citit istorisirea peregrinarii la Viena si reintoarcerea
alaturi de Basta. Credem mai degraba cá n-au mai vrut
sa vorbeasca despre cele intimplate din septembrie 1600 pind la
9/19 august 1601 pentru ea, dupd alungarea de care po/oni a lui
Mihai din Tara Romaneasca, 1raii Buzesti si Teodosie nu 1-au urmat
in, pribegie, ci au ramas linga noul domn, Simion Movild (cf. Panaitescu
op. cit., p. 245). La reintoarcerea donmului, dupd victoria de
la Gord'slau, vetea acestei victorii i-a deteiminat sa se rascoale la

indul lar impotriva lui Simian, eautind sti pregateascil drumul revenirii
lui Mihai in Tara Româneasca. Dar n-au mai apucat sa-1
revada. Domnul murea asasinat la Turda ì cei citiva care au fost
linga el pinä la sfirsit, printre care si vistiernicul Stavrinos, eran
inchisi. Dar toate acestea erau lucruri delicate, si Intr-o vreme ciad
istoria se seria pentru folosul clasei feudale, s-au gindit Buzestii cà
e mai bine s5. rezolve complicatiile facindu-1 pe Mihai s5 moara
cu un an mai devreme.
95 De aici incepe prelucrarea hi Stavrinos. Comparg eu vol.
de fatd, p. 216, rindul 7 de jos si urmätoarele. lata i varianta din
LC (textul reprodus mai departe continuä pe eel dat inainte la
p. 137, nota 86) Iar chid fu intr-o dimineata, vazu Mihai
voda oastea nemteasca viind catre cortul lui, unii càlàri, altii
pedestri, si socoti Mihai vodä ca acestea slut ajutor lui, i
nimica de dinsii nu se teme. lar ei, procletii, nu au fost ajutor, ci
vrajmasi. i dae5 vazu ca sosesc, esi Mihai voda din cortu-sau inaintea
lor vesel si le zise: «Bine all venit voinicilor, vitejilor.» Iar
ei se repezira asupra lui ca niste dihanii salbatece, cu sàbiile scoase.
Ci unul dete cu sulita lovi drept In inimà, iar altul degrab
tale capul.
cazu trupul lui cal frumos ea un copad, pentru ca nu stiuse,
nici sà inprilejise sabia lui cea iute in mina lui cea viteazä. vi-i
ramose trupul_gol in pulbere aruncat, cä asa au lucrat pizma Inca
dinceputul lumii. Ca pizma au pierdut pro multi barbati far de vind,
ca i acesta.
Caci era ajutor crestinilor i sta tare ca un viteaz bun pentru ei,
eft Meuse pe turci de tremura de frica lui. Iar-diavolul, cel ce nu
va binele neamului crestinesc, nu 1-au läsat, ci iatti Cà Cu mestesugurile
lui au intrat prin mima celor fag hicleni, pin 11 dedera si
mortii. i ramasera crestinii si mai virtos Tara Romaneascä, saraci
de dinsul. [...]
Adevär, acel Basta Inca s-au luat plata de la imparatul Rodoful,
el 1-au belit de viu foale, precum serie, ca cine sapa groapa altuia,
el cade intr-insa.
Pin aid s-au sfirsit toatä jitiia rilposatului Mihai vodä. *i au
domnit Mihai voda' ani zece". Informatia despre moartea lui Basta,
absenta in mss. 2591 si N nu corespunde intru nimic adevärului.
Este o legenda tirzie. Numärul anilor domniei este gresit.

BALTASAR WALTHER
Baltasar Walther este reporterul" evenimentelor
exceptionate ce se desfasurau la Dunarea de jos si aveau in centru
personalitatea exceptionall a lui Mihai Viteazul. Reporter inteligent,
clarvazator, obiectiv, p/in de simpatie In acelasi timp pentru
epopeea unui popor Intreg, condus de un erou demn de admiratia
contemporanilor. Cine a fost Baltasar Walther, In ce imprejurlri
a venit In Tara Romaneasca i prin ce se caracterizeaza
opera sa?
Studiul fundamental privind toate aceste chestiuni este intitulat
Cronica lui Baltasar Walther despre Mihai Viteazul in raport ca cronicile
interne contemporane ,51 apartine profesorului Dan Simonescul.
Ne intemeiem pe el pentru cele ce urmeoza.
Silezian de origine, o regiune pe atunci in imperial habsburgic,
dar locuita de o populatie amestecata In care predominau polonezii,
Walther a stat In Tara Romaneasca, dupa toate probabilitatile, in
lunile junio si iulie 1597. Era un moment de destindere in lupte/e
dintre crestini i turci, lar Polonia, care nu aderase la SfInta Liga"
nu participa la campaniile antiotomane conduse de Austria, opunindu-se
planurilor politice ale acesteia, a incercat, se pare, o nilsiune
de mediere intre Mihai Viteazul i Poarta. O solie a fost
trimisa cu acest scop, sub conducerea lui Stanislaw Go/ski, ci printre
coi ce o compuneau se afla si Baltasar Walther, bun cunoscator al
limbii polone si avind relatii cu alti diplomati poloni. De la Tirgo-
'viste, solia avea si mearga mai departe la Constantinopol, unde
va fi bine primita de sultan, o dovada in plus asupra rostului ei. La
Tirgoviste, In cercul de soli si observatori straini ce se adunaseril
jurul lui Mibai, spre a informa Virile lor Cu privire la evenimentele
din Balcani, W)alther gaseste pe diplomatul polon Andrei Taranowski
Aparut in Studii i materiale de istorie medie", vol. III,
1959, p. 7-57.

trimis la Mihai Viteazul si simparizant al marelui voievod. Taranowski,
pe care II arata ca prieten, deci 11 cunostea dinainte, Ii da
lui Walther un text In limba polona, destul de semi, afirmind ea
este traducerea textului cronicii oficiale de la curte, pusil lui la dispozitie
chiar de cancelar" adica de marele logofat, pe atunci Teodosie
Rudeanu. Textul oficial fusese scris walachieo sermone" spune
Wa/ther, ceca ce s-a interpretat ca o dovada ca aceasta cronica era
scrisa In romaneste. Sint Insä unii cercetatori care pun la Indoialä
posibilitatea ca, Intr-o perioada chid cultura oficiala era Inca slavonti,
sa se fi scris cronica de curte In romaneste, i tocrnai acest text
romanesc sa fi fost prezentat diplomatilor. Ar fi mai posibila ipoteza
ea era scris In slavona, limba pe care diplomatli poloni o cunosteaul.
Atragem Insa atentia si asupra faptului cit polonii si mai
ales Taranowski care aflindu-se la TIrgoviste In mediul romanesc
auzea limba romana nu puteau confunda limba romana cu slavona,
fie ea mediobulgara sau ucraineana2, si cit deci informatia de mai
sus poate fi considerata ea autentica textul oficial, cunoscut
prin intermediul polon, mergea numai pinä In primele luni
ale lui 1597, si Walther insusi ne spune cit era destul de sumar. El
1-a Intregit cu date culese din relatari orale ale celor ce s-au aflat
de fata la evenimente, cu observatii proprii, cu stiri aflate la Constantinopol
si in Polonia, astfel Melt Scurta descriere", dei are ca punet
de plecare cronica oficialit, care-i serveste de izvor principal, este
totusi mai mu-lt decit o simpla traducere a ei. Este o amp15. prelucrare,
In cadrul unei serien i originale, ce poartil amprenta personalitapi
autorului. Multe date pe care nu le intllnim In Memorita lui Mihai
c'ätre ducele de Toscana sau in Cronica Buzestilor se gäsesc la Walther
In special informatii privind raporturile domnului cu unele grupari
boieresti, riiscoale ale unor ostasi contra voievodului, probabil ca
urmare a neplatii lefii, comploturi, in genere stiri ce nu-si putean gasi
log Intr-o cronica oficialìi. Aceasta este si importanta deosebitä a
scrierii lui Walther, care In ceca ce priveste succesiunea evenimentelor
1 Vezi I.C. Chitimia, Unele consideratii in legaturd cu originalul
cronicii lui Mihai Viteazul, Romanoslavica, VI, 1962, p. 27-38.
2 Pentru poloni, limba slavona era ruthenica lingua"; cf. I.C.
Chitimia, Cele mai ecchi urine de, linxbd rolndneascd, In Romdnoslaoica,
I, 1948, p. 124-125.
141

si informatiiie de amanunt este uneori mai putin precisa cleat textele
amintite, derivind i ele din cronica oficial. Walther, scriind reportajul
sau mai tIrziu, dup5 ce plecase din Tara Romaneasca, a Incurcat
unele stiri, a inversat unele evenimente, IncIt verificärile pe alte
izvoare srat necesare. Dar marea ealitate a cronicii consta ta faptul
ca autorul ei a stint sä distingä esenta fenomenelor ce aveau loo aici,
sii prezinte miscarea din Tara Romaneasca In felul unui proces de
renastere nationalä a unui popor ce ajunsesepe ultimul prag al deznadejdiil.
El distinge ciar jocul de forte interne, existenta unor particle
boieresti antagonice, una sprijinindu-1 pe Mihai, alta opunindu-i-se
tradIndu-1, ceea ce Mihai lnsusi data fiind destinatia memoriului
nu a spus cleat intr-un singur caz: referindu-se la tratatul
de la Alba Iulia. Dar si la Calugareni a existat o tradare a unor boieri
dupa aceea. Cronica Buzestilor, nevrInd sa arunce o umbra asupra
clasei boieresti, a eliminat cu grill asemenea inforniatii, asa cum
va lace mai tirziu si Grigore Ureche. Dimpotriva, la Walther sintem
mai aproape de adevar cu privire la situatia interna si, comparInd
pe Walther cu Stavrinos, fata de care este total independent, Intre
cele douà serien i neexistrad niel o Iegatura, eonstatam ca stirile furnizate
de amindoi coracid. Deci, Scurta descriere" a lui Walther
poemul lui Stavrinos Olt opere ce prezinta evenimentele fara
amestecul intereselor si punctului de vedere al feudalilor, OM mai
aproape de punctul de vedere domnesc, de unde i valoarea lor deosebitä
ea izvoare istorice, originalitatea lor In report cu textele pe
care le-am reprodus mai Inainte.
InglobInd In urzeala ei cronica oficiald a lui Mihai, scrierea Jul
Walther 10 justifica prezenta Intr-o antologie de literatura romaneasca.
Ea a aparut In 1599 la GOrlitz, In Germania. Interesul editorilor
apuseni i faptul ca a fost dupa aceea reeditata In cadrul unei
alte lucräri2 se justifica nu numai prin faima europeanä a lui Mihai
Viteazul, dar si prin ca1itAi1e literare reale ale Scurtei descrieri".
Ca si Gavriil Protul pentru Neagoe Basarab sau Sommer pentru Despot
Von, Walther a stint sa toarne istoria Intr-o forma literara, care
c/stiga foarte mult si din justa intuitie a personajului, dar care la
rindul ei contribuie la impunerea acestui punct de vedere Indreptätit.
G. lvascu, Istoria literaturii rorndne, vol. 1, p. 117-118.
2 Vezi Dan Simonescu, art. cit., p. 55-57.
142

Istoria si literatura se Irnbina, ca In bioagrafiile lui Plutarh, si Walther
s-a straduit si a reusit sa fie un biograf dernn de eroul säu.
Scrierea sa, ca si Cronica Buzeftilor, a avut o influenta puternica
asupra literaturii romane din epoca moderna, In special asupra lui
Balcescu, servind ca izvor si model principal, alaturi de cronica
pentru Istoria romdnilor supt Mihai voievod V iteazul. Generatia
de la 1848 a gasit in Walther, In viziunea lui asupra personalitatii
istoriei lui Mihai Viteazul, un aliat al propriilor sale idealuri
aspiratii de renastere nationala. Nu e deci o IntImplare ca pasoptistul
transilvänean Papiu Ilarian a inaugurat primul volum din pretiosul
sau Tesaur de m,onumente istorice pentru Romdnia, tipärit la
Bucuresti in 1862, chiar cu scrierea lui Walther. El a Insotit-o tot-
°data de prima traducere In limba romana. Aceastatraducere a lui
Papiu Ilarian a fost complet revizuitä si colationata cu editia princeps
a scrierii lui Walther de catre prof. Dan Simonescu si publicatä
Impreunä cu textul latinesc original in vol. III din Studii si
materiale de istorie medie", de unde este reprodusä i In volumul
de fata.
D. Z.
Sourtá i adefáratl descrier° a taptelor
savindte de loan Mihai, domnul TAM
Romane§ti
PREA STRALUCITUL, PREA MARITUL
PREA VITEAZUL CONDUCATOR DE OASTE,
IMPOTRIVA DUSMANILOR PATRIEI SALE
SI AI CRESTINATATII. ADUNATA. INTOCMAI
LA CURTEA LUI DIN TIRGOVI*TE, PRIN
MUNCA SI STRXDUINTA LUI BALTAZAR
WALTHER CEL TINAR SILEZIANUL. GOR-
LITZ. TIPOGRAFIA LUI IOAN RHAMBA, 1599.
Nobililor bdrbati f i domni prea straluciti
prin invei ;aura, intelepciune, pietate f i credinfd, precum fi
prin renumele altor virtuti fi prin marea experientei a lucrurilor,
domnilor Sebastian Hoffman de Hennersdorf fi Sorav
143

Fiitt. Bartolomeu .5oltuzu1, prea vestitubnatemutician, prea
vrednieilop consilieri ai eetätii Görlitz, domnii ci patronii
mei prea respeetati. Salutare.
NobiIi, prea luminati i prea intelepti barbati, patroni
respectati, am aflat din mai multe serien i ale unor barbati
si militari vestiti cu ce inflacarare de inima, neinfrinta,
voievodul Mihai, ajutat de protectia divina, dupa ce a
invins atitea i atit de mari pericole, se straduieste sa
restabileasca in vechca-i libertate Tara Romancesca cea
eta de lovita, cind injosita de poi tele si vatamarile nepedepsite
ale turcilor, cind %seta. in voia jafurilor tatarilor
ce tree necontenit, si cum incearca el sa ajute si razboiul
cel sfinit ; dar nu am fázut cti Ear fil nici o povestire mai
completri, mult asteptata [de nai]. Chibzuind impreunä cu
alti prea straluciti barbati despre aceasta zabava din partea
altor scriitori de a Insemna in scris lauda eroicelor virtuti
ale neinvinsului si statornicului conducator al oastei -crestine,
virtuti incununate de cer cu fericita izbinda si care
pina azi a,teepta Inca slavirea cuvenita, din indemnul acestore
si prin mijlocirea eminenta a maritului domn Andrei
Taranovski, care a purtat mai bine de 15 solii prin diferite
tari si are cea mai mare dragaste pentru domn, am capatat
In iunie si iulie ale anului 1507 un scurt text despre faptele
savirsite, alcatuit in limba romanä' la curtea din Tirgoviste,
de dumnealui logofiltul i aprobat de insusi voievodul;
care text [aflat] tradus in limba polona, talmacindu-1 eu,
la rindul men in limba latinà, Il inconjurai cu imprejut
Larne adunate nu atit de la romani, ell de la alti osteni
insemnati si vrednici de crezare. Inainte de a-mi urma mai
departe calatoria, am trimis de /a Paella sultanului Mehmet
al III-lea, prin prietenii mei, care tocmai se intorceau
patrie prin Moldova, impreunä cu siralucitul sol al polonilor,
Stanislas Golski, castelan de Halici, capitan de
Bar, patronul meu prea respectat, [lucrarea] salsa de mina
(fiindca toata imparatia turceasca e lipsita de tipografii).
invocind slabiciunea [talentului men] doream [sä aflu]
un scriitor mai proms de altii pentru descrierea unor vial*

fapte atit de mari. Nici nu socoteam ca lueraresa sä. fie
data la tipar, decit la Intoarcerea meav cu ajutorul lui Hristos,
la sus-v.0i mareti si straluciti patroni, [intoarcere] la
care m'a' gindeam si care era necesarä' pentru anumite cuvinte,
dupa ce voi fi cules si vol fi adaugat faptele mai insemnate
savirsite ping atunci. Dar prietenii mei socotind apoi
ca aceasta mica lucrare [a mea] este totusi mai intreaga
dealt alte observatduni de cälatorii i cerindu-mi-o ei staruitor,
cu prilejul trecerii mele pe la pärinti, am hot:alit sa-i.
satisfac i sa o dau la tipar, sub patronatul vostru marit
luminat, ca fiind ocrotirea patronilor celor mai vrednici,
mai bine asa, necompletä, decit sà astept timp mai indelungat
si poate, din cauza altor ocupatii, sä o las in paräsire.
Acest gind, prea, luminate, prea invätate si dintre toti invatath,
cu adevärat, prea scumpe domnule soltuz, prietene
stimat, 11 vei imbrätisa usor, pentru ,ca de multi ani
ma inconjurai cu O bunatate deosebita si o sincera' bunavointä.
De asemenea, nu mä indoiesc, nobile i prea märite.
domn Sebastiene, ocrotitor vrednic a fi dorit de t(iti, renumit
atit prin prea stralucita invataturä i multa experientA,
cit i prin sinceritatea i buntivointa fatli de tuti cei
buni, ca i tu o vei primi cu bunavointa, macar ea autorul
iti este necunoscut si o vei gàsi buna.
Doresc fierbinte sa se intimple [acestlucru] i sä ma sprijiniti
mai departe si ea o bunavointä atit de mare, vrednicà
a fi amintita' cu cinste, sa patrundá si in sufletul altor
domni patroni i prieteni si và urez sá traiti fericiti a,ni
multi pinä' la batrinetele lui Nagor si sä f iti sanatosi.
Scris in Görlitz, in chiar ziva sfintului Mihail, in anul
nasterii fecioresti 1599.
Al prea stralucitilor i märitilor vostri cel mai supus.
Baltasar Walther cel -Omar silezianul.
Scurta descriere a faptelor savIrsite de Mihai, domnul
Tarii Romanesti, prea stralucitul i prea viteazul conducator
de osti impotriva dusmanilor crestinatatii.
Alexandru, domnul Tarii Romanesti, moldovean de origine,
vestit prin nobletea, stramosilor, dar cu mai putinä

undvointd faja de supusi, i Inglinfat de strdlucirea
atit at era ea a nasterii, prea semet de zimbirea "riser&
toare a soartei mInglioase i Imbnat de fastul barbar al
domniei, contractase multe datorii cu neputinja a fi rgbdate,
pretuite cam la 10 poveri de aur.
Pe lingd aceasta, [el] adusese o asa mare multime de turci,
chiar In acea tard si pind atunci destul de crunt
Snell [turcii] incercau sä vi-o uzurpe ca pe o provincie ocupatd
definitiv; sa asupreascd cu noi feluri de jafuri i cu o
cruzime mai mult declt tiranica, odinioard neobisnuitd chiar
turcilor ; si, In sflrsit, [sd chinuie} cu cele mai mari silnicii
pe locuitorii cu totul apdsati, 'flat nu numai ca. navdleau
In casele [oamenilor] pentru a le jefui de averi, ci se mai ridied
In chip nelegiuit, dupd un nou obicei, al zecelea copil,
ca vi cum s-ar fi luat zecivald de vite, obisnuitä In unele
locuri; si pe deasupra, pentru satisface desfrinarea
mai mult cleat aineascd, siluiau sotiile i fetele, le rusinau
fdrd obraz In privire a bdrbatilor i pdrintilor i sdvIrseau acest
fel [de grozdvii] si cele mai rele nelegiuri cu mare cutezantd
continuau in voie Mrà a fi pedepsiti de cineva. In chipul
acesta el le luase celor supusi cu forta once sperantd
de a,-si mai recIstiga libertatea de odinioard. Decit doar
pentru acest fapt, care este conditia Intimpldrilor omenesti,
ca unor oameni i chiar unor tdri atunci and se did la
marginea pieirii si and se asteaptd ei mai pu-tin sä li se
iveascä pe negindite, Intr-un chip dumnezeiesc, sprijin
ajutor prin care sä se ridice peste once sperantd, spre mirarea
tuturor, la culmi de inflorire mai strdlucitoare cleat
acele din care fuseserd rasturnati. Tot asa,prin neasemuitä
mild a indrumdtorului Dumnezeu, se IntImpld i romanilor
adusi la capätul [rdbddrii] de vremurile aspre ale unui veac
Insingerat. La Craiova sau Crailova (oras al Tärii Romanesti,
asezat la marginile actuale, spre teritoriile unguresc
si turcesc, care este resedinta banului dregdtor de
cdpetenie insdrcinat cu armuirea unei pdrti a Valahiei Mari
bucurindu-se de toate veniturile drept leafd anualä,
tinlnd cu platà cloud sute de cazaci si multi ostasi de pazd
valahi, odinioard pentru nevoile dregtoriei sale, stabi-
146

lite de mal inalnte, lar acuma pentru apärarea acelor granite.
Intr-adevär, guvernatoriitgrilor supuse odinioarä Coroanei
ungare erau [numiti] cu acest titlu [provenit] din
¡'ando, care deriva' din banderie i inseamna acelasi lucru
ca stegar) [la Craiova asadar] strälucea nobilul ban
Mihai, fiul domnitorului crestin Petru, premergätorul in
domnie al lui Alexandru despre care a fost vorba, vestit
tuturor, atit prin rangul pärintelui i privilegiul nasterii,
cit i prin frumuseatea armonioasä a trupului si prin statura
lui mindra. De asemenea [era] vrednic de lauda cea mai
mare prin virtutile cele mai alese, prin marea sa evlavie
&are Dumnezeu, prin iubirea de Ora', prin bunävointa
fatà de cei deopotrivä cu el, prin om.3nie fatä de cei mai
mici ca el, in sf irsit fatä de toti prin dreptate, adevär, statornicie,
märinimie si deprinderea altor multe [virtuti]
de acest fel. Pe Hugh' acestea, [era] drag tuturor celor buni
pentru darurile lnalte ale sufletului lui nob il cu adevärat ,p ornit
chiar prin fire sä sävirseasd isprävi grele, ca i pentru
cuvintul sa'u, care, de cite ori era nevoie i [chiar] WA pregätire
dinainte, lì iesea din gurä blind si intelept. Lätindu-se
faima lui, precum si superioritatea virtutilor sale, si
mostenite i proprii, care acestea au ajuns de mai multe
ori la urechile domnitorului Alexandru, [acesta] urzind
curse impotriva unuia pregätit ca sti-i ajunga' rival, sau
mai degrabä näscut [pentru aceasta], a poruncit in maretainä
sà fie prins si adus in fata lui. Banul Mihai aflind
de aceasta, ajutat de ingerul säu bun, s-a ingrijit cu intelepdune
de mäsurile necesare pentru mintuirea lui, reträginduse
in Ungaria. i, nezäbovind mult aici, in anul 1591,
multumitä proniei ceresti, plead, la Constantinopol, ca
capete domnia, spre bucuria ascuns6 a tuturor cre§tinilor
din tarà i din - *Arile vecine.
Cam In acela§i timp boierli i barbatii mai de seam4 ai
Tärii Romane§ti, plecinduli genunchii inaintea regelui
sau sultanului turc, se piing cu toatä amarAciunea de nenorocirile
atit de multe si atit de mari aduse de Alexandru,
de sträjile curtenilor si de negustorii turci i [zic] cä nu vor
mai avea sfirsit nicicind [aceste nenorociri]. Una cite una

li arätau Cu marl lacrdmi tisnindu-le din ochi,multele fdrä
de legi si blesterndtii; apoi láudind in chipui afdtat mat
sus pe nobilul Mihai, afirmau ed el este adevdratul mostenitor
si se roagii prea plecat, sau sd fie el ales domn legitim
al patriei sale, sau, dacd nu dobindesc ei cele cerute, atunci
sri li se statorniceaseä un alt loe unde sà poatä ei locui.
Pentru a se aline mai sigur ceea ce se pusese la cale, unchiul
su dupil maind, adicii fratele mamei, grec de origine, care
tinuse si el mai inainte dregdtoria de ban si care se bucura
de o trecere renumitd la Poartd sau la palat, pentru pungile
sale mai pline de bani, 11 ajutä la cheltuielile i rdspldtile
ce nu era dintre cele obisnuite. Astfel, cu ajutorul lui
Dumnezeu, Ion Mihail este instalat ca domn al Valahiei
sau Moldovei transalpine, cu ceremonii miirete de &Aire insusi
Murad al III-lea, si tara greu apdsatd si aproape cu
totul cdzutd la pdmint si chiar abia mai trägindu-si duhul,
Iara [aceasta], odinioard o provincie asa de infloritoare,
abia se sträduieste recapete rasuflarea si, incetul cu
incetul, nu filrä mijloace grozave si violente, asa cum cer
primejdiile extreme, sd aspire la strillucirea vechii
si a propdsirii sale. Ca un semn bun, la inceputul fericit
al domniei acestuia, inaintasul [in domnie] Alexandru,
pärdsindu-si domnia, fitgi rusinos, pe n'äväzute, dindu-si
seama de chipul nedrept i nerusinat in care administrase
o tard atit de intinsd si de pericolul sigur al vietii sale.
Apoi duprt citva timp, pe and se afla pribeag la Constantinopol
impreund cu sotia sa, tesind fel de fel de intrigi
spre a obtine domnia Moldovei, fu acuzat de care agentul
sau imputernicitul lui Ieremia vodd i, din porunca sultanului,
arestat chiar in locuinta sa; si chiar acolo, pe loe,
imbracat in cele mai splendide vesminte, a pierit jalnic
sugrmuat in la, in dumineca Floriilor, din anul 1597.
lar creditorii turci incheind cu noul domn anumite invoieli
cu privire la plata ce trebuia facut'ä a sumelor neinchipuite
de bani, datoria contractatd, si asigurati de linisteavietii,
continuil, ca si alte puzderii de turei, sd rdmind
fard gind a pleca din tard.

Putin dup. aceasta, s-a intimpla ca reverendul Comelius
de Nona, canonic de Udria i arhidiacon la d. Ieronim de
Ripeta la Roma, trimis ca sol de papa Clement al VIII-lea
la marele duce al Moscovei, si se abati la intoarcere
pe la princip ele Transilvaniei Sigismund si pe la Aaron domnul
Moldovei, si sä le vorbeasci despre rizboiul ce trebuie
si se duci cu aproba,rea unanimä a fruntasilor crestinititii
impotriva dusmnului comun i sii incerce a-i convinge
prift aducerea celor mai puternice argumente ci i ei, ca
crestini ce sint, trebuie sä dea ajutorul lor, din aceste Orti
ale Tyrasului sau Nistrului sau Dunirii i ci pe lingi alte
regatul vecin al Poloniei are de gind sii facá la fel:
Dar [s-a intimplat] cii pe la Mihai, domnul Valahiei, nu a
mai trecut din ca,uza unor Imprejuràri oarecare. Totusi susnumitul
principe al Transilvaniei s-a striduit atragä
pe acesta [Mihai], convingindu-1 cam cu aceleasi argumente
cu care el insusi fusese convins. Cici furä spulberate
toati puterea, prin diferite argumente, toate indoielile care
päreau cii ar justifica o mai indelungati soviire din partea
lui Mihai. Ii furä amintite indräzneala crescind din zi in
zi, a turcilor, precum si împoviràrile niscocite asupra
nefericitului popor romin ; li sint pomenite incursiunile sau
trecerile atit de periculoase si aproape in fiecare luni, fie
ale turcilor, fie ale titarilor ; se mai a,daugd ci atunci
chiar cind ei nu vin ca dusmani, totusi pentru a avea pace
din partea lor, tot trebuie si li se ra,bde taberele in tarä,
dupi bunul lor pla,c, atit iarna, cit si vara, intretinindu-le
cu mari provizii alimentare si indestulindu-le cu multe sumé
de bani. I se atrage aminte cìí Tara Romaneascii nu poate
ti nici micar datoriile dinainte, nici nu mai poate aveavreo
usurare de groaznicele pagube aduse, necum si mai suporte
pe cele care vor urma. I se arati ci de multi a,ni In urmà
nici unul din-tre [domnitorii] inaintasi ai sii n-a àvut parte
de o domnie linistitä si durabilà, ci cizind in bänuiala
sultanului datoritä, fie intrigilor celor invidiosi, fie darurilor
pretendentilor, a fost alungat din domnie sau ucis
niprasnic. In sfirsit, este foarte serios prevenit si'fie prudent,
deoarece chiar fin l motive prea grave care si se fi

ivit acum dintli, nici chiar lui nu-i va str'äluci o soarta
eu raze mai statornice cleat a Inaintasilor säi. Aa inch,
chiar data' domnul, a cärui cinste, slava, avere i insäsi viata,
nu mai putin si aceea a supusilor sai, eran in cumpäna
cea mai primejdioasa, nu ar merge chiar de indatä i cu
totul spre aceastä hotärire, totusi sa proraita solemn eä va
chibzui despre acestea cu boierii tarii sale si cu prietenii
intr-adevar, era nevoie sA i se arate ca. va avea
de la augustul nostru imparat Rudolf al II-lea si nu mai
putin de la Sigismund, principele Transilvaniei, un numar
indestulätor de ostasi, banii necesari pentru plata
soldelor i ajutoare pregatite in toate privintele; si
Aaron rämine statornic In aceastä alianà, once s-ar intimpla,
[arätIndu-se] i modalitätile in care vor fi stabilite
ratificate acestea.
In felul acesta daca si-ar uni cei de la fluviile Dunarea,
Tyras sau Nistru sufletele, puterile irIvna de a lupta,
ei ar putea usor rezista cu mai bine de 20 000 ostasi
pradäciunilor tatarilor nävälitori si atacurilor imenselor
armate turcesti, asa Inch de Tealaltä parte, [adea] a
Unga,riei, imp'aratul crestinilor [sä fie] mai putin stingherit
In continuarea cu mai multä putere a razboiului
ca sä fie in stare sa-1 incheie cu mai mult norm si, In sfirsit,
sä aducä mai degraba lumii intregi pacea cea mult dorita.
In timp ce se poartä in tainti asemenea deliberar in sus
si in jos, [neramase] totusi necunoscute turcilor, in anul
1593, Sinan pasa, aproape cel mai vestit comandant de
caste, dar mai putin fericit in luptele cu crestinii, Inainta
Cu o armatä foarte mare tinlnd drumul drept [spre Ungaria),
pe chid hanul hoardei tätare din Perecop, adunIndu-si
mil de ostasi tätari din Chersonesul Crimeei si din regiunile
vecine, Inainta prin Valahia [Moldova] si de aci pe
Bugg hotarele Poloniei, ea sä se razboiasc6 en crestinii
in Ungaria. Javarinul sau Raab cade sub jugul tureesc
nu fara Inseläciune. Tulburat de aceastä jalnicä Intimplare,
domnitorul Mihai, potrivit cu zicala aceea, cä a pästra
cele elstigate este o virtute nicidecum mai mica decit a
cistiga, altele",.ca unul ce avea de glad sal ajunga neapärat

la o hotgrire pentru Intdrirea, demnitgtii, autoritätii si a
domniei, lmboldit de pornirea nobilului säu suflet si de
nemaipomenita sa iubire de mosi, socotind cü nu este
nici glorios nici vrednic a lasa prada altor nenorociri pe
supusii Incredintati apgrgrii sale, a chemat pe boierii
si pe oamenii cei mai de seamd ai tärii i s-a sfAtuit cu
ei, infalisindu-le fel de fel de planuri pentru [a gäsi] leacul
potrivit la rele atit de mari si la altele Incd si mai mari,
care amenintau din clipd in clipd. Acolo, atunci s-a hotärit
intr-un gind al tuturor, cá mai bine este sd Incheie
o aliantá cu principii crestini, cleat sá poarte mai departe
jugul cel nesuferit al tira,nului [turcesc]. Asadar7
acest erou, luind cu sine la hotare doud mii de soldati
unguri pregatiti In -Laing hied de mai inainte i implorind
ajutorul mintuitorului Hristos, la1.3noiembrie 1593,
ucide ping la unul pe toti ienicerii, In numgr de vreo douä
mii, care cutezaserd a se aseza, In tarä, fdrd a tine vreo
socoteald de domn, Impreund cu ceilaltd turci care se
bucura.0 de neinfrinarea lor obisnuita.
Párg multä Intirziere, avind de gind a-i cerceta, i pedepsi
si pe ceilalti [turci] intäriti In cetati i once fel de
fortdrete, la 15 ale a,celeeasi luni, merge asupra, Giurgiului,
situat la tdrmul Dunärii si care Incepea, s'ä se arate
ameningtor [fiind] In puterea, turcilor, li dá loo i dupg
ce ucide multime de turd., ldsInd [neatacatd] deocamdata
cetatuia foarte bine intdritd, se Intoarce incgrcat de prazi,
la scaunul domniei, In Bucuresti. Dar fail sd se fi putut
odihni mai multa vreme [el si] afà ca-i preg'äteste raboiul
la care se a,stepta dupg asemenea intimpldri. Intr-adevdr,
dupd ce Javarinul fu cucerit dupa cum am
spus, prin trädaxe, un emir coborttor din marea vig a
pseudo-profetului Mahomet, fiind pe atunci çi cadilesker
(dintre care [sint] numai trei: [unul] adicd al Greciel,
altul al Misirului sau al Cairului, In Egipt, gi slut cam
ca arhiepiscopii nqtri, stau mai presus de toate demnitAile
i chiar a vizirului, care exercità puterea cea mai
mare, care li este Incredigatd [lui]; skit primii sfetnici
ai sultanului, cei mai inaltd interpreti ai Intregului drept,

lar In r5zbei slut fudectitori supremi, ocupind locul al doilea.dupä
rnuftiu, care este, asa-zicind, primul lor patriarh)
veni la Bucuresti In luna sus-zisä, impreuna cu doua
mik din cei mai alesi osteni, cu cincizeci de cämärasi ai
sultanului i afaril de acestia, cu mai multi ceausi i spahii
sau nobili, ce sävirseau cu indräznealà tot felul de silnicii,
ja,furi si desfrinäri. El vine pentru a-si reface puterile,
sau mai degrabä, pentru a pune mina pe domn ; in orasul
[Bucuresti] ocupä casele cele mai bune i cere poruncitor
de la domnul [Alihai], care sedea In apropierea noii minästiri
de lingil oras, intr-un pa,lat clädit färä. Intärituri si
färä ziduri, la malul Dimbovitei, zece mii de florini unguresti
ca piatä i provizii si merinde. i,puin dupà a,ceasta,
incredintindu-se Ca' [domnul] este singur, iese in alai pe
jos cu o mie de insotitori, ca si cum ar merge sä-1 salute.
La apropierea acestui oaspete atit de indoielnic, domnul
trece in tabära, mercenarilor säi unguri, asezatä nu departe
de acolo, in &imp. Emirul, inselat In speranta de a-1 prinde
prin viclenie, trimite Oliva [din ai säi] sä-1 intrebe: cu
ce scop tine In timp de pace atilia unguri? A primit ca
rilspuns cä este pentru a prinde pe Pe tru , fiul lui Alexandru
domnul Moldovei, iar acum, dupit ce Petru a fost prins
spinzurat in clrlige la Constantinopol, ei se intretin
din aprovizionarea satelor, pinä dud se vor dobindi banii
pentru lefurile lor. Emirul porunceste ca färä Intirziere
sá fie concediatd acei bstasi ca fiind cu totul nefolositeri
foarte împovàràtori pentru supusi i Ii porunceste [s5.
vinä] in ziva urm5.toare pentru a primi de la &Mail o
tonä de aur pentru plata lefurilor. Dupà ce a primiraceasta
promisiune inselätoare cu [o prefäcutil] multumire,
[Mihai] 11à ordin ca toti ungurii sä fie gata pregätiti in
once clipà, In tabilrd, ca sä prindà pe turcii care peate ar
incerca sil fug5, dar sä stea In asteptare i nicidecum sä
ilu näväleascä mai inainte de timpul potrivit. Iar el, impreunä
cu curtenii Bài i cu alti ostasi ce erau adunati
tr-ascuns intr-o vale, se apropie si Inconjur5 taberele tur7
cilor pe and acestia niel mä'car nu visau a4a ceva;
unul ce avea de glnd sà räzbune cu bund dreptate ora§ul

expusprädäciunilor nelegiuite, necinstirea silnicA a femeilor
lipsite de .apgrarei violenta exercitatti asupra supusilor
säi, [el] atacA dusmanii dindu-le foe din cinci pArti
luptInd cu vitejie se str5.duieste nimiceased.
Aceia, [turcii] se apilrä cu barbätie, [dar] In. zadar
incercau s'A spargti incercuirea dusmanilor i sá scape,
alungati de puterea ntivalnic6 a fltictirilor, aruncindu-si
vesmintale cuprinse de roc se luptau goi; in sfirsit, au pianuit
sä fugti cu totii la palatul stäpinului lor si sà rabde
impreund au el [primejdiile] din urmil. Dar domnul nimicute
cu multä usurinta acute planuri slobozind doua tunuri
in acei peretd ai palatului si cauzind [mari] deschiztíturi
In ei. Atunci emirul pierzlndu-si nädejdea aruncA
pe fereastrá o ladri mare pliná cu aur, pietre scumpe
alte lucruri de pre i, incercind a lmblinzi mink domnului,
implorA sä-i erute viata promitind cu glas tremurind
atIt el eft si cei care vor mai supravietui, isi vor rilscumpära
viola Cu bani multi. Dar [domnul] aducindu-si
aminte de atitea nedreptAti aduse lui i supusilor sdi, nu
este Inablinzit de loe de darurile aruncate inaintea sa sau
de cele fägtiduite, ci ucide pina la unul pe toti dusmanii
ce i se supuneau Impreun'A cu toate aceste bunuri. Comori
de necrezut sint capturate aci de osteni, dei multe pieriserä
in roc, intre altele, domnul väzind niste cazaci care
luau cu ei doi saci legati Impreunä, pe care ei îi numesc
taistri" [traiste], sau turban" plini cu bani de aur
atirnati de o präjinä, ii indemnä sá facd o Impärtire potrivitá
i dreapt6 si oprindu-si o parte, pe cealaltä o 1mparte
celor doi ostasi sus-zisi, [cit] i celorlalti soldati
aducInd multumiri lui Dumnezeu pentru victoria ce-i fasese
dAruitä, se odihneste putin cu ai säi.
Dupá ce si-a refilcut fortele, a trimis la 10 decembrie pe
KirAly Albert (cum 11 numesc ungurii) cu armall la Floci,
ora F,1 deschis, la o depärtare egalä si anume cale de o zi
de Rusciuc si Nicopole, din care turcii in mare mini:ix
supärau mult pe supusii [romAni], trecind Duntirea inghetatA._Dupti
ce o prädti si o distruse, trimise In iad pe toti
ceilalti locuitori, afarä de citiva, care sctipará cu fuga.

Dupä ce indreptä la 1 ianuarie 1594 o armata, ataa
venind pe Dunärea inglietatä altä cetate intäritä, [numitti]
1-11rsova aflatà cale de o zi de la Braila; aci s-a Incins o
luptä aprigg chiar pe ghiata fluviului, cei mai multi
[dintre turci] fiind ucisi, ceilalti alungati, iar bogatul
ores prildat. Totusi cetätuia fiind apilratà cu dirzenie de
garnizoana turceascä, ei i-au dat foc, iar präzile hurt trar sportate
pe tärmul celtilalt al fluviului, ca fiind mai in
sigurantä. Dupä ce-si refälcurà putin puterile släbite de
frig si greutäti, la 8 ianuarie, trecind ei din nou fluviul,
distrug orasul Durostor ridicat de Constantin cel Mare
in Macedonia numit si Silistra, unde este resedinta sangiacului,
ruda beglerbegului Rumeliei, devenit amenintätor
prin intäriturile sale, [ores] mare, renumit prin negot
destul de frumos [pe care], dupd cistigarea unei memorabile
lupte si arzind de minie, 1-au nimicit cu tunurile,
dupä ce au mäcelärit pe coi mai multi din locuitori.
Murad al 111-lea, stilpin pe dourt pärti din lume i padisah,
adica regele regilor, nu se putea rninuna de ilium!,
rechemlnd in cuget, cu mare minie, inima cea semeall
domnului Mihai Inlet isat de romäni ca un tinar iunonian
si actiunile lui indräznete si rebele [silvirsite] chiar de
la inceputul domniei sale, nu numai prin stirpirea turcilor
din domnia ce-i fusese incredintatä, dr chiar prin
mäceldria sus-numitului emir, a altor multi preavestiti
ostasi i bogati negustori; si, pe ling6 toate acestea, prin
crudele incursiuni i devastäri ale oraselor, cetäldlor
satelor pasnice i infloritoare de dincolo de Dunäre, fära
primirea mäcar a vreunui chip de stare la invoialä, hotäri,
spre a preveni i alte pagube mai mari pentru imp5rAtie,
sä nu le mai sufere nicidecum rnai departe si supiirindu-se
räu cà a,u lipsit chia,r aprovizionärile alimentare
din Transilvania si din grinarul celor douä tdri roratinesti,
[aprovizionäri] atit de folositoare, dar si absolut necesere
pentru a putea fi continuat räzboiul cu Ungaria;
Intrucit singur domnul Tärii R ora'ane0i dädea pe fiecare
an cam o tong de aur, 20 000 oi, 2 000 cai, 10 000 de mäsuri
de grit', tot atita orz i, pe lingä acestea, mult unt, miere

§i nu [dildeau] mai put.in §i ,cei dei voievozi vecini,
[de care aeum] era lipsit, trimite eu mari eheltuieli
pe Ahmet pa§a i pe aga ienieeriIor, care este §i cápetenia
osta§ilor pedeWi de la Poartä §i @are uneori
este socotit demn de o inrudire eu sultanul, cu o
armatä de mai multe mii de oameni, pentru ea prinzindu-I
[pe Mihai] sau inláturindu-1, In ()rice chip sà puie in locu-i
@u toatä puterea, Meind i eerernoniile euvenite, pe Bogdan,
fiul lui Iancu, domnul Moldovei, eáruia, dupà cum se
§tie din cronici, i s-a täiat capul la Liov din regiunea
rutenilor, din porunea regelui Stefan. in acela§i timp se
intereea, dupti. eueerirea Javarinului, hanul tátarilor din
Perecop, rechemat din Ungaria cu 30 000 de osta§i; cäruia
sultanul Murad Ii poruncevte ea in timp ce sus-numilii
dei comandanti trimi§i [de el] vor näväli eu marea lor
armatá pe la Ruseiue, cetate mare i intärità, in dreptul
Giurgiului situat pe malul románese el, hanul tátarilor,
sä, treaed Dunärea pe furiq sub eetatea Diului, situata
la tärmul românese al Dunärii, cale de trei zile din
sus de Ruseiuc §i ineercuindu-1, sä-1 atace pe domn in
Tara Romaneaseä astfel Melt acesta, lovit deodatá din cloud
párti, 86 fie prins i inut pentru pedeapsa ce o meritd
pentru inaltá trádare, iar Bogdan sá fie adus §i sä-i u,rmeze
in scaunul domniei.
Hanul tätar Gherei vrind nevrind se sueste
culte de porunea [datd], trecind fluviul inghetat, pritdind
In lung §i in lat, 1.§i a§ezà tabära in satul 5erpdtesti,
la o depártare de o milä de' Giurgiu i punind
stráji, trimite eiteva mii de seiti [= tätari] la prada
pentru [a face rost de] hraná. Domnul, care de mult stätea
de veghe pentru sine §i ai säl ingrijindu-se de stráji, cu
multä chibzuialà, indatä ce allá de acestea, porunce0e
curtenilor lui cal mai de frunte i bärbatilor teelor mai]
viteji ca, luInd eu ei o parte a oastei i Increzindu-se ajutorului
eerese, sä intimpine eu bárbätie sträjile tätarilor
cetele lor risipite pe pämintul strämo§ese. Ace§tia ataeä
fär'á intirziere la 2/ ianuarie straja foarte numeroasä a scitiIor
[ .tätarilorl lingá satul Stäneqti, la o departare
de o milä de Giurgiu, i luptindu-se cu ei mutt 1 barbl-

teste, i-au culcat la ptimint pe cei mai mult,i. Atunci,
aflind ata de la crestinii scápati din robie (in numtir de
sapte mii, de diferite natiuni), cit si de la tatarii
despre tabrtra hanului, precum si despre celelalte cete jefuitoare,
filrd intirziere le ataca, se iau dupti ele, taie pe
naulti i iau la goand pe ceilalti caro se grdbesc sti ducti cu
lacrdmi In ochi stire hanului despre distrugerea singeroasá
a striljilor si a celorlali,i tovartisi trimisi la pradà
dupti hrand. Domnul Mihai adulmecInd cu mult mai lirainte
eá se pune la cale aceastd cursa' in dosul lui, se asazd
In satul nulubesti cu sufle tul otelit i inzestrat, e drept,
cu oeste putind, dar sprijinit Impotriva color doi dusmani
necredinciosi pe n5dejdea in ajutorul sfintei cruci. Nu scápa
nici un prilej, toate le prevedea dupd chipul unui comandant
vigilent, le cerceta si le preintimpina, piná clnd,
In sfirsit, dupti patru zile, adicd intr-o duminecil, se ia
PC urma tdtarilor care fugeau spre tabdra hanului; oprindu-se
spre searà la o departare de inarnic de-abia un sfert
de 'niki, [unde] invoca dupti obiceiul indátinat cu glas
tare si cu deplind incredere numele mintuitor al lui Iisus.
Tátarii, increztitori In numárul mare al oastei [lor], n-au
luat seama cu sufletul [lor] barbar la strigdtul dusmanului
apropiat, in timp ce cei 6 000 de turci, printre care erau
amestecati 300 de ieniceri, l-au observat deodata si, incdlecind
caii, In intunerecul nopiii, fugird peste fluviu, la
tabára lor din Rusciuc. IIanul, infiorat de spaima aliatilor,
pierzind totodatä increderea fortelor proprii, i-a urmat
In aceeasi noapte i temindu-se ca nu cumva imputineze
oastea, s-a grtibit spre hoarda sa. Domnul
In noaptea acelei duminici ii asazd corturile in locul pdrdsit
de laberele [ttittiresti] de lingti erpàteti, asteaptä
pind marti, cInd dis-de-dimineatti pleacti asupra
Rusciucului, cu mult mai mare decit Breslaul silezienilor,
totusi lipsitLi de Intdrituri, ca cele mai multe [cetAti]
calatorind pinti aproape de intrarea cettltii printre sirurile
de soldati, ii indeamnd drept i fd'rä fricti sá lupte vitejeste
pentru slava lui Christos si pentru mintuirea %àrii. Ahmet
pasa si aga, ienicerilor (pentru cà vrem ad ptistrilm numirile

titlurile lor), 1mpreunit -cu patru mii de soldati ale0
cu alti vreo 10 000 de osteni de gloata si de oraseni,
incearc6 a iesi intru intimpinarea domnului [Mihai] care,
Cu infatisarea si cu inima de leu, se grabea intr-acolo mai
iute ca gindul, impreuna cu 10 000 osteni si [turcii], abia
iesiti din raza [cetalii], slut siliti sLi inceapil [lupta].
Cum se vedea cti aceasta lupta avea sí decidil de toata
soarta lor, aminIndu-se intro timp cele hottirite pentru
instalarea lui Bogdan pe tronul 1àrii, sprijiniti in parte
de puterea unei armate alese, in parte constrinsa de strimtoarea
unei primejdii fara nadejde, hotarasc cá trebuie
s'a lupte In acelasi timp pentru izbinda i pentru
Insá crestinii, ajutati de puterea numelui proa glut
al lui Christos, dei mai putini la numar, ies invingtitori,
Inchina iadului pe cei mai multi dintre dusmani, pe altii
care fugeau li urmilresc pina se lash' intunecata noapte
si Ii m'a.celarese farti numar. Inii sus-numitii comandanti
[turci] care incercasera puterea eroicei trupe a domnului
[Mihai], slut despoiati de bogalii nepretuite, o data cu
pierderea vietii. lar pretendentul la domnie Bogdan, renuntind
de la sine de a se mai investi domn, pardsindu-si
toate bunurile, scapa Cu fuga abia cu 100, sau dupa cum
afirma altii cu mai multri tárie, cu 20 de insi, ratticind
pe ici i pe colo. La Constantinopole ramine ascuns cu
mama si cu clouri surori, de frica lui Ieremia Movila, domnul
Moldovei, si a uneltirilor facute neincetat aici de
agentii acestuia.
Insii nu este mai putin adevarat ea facea planuri ascunse
ca sä ocupe tronul Moldovei, contractind pentru
aceasta mari sume de bani la protectorii lui iurci i greci.
In sflrsit, In luna octombrie, anul 1597, [Bogdan] vine
la domnul Sianislas Golski, prea stralucitul sol al polonilor
etc. si-1 roaga ca multumita trecerii sale loarte mari pe
linga vizirul Ibrahim pasa, eumnatul sultanului, si pe
atunci dregatorul cel mai inalt, [sa obtina] ea, dupa
moartea lui Ieremia [intre timp se lucra in taina, s'a' grabeasca
sfirsitul acestuia] sti fie pus In locul lui ca succesor
legitim. Ajungind acestea la urechile trimisilor zisului

domn, pe atunci prezen-td [la Constantinopol] pentru meniinerea
päcii ei a patriei ei lucrind dimpotriva pe linga
vizir, se inlätura treaba [pornita] §i [Bogdan] e aruncat
In temnitä, dIndu-i-se, e drept, sa aleagti intre sugrumare
sau lepädarea credintei, spre cumplita jale a mamii ei a
altor greci. Dar, din cauza vioiciunii spiritului §i a altor
daruri naturale, tingrul [Bogdan] ajunge din zi in zi tot
mai placut papi, fiind primit printre cämäraqii sai intimi,
pentru ca talente de acest fel desfata mai ales [pe turci].
Dar intre timp [Ibrahim] pap este declarat In divan
adicti in adunarea imperiala In mod public, mazilit,
adica lipsit de slujbä, rang ei cinste, dupa obiceiul urmat
In tara osmanilor, din cauza ca.' de frica sultanei mame,
ce-i era ei soacra, ascunsese sultanului Infringerea turcilor
in Ungaria, precum ei din alte cauze de felul acesta.
Acesta, treburile sale dupa timp ei imprejuräri,
mai inainte de a pleca din ora' [Constantinopol] la
Scutari, cetate situata pe tärmul asiatic al Bosforului,
unde-ei ridicase un palat aproape regesc, sloboze§te cu
impreuna §i cu un alt pretendent pe acest tintir pastrat
nevältAmat, pentru ca s5 nu ajunga cumva nepotrivit,
pentru luarea domniei Moldovei, pe care pinà acum nimeni
dintre turci nu o avuse, facindu-i, in vederea, viitoarelor
daruri, mari fagaduieli cà ajungind iar la putere, va avea
grija de el. Pe acest [Bogdan], impreuna cu tovara§ul sau
rivalul Ban, vazut noi in§ine In palatul solului englez.
Insti agentii moldoveni [facindu-se] a crede ca el, impreuna
eu altii citiva, fusese räpit din palatul destituitului pap,
Ibrahim cum se spunea in prima tulburare [a mazilirii],
cer neobosit de la noul vizir prin rugaciuni ei, dupd
cum a st'aruit zvonul, printr-un dar de 4 000 de ducati ungure§ti,
ca el sa fie lipsit de viala, ei in fata ochilor lor
s-a lmplinit dorinta, pentru ca. intr-una din zile, dis-ded;rnineatä,
ei Arad un om spinzurat de cirlige, apoi aruncat
In valurile marii vecine sa,u mai bine zis in Cornul de aur,
apoi scos, invelit [Intr-un sac], pentru a fi ingropat de cei
de un singe cu amintitul tinar [Bogdan], ca [favoare] obtinutaprin
lacrtimile mamei sale, ei aea ei se tin multumiti.

Ce prapad se facu la tot pasul In acea mare si mult populata
cetate? Citi oameni n-au fost ucisi in prima furie,
fárá deosebire de sex? Gill au pierit In vilvataia focului ce
se Intinde pretutindeni? nimeni nu i-a putut numara
chiar daca s-ar da numarul, acesta este eta, de mare, inch,
nimeni nu i-ar da crezare. Ce mai präzi si cite bogatii a,
dobIndit aproape fiecare [otean ] nu numai de la conducätorii
armatei [dusmane], dar si de la prea avutii si numerosii
negustori ai cetatii [Rusciuc]!
Aceasta se vadeste din faptul ea din zece mii de soldal
crestini nici unul nu era vazut fara haine scumpe de matasa
fara prazi lmbelsugate. lar cetatuia fiind foarte bine
Intarita, atunci domnul a hotarit ea nu este de nici un folos
sa o atace atunci, [asa cal aducInd multumiri atotputernieului
Dumnezeu pentru victoria [aceasta] atit de stralucita, se
Intoarse In scaunul domniei, la Bucuresti, Impreunä cu
prietenii i curtenii
Capitanul Kiraly Allitrt, cum e numit Indeobste, lasat
ungurii, cazacii, romanii etc. pe acel tarm al Dunarii, la
30 decembrie, preface In cenusä Sistovul, apoi Rahova,
unde sint rapusi foarte multi dusmani. Cu aceeasi rivna
pustieste, dei nu pe toate In acelasi timp, si alte cetiiti Ca.
Cervonavoda, Rozgradul, Babadagul, Oblucila, de cealalta
_parte a turcilor, precum i Ismailul vecin cu acestea, situat
la gurile Dunarii, la värsarea ei In Marea Neagra, la dep5rtare
de patru mile de Cili sau Chilia, ores din Basarabia,
sau din tinutul stravechi numit Cili, intr-o stare destul de
nenorocita, asa cum le-am vazut In luna august 1597, cu
prilejul trecerii arnintitei solii polone.
Oare acel mare si prea puternic padisah sau imparat al
lumii cum el insusi se numeste i infricosator
tor al regatelor sale, Murad, nu arunca el blesteme, loarte
adesea cu scrisniri de dinti, impotriva unui voievod rebel,
care numai cu o mica mina de ostasi avusese cutezarrta
sà atace atItea tinuturi pasnice, bogate In tot felul de lucruri
si sa cistige pinä acum atitea victorii fericite? [Murad]
oare nu se sfatuieste ziva si noaptea cu sfetnicii si comandantii
militari cei mai ale0 despre modul cum, sau

prinda prin curse, sau sa-1 omoare cu forta pe acest cline de
crestin i sclav de nimic ctici a§a. este [Mihai] numit de
pagini a carui jicnire rusinoasa aduse [impotriva sa]o
rabda mai greu dealt [ar fi rabdat] pierderea citorva provincii
smulse prin rilzboi de vreun rege puternic peste mai
multe taxi? Oare nu oricine observa acest lucru chiar daca
abia li arunca ochii pe marturiile cele mai superficiale
Insemnate cu condeiul In treacat? Nu va judeca care ea
trebuie sa trimeata o mare putere armata Impotriva unui
dusman care tinea piept cu at/11a izbInda, cu forte alit de
putine, In chip alit de nesuferit, fortelor padisahului, regele
regilor? i ca trebuie pedepsit cu pedeapsa cea mai
meritatä pentru jignirea (dacti este ingìiduit sà numim astfel
pe tiranul sultan) ca datator al unei pilde blestemate
chiar al unui semn de nenorocire ce trebuie Indepartat
en groazä? [Ca unul] care nu voise sa crute nici viata emirului
sau arhiepiscopului, ceca ce era el pe atunci, [cit]
sfetnic de taina al sultanului, nici pe capitanii
cei mai vestiti si mai valorosi, nici fortilretele cele mai
tari ale Imparatiei turcesti, acuma nici cettitile cele mai
populate si care nici nu are de glnd sà punil capat urgiei pornite
i ajunse [obisnuite]; ci nu se sfieste a rasturna cu arniele
sale singeroase i blestemate Insusi scaunul Imparatiei otomane,
a-i pingari i nimici gloria atlt de vestitil i cunoscuta
In lumea intreagti chiar] sa arunce In pulbere, cu ajutorul
Imparatului nostru crestin, coroana stralucitoare prin diademele
atitor tari i prin triumfurile altor biruinte i sa i-o
Wearna, daca va putea, sub picioare? Oricine va chibzui,
ca, daca ar fi iertat [cumva] mintii omenesti sà abatä flagelele
prevazute ale pedepsei divine, atunci primul sfat
este, de buna seama, ca trebuie sa te opui In toate chipurile
inceputurilor facute i sa stirpesti Inca de la Incoltire
Inmultirea buruienilor.
Asadar, acel mare si infricosator leu al Rasaritului,
nebun i nefericit dispretuitor al lui Hristos, neinvinsul
leu din tribul lui luda, hranind din nou speranta
de a se ridica sub o stea mai fericitä impotriva cocoplui,
e drept, cu putina putere dar cu o virtute Ca a
160

focului, trimite cu strasnica porunca, pentru a doua oara pe
capugi-pasa si pe prefectul Dirstorului sau Silistrei, cu
multe osti de turci, tatari i ieniceri, ca sa atace pe domn,
sa-1 piarda si sa aseze In scaunu-i domnesc pe .5te1an (pe
care 1-am vazut si noi de ateva ori, In anul 1597, pe la
sfintul Mihai, sezind la masa stralucitului sol al Poloniei,
avind capul acoperit cu un turban, adica cu o Invelitoare
turceasca si din propriile lui cuvinte am aflat acestea, desi
[spine] mai pe scurt). Dar [Mihai], ocrotit de mila comas*
presimtind räul ce se urzea deasupra capului sau, scapa
si de aceasta putere Indreptatä Impotriva-i si trimetindu-1
pe Kiraly Albert conducätor al armatei, la 13 februarie, da
o lupta victorioasa ; invocind ajutorul cerului, Invinge pe
dusmani, Ii Imprastie, Ii pune pe fuga, pustieste orasul prin
foc si sabie si 11 face aproape una cu ptimintul lasind In urma
doar cetätuia. FOIL' multa intlrziere acelasi comandant
[Kiraly Albert] se Intoarce asupra oraselului Turtucaia,,
lipsit de ziduri, situat cale de o zi mai sus de Rusciuc;
omoara locuitorii 1mpreunä cu foarte multi tarani ai satelor
i socotind ca ping. In cele din urma [Dunarea] inghetata
ameninta sa se dezghete, se Intoarce la domn care statea
la Bucuresti; si negresit [s-a Inters] numai bine, caci ivindu-se
vinturi mai calde, ghiata s-a topit deodatä. De altminteri,
cum locuitorii unor locuri mai Intärite gindeau
ca stapinirea, domnului [Mihai] va fi mai putin trainica
decit a 1naintasilor In scaun i ca el nu va fi In stare sa se
impotriveascà multa vreme puterii otomane, In timp ce se
lupta la hotare i sine piept dusmaniilui din °Jail, pun
la cale o rdscoala Inläuntrul tarii spre a-1 doborl prin vicienii
urzeli grozave, atilAnd la ea si pe romani. El adopta
planul cel mai usor, desi [era] cel mai aspru si nu nelipsit de
varsari de singe, si de nimicirea cetatilor si oraselor. 5i 11
trimite pe acelasi capitan [Kirlay Albert] la 30 februarie
cu citeva mii de ostasi de ai sài, ca sá pedepseasca cetatea
Braila asezata spre hotarele Moldovei, pe un ses din cele
mai manoase aproape de Dunare, dar opusa piezis cetatii
turcesti a Silistrei si mai departe de ea.
Acesta [KirAly Albert] fara Intirziere ataca si jefuieste
orasul, bate cu tunurile i sparge cetatuia 1ntinsa i apa-

atI de un val loarte gros si de o intAriturA din pari mai
lungi, infiptd In pAmint de o parte si de alta, nu crutä pe
turcii adunati In numAr de mai bine de o mie, care pier-
Mud once nAdejde, deschiseserd portile ca unii ce se supun
si, täindu-i pe toti, stricA fortAreata, alinA pe crestini si
pleacA de acolo inctircat cu multe präzi.
DupA aceea, Craiova, resedinta banului, adicA a primului
dregAtor al domniei, precum am arAtat mai sus, cetate de
asemenea mare, populatä, prea avutA in proviziuni de
tot felul, dar lipsità de ziduri si de fortäreatA, este ataea-LA
si pradatA de cinci mii de sirbi i romAni, care o luaserA
razna, asa ca de capul lor. Dar, banul, pre nume Ma[n]ta,
se ardtà ea un credincios supus al lui Mihai ì primit in
favoarea lui, träieste piná astAzi acolo.
De aci se indreaptà spre Nicopole, ora g foarte mare si
foarte bogat In tot felul de mArfuri si alte lucruri, dincolo
de DunAre, apArat de o for tAreatA loarte tare, la o depArtare
de trei zile de Rusciuc si de cinci de Sofia, acum Scopia,
capitala de azi a Macedoniei, e atacatA cu toatä puterea,
Incendiata in mai multe locuri i Ora in cele din urmd
mistuitA In flAcArile uriase ale acestui loc.
Dupa aceea, o trupä de trei mii [soldati] din aceiasi
romAni, sirbi i unguri, sub conducerea lui aga Farcas,
se Indreaptd spre cetatea Vidin ; insd, inselatà de cloud strAji
romAne care primind ca pret al tradärii dota mii de
aspri, dintre care opt [aspri] fac cit trei grosi sau nou6 cruceri;
si dind asigurarea cä turcii ar fi abia clteva sutein
timp ce in realitate erau aproape 30 000 este milcelAritä
, nescäp Ind decit putini, impreunA cu numitul comandant.
Socotim cá vom fi mai pe placul cititorului dacA vom 'Asa
de o parte multe asemenea prildAri i jefuiri de locuri dusmane,
intrucit cu prilejul lor s-au intimplat puldne lucruri
vrednice de povestit in afarà de uciderea locuitorilor
si capturarea de oarecari prAzi, ca sA nu se pail cA am
povesti lucruri nAscocite (ceca ce n-a fost niciodatà in gindul
nostru), sau sà-1 plictisim pe cititor prin multimea lor,
pentru a ne grAbi [sätrecem] la infricosata expeditie a Ini Sinan
pasa pornitA In pArtile noastre pentru a distruge pe

crestini, dar infrInta si zaddrnicitä multumitä ocrotirii lui
Dumnezeu, pä'zitor al hotarelor.
Acel mare si fdlos rilzboinic Sinan pasa, fiul unui pescar
din orasul Sorento, lingd Neapole, aspirind la locul de beglerbeg
al Rumeliei si nurnit comandant general al oastei
dusmane, dupd. ce aruncase cu trufe multe promisiuni
cu privire la viitoarea subjugare a ghiaurilor, clnd a välzut
61 Aaron si Mihai, pe atunci domni i ambelor ári romane,
retrag dupd noua pilda folosità de principele Transilvaniei
i periculoasd fatä de Aaron, bogatul tribut datorat
sultanului, despre care tribut am amintit mai pe larg la
Inceputul [cronicii] çi cLi ducerea mai departe a rdzboiului
impotriva ungurilor i germanilor ar fi foarte anevoioasà
din cauza lipsei grinarului [acestor Vári] atit de folositor,
bu chiar absolut necesar, ca sd nu mai vorbim de prea marea
batjocurd ce se fäcea trufiei turcesti si care nu putea nieidecum
fi raidata, a socotit, dupd un gind preväzdtor i chibzuit
cd este neapilrat ne(eqar ca numitele tOri sa fie aduse
Inapoi cu forta sub jugul de mai inainte.
Asadar, In anul 1594, punindu-si capul chezdsie daca nu
ar lndeplini cumva acestea, insotit si de citeva pasale din
cele mai de seamä, cu o armatd de 180 000 de soldati
salahori i cu armamentul cel mai potrivit, [Sinan]
aseazA tabOra pe malul Dunilrii In dreptul orasului Giurgiu,
prefdeut Inca de mai inainte In cenuse de &are doran, iar
(apoil, dupà refacerea cetAtii, 1)524 pina' In clipa aceea de
strOji turcesti, i [Inca' si] mai bine Intdrit atunci; el se
sileste cu o rivna infocatà si o muned neobositä sä construlaseà
un pod cerind multä trudO, [faeut] din luntri asemenea
celor pe care se sprijind morile, mäcar cà in acel loo albia
[Dun'ärii] era lata' de o jumatate de mila, totusi foarte prielnic
din cauza pomenitei forta'rete si a insulei asezate In
mijloeul fluviului. Domnul [care] mai inainte de sosirta
dusmanului îi trimisese sotia, cop iii i odoarele mai scumpe
In cetatea sibiianh' din Transilvania, esind din Bucuresti
cu opt mii de soldati phaa' la satul Magureni, la cloud. mile
depairtare, a hotarit siS. trdiascO In tabdrä [spre a fi] mai In
sigurantO si mai pregdtit [de lupta]. FaVa' de un dusman

atit de puternic, el chibzuieste planuri de purtare a luptei
cu prudentli §i cu izbinda pentru ai sai; discuta cu ostasii
priceputi. Dupa aceea, timp de aproape o luna' Intreaga,
intirzie pe dusman in construirea podului, pina cind
cfteva mii de turci trec fluviul i coboara [la o departare]
de dbua zile de drum [de Giurgiu], iar altii au si trecut cu
corabiile chiar la Giurgiu. [Alihai], prea obosit, este silit a
se retrage [spre] a-si pastra ostile pentru luptele mai grele
care se apropian din clipa in clipä. Sinan pasa trece fluviul
spre insula' peste podul gata, in sfirsit, si de aci, pus sub
paza cetatii i inconjurat si de o parte si de alta cu vase
de osteni inarmati, ajunge impreuna cu ceilali pasi amintiti
si Cu munitAile de razboi la tarmul Tárii Romanesti,
11 cucereste, pune stapinire pe el, inainteaza i treclnd
peste trei poduri, se opreste intr-un loe numit Calugareni,
Inchis de dealuri, pacluri si riul Neajlov i la doull mile
de taberele lui Alihai 'si ridicti el corturile Intr-un loe potrivit
si mai sigur. Eroul nostru vazind cà oxea clipà impune
alegerea [imediata] filtre fuga sau lupta, nelasind loe pentru
zabava, cu inima plina de incredere, convinge pe al si-ii
cü trebuie [mai degraba] sii lupte bilrbäteste cu armele,
pentru mintuirea patriei si a crestinatatii, decit sii fuga in
chip rusinos. Tn ziva, urmátoare de 13 august, inainte de
revarsatul zorilor, porneste la lupta cu casto putina, dupli
obiceiul indatinat, sub apararea prca-sfintei cruci;*vine
asupra taberei dusmane Cu avint vitejesc, falca a fi oprit
nici chiar de obstacolele naturale ale terenului, ataca cu
atfta furie incit sfisie aproape unul din corturile [dusmanului].
Turcii, cu mult superiori, atit prin numarul soldatilor,
eit i prin armament, pe linga pozitia lor mai favorabilä,
dupa cum am mai spus, se lupta din toate puterile;
timp de multe ore se da lupta futre ostile inclestate, cu
soarta indoelnica si pentru o parte si pentru cealaltá, pina
cind, In cele din urma, printr-un iurcs nespus de salbatic, in
haiViala neincetata a luptei, ei imping indarat cam o
patrime de ralla pe dusmanii crestini i captureaza unsprezece
tunuri.

Asadar acestra [crestinii], departe de a se putea compara
la numdr cu multimea cea mare a pilginilor, dPoarece armata
lor nu trecea de 16 000 ostasi, chiar dacd ai fost
a se retra.ge, ei toLusi intotdeauna se Indreptau spre cimpul
desehis, In siruri dese, in formatiunea unui
pentru ca sil nu fie incercuiti de turcii ce-i hartuiau ; din
partea cealaltd insd, pddurea si dealurile se Impotriveau
la aceasta, deoarece intinderea locului ingilduind desfasurarea
luptei, abia ajungea la un gat de mild.
acum Lurcii atacan mai virtos tragind dese lovi Luri de tun
si folosind neincetat armele Impingind mereu cu mai multi'
puLere mica ostire crestind. Era nevoie neapdrat In clipa
aceea de o actiune eroicd, de ispravd mdreata care sil cu Lremure
inimile pdginilor si sà le inalte pe ale crestinilor. Atunei
mdrinimosul Ion Mihai, invocind ocrotirea salvaloare a
mintuitorului, a smuls o secure sau sulitil osta'seascil si pdtrunzind
el Insusi in sirurile salbatice ale dusmanilor,
strilpunge pe un stegar al armatei [turcesti], taie In buctiti
cu sabia o altd cdpetenie militant [dusmanil] si luptind
harbateste se Intoarce nevatilmat [la ai sdi]. in acest timp,
comandantul de oaste Király Albert, adunind pe rind pe ai
slobozeste cloud tunuri in mijlocul celei mai dese grupdri
a dusmanului, deschizInd o mare sparturil pe care ienicerii
se strdduiesc In zadar sil o Implineasca cu focurile lor [de
purd], pentru ca de indata cloud sute de unguri si tot atilia
pedestiasi cazaci, cu comandantul lor Cocea, ndvillind
cu furie, stric'd findurile [dusmanului], astern la pill-flint si
taie °stile turcilor, pe chid din spate si din coastil ii loveste,
cu bdrbiltde domnul cu ai sai, filcindu-se asa mare invillmaseald,
incit pind in seard au fost redobindite cele 11
tunuri §i [dusmanii], in fuga', eran mInati spre tabarà ca
vitele. In aceastd Inviilmilsealil ce seamanil a fugd., Sinan
pasa in panca din fata a taberei, cade de pe podul riului
Neajlov, pierde doi dinti si se socoteste fericit scapind cu
viata. Hasan pap ascunzindu-se in chip rusinos prin tufisurile
de mdrilcini, abia in ziva urmiltoare se tirdste la ai
Insà [pasa] din Anatolia, la fel cel din Zain si Ifaidar pasa
§i alti multi comandanti, dimpreund cu trei mii de ostasi,

au cilzut ucisi, In timp ce dintre crestini abia au pierit
citeva sute. limit, dacä.' noaptea cea intunecoasä n-ar fi
impiedicat pe domn, fard indoialä cà ar fi zdrobit cu actiunea
lui clocotitoare forta dusmana i ar fi pus capät dintr-odata
o [singura] data intregului razboi. Revenind astf el la
locul luptei, isi aseaza tabära cam la o patrime de mild de
inamic i ca un salut nocturn slobozeste tunurile in corturile
dusmane i apoi cauta sa afle intocmai de la sträjile numeroase
asezate cu grija in tot locul si intre alta de la un turc
oarecare ce nu-i era necunoscut lui si care i-a fost adus
prizonier, [ce stia] cu privire la numärul dusmanului si la
armamentul lui. Acesta aflind si el de numä'rul crestinilor
at era, zise: daca turcii ar sti astäzi una ca aceasta, chiar
numai cu caii ti-ar calca in picioare oastea ta"; retinut,
turcul fu trimis in Transilvania. Incredinpidu-se domnul
de aceste imprejurAri i aducindu-si aminte cd nu in toate
zilele strälucesc aceleasi raze ale unor stele fericite, socotind
cä multimea cea infricosatä' a dusmanilor pägini nu se va
abate de la cele incepute, pentru ca sà nu fie cumva prins
impreuna cu ai säi prin Inselä'ciune sau stratagemä, sau
[poate] atacat cu forta pe fatä si sä" fie lipsit dintr-o data de
fericirea de mai inainte, de libertate i chiar de viata
a hotdrit cà cel mai intelept lucru este retragä tabttra
inapoi. Deci, pe la miezul nopii, dupä' ce a fost chemat cu
glas tare de catre toti [impreuna] de trei ori prea sfintul
nume al lui Iisus, pe cind turcii rdspundeau in grabä dupä
obicelul lor indiltinat, Allah, Allah, cu care cuyint chiamä
ei pe Dumnezeul lor [domnul] se retrage i in dimineata
zilei de 14 august oprindu-se la riul Arges, la o
depärtare de acolo de cloud mile, asezind sträji la toate intrarile,
rämine locului.
In vinerea urmdtoare, sdrbdtoarea adormirii Maicii Fecioare,
ldsInd Bucure§tii §i a§ezind tabära la o depdrtare
do o mild de acolo, llngd. satul Väcdre§ti, zdbove§te acolo
trei zile. Intre timp, ungurii i alti ostasi, fdrd §tirea domnului,
ndvdlesc in ora § [Bucure§ti], 11 jefuiesc, socotind cl
pràzi atIt de mari se cuvin mai bine lor decit dusmanului.

Am gdsit Cu cale aci, pentru a mai odihni sufletul cititorului,
sä povestim despre cei doi cerbi domesticiti, care au
fdcut citeva drumuri impreund cu domnul i dormeau adesea
lingd cortul stdpinului [lor], luau parte si la lupte
expeditii [militare] Mel teamä, fie rnergind inainte, fie
aldturi de el; nu-i inspäimintau nici vuetul bombaidelor,
nici trdsnetul tunurilor, ci ridicindu-se in cloud picioare,
stdteau pe loe i putin le pdsa de exploziile acelora. In sfirimpotriva
obiceiului acestui animal, au fost martori
neclintiti si la ultima luptä amintitä mai sus, de la alugdreni,
cu Sinan pasa. Aci, insd, unul dintre ei murind din
intimplare, celdlalt nesuportind durerca, s-a ascuns in pddure.
5i cine, rogu-vd, s-ar da in laturi de a sluji ca soldat
in tabära unui cäpitan atit de omenos si atit de fericit? La
a cdrui [mind] dreaptä, asa de eroicd, stau chiar i cerbii
coi sfiosi, asteptind nemiscatd sá Inipàrtáascà soarta luptelor
cu pdginii si arzind de dorinta izbinzii chiar cu pierderea
vietii lor de animal [necurtdtor], dupd cum se adevereazd
fap WI din mArturiile chiar ale domnului Mihai si ale
multor ostasi dintre cei mai demni de incredere.
La 16 august, affind cà inamicul 11 urmäreste, îi porneste
oastea dupd amiazd i pind la miezul noptii strdbate cinci
mile mari si mai stind sd rdsufle intr-un loe potrivit , pind in
zorii zilei, mai strilbat alte cinci mile mari si la 17 ale lunii
['ijung] la Terviza sau 'Tirgoviste, oras mare, dar Mil ziduri
i fdrä fortfireatä, aproape de riul Ialomita, care, din cauza
secetei, ja adesea infiltisarea unui piriti, iar acum se revarsd
cu putere in chip de torent foarie mare si periculos. Dupd
ce isi aseazd cu g/ijd °stile si strAjile pinil pe sub munti, stà
pe loe aici citeva zile. Dupd aceea, rnergind spre poalele
muntilor, pe malul Dimbovitei, Incd o mil, mai oprete
hied' alte opt zile.
Deci golindu-se Tirgovitea de locuitori si apropiindu-se
in sfirsit si dusmanii, [dar] mai incet, de teama vreunor
curse si pericole, domnul Mihai sta in loe sigur hare munti,
lingd acelasi nu [Dimbovita], la patru mile de cetate,
teptind trupe de ajutor. El primeste foarte bine gdrzile si
pe ceilaltd ostasi care se reintorceau foarte adesea cu prdzi

prizonieri (de la care se aflau planurile inamicului)
lacteal-and sd nu piardil nildejdea. Dar totusi se retrage cu
doud mile ina,i departe, In cheile muntilor, unde se vild
urmele cet 5ii odinioard' intdrite a lui Negru vodil
pe latineste Apa cea, neagrä", dar dilrimatd odinioard. de
turci. In aeest loe atit de potrivit de retragere, Mihai trdia
inconjurat doar de cinci mii de ostasi in majoritate romani,
dintre care cei mai mu4i erau moldoveni dezertind pe furis,
pentru cd tocmai in acel timp fusese investit domn Ieremia
Movilä de cdtre cdpitanul suprem al armatei rega,tului Poloniei,
domnul loan Zamoiski si se temeau [moldovenii] ca
[rdminind ei in Tara Româneascd], sd nu-si piardd sotiile,
copiii i moiile lor. Totusi cei cu sufletul mai viteaz stdruiau
[pe IMO. el] si fdceau foarte adesea incursiuni, aduchid
din expeditiile lor pentru ei i pentru conducillorul lor,
präzi bogate, multime [de prizonieri] dusmani, nenumdrati
cai si ma.i mult de o sutil de cilmile. Iar acela, intocmai
ca un erou rizboinic, nu-si pierdu inima nici acuma, nezdrobit
de fuga ostasilor nestatornici, nici de marele nurni'ir
al armatei dusmane, ci astepLInd trupele de ajutor ale principelui
vecin al Transilvaniei, se silea sâ atace pe dusman
si s'a' elibereze, in sfirsit, patria adusä la marginea prdpastiei
[de dusmanul] care construia pentru apilrare la 'firgoviste
in jurul palatului domnesc intarit (cdci printr-o
poruncd perpetud a sultanului este oprit a se ridica fortrkrete),
un val foarte gros umplut cu pdmint si traverse de
lema intretesute intre douä rinduri de pari btigati In 'ailmint,
a4emenea unor copaci, si care fdcea o poartd si o a
doua 11à legate in fier masiv in partcadindItrItti lua dupd
aceea apd din riu si silpa trei fintini induntrul [orasuluij,
gindind sa-si Ned aici asezdri statornice. Mihai nu se amtigi
in sperantele sale, [cdci] nu fu lipsit nici de ocrotirea
Dumnezeu, nici de trupe de ajutor. Intr-adevdr, pe fiecare
zi soseau alti ostasi (si) insusi principele Transilvaniei Sigismund,
cu ungurii i cu multi secui, locuind prin muntii
dinspre Moldova, vorbind o limbd a, lor deosebità, fiorosi in
luptd ca i cazacii i cind este nevoie, pedestrindu-se, pornesc
la asalt ca pedestri; si ii mai insoteau o mie sase sute de

teutoni ciluirisi mai venea de asemenea nobilul loan Wiher,
fiul lui Ernest, cu 80 cazaci din Polonia ; si se mai gAbeau
prin Ungaria 1600 de silezieni ciliri (armocti) cu archebuze,
cum slut numite, si cu alte arme. Cu o armatti pregtititä abia
de 15 000 de ostasi, dupti stirbtitoarea sfintului Miha,i, se
indrepta spre Tirgoviste, cale de sase mile. Domnul Mihai
arzind de dorinta de a redobindi I ibertatea patriei, porneste
inainte In formatie de luptti cu germanii, ungurii, cazacii
ceilalti pedestrasi si la 5 oetombrie pe la prinz, se apropie
[de Tirgoviste], ceilalti urmind mai apoi impreund cu
principele Sigismund. Dar dupd cum leul cel mdrinimos se
inspdimintä totusi de cintecul cocosului, tot asa Sinan, cu
celelalte pasale i cu cei mai alesi dintre cdpitanii sdi, su-
Hind foc si fulgere, îi pierde nddejdea la apropierea acestor
doi eroi, cu ulnae asa de putine si, in dimineata, aceleiasi
zile in care sosesc ai nostri, [Sinan] dii roc cetdtii in
mai multe locuri i fuge tremurind impreund cu intreaga
armatä, cu munitia de rdzboi, lit'sind pentru apdrarea
de sub Ali pasa si cadiul judectitor de Awlona 3 500
de ostasi turci, mai adtiugindu-se si 40 de masini de rtizboi
[.= tunuri], precum i toate cele de trebuintil, cit
alimente indestuldtoare pe timp de trei ani. Asadar pe cimpul
[de britaie] nu a mai tost gtisit nimeni decit [dom.]
patru turci care nestiind nimicde cele intimplate, se Intorceau
mai tirziu cu pràzi i pe datti- au i fost sugrurnati
totusi crestinii luau In seamä cu grijii la urzelile inamicului
viclean si puternic. Se sine sfat ce este de fticut. Se
a§teaptä ziva urmiltoare iii ordine de bdtaie cu strdji ayezate
cu mare grijd. In zori de zi Mihai, atacind fortilreata
Cu toate puterile, aseazti dinspre sesul cätre Bucuresti,
.dimpreund cu secuii, cu alti ostasi i cu clieva tunuri, pe
aga stefan Ritzvan, de neam singan (sau cum zice poporul:
tigan), ostas desigur foarte viteaz, dar frail credinta fag de
fostul sd'u domn Aaron i apoi, dupd infringerea [sa] in Moldova,
impotriva astepttirii, tras In teapil, In fata tuturor.

El insusi, Impreunä cu principele Sigismund, se grábete
dinspre partea muntoasä si Hui Ialomita, care o biserica
departatà de cetate ca la o arunditurä de sägeatä (dintre
cele 40 de biserici, unele au fost fäcute una cu pämintul,
cele mai multe, rämase, se gäsesc cu acoperisuri noi refäcute
de curind), ridicä cloud movile de pämtnt ca niste turnuri.
Aseazä citeva dintre cele 40 de tunuri aduse, loveste
cu sträsnicie inamicul inchis de amindouà pärtile si mutindu-se
in altà bisericd cu mult mai apropiatà de for täreap ,
indeamnä la muncä färä intrerupere. .5i dei turcii se apdrau
din toate puterile, dupä cum se obinuieste la mare cumptinä
, si multi scäpaserd pe usa dindos, totusi lipsiti de ajutoare
din afarg de care aveau nevoie si härtuild din doul
pärti, chid de ghiulelele masinilor de räzboi, chid de asalturile
secuilor si ale altor soldati, In ziva a treia de asediu,
la 8 octombrie, dupa amiazà, [Mihail cucereste cetatea si
mäceläreste garnizoana. Insusi Ali pasa e luat atunci prizonier
aci si dus in Transilvania. Cadiul de Awlona cade
apärindu-se ; aproape toti cei ce au scäpat cu fuga, necunoscind
Iocurile, sint doborIti ; sint capturate 40 de tunuri cu
pulbere multd, ghiulele foarte multe, pusti , bombarde si alte
arme, precum si alimente Indestultitoare pentru mai bine de
trei ani.Färä nici o zabavä, In dimineata zilei urmAtoare,färä
a trece prin Bucuresti, se grabeste de-a dreptul spre Giurgiu
(cale de aici ca de doug zile, pentru cei ce merg iute, dupä obiceiul
stafetelor). Aici Sinan care tocmai aflase despre dezastrul
alor säi si despre [avintul] in focat al rilzbuntitorului,trecea
Dunärea cu cei mai buni soldati care-1 intoväräsiserà, cu
tezaurul si munitia de räzboi pe podul si vasele pästrate
In acest scop. Domnul Mihai atacind multimea mare a armatei
dusmane ranasä pe mal, o loveste, o impinge, o bleach',
o asterne la päm1nt cu tunurile si o nimiceste aproape toatä.
BA chiar desface in bucäti si distruge cit poate mai iute prin
ghiulelele tunurilor podul indreptat spre insula Dunärii si de
aci prelungit pinà la ttirmul romanesc cum am amintit
mai sus ; de asemenea, arunca la fund douà nävi mai mari,

strdpungindu-le cu ghiulele, in timp ce alte douil a,bia
mai scapil, dar gray avariate.
In urma acestui atac violent si crud al crestinilor soarta
dusmanilor era ca i incheiatä i, dupa aceea, unii dintre
supravietuitori marturiseau ca. 18 000 isi gasirä moartea
aici. Asa ea numai intr-un singar brat mai adinc al fluviului,
sub cetate, sau [ cum s-ar zice] in [acea] strimtoare,
numarul celor inecati era asa de mare, Melt umplind lacul
pina sus, slujea de punte celor care treceau, de unde usor
se poate presupune multimea celor care au pierit in lung
si in lat, la mal, in insuill si pe pod. Mara de acestea, In
aceeasi zi, au fost bombardate patru care pline cu pulbere
turceasca de tunuri aduse [acolo] i banuite a [sluji vreo]
stratagema; acestea blind foc, au fost aruncate In aer cu
mari bubuituri.
Dupä ce au fost nimicite i putinele rarnäsite ale inamicilor,
in aceeasi zi °stile [crestinilor] se indreaptil impotriva
fortdretei, apdratä de incursiuni, dintr-o parte de Dunäre,
de cealalta parte de fluviul Naslu; incepind cu ziva urmatoare,
o bat strasnic cu tunurile, iar a treia zi, intr-o luni, e
lovitä mai ales in acea parte unde podul uneste malurile
fluviului si apoi continua vitejeste asaltul podului, pe care
turcii il aparau cu inversunare, [acestia] pe data slat respinsi
prin cloud salve de tunuri. Insusi tiniírul Wiher descalecind
impreund cu ai sai, sarjà dusmanul cu barbatie. Fortäreata
lipsitä de once ajutoare fu cuceritd, caci tunurile
din taberele turcilor de pe celälalt tärm, prin ocrotirea. lui
Dumnezeu, trageau ghiulele ce explodau In shivile viizduhului,
inch nu le aduceau lor nici un ajutor. Voind s'a' fugä
peste pod, dusmanii, parte se imping unii pe altii in apä,
parte sint rostogoliti de armele crestinilor, multi de asemenea
slut culcald la pamint, lar citeva sute ce mai rämäsesera
sint alungati i ei, in sfirsit, spre luntrea lui Charon.
Insä afarä de pusti si de alte arme mai usoare caci toate

celelalte le lrecuseril [turciij peste fluviunu au fost gasite
la mal decit trei tunuri, trase fiecare de cite trei cai si parasite
de inamic, care nu se astepta la o asa mare graba din
partea crestinilor. Totusi soldatii de rind, dupil savirsirea
actiunii, scoteau cu prajinile §i cu alte instrumente de felul
acesta, din locurile mai putin adinci ale fluviului, multe
haine scumpe i alte lucruri asernanatoare.
A doua zi, miercuri, comandantii räzboiului intorcindu-se
la Bucuresiii goliti si de locuitori si de dusmani, captureazil
doua tunuri imense pe care dusmanul le lasase din
cauza fugii lui precipitate si dupa ce li refac fortele, timp
de trei zile, se indreaptil mai departe cale de opt mile, la
Gherghita, cetate de asemenea parasitii, din cimpia Tarii
Romanesti, si se opresc aici.
De aici, la 21 noiembrie, principele Transilvaniei luindu-si
ramas bun de la domn cu multe dovezi de prietenie
folosite si acum la despartire, ca i 'Ana' acum si aducind
impreuna eu el multumiri lui Dumnezeu pentru atitia dusmani
ucii, iar cei ràmai urmOriti ialungaii mai lasind
el acolo trupele de paza trebuitoare, a luat 50 de tunuri mari
capturate atunci, pe care i le-a lasat de bum)._ voie insusi
domnul ce s-a multumit cu mai multe [tunuri] smulse cu
forta inainte din miinile dusmane se intoarce in Ardeal
adica in Transilvania si tot asifel [se reinloarce] loan Wiher
la ai sái. Insä, pe linga alte foarte grele pierden i pricinuite
Tarii Romanesti, mai se deplinge loarte jalnic si [pierderea]
celor peste 20 000 de crestini ridicati de dusmani de
pretutindeni in timpul cind 1i fticeau prädaciunile acolo si
trimisi mai inainte in Turcia.
Voievodul [Mihai] dupil plecarea principelui Sigismund,
se duse la Tirgoviste la o departare de 10 mile, unde, petrecind
iarna si o mare parte a veril, cheama de prin pesterile
muntilor [inapoi] pe cimpia tarii pe locuitorii ramasi [in
tard] jalnic risipiti, reface colibele distruse in tot locul

terenurile devastate, ale m.osiilor si imparte semint,ele necesare
ciiltivürii pamintului, in mäsura in care putea fi cultivat,
ctici toate grinarele fuseserä prädate, bucatele si vinul
ridicate i risipite de dusmanii ce eutreerau coa mai mare
parte a tärii, iar toate cele necesare hranei i semtingturilor,
aduse din locurile de munte si din Transilvania vecinä, se
vindeau cu preturi destul de scumpe. 5i chiar Moldova lnstisi
stoarsä de räzboaiele sale nu-si acoperea nici chiar nevoile
sale. Pe lingä toate acestea, comertul obisnuit cu Turcia
fusese pärtisit cu totul din cauza pericolelor mai amenintiitoare
ca niciodatä. Nu mult dupti. aceea, pentru ca soldatii
sà nu se moleseasca de odihnä prin lipsa de exercitii, trimite
cueva mii dintre ei ca sä treacä Duntirea i sà porneaseä
la hirtuirea dusmanilor. Ostasii [trimesi] avind obisnuinta
armelor, aleargä cu insufletire la atacul Pelvinului,
oras intins, II prefac In cenusti, ucid multime de locuitori
aduc domniLorului pe sotia dimpreunä Cu feciorasul
fiica unui oarecareMihailoglu, om de seamä i foarte bogat.
CuTinutà omenie i räscumpäratä impreund cu copiii, pe
un pret mai mare de 500 000 galbeni, a fost inapoiatä sotului
Acum insä &intern la indoialä dacä este mai de
plins sa.0 de blestemat nebunia oarbä i perversil a oamenilor
care, acasä. [la ei] si Mil de nici un motiv, vind turcilor
pe domnul lor firesc, pärintele binefäctitor al patriei,
aptirätorul viteaz si norocos pc care Dumnezeu ti aptirase
Cu indurare, in atitea rinduri impotriva puterii celei rnai
vädite a dusmanilor ptigini? 5i cu aft mai mult toti oamenii
cinstiti slut de partea a,cestui principe prea bun si prea
iubitor de patrie, cu cit el prin ajutorul ciliar al cerului,
nu a fost mai putin salvat de cursele ascunse i mai 106oosate
ale necredincioF,fflor lui slujitori de aproape, care träiau
ha din mile, lui, dupti aceea a luí Dumnezeu, ba se bucurau
de onoruri i titluri. Asa a sc4pat, aparat de scutul
mintuitoarei cruci, de cele mai mari primejdii din partea
dusmanilor cotropitori.
Intr-adevä'r, descoperind dupä särbtitoarea Adormirii sfintei
Fecioare, din anul 1595 (sic), ca prin minune, prin mila
binecuvintata a proa puternicului Dumnezeu, uneltirile

trädatoare ale numitului logofilt Chisar, §i primejdiile puse
la cale impreund cu turcii impotriva capului menit mortii
pentru salvarea patriei §i a supusilor sàl. Ftirà nici o zabavä
int6reste cu loarte multi ostasi ostile de pazd de la Duflare,
pentru a intimpina inamicul ce avea de gind sa nä."v6leascä
pe neasteptate, dà ordin sti fie tàiat vinztitorul parintelui
[patriei] si al patriei, impreuna cu fiul [sä.u], lovindu-1
cu o osind5.' vrednicA de viclenia [sa] si trimitind
veste cornandantului numitei armate, dà ordin s51 fie ucis
tot acolo un dregtitor si sfetnic mai Mtrin [numit] Dumitru,
ptirtas, ftiuritor si promotor al acelei farädelegi.
Dincolo de Duntire, in cimpiile foarte largi ale Dobrogei,
ce se intind de la Marea Neagrà pinti spre Ungaria si de la
Dunäre WA la Provadia, cetate din Bulgaria, ce oferà loe
de trecere solilor si negustorilor Poloniei, chid se due la
Constantinopol, isi au ala§uri statornice in sate dese lush'
stirace, peste 6 000 de ttitari amestecati cu turci, care sint
Iinuti a fi gata la once poruncd a sultanului turc; totusi,
de cele ma i multe ori, ies mai degrabti la oaste sau la pradti,
cu hanul sau §eful hoardei de la Perecop.
Uniti cu acesti tätari, trei nail de turci tree Dunä'rea la
patru zile dupà ttiierea lui Dumitru, dar cu ajutorul lui
Dumnezeu slut culcati la pinta intr-o luptti norocoasti, de
armata domnului ctireia de indattl i-au trimis in ajutor,
dupil cum am amintit mai sus, citeva mii de pedestra0 §i
trei sute de enireti si li se iau §i toate tunurile impreun5"
cu prazile bogate, inch, cei rAma§i in viatd, invingi §i risipiti,
se bucurau, in loc de prada, de viola [lor] abia
saivatA.
In aceleasi zile, alte trei mii de turci uniti Intr-un gind
cu cei de mai inainte ca s5 puie mina pe domn prin vinzare,
trecind Dunarea cu patru mile mai jos de acel loe
luptei, n5.vtilesc, desigur in Tara Romilneasc5, dar slut primiti
acolo cum trebuie de ciare locuitorii tarii chemati de
pdzitorii tinuturilor de margine si adunald de indat5.0 slut
tratat;i dupti dreptate, dupä ce au fost ucisi multi [dintre
ei] idea pierden i pentru romtini, ceilalti au socotit cii o fugh
periculoasli e preferatil [unei lupte] cu armele.

IncetInd incursiunile violente de acest fel de-a lungul
Duntaii, domnul, Intocmai ca marea care este tulburatä de
furtuni nelncetate, este prins In alte noi primejdii, ce par
la prima vedere mai puOn Inseldtoare si mai putin vätdmätoare.
Vin cu siretenie soli ai sultanului turcilor i ai
hanului hoardei Vätäresti de la Perecop, cu scrisori oferind
o imensä favome, o pace trainica la care erau addugate chiar
clause de jur5mInt i cu multe vorbe prefilcute aratà ca hanul
tätarilor locuind In Basarabia sau inuLul Cili, Imprejurul
cetälilor Chilia i Cetatea Albä, intre Dunäre si Tyras
sau Nistru, va dobindi indurarea sultanului otoman
iertarea tuturor ofenselor [sävirsite de Mihai].
Insusi hanul, numit In cronicile turcesti Gherei hantätar,
pentru a cistiga, mai mulLil crezare peraru criminalele
lui sfaturi, Ii duce tratativele foarte stäruitor prin
mijlocirea lui Ieremia, domnul Dololdovei [ce era] nestiutor
al vicleniei ascunse i ii trimite chiar doi tatari fruntasi,
ca ostatici. Domnul Mihai nedorind nimic mai fierbinte
decit o pace durabilä, trimite si el de asemenea doi
soli de ai sgi la hanul, sau la seful din locurile vecine cu el,
din Chersonesul-Tauridei, ca sä trateze in mod precis si
legitim despre conditiile rämase neldmurite ale pacii propuse.
[ Hanul] nu repetä numai cele spuse mai Inainte, dar,
potrivit cu usurätaLea si siretenia Innäseute acestui neam,
mai ingrämildea i mar* proraisiuni cu privire la tratativele
ce va duce cu sultanul turcilor ; ea' va trimite ca soli
persoane grave, da,c6-i consideri dupd lnfälisare, care, Impreuna
cu ZÎiI turci, sà rosteascä juramintul de pace si s-o
intareascd prin scrisori. El Indemna pe Mihai sä slobozeaseä
oastea, foarte pägubitoare pentru Tara Romaneascä sgra-
616, si ajunsä cu totul inutilà o datd cu Incheierea tratativelor,
[vorbind] ca si cum s-ar fi bucurat mult de propäsirea
ce ar rezulta pentru locuitorii atlt de greu loviti; [in
sfIrsit], el cerca citeva, mii de galbeni ca, recunostintá pentru
atltea osteneli luate asupra-si In legiltura cu niste negocien
i a§a de grele. In urma acestora, Mihai, Incredintat [pe
deplin] ea si cum lucrul s-ar trata serios si sincer de cätre
adversari si socotindu-se Indestul de asigurat de juramin.

tele F,;i scrisorile solilor celor doi dusmani cu privire la continuarea
mai departe a unei ptici trainice, hotärtiste s. i se
dea in chip de rdsplatä principelui scitilor [ttitarilor] o anumad
sumd de bani si slobozeste oastea. [Hanul] ocupat de
aceste lungi i viclene tratative, impins nu atit de ldcomia
de a cistiga bani prin irete intorsäturi de cuvinte, cit cuprins
de o fried nemtirturisitd din cauza ostilor care stationau
in Podolia si in cele doud ri romil.ne i ptizeau hotarele
Transilvaniei, Ind de la sine sd treacd timpul potrivit trecerii
sale in Ungaria i luind ca prilej fapLul cà banii nu
i-au fost dati inlduntrul timpului hotärit prin tratat, ntivd'leste
cu toad hoarda ftirti vreo somatic prealabild in Tara
Rolndneasca, a,vind de gind a-1 prinde chiar pe domnitorul
Mihai, lipsit de oaste, prin vicleana-i stratagemä
cistiga favoarea sultanului; prddeazd sesul din jurul
Brailei, Bucurestilor, iar alto cetdti, parte [din ele]
neatinse de turci, parte incd nu distruse cu toLul, ia din captivitate
pe locuitorii surprinsi de [atita] iuealà, captureazä
veniturile anuale, dd foc celor mai multor locuri, timp
de mai bine de opt zile pustieste tara prädind-o nestingherit
intr-atita incit asezdrile dese din cimpia deosebit de
milnoasà si de sub munte, foarte bogate in tot felul de roade
si in vin, din belsug, asemenea satelor din Polonia Mare si
din mai multe provincii ale Germaniei, infatiseazd astäzi
cälätorilor -care suspinä i fac rugdciuni sd nu se intimple
la fel si altor täri vecino, cocioabe foarte rare, biserici de
zid därimate i foarte multe locuri doar cu ruine, care odinioard
a,veau pe ele grädini ci clàdiri insemnate. ToLusi
nu invinuiascä cineva pe Mihai cd [socotindu-se] asigurat
de tratatele de pace incheiate sau increztitor In dusmanul
impäcat ar fi gdsit de cuviint4 sd se laso de grija [sa] obisnuità
de a aceza sträji de putt' [la hotare]. Cdci cloud sute
de cazaci, impreund cu cdpitanii lor Cocea, Kirecki, Siemannuscki
si Bilecki, insdrcinati cu paza la hotare, s-au
socotit destul de bogati, cu mari lefuri primite de la domn
çi präzile bogate ridicate de la du§man i folosesc aceastä
imprejurare atit de prielnicä pentru ei si atit de doritd,
lnsd nespus de jalnied pentru romani, sperind [cit li se Ira

ivi prilejul] sii poata fugi, dezerteaza cei mai multi §i abia
40 se reintorc avind groaza de numele §i pedepsele de triidatori.
Oare eroul nostru, care a ci§tigat viteje§te atitea lupte,
care a ocolit cu prudenta atitea curse indreptate [Impotriva]
vietii, in§elat [acuma] cu atita mi§elie dintr-o singura
data' de cei doi [pretin§i] prieteni ce se prefaceau cu
[atIta] nelegiuire tatarii §i cazacii lipsit prin viclenie
de caste, dczarmat de armele hotarite [pentru apararea]
patriei, ineurcat In greutäti mai mari In urma acestui pericol
pe atunci nea§teptat §i neprevazut pentru sine §i
§i a devastarii Tarii Romane§ti, oare era el inspaimintat de
acele vestite, nespus de mari o§ti ale lui Sinan Pa§a? Lasam
acest lucru spre a fi socotit de judecata i dezbaterea unor
barbati intelepti §i cunoscatori ai cumpenelor omene§ti. Ce
sii faca el [Mihai] acum? Incotro sa se intoarca? Cum sa respinga
un du§man neintrecut prin multimea oastei,
§i iuteala sa? Ce aparare sii aduca el nenorocitilor supu§i
care mai ra'masesera [in viatal? Banii lipseau, du§manil
amenintau §i nu se putea aduna repede o oaste hideslatoare
pentru a tine in film cotropitori atit de puternici.
Intre timp, tara toata e pustiita, insu§i domnitorul
[sta.] sa fie prins, sau, lipsit de supu§i §i de prieteni, nu-i
raminea cleat sii duca o viata prea amarita.
Insa, dupa cum mila lui Dumnezeu vine In ajutorul color
care se and in marginea prapastiei, tot a§a sufletul eroic,
aflat In cele mai mar i strimtori, I§i desfa§oara ultimele [sale}
forte. A§adar, , zorind fiecare clipä , aduna. §ase mil de oameni
§i, sprijinit atIt pe nadejdea in ajutorul lui Dumnezeu,
ea, §i pe minglierea une cauze mai drepte, alearga Intru
In timpinarea o§tirilor turbate ale sperjurilor sciti [.----16tari].
Dar cit de mare era viclenia acestora [este cal de§i
[Mihai] purcedea cu toata silinta sa-i prinda pe dulmani
umblind risipiti §i sii straduia sa ajunga la o lupta de fag,
totu§i parea ca qi cum ar face o munca zadarnica. Pentru
ca ei, fie 'cii hoinareau gramada In ceata de dona, trei sau
mai multe mii, fie ea se desprindeau in nurnar mai mic din
tabere sau dintr-o ceatä mai mare, ce nu era departe, ast-

fel ca, in felul acesta, Intotdeauna aveau o rekragere neprimejduita.
Aqadar a incercat ultima [scapare], care era de
a e§i inaintea intregei hoarde i armatei du§mane sub cetatea
Gherghita, la 10 mile de Tervis sau Tirgovi§te §i de a
da cu Indraznealä o lupta deschisä. Hanul ferindu-se de aceasta,
se retrase spre cImpiile pustii, cu vreo 30 000 de oameni
Inconjurati pe nea§teptate i atacati pe nepregatite.
In urma lui veneau incet sus-zisii cazaci, care I§i puseserä
in glad a se retrage de-a dreptul In Polonia prin cetatea Suceava
a Moldovii, acum re§edinta voievodului Ieremia ; Insa
seme-tindu-se In barbarele lor cutezari, furä opriti i du§i
din porunca numitului domnitor la Hotin, cetate destul de
Intarita la hotar, linga Camenita; i dupd aceea eliberati
desigur, insá nu concediati, ei se aria tinuti pe loe de trei
ani acum, [chid] convin§i printr-o experient4 [prea] tirzie,
recunosc Ca' sfatul cel rau aduce cea mai multä stricäciune
acelora care-I primesc. Ba i hanul tätarilor din Perecop
este silit intr-un caz asemanator sä aprobe vrind nevrind pe
tacute pe acei cazaci, pentru cä, dintr-o teamä prefilcuta,
dupä cum am amintit mai sus, din cauza hotarelor aparate
de jur imprejur, pe and trata parca [aceea] In§elatoare cu
domnul pentru rasp lata ceruta, nu s-a grabit a veni In sprijinul
sultanului turcilor care se Incumetase zadarnic In
acela,i an sa cucereasca cu ajutorul scildlor [ = tatarilor]
nu numai Agria, dar i Viena. Din aceastä cauza a stirnit
asupra sa o strapica minie ca aceea de care se lauda ea va
scäpa pe domn ¡nett potrivit unei hotariri oficiale data
chiar de fratele sail bun, numit Galga, (savIr§ea la Agria
tilharii grozave Impotriva cre§tinilor), el trebuia sa fie sau
alungat sau prins. In zadar hanul implora prin soli trimi§i
apararea regelui Poloniei, legindu-se a-i fi pe viitor vasal,
lasindu-se de erice [alta] slujba. Abia prin rugamintile §i
lacrimile batrinei sale mame, insoldte de daruri multe §i
prin mijlocirea prietenilor celor mai de seam'd a fost din
nou primit In gratie §1 se anula mai sus-zisa hotarire, cu
noua indatorire, cà va iegi la oaste cu cea mai mare rivna
gi cea mai mare graba pentru a lupta la erice porunca a sultanului
§41 imp otriva or i c äru i du man.

Dar ca sà Indreptiim condeiul spre [cele privind pe] voievodul
nostru ; acesta, dupd ce a scäpat cu ajutorul lui Dumnezeu
de o InselOciune atit de mare si atit de mirsavd, se hotdr1
a nu mai da In viitor nici o crezare, nici tratativelor
niel promisiunilor, scrisorilor i jurämintelor unor astfel
de dusmani si a IngOduit In citeva rInduri ostilor sà treacd
la turci, dincolo de Dunäre, pentru a räzbuna vittOmärile
pag,ubele aduse lui i poporului
In anul 1596, dupil silrbätoarea si. Mihai, domnitorul
propunindu-si iarài sà treacä Dunärea cu 12 000 de ostasi
pentru a nimici Nicopolul impreund cu marea, puternica
vestita sa fortäreatà, atacsa [orasul] la 20 octombrie
dupd ce taie pe turci, II lace una cu pOrnintul, dOrimA
ritura de sub fortäreatà, iar fortilreata Insäsi era cit pe aci
sd o ja cu asalt, chid e rugat de sangeac, adicd de prefectul
locului, trimetindu-i stralucite daruri, haine desigur de
mätase tesute cu aur i altele [Impodobite] cu blänuri de
samur, de asemenea zece cai turcesti de cel mai bun soi,
cu sei strälucitoare si cu toatä ferecatura de argint, ca sd
so retragil In pace dupd' stabilirea unor conditii onorabile
de pace. Il lace atent sà nu facä. o °card' atIt de mare si de
publicri sultanului, care, dupti luarea Agriei, Isi urmeazd
drumul spre Poartd sau curtea Constantinopolului, pe la
Scopia sau Sofia oras foarte intins i foarte populat al
Macedoniei, afl t la o depOrtare de cinci zile de Nicopole,
cum daca el apropiindu-se de o cetate atit de vestitä, nu s-ar
fi lngrijit sil trimeattl ajutoare pentru piístrarea ei. Pe lingd
acestca se mai adäugau promisiuni Insernnate ca dac6 rugitmintea
[sal va fi primitd, sangeacul va lucra numai
aceasta si fiind litudatd aceastrt discretie a domnitorului si
multumità unor mijlocitori cu mare greutate, sultanul mlniat
[acum] din cauza criatelor nemOsurate si nenumgra,te
IdOptuite, nu numai crt s-ar imblInzi, dar i s-ar si asigura
domnia pe viitor lui i f iilor ce i-ar urma, prin cele rnai tari
legOturi i tratate. Domnitorul, sau cum i se zice de popor
banul Mihai", luInd In seamrt nu atit ràsplätñe i märetele
fägtiduieli, cit tilria cetatii si care trebuia sit fie sprijinitä
de ajutoarele sultanului care se apropia; imai socotind,

pe trtcute, crt locul de trecere e deprirtat si usor poate fi Va.
iat, se prefilcu multumit de conditiile puse de sangeac, Incheirt
invoiala trase indärät oastea. Insä, duprt ce trecu
fluviul, Intr-o zi de dimineatil, porneste In fruntea oastei,
insofit de sase prieteni; urmeazd la o mare distantd 50 cdläreti,
i in stirsit, dupd cum se obisnuieste, oastea.
Tocrnai atunci slut prinsi acolo doi fugan i turci, care,
siliti märturisese cd.' 500 de tovaräsi [de ai lor] jefuiesc satele
acelui tinut, multora, dindu-le foe si cä' nu sint departe
de aici. Impotriva acestora porneste cu insufletire eroul
inconjurat de cei sase prieteni si repezindu-se singur impofriva
lor, culeil vitejeste la Ornint cu mina sa patrusprezece
[din ei]; ajutat apoi de ai sui, ucide pe multi, pe ceilalti
ii sileste s'a' o ja la fugrt i [apoi] intorcindu-se la Tirgoviste,
stà linistit pIll and [multumitä' faptului cä] la
Poartd se vinturau felurite planuri cu privire la el si se pre-
*griteau In tainä' cu mare mestesug interventii urzite cu des-
Jul de mare pericol, i se trimite din partea lui Mehmet al
III-lea, cu acest nume, si al XV-lea padisah, sau cum s-pr
ziee sultanul sultanilor din casa osmanicä', socotit in chip
cu totul mincinos, ca adeväratul succesor al lui Mahomet,
pseudo-profetul arab, In timp ce [de fapt] el este vhistar
de al tätarilor de obirsie evreiascd, asaprecum se dovedeste
aiurea mai pe larg cd Ii este neamul, In anul 1597, [deed
dupd nasterea Mintuitorului nostru, i se trimite printr-un
eeaus sau comisar al Portii un steag, dovada
recistigate, si semn al reinnoirii supunerii, care i se predd
cu ceremoniile cuvenite. Crici ce alt putea face [Mihai] pentru
intremarea locuitorilor ce mai rämäseserri, dupä ce oraele
si cetiltile sau mai degrabä' palatele,fuseserädärimate,
duprt ce tirgurile si aproape toate satele fuseserä in atitea
rinduri devastate distruse, &Tá ce mai multe mii de oameni
fuseserd dusi [in captivitate] i duprt ce hrana [pentru
tot] and fusese Inert de mult mincatd? In ce chip sä pund
tara la addpost de nelncetatele rìilvâlini i devastdri ale
turcilor, care treceau In eete-cele prin orasul Sofia, cale
numai de opt zile de Tara Romäneascil i apoi spre Ungaria.
[El] nu and [nijloace] mdcar Cit in acest timp, el "kii

indrepta stäruitor cu suflet nesoväitor, toate &duffle intru
sprijinirea r'äzboiului slint, in ascuns, negresit, dar nu färä
observarea lor din pan turcilor. i and la 10 iulie, pe
cind eram noi lnsine de fat,ä, sirbii sau sclavonii, prin soli
trimisi In ascuns, se rugau fierbinte in imprejuräri mai puin
potrivite, ca domnul sä. treacti Dunärea in cea mai mare
grab5 [si cind] 10 000 de oameni de diferite natiuni ce locuiau
in acole colturi [pierdute] si care chiar in luna iunie
abia trecutil näväliserà, ca din pornirea lor, totusi nu f5rä
stirea i sfatul domnitorului, asupra cetätii intarite Vasita
si asupra marelui oras Cladova, cale de dou'd zile de la cea
dintii si le ocupaserd cu forte, filgriduiau credincios
nu se erute si sä nu se dea in Irituri de a-si värsa singele
a-si da chiar viata pentru mintuirea domnului crestin pentru
ca, mäcar scuturind jugul atit de jalnic al celei mai aspro
si barbare robii sä urrn5reasca si sA dobindeasdi si
ei odatà libertatea ce le fusese r5pitä; [el le] rdspunde
trebuie sä se tinä seama de timpul [cel mai potrivit], cind,
ivindu-se un prilej mai prielnic, aceste incercari periculoase
sà poatà cu folos fi duse dintr-o datti si de o data la infrtptuirea
si la incheierea dorit5. In acest scop adund o oaste
numeroasä. In luna iulie, plätea fiec5ruia din cei 15 000 de
stràlucii ostasi cite 5 talen i si astepta din Transilvania alte
sase mii de silezieni. Cäci asa cum nu-i lipsesc ajutoare
nesti si ostilsesti de la principele Sigismund [Báthory],
tot aF,sa [nu-i lipseau] nici de la neinvinsul imprirat Rudolf
al II-lea. Astfel, in afarä de o insemnata sumil de bani trimeasä
in luna junio, pe la mijlocul lui iulie fu trimes la
Tirgoviste nobilul, valorosul si prea, iscusitul ostas, domnul
Honk Lassota silezia,nul, ca el insusi s5. pläteascii in fiecare
lunä, cit timp va fi nevoie, lefurile celor deocamdatä
4000 de cäläreti de elitä.
Dar si sultanul Mehmet [al III-lea] care-si cunostea prea
bine propria-i perfidie, aflind indata de toate acestea prin
spioni sau trädätori ascunsi, cäci nici unul dintre turci nu
putea ajunge neprimejduit pe pämintul Tärii Românesti,
Socotit cu §ireatä pätrundere cäl este mai intelept lucru
4-1 tine mai degraba in supunere prin lingusiri, daruri

ogate promisiuni decit a-I constringe cu armele, intrucit
räzboiul din Ungaria fusege intrerupt, deoarece soldatii
lefegii refunu sä iasä la luptà dacä nu era el insusi acolo
si in a,nii trecuti comandanti sträluciti in arta militarà Impliniserä
putin lucru. Deci ceausul Hali Masar [vine si]
In numele sultanului Ii cere [lui Mihai] sà Insoteascä pe
comandantul general de armatà Satergi Mehmet pasa, care
chiar atunci se afla in drum spre Ungaria i ii dä. de "tire
cg trebuie sà facal jonctiune cu tätarii, potrivit unei porunci
hotärite a sultanului, sä gräbeasc'ä intr-acolo pe alt drum,
lasind neatinsä Tara RomAneascä ceca ce putin dupà
aceea lnsusi hanul sau principele tätarilor Incerc6 sa-1 confirme
prin scrisori serse In chip foarte prietenesc.
La 20 iulie un alt ceau i chiar un deosebit de insemnat
bärbat infätiseaza." [lui Mihai] scrisori de la sultan cu un
cuprins mult mai binevoitor ea al oricäror alte scrisori
dinainte, däruind si intärind domnia pe toatä via(a cu eel
mai strasnic si mai tare jurämint banului Mihai, eit si fiului
säu Petru, care tocmai atunci Implinea virsta de 13 ani,
färä niciun fel de piedicä i numai eu jumiltate din tributul
anual, mäcar csä niciodatä pink' acum nu-1 platise si de asemenea
li dà dupä datina consfiutitä, calul [de domnie] prea
strälucit Impodobit, sabia si buzduganul, semnul puterii
si al guvernärii militare. Dupä aceea [ceausul] trece prin
Moldova la Gherei han-tätar sau principe a,1 tätarilor din
Perecop, pe nume IIerczy si aduce la cunostintd cu toatä
sträsnicia, cä, certurile pe viatä si pe moarte cu fratele Fedeth,
urmasul tronului, numit de ei Galga prin a,semänare cu
Delfinul franeezilor pe ai eärui doi fii (Gherei han) avusese
grijà a-i omorl, In lipsa altei Intelegeri, sä fie lnläturate,
purandu-li-se capät printr-o luptà pe fatä. i Inving5.torului
sà i se dea sabia si buzduganul, Insemnele domniei,
dar Impreunä si Cu porunca Impäräteasc6 de a se gräbi imediat
sá treacä. in Ungaria, läsInd neatinse amIndouä tdrile
române.
Ne aducem aminte cà fiind Insine fap, am väzut
pe acesti trimii i aceste scrisori tälmäcite intr-o limbá
cunoscutä la cererile acestor comisan, c'á [Mihai] arunca

toatd pricina pentru care a adunat oaste si o intret,ine pind
acum si o va intretine In toate chipurile si in viitor, asupra
seiilor [= tarilor] in care, dupd jalnicele pagube pricinuite
prin ducerea [in robie] a locuitorilor si supusilor,
nu se poate i nici nu trebuie, desigur, sà se increadd nici
de acum inainte, din cauza neintelegerilor care se mai iscä
de o parte si de alta futre ei ; pentru aceea roagd si-1 ierte si
sd fie socotit iertat in aceastä privintä.
Toate acestea [le-am ardtat] pe scurt si intr-un stil mai
putin ingrijit, dar sprijinit pe cel mai curat adevdr, In ce
chip a fost indltat cu ajutorul lui Dumnezeu märinimosul
domnitor la conducerea tärii; prin ce lupte periculoase a
inceput izbinditor sd o readucä la vechea ei libertate prin
ocrotirea divind si cu ajutorul concursului crestinilor,
tuind-o de [dusmanii] dintiuntru, ha de mulOmile de turci
si de tdtari zburind incoace foarte adesea in cete, ha chiar
ca oli ndvdlitoare i primejduindu-si chiar capul sdu (expus)
armelor dusmanilor blestemati si ph'gini; i, scäpat de atitea
ori de cursele miele intinse [impotrivd-i], îi urmeazd credincios
[tinta sa] mergind tot inainte [pe acelasi drum].
Si dupti cum acestea constituie adevdrul cel mai adevdrat,
tot astfel, de dragul acestei sinceritäti care se cauta In [tot]
ce este mai bun si In [tot] ce este mai de slävit, ne rugdm ca
[cele serse] 85 fie primite cu bine si sh" se adauge o rugaciune
pentru izbinda fericitiä a rdzboiului sfint, sd favorizeze
pe domnul crqtin loan Mihail i sd mtepte in curind contextul
urindtor, clnd va fi posibil prin ajutorul lui Dumnezeu
[si] sti afle i alte evenimente, cu toate imprejurdrile
lor.
Epigraind la portretul aceluimi voievod
sensu§l Inehinatil de autor la Thgoviste
Acesta este chipuldomnului ; dar &Ud mindrä
virtute creste In pieptul [sdu], de ce putero e insufletità
dreapta lui cea viteazd, n-ar fi in stare nici mdcar penelul
mdiestrului Apeles sh' zugrdveascd, abia invátatul Apolo
[ar putea] sá le cinte in versuri potrivite.

Acesta [e cal ce] isi pune capul in luptil at puterile barbare;
acesta este zidul crestinritiltii si rtizbuniitorul ei.
[Mic] dacil 11 socoti [dupä numilrul ostasilor], dar mare lasuflet
si prin taria bratului, el supune dusmanii nenumarati
la moarte si la fugil.
0, Iisuse, te rugiim, aptirti pe acest conductttor de osti
[luptind] pentru numele triu, de silnicie, de inselticiune, de
armcle [dusmane] de tradare.
De la tine este toatri mintuirea ; si asa cum le ajuti pe
toate numai dupil voia ta, adesca ;
Doamne, uitä-te cu drag la cauza izbinditoare.
Elegie la aniversarea nasterii Doninului
de bun neam si de fire aleasä Domnului
retru, vlästar dotunese din Domnul Tririi
Romfinesti, scrisrt si infälisatil chiar la
särhätoarea stintilor Petri' si Pavel, la
Tirgoviste, in anul 1597.
Cei vechi, chid se s'Arbiltorea ziva de nastere
dupri cinstea cuvenitti si cu pregtitiri ca pentru ceremonii
religioase, obisnuiau sä impodobeasc5. cu flori tinere
capul si sil ritspindeasca libatii anuale pe altarele unde arde
tämlie si fticeau sä eäsune aerul usor de cintece suave, rosteau
rugaciuni cu urare de fericire, ca sti fie ocrotiti de ajutorul
statornic al zeil or , si sil se bucure de un sfirsit bun toate
cele incepute.
Neamurile [pagine] adorau cu evlavie zeitilti desarte atita
timp cit mintea le-a fost strainä de Dumnezeul cel adevärat.
Cu atit mai mult te vei bucura sä reinnoicsti cinstirea obisnuitti
, dud ziva nasterii aduce cu sine stirbritoarea anualà
[a zilei] cind ti-a fost dat sil apari la lumina cerului, in care
ai primit numele in apele mintuitoare [ale botezului], in
care sfintul slujitor [al lui Dumnezeu] te-a binecuvintat in
bratele sale deschise, unind in murmurul profetic rugriciuni
NI urriri de bine.
SA trtiiesti, copil fraged, nascut sub o stea fericitä.

Sil cresti mare, copile, bucurindu-te de o fire aleasil. pupa
nume vei fi Petru cu suflet statornic, Petru cu taria de pia.trä
a sufletului, cu tilria de piatra a bratului.
Dar sil stii, ea, dupii cum asupra pietrei, prinsa de temelia
puternicil [a stincii] se rostogoleste valul sillbat,ec al
marii infuriate, tot aa sufletul tau, dei Introit de putelea
divinil, va fi chinuit de destine rele. Prin voia lui Dumnezeu
au fost zdrobite lanturile de fier ale lui Petru, [tot astfel]
prin ajutorul lui Dumnezeu vei invinge si tu destinul cel
aspru
Asa dar, clnd se reintoarce ziva fericita pe care tfro aduce
luceafärul diminetii cu razele-i purpurii, tu sa-1 adori pe
Christos nu prin saerificiu de boi, nici de tilmiie sau de vin,
ci Cu evlavie, cu credintil curatä. Boul inseamnil corpul muritor,
tämlia, dorintele inalte ale inimii, lar vinul, bucurii
chiar in inimä. in tinäru-ti piept sii Çi se gateasca altarul
stint pe care flacara sarbatoreasca sii ardä darurile tale.
cind vei aduce tamiie care siaraneasca flacarile si cind vinul
turnat In focul cel stint va scripara [scintei] atunci cu
genunchiul plecat, cu inima credincioasa, cu miinile intinse
spre sfintele daruri [ceresti], roaga pe Dumnezeu pentru
apararea vietii si a soartei tale, adu-ti aminte de bogatele
binefaceri ale pärintilor i adu
*i nu uita, sa adä'pi pe cei insetati, sa hriinesti pe cei
minzi
Mintuitorul spune Cu glas tare ea insusi lui i se aduc uncle
ca acestea. Revarsil rugaciuni cu suflet i buze cucernice, ca
aniversarea revina de nenumarate ori, tot mai fericita ;
ca sii. cre§ti fericit in virtutea parinteasca, spre a sä'virsi
fapte marete ; [si] mostenitor [al virtutii parintesti] srt
comanzi in luptìí armatele räzboinice. Acestea, nobile Petre,
ìi ureaza muza lui Walther, sa-ti dea Dumnezeu cel atotputernic,
care stilpineste stelele [cerului].

STAVRINOS: VITEMLE LUI MIHAI
VOIEVOD
Relatiile culturale romäno-grecesti cunosc doua
etape distincte: Prima cuprinde perioada bizantina si imediat urmatoare
°Marti Bizantului tn 1453. In aceastä perioadä, cultura feudala
Incepatoare a Tarilor RomAne se alimenteaza din marele tezaur cultural
al Imperiutul bizantin, a earui civilizatie milenarä domina tot
evul mediu enropean. Pictura, arhitectura bizantina din ultima perioada
de tritlorire a epocii Pahologilor serveste ea model pictorilor
si arhiteetilor romani. Literatura bizantina este copiatä mai
ales prin interm3diare sud-slave, dar se pare ca uneori traducen i d:n
greaca bizantina In slavonä au fost realizate si h nord de Dunäre.
Asa zisele arte minore" broderie, nziniaturd, ferediturd de carte,
sculpturd in lemn, icoanc se inspirà direct, sau tot prin intermediul
sud-slav, din ereatiile similare ale Bizantului.
Dar in 145, o data cu cucerirea Constantinopolului de catre turci,
bastionul strävechii civilizaii cade. Timp de peste un secol, poporul
grec 11.11-i revine din catastrofa politica suferità. Treptat inga, el
tneepe sh opuna dominatiei iatar,anului cloud arme mai subtile, dar
nu mai slabe: banul si inteligenta. Comercianti si navi,gatori de
veaeuri, ennoscatori de limbi si täri sträine, greeii devin curad
vietii economice din imperiul otoman, pentru ea in a doua jumatate
a secolului al XVII-lea sa devina i principalii functionari
mentor ai politicii externe. Postul de mare dragoman" (talinaci).,
va fi ocupat, de aci inainte, }Ana la 1821, de greci.
Din rindurile populatiei grecesti se ridica astfel o aristocratie
a banului, uneori inrudità sau pretins tnrudita cu vechile familii
bizantine. Nu mai tirziu de mijlocul secolului al XVI-lea asistam
la ascensiunea prodigioasà a unui Mihai Cantacuzino, poreclit de un
vizir Aeitanog,/u" fiul dracului pentru averea si abi/itatea sa.
El tsi pecetluia scrisorile cu stema imperiului bizantin vulturul
bieefal la ettiva pasi de seraiul sultanului. Imensa avere pe care

o acumulase, prietenia cu marele i atotputernicul vizir Mehmed
Socoli, el Insusi un renegat", adica un crestin (sfrb) trecut la islamism
ca i faptul ca era furnizorul curtii sultanului, fi permiteau
lui Mihai Cantacuzino sa alba un cuvint greu In toate intrigile care
se teseau In jurul scaunului patriarhal si al domniilor din Tarile
Romäne. Caci, In perioada de decadentä politica ce o marcheaza a
doua jumatate a secolului al XVI-lea, soarta domniilor romanesti
nu se mai joaca in tara, Intre partide boieresti i pretendentii ce-si
disputa mostenirea ajntati de ele, ci lupta se conc ntreaza acum in
capitala imperiului, o lupta de influenta si de concurenta baneascä.
Tronurile se dau celui ce, la rindul lui, da mai mult vihirului, pasilor,
rudeler sultanului, tuturor celor ce au un cuvint de spus In hotarlrile
padisabului.
In aceste conditii, grecii constantinopolitani, care imprumuta
tu bull pe viitorii domni, sau care le mijlocesc bunavointa sultanului,
devin un factor politic insemnat in istoria Tarilor Romanel.
Se creeaza, astfel, treptat, un nou sistem de relatii hare romäni
grecii din imperiu, sistem determinant pentru o serie de fenomene
politice *i culturale foarte importante. Imperiul otoman trimite la
nord de Dunare functionari greci ca sa ridice birul, domnii romani
se haw de la Constantinopol cu un alai de creditori care-si scot cu
doblada Insutita imprumuturile acordate; calugarii *i ìerarhii grcci
vin aici dupii ajutoare materiale. In fata unei grecitati post-bizantina
lipsite de un stat propriu si obligata sa faca o cariera materiala 5i
sociala In umbra dominatiei pagine, care nu uitä aduca aminte
ca cel ce dicteaza in ultima instanta este tot iataganul, Tarile Romano,
dispunind de o autonomie interna deplina, apareau ca un pamint al
libertat,ii. Nu toti grecii care, vin aici se intorc cu averile In tara lor,
Unii din tre ei se cdsatore c cu localnice i intra in familiile románesti,
profitind de fapLul ca' leg le tarii nu le interziceau crestinilor sä cumpere
pamint i sa se aseze in tara (ceea ce turcilor /e era interzis cu
Ambitioasa Meg a lui Rarm Doamna Chiajna", a conceput
proiectul cAsatoririi uneia din fiicele ei cu fratele atotputernicului
eitanoglu, dar crts5.toria se desface scandalos, §i azbunarea nu ¡Mirzie:
fiul Chiajnei Ii pierde tronul. Odobescu avea sA se inspire tocmai
din acest episod pentru cunoscuta sa nuvelA romantic4 Doamna
Chiajna.

desavirsire). Altii fac aici cariera politica si administrativa, fiind
pusi dregatori de catre domnii cu care venisera, participà direct la
viata pelitica a Tarilor Romane. Apar astfel perspectivele unei
colaborari In lupta comuna a color dourt popoare penfru libertate.
Pamintul romanesc devine, In planttrile comune, baza de plecare a
luptei pentru libertate, cum se va intimpla si in 1321.
Lin asemenea moment de colaborare Il constituie epopeea lui
Mihai Viteazul, de care se leaga aparitia poemei vistcrnicului Stavrinos,
intitulata de primul ei editor din 1638 Vitejiile prea cueernieului
i preaviteazului Mihai Voiecod ('Avapxyaaetc,o4 705 eúa,:peaTirou
xat. ávapeto-recroo MtxceriX BosP68a).
Nici autorul niel opera sa nu sint in lumina color de mai sus
niste aparitii intimplatoare pe aceste meleaguri. Stavrinos face
parte din categoria de greci integrati vietii politice romanesti si,
prin opgra sa, celei culturale. Am putea spune ca el reediteaza pe
Johann Sommer in Tara Romaneasca, sau pe Gavriil Protul, dar,
spre deosebire de primu/ si asemanindu-se cu ultimul, opera sa a dovenit
imcdiat cunescuta i citita de carturarii romani, fiind folosita
In parte si tradusa Inca din secolul al XVII-lea. Stavrinos este
exponentul unui moment de luminoasa colaborare istorica a doua
popoare i prevestitorul une fecunde colaboran i culturale.
S-a aratail ca. In epopeea lui Mihai Viteazul, o parte de loe neglijabila
au avut-o acesti greci din imperiul otoman, care au tizut In
domnul roman personalitatea exceptionala capabila si infaptuiasca
visul lor de libertate. Banii si influenta lui Andronic Cantacuzino,
fiul lui *.itanoglu", au decis la Constantinopol obtinerea tronului
rü Romanesti de catre tinarul Mihai, la virsta de 35 de ani. Andronic
era insil seful unei puternice miscari grecesti, caro pregatea In
imperiu o rascoala a crestinilor, stimulata de propagaiida habsbur_
gica. Grecii vedeau In Mihai i In Tara Romaneasca acea torta capabild
sa ajute la eliberarea Balcanilor de sub turci. Tocmai de aceea
chid rascoalele izbucnesc i chid domnul roman ridica tara impotriva'
turcilor, lui i se alatura numerosi greci. Dintre generalii vestiti ai
Banul Mihalcea era grec si se numea Caragea, la fel
Banul Manta, iar In Dionisie Rally Paleolog, fost mitropolit grec a
I P.P. Panaitescu, Mihai Viteazza, Bucuresti, 1936.

Tirnovei, Mihai si-a &it un consilier de politick' externa si un abil
diplomat'.
Lumea greceascit i-a dat acestui nou Ahile si cintareti ai vitejiilor
sale. Unul esto vistiernicul Stavrinos, iar altul Gheorghe Palamed,
care a scris, inspirindu-se din opera primului, un poem la curtea cneazului
Constantin de Ostrog (Bielorusia), dar aceat poem nu are nici
o legatura cu literatura roma'na. Dimpotriva, poema lui Stavrinos
lisneste direct din miezul fierbinte al realitatii romanesti, a fost scrisa
pe teritoriul Romaniei, vorbeste despre un domn roman in slujba
caruia fusese autorul tnsui, martor si participant la evenimentele
pe care le cinta. Fail a inceta sa apartina literaturii neo-grecesti,
aceasta creatie a unui grec, in limha greaca populara, apartine
culturii romane, care a adoptat-o, a pretuit-o i unde a lasat urme
pina in creatia moderna a unui Balcescu sau Cosbuc, dupa ce, in 1806,
Teodor M. Eliat, colaboratorul ha Anton Pana, o tradusese in versuri
romanesti2.
Nu stim decit foarte putine lucruri despre Stavrinos3. El insusi
ne spune, la sfirsitul poemului, ea era din localitatea Malsiani, linutul
Delvinos. Acest tinut se MIA in Epir, si localitatea trebuie sa fi
fost foarte putin cunoscuta din moment ce se dti ca punct de reper
biserica SI. loan Evanghelistul din apropiere, mai cunoscuttt. Stavrinos
spune crt a fost vistier, dar nici un act in care apare Sfatul domnesc
al lui Mihai nu-1 pomeneste, deci a fost vistier de rangul doi sau
Vezi, in legatura cu acesta, N. Iorga, Sfatuitorul bizantin al
lui Mihai Viteazul, mitropolitul Dionisie Rally-Paleolog, in Revista
istorica", V, 1919, p. 26-35.
2 Exista si o traducere slacond, in proza, descoperita i publicata
de Tulian teffinescu, in studiul Epopcea lui Mihai Viteazul in lumea,
greco-ruseascii, in secolele XVII si XVIII, In Opere isterice, Bucuresti,
1942, p. 79-109.
3 Studiul fundamental despre el apartine lui V. Green, Stavrines,
Eine gar SchiMe erzeihlung ubcr Michael den Wojwoden (E-azuptvfy)
Stlylaig copcao-rars) Mexcap, Bozpovarx) in Berliner Byzantinischc
Arbeiten, Band IV, 1960, p. 180-206. Acolo se discuta pe Iarg
§i tirile nesigure despre carlera lai Stavrinos in Moldol a,
dupti moartea lui Mihai Viteazul.

trei, neav1nd dreptul sa ja parte la sedintele sfatului. El ar putea fi
unyl din dregatorii mai marunti, dar desigur un credincios de nadejde
al voievodului, un intim, si origina sa din Epir, de unde venise
Iani Epirotul", unchiul dupa mama al lui Mihai Viteazul, putea
sa-i dea un titlu In plus la simpatia lui Mihai. Oricum, din unele
documente si izvoare contemporane care pomenesc de un Astavarnos
Grecul" sau Stavarnol Greco" se deduce ca a indeprnit misiuni diplomatice,
fare care o solie la Belgrad la Ibrahim Pasa. Nu este
exclus sa-1 fi Insotit pe Mihai la Viena si Praga, Wild singurul
care povesteste aceasta etapà din viata i istoria marelui dorm
Dui-A uciderea lui Mihai a fost Inchis In ternnita de la Bistrita,
unde spune ca compus poema la lumina stelelor". Poate fi o
exagerare poetica, la fel ca i timpul extrem de scurt ce spune ca
i-a trebuit sa o serie. Dar ceea ce se simte imPdiat la lectura, e faptul
ca a scris-o sub impresia puternica a celor Intimplate, ca un strigat
de d-urere, spre a-si usura sufletul. Elogiile i blestemele se amestea.,
sentimentele sale clocotesc, avem de a face cu o opera scrisa la
mare tensiune" sufleteasca si nu de un elaborat tirziu. Se vede la
fiecare pas ca cel ce serie cunoaste direct evenimentek si le retraieste
Cu pasiune.
Din nefericire, Stavrinos cum singur o spune era un om
de putina cultura, si poemul su nu straluceste prin calitati stilistiee
sau de limba. Jata cum 11 caracteriza un compatriot, savantul grec
naturalizat In Romania, Demostene Russo: 51 desi epopeea lui, ca
lucrare poetica este mai prejos de once critica, a placut totusi publicului
cititor i s-a bucurat de o popularitate extraordinara; ceca ce
are explicatia sa si in lipsa de cultura a mediului contemporan, dar
desigur la succesul ei a contribuit foarte mult si starea spiritelor grecilor
de atunci, care erau foarte sensibili pentru once istorisire ce
povestea de razvratiri contra sultanului, sau de luptele crestinilor
contra paglnilor"I. Intr-adevar, tiparita la Venetia In 1638 de un
ieromonah Neofit, cu banii lui Panos Pepanos, grec venit din Tara
Romaneasca, de unde adusese manuscrisul, opera lui Stavrinos a fost
reeditata, tot acolo, in 1672, 1683, 1710, 1742, 1760, 1768, 1785 si
1806. A cunoscut succesul i raspIndirea unei adevarate carti populare"
in lumea greceasca, fiind cilia, In iimba originalului, i in Taille
I
Sadii istorice greco-Tontine, tomul 1, Bucuresti, 1939, p. 118.

Române. Poema lui Stavrinos reusise, intr-adevar, sa dea expresie
literarti unei vibratii sufletesti, Unei mIndrii e/enice si unor sperante
care vor merge crescInd pina ce, In 1821, poporul grec Ii va cuceri
libertatea si-si va Intemeia, cu arma In mina, statul propriu.
Ceca ce face valoarea acestei serien i pentru cititorul roman este
punctul de vedere al poetului grec asupra evenimentelor, precum
si faptuI ca numai el a dus 'Ana la ultimul säu chit de jale si
moarte, dar si de speranta epopeea marelui voievod unificator.
Stavrinos, devotat lui Mihai personal, nu are ochi declt pentru faptele
lui vitejesti, axeaza totul pe persoana voievodului, a carui glorie nu
o imparte cu nimeni. Boierii nu apar aici decIt in ipostaza de trddatori,
atunci cInd, la Calugareni, mituesc pe Albert Kiraly sa nu intre
In luptä (f apt confirmat si de Walther). Cronica Bazestilor nu pomeneste
un cuvint despre acest fapt, menit sà arunce o umbra asupra
clasei feudale in ansamblu. Ea prezingi aceastä clasa solidara In lupta
contra turcilor si cu exceptia defectiunii din timpul tratativelor
de la Alba Julia solidarl in jurul voievodului. Noi stim lush' din
documente cà au existat grupuri adversare domnului, ca au existat
comploturi si tradari. Stavrinos o spune. Tot-el este autorul unei emo-
-tionante plingeri pe mormintul eroului, tare a fost tradusa' cuvint
cu cuvint si alipita cronicii romanesti, ceca ce dovedeste c. durerea
poetului grec a gasit cuvinte si pentru durerea contemporanilor
romani.
Stavrinos a fost utilizat, fàrà indoiala, de autorul CrOnieli
Paralelismele In succesiunea evenimentelor principale si chiar
ale celor mai putin Insemnate se observa: ProbabiI ca manuscrisul
incepuse sa circule i, constatIndu-se modul cum Stavrinos ignora
rolul boierimii i in special al Buzestilor, i s-a dat o replica. E putin
probabil ca adaosul din Stavrinos sà se fi facut abia In momentul chid,
pe vremea lui Matei Basarab, dupa unii, a lui erban Cantacuzino,
dui:4 altii, a fost alcatuit Letopisetal Romcinesti. In acest caz,
nu vedem de ce autorii compilatiei, care n-aveau interese speciale,
nu au folosit toate stirile din Stavrinos, spre a povesti ultimul an din
domnia lui Mihai. Ei, dei citesc pe Stavrinos, comit voit o
grava eroare: povestesc uciderea lui Mihai imediat dupa batalia de
la Migslati, ca s6 nu fie obligati a povesti cd dupà aceea boierii l-au
tradat, ca i Buze0ii au calaborat atunci cu noul domn Simion Movi15.-

Radu Popescu, autorul Istoriei donznilor Tdrii Rometnegti, care si el
a citit pe Stavrinos, nu face aceasta croare", folosind din plin toate
datele izvorului s6u.
Prin Letopisetza rdrii Rontdnegti i prin Istoriile... /ui Radu
Popescu, opera lui Stavrinos a intrat In circuitul vechii cuIturi romanesti.
In plus, in 1837, Teodor Eliat o traduce, in atmosfera de renaster°
nationala din prima jumatate a veacului al XIX-leai. 13alcescu
l-a folosit pe Stavrinos in celebra sa lucrare despre Mihai Viteazul,
iar Papiu Ilarian 1-a editat, Insotit de o noua traducere romaneasca,
a lui Massim, In volumul I din Tesaur de monumente istorice (1862).
Fiindca, dei nu e vorba de o cronica, autoru/ permitindu-si licente
poetice in materie de istorie (cazul color 300 de greei care alunga'
ueid 70 000 de turd!), simplifieind si uneori intervertind evenimentele,
totusi, prin felul cum vede Stavrinos istoria lui .Mihai si mai ales prin
acca atmosfera de avint, de speranta in voievodul roman, pe care le
atesta, opera sa are si valoarea une marturii contemporane dintre
cele alai pretioase. Istoricii epocii lui Mihai Viteazul o cerceteaza
totdeauna.
De altfel, dupti cum se poate constata, ea °feria si cititorului
azi o lectura placuta, despre vremurile de glorie ale stra.mosilor nostri.
De aceea, cu exceptia unui singur pasaj confuz si proa injuries
la adresa asasini/or lui Mihai, identificati gresit cu popoarele respective
am reprodus aici integral Yitejiile lui Mihai Yoievod de Stavrinos.
Traducerea este complet nouti, si se datoreste colegilor asist.
Rita Dobroiu i lect. Eugen Dobroiu, de la Universitatea din Bucuresti,
carora autorii antologiei le multumesc calduros pentru aceasta
frumoasa colaborare. Traduca.torii au Incercat si credem ca au
reusit sà pastreze, in ritmul si forma vcrsiunii roma'nesti, avIntul
originalului, scris In versuri politice" de 15 silabe. Pentru cine nu
1 Vesti tele vitejii ale lui Mihaiu Vodci ce au stapinit Tara Romaneasca
Ardealul de la anul nzlntuirii 1588 f i pinei la 1601. acum
Italia§ data tradusa din greceste in ruma'neste de Teodor M. Eliat,
si data In tiparire Cu cheltuiala si cu indemnarea unor iubitori de
inmultirea carpor In Iimba rumaneasca, In anul 1837". Pe ultima
Citeste frate roman° i gindeste la acest laudat Erou, i judeca
cà cu adevarat au fost al patriei parinte".

stie cum sunä versul politic" greeese, Ii reamintim eä el a fost folosit
de Iancu Vadireseu In celebrele sale stihuri:
Ah, de-am putea a ne dobindi/si cite-avern pierdute..."
Taiati-1 In dou'a versuri, primul de 8 silabe, al doilea de 7, si yeti
avea Luceafdrul lui Emineseu I
D.Z.
Povestea preafrumoasii a lui Mihail Voievod
Cum domuii In Vlahia, cum tilie pe tureii
care se aflarà acolo, cum sAvirsi multe fapte
vitejesti i, pe urmil, fu ucis cu pizmil,
frira luptill
Traducere nou'à de Rita si Eugen Dobroiu
Introdueere, in stihuria
Poveste de tot minunatil, poema cu rime
preafrumoasä, pe care cei intelepti foarte mult vi-o doresc;
o poveste preafrumoasä má apucai sa scriu, a lui Mihail col
minunat, i vreau sa nu Incetez, pina nu voi serie despre stradaniile
si faptele lui vitejesti, razboaiele pe care le purtd si
toate rinduielile lui cu ungurii, Cu tatarii, cu turcii, cu bogdanii,
si cum, apoi, fu ucis In cimpii Turdei. O sà vil spun
sfirsitul lui, o sà va spun moartea lui, ca sä va intrista0
voi toti, si prieteni si rudenii.
Alte stihuri tot despre el
Aici stilt scrise stihuri slavite i laudate despre
Mihail cel viteaz i läudat. In ele se aratä vitejiile lui,
moartea si rasplatile lui. Se arata cum din pizmä Opal
durere, din marea ciudä. Si Ii ramase In pustietate trupul
f Ara cap. Pacat de asa voinic Asemenea barbat vestit sa fie

dat pe nedrept pierz5.rii ! Se aratä cum in Turcia se purL vitejeste.
Pe turci, unguri si tätari Iitinea drept mägari. Bogdaniei,
Erdeliei3, nu le arättt prietenie, ci cu sabia le filcu
sil fie ale sale. Dar, pizma inversunatil filcu sà fie pierdut.
Au incetat toate cuvintele care spuneau lucruri mrirete in
hicaperile de sus. i incep milmiri i duren, pe care le dovedeste
aceastil poemä.
inceputul pove$tii
Mintea iar cugetul imi
faptele lumii, ca din ele sä dea si sà ia. Privind cum
merge lumea, cum trece, mintea mea cugetil si ma indeamnä
Nu pot indura vederea unui asemenea lucru, ci vreau sa-1
povestesc pus in scris, sà scriu povestirile despre domnul
Mihai: cum täie pe turci i capul ridicd, cum ajunse asa de
minunat, mare si viteaz, cum in toate imparatiile fu cinstit.
El, la inceput, domni peste tara Vlahiei si dädea mult
haraci impärilt iei turcilor. Era apilsatil de mare datorie sroac a
Vlahie, nicicind nu se putea ritscumpitra din aceastä sclavie.
Turcii patrunseserd multi spahii, ianiceri i Mipstuiau
pe saracii de ei, le luaseril averea. Le luau femeile
impreunil cu cop iii. Bogai,ii ca i silracii se aflau in strimtoare.De
Mihai niciodatä. nu Iineau seama', adesea chiar in
palatul silu 11 batjocoreau. 5i alte rele din plin facuril in
tarä. lar oamenii-si duceau ca trudil viata. Vdzu Dumnezeu
nedreptatea i strimtorarea care se fricea säracilor de ei,
intregii Vlahii. 5i dadu intelegere domnului Mihai, ca pe
toti turcii sä-i punä sub sabie i moarte.
Cum Mihail-Voievod trtie pe tureii citi se
aflarci in Bucurqqiul Vlahiei
Trimise de-i aduserä osti de-ale Ungariei.
Pe toti turcii ii tdie, de se duserä pierzärii. Curiitä Vlahia
de putoarea turcilor, care C11111 asa de multi, ca tärina. Chid
194

auzi imparatul cum se petrecu lucrul, mult Sc amäri,
se sminti. Trimite dupil viziri, ca sà-i intrebe, sil afle pricina
si s-o cerceteze. Cum a avut Mihai asemenea prilej?
cum a Ojal., pe turci si a ridicat capul?" lar atunci Ferhat
paga rdspunse impAratului; Ii spune adevtirul, nu a t5gäduit
nimica: Cenan multi galbeni turcii gi ianicerii.
Femei, copii de valahi drept datorie au luat. Niciodat5 nu
puteau scäpa de multele datorii, pe care le cereau din Vlahia.
si Lurci gi evrei. lar Mihai, vdzind asa strimtorare,
trecu prin sabia, ca sii nu mai caute galbeni". Deci, nici o
vin5. nu avu domnul Mihai, in aceea cil tdie pe turci cu minie
mare.
Cum sultana! Selim trinase alt domnitor
In V lakia , pe fiul lui Iancul
Cind af15 imp5ratul cum stiltea treaba, alt
domnitor trimise sil meargil in Vlahia. Bogdan-Voievod i se
',ice celui pe care-1 hotilr'ágte; fiu era al lui Iancul, bine il
cunostea. Il hottt'rilste si pe Alustafa pasa cu oastea: de grabl
sii ajungil in Vlahia cu ins5roinarea de a pune domnitor In
seaun, sà stiipîneascà in Vlahia, si de a lega pe Mihail, cara
era pricina. Atunci, Mustafa-Paga iesi din Constantinopole ;
iar impreuna cu el, fiul lui Iancul gi boierii lui toti. i venia
la Rítsic4 cu puternice osii. 5i ajunserti la Mihai si-i d'aura
*tire c5. vine Mustafa cu putere mare, ca sti pun5 domnitor
In Vlahia, iar pe el sil-1 scoatä. Cind auzi Mihail stirea,
porunci sa se adune intreaga sa oaste.
Cum trccu Mihail la Riísic i porni luptei cts
Mustafa-Pqa invinse
In grabil gi frtr-5 zilbava portmei sà porneasca,
la Rúsie 8ä meargti si de loe sil nu intirzie. Pornesc atunci
de-ndatA. i mersea la Rítsic. Dundrea a inghetat, trec ca
lupii. i de-ndata puserti foc tirgului. lar turcii, clnd
vazurA, ineepurA sìi. tremure ea pqtele. Piltrund In

lor si le raspindesc. Alai intli pe serdarul lor 11 descilpilti-
Iar domnitorul care venea sä ia stapinirea in Vlahia,
scapä singur de tot, fära insotitorii sai. Melt räu facura acelei
osti. Rusical 11 jefuira intoarseril cu susul in jos. Averea
le-o luarà, pe turcoaice le repesc. Piing mamele dupa
copii, iar copiii striga. Pe uncle ungurii le luau, pe altele
catanele; pe -uncle valahii le luau, pe altele darabanii5. Mult
plinset se filcu in acea zi, iar strigatele se ridicau in sus, in
vazduh. Avere hail din belsu.g, toti se incärcara' ; sclavi
sclave din belsug, nimica nu läsarä. Turcoaicele cele chipese,
care fuseserd rilsfatateafaia nici o datä nu ieseau, ci stateau
inchise atunci sä le fi väzut cum ajunsesera: geale
de tot, descule, tavillite in nämeti. Pe unele le trag de par,
Po altele de mind; pe nimeni nu vedeai acolo EA' nu tirasca
vreo turcoaicä. Dupd ce arsera Rusicul si le mai si luarä averea,
se intoarserä in Vlahia, tara lor. Pe dusmani Ii izgonira,
de fugirà cu mare zor. Turci, evrei tiliarä, de se dusera pierzarii.
Atunci domnitorul porunci sä se intoarca inapoi,
peste Duni"...re, i sa nu latirzie. ,5 i se intoarsera voiosi
inveseliti, de vreme ce a fost invins dusmanul, iar ei au
ajuns cistigati. Dar, pinä sá ajunga in Vlahia, unde ii era
scaunul, alte stiri ii adusera niste oameni ai shi:
Cum tatarii au patruns In V lahia §i o pradau
de oameni qi lucruri
lar Mihai auzi aceasta, mult se supära.
porunci sil fie gata, pentru ca srt meaiga sá nimereasca pe
han. Trimise pe romei6 trei sute de voinici sà vada
dincotro vin, sà afle limpede, sä vadil daca slut numerosi,
dacil este impreuna cu ei i hanul, sil-1 instiinteze repede, ca
sa mearga i Alihai. Iar tatarii erau optzeci de mii, cei care
au pätruns si au rápit copii si mame. i veniserd la Neajlov
si se asezasera in tabard, hanul i alt,ii numerosi, toti
iesira romeii, vrednicii voinici, inainte, ca cercetasi, sa
afle limpede, sä vadti daca sint numerosi, ca sa cheme si pe
196

eeialali sä villa in ajutor, ea sa nu-i ja robi. Si se chibzuirä.
zicind: Sä mergem noi singuri. Ori si eistiga'm cinstire,
ori sd ne pierdem viata 1 Nu vedeti cá vor valahii sä
ne präpädeascd, si de aceea ne-au trimis, ca sä ne prindä
aceia? Pinä cind sä fim urgisiti la valahi, si de mari i mici
sä f im batjocoriti? Alexandru, impäratul, pe intreaga lume
se instä'pini cu romeii7, deoarece erau viteji. lar noi sá ajungem
fricosi, sa ne intoarcem inapoi? Daca sintem machedoni,
astäzi sà ne arätdm. Astä'zi sà cinstim si neamul si pämintul
stramosesc, sau astäzi sá murim färä alta nädejde Cä'ci,
daca noi vom cherna pe valahi sa ne ajute, vor zice ch' ne-a
fost teamà i ne vor batjocori. Ci sà mergem singuri asupra
tätarilor. Si nadajduiesc sa-i prindem pe toti ca pe niste
mägari".
Cum roméii merserà asupra id tarilor
invinserd
Si merserd si-i gäsira unde poposiserä. Mii
erau, dougsprezece, -Mari aiesi. Iar romeii erau trei sute de
voinici. Si pätrunserä in mijlocul lor ca leii. si-i lovird
indata si-i risipirà, de fugira desculti, aruncindu-si armele.
Si ldsard atitia robi i atitea vesminte, toate cite le aveau,
de fugeau goi de tot. Nu stiau incotro sa meargä, caci era
omat din belsug, iar ei eran amortitd. Si fugeau cum nu
voiau, pe jos si speriati. lar romeii Ii urrndresc, ca
viteji. Acolo sa fi väzut tätari întiní in orna. Mult rdu le
fä'curä pina sd se faca. ziuä. Hanul cauta GIrgevoul sa-1 scape.
Clnd aflä imparatul cum se petrecurd lucrurile, porunci sà
se fac5. peste Dunäre pod.
Cum imparatul porunci set se facei pod peste
Mutare, casá treacei oVile 'bu° triva lui Mihai
chemd pe Sinan pasa, Intiiul vizir.
Repede osti sà gätesti zise porunci. Din toatä Anatolia
sä vina beglerbéii, samliii, earamanii si gintlii toti8,

eglerbeii Rumeliei cu toti vitejii, eu caziii coi buni
laudati. Ia osti bune, ea sal mergi la dusmanul meu, sa-1
prinzi pe data pe slujitorul meu. Il aveam slujitor si-mi ei a
cu credinta, iar acum stä asupra moa ca un balaur salbai ic
A prapädit orasele mele, cetatilk. panyintul, pe care le-a
cistigat mo;u1 meu cu multa truda. Braila si Cdrgevoul mi
le-a luat din miini. 5i a trecut la Rúsic cu toate cetele sale,
si mi-a tdiat 'ostile si le-a risipit in vint. 5i a jefuit eetatile
mele si le-a pustiit. 5i a táiat pe sarda' ul meu, Mustafa pasa,
care era un om temul , cu inima tare. Silistrá, Vaina i Babd
si pina la Proávtu, si Darigea i Zagará le-a surpat din
temelie. Plévna i Nicòpolea, VrAta si Vidinu19, pe toate
le-a pustiit, nimica nu mai lasá. Hatmlui, care era temut,
vestit In lume, ji frinse nasul'o, de fugi rusinat. 5i cite ost:
am trimis ca sà se bata cu el, nieicind nu putura sa-1 invinga.
5i mi-a fäcut atila rusine in bate otile, ceca ce nimeni
altul nu mi-a facut in vreun regat. Ali-a prapadit
tul, mi-a luat Serbia ceea ce nu ma asteptam sa-mi viná
din Vlahia, unde eu 1-am facut dornnitor ca sa stapineasca,
iar el mi s-a facut dusman si ma amenintil. De aceea, du-te
rapada i intra in Vlahia, si jefuiest e, si robaste mamele cu
copiii lor. Iar pe el prinde-1 de viu si adu-1 legal, ca
razbun pentru raul ce mi 1-a fäcut. F.,;i puna acolo un beglerbei
sa stapineasca Vlahia, sá le faca judecata, sIi aiba domnia".
Cum Sinan prqa iei din Constantinopole
vela in V lahia asupra lui Mihai
5i, atunei, Sinan pasa iesi din ConstanLinopole.
5i venba drept in Vlahia, cu toata vointa sa. Dorea
sa pätrunda intiuntru, ca s'a o asupreasca. Iar pe Mihai voia
sa-1 nimiceasea. El acestea le voitt. Dar, Alihai voia altele.
5i mesteri el ceva impotriva lor, rapte mari. Cind venira
si-1 intiintarIi cli venea Sinan pasa cu puternice osli, La
graba scoate tabara la Calugareni, sa vada pe Sinan pasa ce
are in gind sil faca. Trimise si la Jitina,nu, sa vida' din
Erdelia, cu toate ostile sale din Ungaria. 5i veni i poposi

aproape de Coptieeni, lar turcii venir I ei la Cilindren!.
iesi Inainte vi-i Intimpind pe pod. Acolo ad fi vdzut pe
turci Inotind ca porcii.Citi veneau asupra sa, ca un balaur
risipea, pe mulld In mocirld, jos, Ii prdvdlea.
Cunz pravali pe Sinan paya de pe cal in glod
si pe insusi Sinan pasa, Intliul serdar,
aruncil de pe cal; in glod 11 zvirle. Ca un porc se inglodd si
Isi pierdu turbanul. ii ii cilzu feregeaua,11 bis de riseril de el
toti. Si era gata s se mece acolo In mocirld. Aceasta, 11
fd.cu st simtd atare rusine, de parcd ar fi stat In furci
(in -vtizul lumii]. Il fileu dea gres toate laudele de
sine. Aa Ii pierdu minciunile i isi pierdu
Cum chibzui Sinan papi
sa prindef pe Mihai ca viclem
Iar din cealaltd parte, din zdvoi, unde se
ascunsese, vence. Mihnca12 si Hasan pasa, acel viLeaz. Cu
alto osti numeroase il pun la mijloc, ca 86-1 loveascil din
amindourt pArtile. lar el se-ntoarce cdtre ei cu inima indrAzneatd,
si-i fricu sil-si piardd toatil bilrbiltia. Se intoarse aSUpr
a lor cu sabia, in mind, si pe toti ii risipi, ca uliul cel iute.
lar atunci Hasan paa de tearnd se zbuciumil, cind auzi cum
1-a aruncat In mocirld pe vizir. Teamil mare 11 cuprinse si
se inspilimiritil inima liii. Picioare nu avea ca sit se opreascil,
pen ru. ca sil-si ia amuele. Ci fugea spre zilvoi inapoi, inspdini
in tal lar Mihai 11 gonea din urrnii, aprig. Voia sil-1 ajungil,
CL sil se lupte, dacd si acela va fi vrednic sil se bata. Dar acela
ni, se opri. Ci aleargil la vizir si-i spune cite a piltit de la
Mi hail. La fel, si Sinan pasa incepu spund cum teama de
Miltail 1-a inviltat sil inoate. Ii spune cum 11 prìlvitli acesta
Cu sulita, in apd 11 aruned, cit pe aci sd*-1 ja. Si, de n-ar fi
fost un spahiu care veni s6-1 tragl acolo In ape 1-ar fi filacat.
i Ii film atila rusine, acum la biltrinete, cum nimeni

nu-i Men In vreun regat. Zieea: Cum sä. facem? Doarä
11 invin,gem. Dud fug-cluirn golbeni, usor 11 invingem. Daca
boierilor le Lig, duim galbeni, ei 11 parZIsesc; iar daca le
dam, ei ni-1 pvedau".
Ca.n se sfiltaird ca Mihnea-Voievod
prinda pe Alihai
Atunci Mehemet bei zice lui Mihnea vodä:
Pe tine am hotarit sa te trimitem calauzitor." Iar el zise:
Il prind eu dupd gindul meu, deoarece boierii care se aflä
la el, sint toi ai mei". Atunci trimise vorbil lui Dann
vistierul: daca-lprinde de viu, sà ja galbenii. Iar Dan alerga
in graba la intiiul capitan Grail arpertos'4 11 chearna
zice: Ascultä pe Dan. Daeä vrei sá fii viu i sà aibi
capul, p1eacà In tara ta si päraseste-1 pe Mihai. Ta galbeni
din belsug, cincizeci de mii, si intoarce-te in tara ta, cu
toate cetele tale. Caci au venit turci din belsug i, dacä ne
Impresoara, aici, in mocirle, in ape, ne vor nimici. lar pe
Mihai pardseste-1. Sa vedem ce o BA facd. De lucrul de care
nu era in stare, sa nu se fi apucat. Iar tu ja galbenii pe care
ti-i da pasa si nu mai Intirzia in aceasta expeditiune a ta".
Crail Arpért pe data se porni s5. plece si-1 pärasi pe Mihai
Calugareni. lar Mihai pe data intelege treaba, ca din
partea boierilor este trädarea. Strabatu spre locul pe care-1
giltise, In sus spre Rticaln 11 rinduise. Si astepta pe Jitman
din Erdelia. Rind sá vind de acolo, el stätea la o parte..
CUM Sinan pa$a pàtnunse in Vlahia
ci feicu mu li robi
Si, atunci, Sinan pava, cu toatä oastea,
patrunse in Vlahia. O Intoarce cu susul In jos. Inträ turci
din belsug, i jefuiesc, si se scurg, inrobesc mame.si copii,
indurare nu au. lar la Trigévisten incepu Sinan cetate
cladeasca. Si intreaga tara a Vlahiei o cuprinde si o supune.

La Bucuresti Statea .si avea pliicere mare ca smuls i Vlahia
din natinile lui Mihai. Atunci regele Jitman veni din
Er&lia, cu toate ostile sale intra in Vlahia. Cohort pind la
Rucal, unde era Mihai, iar acesta 11 intimpina cu cinstire
mare.
Cuan filman se uni cu Illihai
ci ntPrsera asupra turcilor
5 i, cind se intilnira a,cesti principi, avean
o;ti puternice, arme si tunuri. 5 i era ll'asvan bei cu alainl
sau 16 iS venind In fatä de tot, In cercetare. Calarime aveau
din belsug, toti vrednici voinici, care puteau In razboi sa se
poarte ca leii. La Trigeviste ajunserd cu toatd ostirea, se
zvirlira spre cetate cu frumeasa semetie. Atunci pusel foe
la cetate pe datri, arsPiti pe turci inuuntru ce era mare
minune. Cinri mii erau, turci alesi, cei care pazird cetatea,
Inchisi acolo. Tot,i se p-apadira si se duserà pierzarii. Nici
unul nu scäpil din acea ()stile. Si venira la serdar si di'dur5.
*tire cá vin asuprl lui, cu puternica oaste, Jitman,
Impreuna cu Rasvan. Si vezi de li primeste, cà acu acu
soseste".
Cnn Sinan pasa facu sfat Cu Hasan paa
5 i, atunci, Sinan pasa, cum allá treaba,
trimite dupa' Ilasan paa,si veni pe data'. ii spune pricifia:
ca vine Mihai, ca este impreund cu Jitman, craiul Erdefiei.
Au osti puternice, vrednice i pretuite, si voinici de neam
mare, foarte viteji. Si au sosit ieri la TrigovistP si au dartxnat-o
; cetatea pe care am filcut-o, au pus s-o ard;l. Au prins
pe Ali pasa cu told Insolitorii sai; nici unul nu a sdipat,
din t trga sa ceatA de paza. Ci toti au pierit inauntru,
Inchisi in cetate, acei barbell cumsecade si vestiti. i, acuma,
vine la mine, ca sà se beta. Si, de bund seamd, n'adajduieste
ea ma' Inving6. Mergi, deci, tu inainte, si cuprinde podul.
Cuprinde si Girgevoul, ca RI nu vina sa-1 jupoaie. i fie
cetatea la noi, In sprijinul nostru, pina ni se vor intilni toti

oamenii nqtri. Cdci vin unguri din belpg, haiduci
va1ani'7 i, dadi ne vor ajunge aici, ne vor ucide. Si spune
beilor sh fie gata, ca sa nu ne prindd inainte i BA fim p ierduti.
Si sd mergem ca sit trecem la Rilsic, dincolo, noi §i
o,tile noastre, ping chid este ziud. Cdci veni acuma cercetaul
nostru aduse .tire cd Alihai era aproape, cu intreaga
lui oaste. Ci incalecil in grabd, mergi inainte la scheld, lar
eu vin in urma ta cu oti1c celelalte". Spre Dundre alergau,
ca sit fugil, sil treacd, pentru ca stl nu villa dup. ei §i
stirpeascil. lar aceia de aproape Ii urmäresc mind In
fati lor. Ca pe oi Ii goneau ; in Dundre ii zvirle.
Cum /I ajunseril la Girgevo
f i Ward cetatea, f i stricarci podia
luth Rdsvan ajunse, cu alaiul sdu , §i cuprinse
podul dintr-o lature. lar din cealaltä parte venea of;tirea
lui Mihai §i a regelui, care era capul. lau cetatea indatd,
stricd §i podul. Putini turci trecurd Impreund cu vizirul. Si
toti ceilaltd pierird in acea zi oaste nenumilratd, care
venise de dincolo. Erau cred mai multi de cloud sute
de mii. Told acolo pierird, cu toate armele lor. Oameni din
Anatolia 0 Rumelia, samlii Indrä.zneti, spahii i ianiceri,
agi pretuiti, atunci fi vitizut risipiti íi tiriti prin Dundre
Inecati.
Cain zclrobirci pe turd fi-i ineearii in Duneire
Acolo sd fi vdzut zdrobirea ce se fdcea turcilorl
5i, apoi, ce sd facd oile In mijlocul lupilor? Cimpul se
ro0 de singele cel mult, §i trupurile zäceau, goale, numai In
piele. lar Mihai alerga cu sabia In mind, In mijlocul lor
patrundea, ca uliul cel iute. Cu sabia ii lovea §i cu buzduganul.
5i fácu printre ei mare osindd. Acolo sät fi auzit zbiereto
§i plinsete mari, cum cildeau In Dunilre i strigau Alah I
Alah I". Si se inecard necredincio0i ; nici unul nu scapd.
lar et t i au rdmas pe uscat, pe toti Ii ucid. Suvoaiele Dunärii
eran Insingerate, iar trupurile turcilor eran tirite mecate.

Multi turci se 'mewl, i alii pierird, In Intunericul
lumii de dincolo se duserä i intrard'. Avere, vesminte si
ga,lbeni li le luau ca.tanele, pentru cd, da,cd vreunul a scdpat,
nu avea Incotro sa fuga ; caci podul 11 stricase, iar drum nu
mai era. Ci trebuia sa se vire fiecare acolo unde se nimerea.
Stegari furdprini, turci mdriti-impdratului ii erau prietehi
Indrdgili. Ungurii luarä din belsug oameni s5. fie In robie,
vesminte si arme multe, si plecard In Erdelia. 5i, atunci,
Sinan pasa rdmase rusinat, i, de amilrdciune, mai c'd muri.
Niciodatd nu s-ar fi asteptat sä pdteascd asa ceva ; atit de
usor sd fie Invins, i se pdrea mare minune. Tocmai el care
s-a rdzboit cu mari Impdrati si a luat cetdti multe, pe carele
stdpineau regi. lar acuma 11 invinse domnul Mihai
facu °stile sd se clued vijeliei. .5i se intoarse la Constantinopole
Intr-un fel cum nu se astepta. t5i de otrava din suflet
cade i moare. Atare rusine pdtird turcii cei Indirjiti. In Vlahia
le pierird tot,i vitejii.
Cuin se lntoarse .111ihai ca filman i emit
petrecu kind la Erdelia
lar Mihai se Intoarse cu bine la scaunul
sdu. Petrece pe Sigismund cum cere insemndtatea lui.
Plocoane ii düdu, toate de pret, i, pe deasupra, arme multe,
vrednice de laudd. 5i porni cit cinstire din Vlahia si plecd
In tara sa, acolo, In Erdelia. far Milicti rdminea domn destoinic,
si In toate Impärdtiile i se dusese faima. Mult timp
sezu si 'domni peste tara- färd nici o supdrare, fdrid nici un
necaz. Iar turcii se temeau sd se certe cu el. i nu-i zic
nimic, ca sri nu-1 Intär1te. Dar lucrul cel mai chinuitor
pentru Impdrat era cu ce mijloc sd fie Invins noul Ahile.
Cunt trimise imparatul pe Afis pa,Fa18 sa
anzageasca pe Mihai sa facet' pace
trimite pe Afis pasa, care era viteaz. Iar
el trecu la Nicopole si era asezat in tabdrd. 5i avea osti alese,
sasesprezece mii, si arme de luptd si treizecisidoud de
tunuri. i trimise la Mihai, ca sag amdgeascii. Pace sd

facem" zice, ca tale avintul. Decit c'd Mihai pricepu
care fi era gindul, cd unelteste sa-1 ia viata. Trimise, dar,
un purtätor de räspuns, sd meargd spund cd Mihai vine
sd se Inchine. Ciad auzi aceasta Afis paya, mult se bucurd,
credea cd cu priceperea sa ti prinde pe Mihai. Ins6141iha,i
aya-1 invirteji, cá putin lipsi ca sa-si piardd capul. Porunceste
ostilor sale sd se gilteascd In grabd, pe tdrmul Dunärii
toti sá se gaseascd, sà meargá cit mai repede, Dundrea sá
treacá, tabára lui Afis paya s5. o prápädeased. Pe Udrea 11
trimise inainte cu bogdanii, cu o mie de cazaci si o mie de
darabani.
Cum trecu Udrea Duneirea
calcd tabeira lui Afis pap
Atunci de grabä trecu Udrea oastea; tabgra
lui Afis paya o face cu susul in jos. Iar turcii nu stdturà ea
sá lupte, a o luard la fugd, si alergau ca O. se Intoarcd.
Cämile, avere, arme, le ptirdsird huiduiti. Si fugeau cum nu
voiau, goi si rusinati. Averea o rripeau cazacii Impreund cu
moldova,nii, iar ce rdminea de la ei, luau darabanii. i acel
Mis paya, care era serdar, numai cu calul fugi doar era
cdldret. La Tirnovol9 alerga, ca sd-si mintuie viata, numai
singur cu doi copii, care erau ai säi. i trimise aducd
haine, ca s5.-1 1mbrace, pentru ca sá fugd de acolo si s'a' nu
zdboveased. Cdci se temea sd stea, ca sa nu-vi piardd capul,
deoarece sirbii i bulgarii erau cu Mihai, si asteptau cu
bucurie vremea ciad o sd-I vadd, atunci ciad o sá treacá.la
ei ca sà i se Inchine.
Cum Mihai trecu dincolo
fi arse Nicòpolea ci Vidinul
5i mil-mi a:u a d'Y, 7,7 ca un fulger mare
ajunse dincolo. Si i rse la Nicopole, i porneste räzboi.
Cetatea o pnjoli, orasul 11 jefuieste, Si strilbätu la Vidin cu
multa semetie. Acolo i se fuchina toatä Bulgaria. Si iesirá

turcii la. Vidin, ca sa se bata, c'aci 11 p'äzeau, ca, sä nu fie
jefuit. Iar Mihai merge asupra, lor Cu voinicii cei vrednici,
si intrarä In mijlocul lor ca leii. i pe unii ii prinse de vii,
pe altii ti ucide. Sase mii eran, nici unul nu scapä. Cetatea
o hnpresura si V018, s-o ja. Pune foc si arde ttrgul ei in intregime.
Luara avere din belsug, toti se incarcara vesminte
si alte lucruri nimica nu läsarä. Sclavi si sclave din
belsug ti aduceau iarài domnului Mihai cei care îi luau.
5i, atunci, se scula. Trece in Vlahia, cu numeroasele prazi
pe care le aducea din Bulgaria. 5i veni la Trigoviste, se
aseazä in scaunul SàU, cu ai sai boieri toti, care erau ai sai.
lar turcii se ingrozirá stateau inspäimIntati. Numai cit
ii auzeau numele, cä erau morti. Si stateau si se mirau cum
si-1 imblinzeascä si cum si se poarte cu el, ca si nu-1 intarite.
5i porunci imparatul, sultanul Mehemet, si cheami pe
Ibraim pasa si-i vorbeste asa: Spune-mi ce sii facem cu
acest Mihai? Mi-a pradat tara si o prada iarasi. Cu ce mijloc
sa-1 prindem? Cum sa-1 päcälim? Caci sä ne batem cu el
nu putem. Cetatile ni le-a dartmat, tinuturile ni le pradä.
In Vlahia si In Paradimavon20 el domneste. 5i, acuma,
di-mi un sfat ce-i de fäcut In aceasta? Oare si trimitem un
om, si meargi la el, cu vorbe de pace sä-i graiasca i cu plocoane
frumoase si i se Incline?" Aturici, Ibraim pasa zice
imparatului: Cum ai poruncit, asa, si facem; si nu fie
altminteri. O sii trimit, Impirate, pe un om de-al meu, care
este foarte tntelept si-mi este credinaios. Este si un boier
care a venit de la, Alihai-. Sa-1 trimitem si pe el si meargi
Sä mearga amindoi cu scrisorile noastre, si ia
plocoane din vistieria noastra. Sa-1 rugam s'a lase minia. Si
sa domneasca peste Vlahia si toatä Erdelia. Cad el a prins
cutezanta. Altfel, nu se imblinzeste. Si, cu aft mai mult
suparam, cu atit mai ram se intäritä".
Cum trimise Impeiratal lui Mihai
plocoane prqioase
Atunci, porunci imparatul sit se faca' scrisorile
fara nici o inttrziere, ca si mearga repede. Sii scoata
din vistierie lucruri scumpe, zabune tesute cu aur, cai bar-

ati. 5 i o sabie pe de-a-ntregul de aur, care stralucea. ea
luna pietrele pretioase ii dadeau farmecul. $i un surguci
pe de-a-ntregul de aur, frumos mäiestrit din diamante
si rubine 11 lucraseril. $i trei cai frumoi, lnseuati
incapästratd. Alai erau zábune, douazeci, toate lesute cu aur.
$i ce minte ar fi fost in stare sä le pretilluiasca arnanuntit
clt sint de scumpe, si sil le cerceteze? Acestea i alte mai
multe zise trimita numai sa lase supararea si prieteni
sil se faca. $i s'A seadil In tara lui, s'a' fie impticati. Mai zisera
ca-i trimit coroana scumpa. Acestea i altele II Instiint5.
sultanul Mehemet. Pe Alihail roaga sil nu se lndirjeasca
s'a nu mai stinjeneasc5. cetatile din Turcia. Sil stapineasca,
dacil vrea, Vlahia, daca vrea, Erdelia, numai dincoace de
Dunare sa nu treacil. 5 i alte täri, mide vrea, s'a mearga
sá le prapädeasea.
Cunt (Tal acial"bis impiiratitliti la Mihai
aduse plocoanele
$i din Consta,ntinopole iesira ambasadorii,
veneau In Vlahia ca soli. 5 i sosirá in Vlahia si venira la
Alihai. Iar el li primi cu mare cinstire. Iei, Ii Intimpina cu
eea mai mare semetie tare-i sedea bine ca domn. lar ei
i se inchinará, dulce ii dildura binete. Cu hainele aurite de
Ta imparat atunci 11 imbra'caril. i sabia strálucitoare i-o
incinserä peste mijloe. $i con:nula ii ciadura sil a,eze pe cap.
5 i un surguci pe de-a-ntregul de aur, care avea mult farmec
de la margaritare si piatra nestematil, ca sa-1 poarte pe
cap, ea vrednic voinic ce era, caci mina lui putea zvirli
sulia. Aduceau si cail, ca sil-i incalece ; din toti care-i place,
pe acela sa-1 aleagil. $i cine poate povesti tul:alisa ce mari
bucurii se petrecurà atunci in divan. Porunceste si le aduse
sólilor zabunuri imbracara. Si alte multe plocoane aduse
si le dildu. Frumos Ii primi, multa cinstire le face. Pe cei
doi elcii care venira, litiga sine li pune. Multä cinstire le
lacu, frumos Ii ospateaza. Plocoane le dadu, lnapoi Ii trimito.
Iar el rimase in Vlahia foarte mulàmit. i ca reo

sedea, de toti cinstit. Jitman se gdsea in Erdelia. Boierii
prinserd urd pe el F,3i 11 pizmuiau. lar el, cum îi dildu seama
cil slat trädittori, sträbätu pi id in Lehia, si full cum o
putea. 5i avea ea vdr primar pe Bator Andre421. Chiar pe
el 11 puse crai, ca sA tind tara.
Cum se 7ntimphi lupta
cu craiul Ungarici, Miter AndréaF
lar acela cind se wed crai In Erdelia, cu
Mihai de loe nu voia prietenie. Ba tacit ti porunci s'a laso
Vlahia, sà vinit de grabd in Erdelia, eu toatd familia. Voia
s6-1 predea in mina turcilor, de aceea dorea sil-1 aducä in
Erdelia. Dar Dumnezeu, care e in stare sä faca once, sd
arate si neeredineiosilor o mare mibune, 11 fdeu pe Mihail
sil cunoascd cursa ce i-o puneau ia Erdelia, cum uneltese
impotriva lui sit-I predea In mlinile agarenilor, ca s6-1
omoare. De grabd grai osti sh meargd la dusmanul siiu, sd ia
tara lui si pe uneltitor. i iesi din Viallia, cu toatä familia,
si intril cu alit& in Erdelia. La Andrea sosird oameni
si-i dädurd sl ire ea vine Mihai cu toatil oastea sa. Iar eraiul,
clad auzi, mull se supärd; se buimdci, nu stia ce sd facil.
Trimise un sol, ea s'a vorbeased eu el, s6-1 Intrebe cu binele
de ce a venit in Erdelia. A erezut eil vine sd meargil In
Nemtia, de vreme ce tira cu sine si ddamnd i copii. lar el
le rdspunse intelept bdrbliteste: Voi bine stiti. De ce md
intrebati? Voi mi-ati pus in vedero sil las Vlahia, cu toatd
familia, sd. vin in Ungaria. sosit dupä vorba voastrd,
dupit instiintarea voastril. í, sit. nu vil fie cu supdrare,
aeum, mitrici voastre. Eu am jurai pe IIristos sit nu slujesc
pe turci. lar voi pe turd ii vreti. Cum sit md incred In voi?
De aceea am de glad sA md. instilpinese pe tara voastrd. Ori
sit pier crest in , ori sà niä asez crai. lar, de poate craiul vostru
sA ia,s6 sit. se bald, sd iasd acum de grabil i sä nu Intirzie".
Clad vdzu rdspunsul pe care-I dddu Mihai, in sild se gdteste
cardinalul. Ii iesi inainte de-ndatit, plin de minie, cu toate
°stile sale din Erdelia. .51 se liluda si zicea cu trufie: 01

sint cei ce vin, iar noi fiare rele. Vlahi badärani vin, s'al nu
ne fie teamä Chiar ali atitia sä fie, noi Ii invingem. Neamul
meu este de Batori viteji, care au nume vestit in toatà
lumea. Si un valah ca el sä vinä s ne calce, sä ia pämintul
nostru strämosesc i s. ne fie stäpin? Unde vä este rusinea,
bojen i voi erdelieni? Sä ajungä stäpini in casele voastre
vala,hii i moldovanii? Alai bine sd murim astäzi, spre a
noasträ cinstire, decit sä ne stäpineascä valahii, spre a
noastra osindire. Haideti sä mergem lnainte, sä-i gäsim.
Ori alungäm de-aicea, ori toti sä. pierim". Si venirà
puserä corturile inaintea SibIniului22 i asteptarä sá vadä
ce o sä urmeze.
Cum peni Mihai asapra ungurilor
f i porni lupta qi-i inpinse
Si toatä noaptea asteptarä sá afle vreo
stire, iar dimineata ap'äru nenumäratà oaste. Cazaci veneau
Inainte impreund cu moldovani, iar din cealaltá parte
veneau haiduci i catane. La mijloc, venea insusi tinärul
víteaz, Mihail cel minunat i vestit. 5i trei cruci in intreme
de aur mergeau inaintea luí, iar dupä crud venea
oamna lui. Ungurii cind Ii väzuril, li se-nspäimintä inima.
, pinä sä se gilteascil, sä-si ja armele, Ii lovirä taie pe
r ad. 5i se bägarä printre ei ca lupii in turmä. Cum pornira
1 ípta cele douä cete, multe femei unguroaice- ajunserà
y d we. Se innegri cerul si se Moll Intuneric de ungurii
cei m ilti care mergeau la tärimul celälalt. Ca pe oi ii räpune
u, precum lupii In turmä, de la räsäritul soarelui ping
se insera. Se tulburä soarele si se intunec6 ziva. 5i pulberea
urca in sus, In väzduh. 5i pämintul tot se rosi de multul
singe. Si trupurile zäceau, goale, fär5. suflare. Dar cum sä
povestesc de noul Velisarie23, care alerga printre ei ca un
leu si tinea in mina' palosul, i täie citi nimeri, Intr-o parte
intr-alta? Acolo 86 fi vdzut trupuri i tineri viteji, cum
zäceau in tärinä, goi intinsi. Mult singe se värsä in acea
208

zi, de palosul lui Mihai, pinä sä se facá searä. Multä rusine
pätira ungurii cei indirjiti. Noaptea, le ajutd sä. fugá nenorocitii.
CUM se intimplci moartea regelui Bator
Andreay
Craiul, bietul, Bator Andrea, incálecà pe
cal; fuge sà nu-1 princlà. Si, fugind prin munti si prin pustietate,
unde om nu se gäsea, ca sá stea de vorbä, niste oi
väzu de departe erau o turmä. Si, mergind spre oi, sosi
abia seara. Pe ciobani li intrebä dach poate sä miie acolo
ping, dimineatä cu ei, pe incredere. Si ii ziserá: Cu pläcere".
Ii dau i sä cineze. far dimineata, dupà ce se va fi sculat,
sá meargá uncle va vrea. Si, atunci, 11 intrebarg: Pe-aici
cum ai sträbätut? Aici, in acesti mull-0, ce vrei, ce cauti?
Nu cumva vii de la räzboi? Spune-ne-o, te rugäm. Ce stii
despre craiul nostru? Spune-o, n-o ascunde. Ni s-a spus
a fost invinsä toata oastea lui. Impreunä cu ea si craiul a
fugit cilpátartim stire". Zice: Craiul sint eu, cum mä
vedeti. Privitd cum am rämas si intristat,i-va de mine. Mi-am
pierdut oastea, pe toll vitejii, i umblu prin munti ca un
osindit". Chid auzirä ciobanii Ca era chiar el craiul, zic:
DacA-1 omorim, ne cinsteste Mihai". Si ii taie capul, merg
la Mihai i i se inchinä, ca sä-i punä boieri. Zic: Märia-Ta,
slugile Tale! Noi Tie ne-nchinäm. Am venit la MAria-Ta ca
sä fim slugile tale. Craiul ne-a apärut a..fi potrivnic, dusman
Tie. De aceea, capul lui 1-am adus in fata Ta". Atunci domnitorul
ii intreabä, zice: Ce doriti? Pentru slujba ce ati
fäcut-o, ce poftiti? Boierie?" Si, atunci, ciobanii cer boierie.
Zic cä I-au slujit cu inimä curatä.
Cum Miliai ralzbund singele craiului f i puse
In furci pe ciobani
Dar, domnitorul cel huh lace dreaptä judeqtä.
Färá nici o intirziere trimite punä in furci. Ctici
ad fa'cut atita räu, atita nelegiuire, de täiarà pe domnul lor,

cu hainie. i toti 11 Mudará pentru dreapta judecatá pe care
o fácu lor Para sá intirzie. Atunci, in grabd porunci s'a se
aducá trupul lui, ca sá-1 inmorminteze frumos, dupá cum
Ii era insemniltatea, asa cum, dará, este rinduiala s'a se
inmorminteze domnii: cu preoti, cu cintári si cu multe
fáclii.Multácinstire Ii filcu domnul Mihai. Frumos
ca pe un crai ce era. Boierilor sái porunci sa meargil imprejurul
lui. $i calul lui Ii impodobi cu toate armele lui. lar
ostile mergeau toate rinduite, in fat'd si in spate, cum se
cuvenea, toate inarmate. Multá cinstire ii fácu, ca unui rege
cinstit. Pe mormintul lui puse o marmurá scrisä: Aici se
allá Andreás-Crai, pe care-1 lnvinse in razboi domnul Mihai".
atunci, se sculti. Merge la Beligrad24. Ca rege se asezá
in palat. $i crai era socotit in toatá Erdelia. Iar fiul lui
domnea, in Ungrovlahia. Boierii din Erdelia toti i se inchiná ,
i se jurá ca unui rege al lor si asa 11 cinstesc. In pace sedea
In Erdelia. i mereu avea in gind sII. meargä in Bogdania,
cáci se afla in luptá cu Ieremia. Acela nici d'Id nu voia
aibá cu el prietenie.
Cunz Sigismund puye gind ra lai Milzai,
pentru ca zbane fratele25
Sigismund era in Lehia. 5i allá cele intimplate
prin Erdelia. Cum fu cálcatil de Mihai si curn el o
lud in stapinire ajunse capul ci. $i cum acela pe care-i
pusese stt stápineascä scaunul s5u, 1-au prins in munti,
taie capul. Mult venin puse in inima sa, si intristat vade
In casa sa. Strábiltu la cancelar; ii spune gindul sáu. Ci1uta,
ajutor; mult 11 roagá. Zice: Doamne, sil stii cä' intreaga
Erdelia, Mihail a luat in stápinire aceastá domnie. Várului
rneu primar i-a tàiat capul ; lui cáruia Transelvania iipurta
cinstire mare. Iar, acum, Te rog sá mti ajut,i, ca rázbun
singele várului meu". Cancela,rul zise: sa fie dup5. voia
Ta. Ii dau eu ajutor, ca sá mergi in domnia Ta. Numai du-Te
in Bogdania, la Ieremia, ca s5. Te ajute si el s'a' mergi in
Erdelia". Atunci se sur% Jitman; se duce in Bogdania. $i

a,teptau sii vini osti din Lehia. Mihai auzi stirile cum giteste
Juman osti Impotriva lui. Cugeti si el la o buni treabi:
sii meargi insusi impotriva lor In Bogdania. Si rindui ostile,
poruneeste sii porneasci, sii coboare In Bogdania si de loe
sil nu intirzie. Iar ostile lui erau gata, la vremea aceea se
aflau toate Inarmate. Pornesc din Erdelia, altii din Vlahia,
si intra.rä In Bogdania, ca niste fiare silbatice. Si la Totrus26
venir arserä tirgul. Iar bogdanii tremurau de el ca pestele.
Si sosi stire la Ieremia cii Mihai a ajuns in Bogdania
si are osti din belsug, unguri i moldovani, haiduci i catana,
si din belsug cazad,. El, cum auzi, se miri ce si fui: si.
NO in Lehia, sau rázboi sii fui? Mai bun lucru i se päru
sii stribati la Lehia cu toti boierii sii i Cu familia. 5i lila
si pe Jitman i stribila impreuni cu el. 5i Mìhai ajunse
seadi in scaunul lui. lar bogdanii venirti toti sii i se inchine.
Ca unui domnitor al lor i se juri, mult le este drag. Putin
timp sezu. Merge in Erdelia, cu ostile Ungariei, cu intreaga
sa armatil. ti lisa pe boierii sii si stipineasei tara, si
vegheze pini cind va pune la ei domnitori. Pe Marcu vodi"
Il aduc, Il pun domnitor. Toti i se inchinari; multa cinstire
ii fac. Domnitorul Bogdaniei, pe care-1 gonise Mihai, stribitu
la .cancelar acesta era ce se zice general. Mult II
roagi si vinà cu el, fie ajutor, ca ja scaunul.
aibh' ei si Bogdania, sii aibi si Vlahia pe Simeon pusesera
acolo in domnie.
Cam 'eni cancelarul28 ca oVile sale fi goni pe
fihihai din Vlahia
Cancelarul porunci de graba sii se giteasei
bate ostile sale si. meargií sil se intilneasert. Si. meargi
In Bogdania cu Ieremia, si, intrind In Bogdania, sii meargi
si-n Viahia. Osti giti multe, vrednice i viteze, voinici de
neam mare, toti inarmati. Si stribituri pina In Bogdania,
ca sii scoatá pe Mihai. Dar ungurii Ii cilcarà eredinta :¡i
isi ridicari capul. Boierii din Erdelia toti se intilniri, la
TOrta." se adunara toti §i juran ä sti-1 goneasci pe Mihail din

Erdelia, sd aducä pe Jitman acolo din Lehia. lar Basta
cobora cu osti nemtesti. Ungurii, cum aflarä aceasta, 11
Intimpinä In drum; mult 11 roagd. 5i se legará cdtre el cu
jurdminte cd vor fi chesarului credinciosi, cd-1 vor sluji _
numai sd meargd cu ei, ca sd izgoneascd pe Mihai ha §i
sd-1 aibd. In Erdelia pe Basta drept cap. Basta li crezu ; se
intoarce cu ei. 5i Mihai allá aceasta. Este mirat si el, cdci
Basta venea In ajutorul sdu. Iatä cti ungurii 11 amdgird, si
mergea impotriva sa. Tar Mihai stätea. Se mill ce sd facä:
sd coboare In Bogdania, sau sd se gräbeascil spre Nemtia?
5i ungurii pornirä lupta, in unire cu nemtii. 5i pe Mihai II
1nfrinserd, §i fuge de indatd. Cdci el nu voia sti se rtizboiascä
cu nemtii, pentru ca zicea el sd nu fie traddtor.
Ungurii dintr-o parte, lesii din cealaltd, 11 lovird puternic
pe Mihai. Si Mihai nu mai avea ce sä' facd; era de trebuin0
sä fugd In Nemtia.
Cum Mihai fugi si merse In Alamanie°, si-1
primi imperadorul ca cinstire mare si-i düdu
iarclsi sit aibei Erdelia si Vlahia
5i, dupd ce-1 Invinserä In rdzboi lesii In
Vlahia, pleat si sträbätu pind In Alamania. Cind allá Impäratul
cti a venit Mihai, trimise de-1 aduserd cu cinstire mare.
De inceput 11 intreabd care era pricina si cum s-a pomenit
deodatä In Alamania. Si-i spuse pricina: de ce a fost lovit
cu rdzboi, si i-au fugit °stile, si, atunci, a fost invins. ti
zice: Eu nu mti asteptam sd faci aceasta, o, Impdrate prealuminate,
sd-mi iei tara. lar pe mine m-ai gonit färd sä fiu
vinovat raid. de Tine. Martor am pe Dumnezeu i pe el ti
fur cd totdeauna Te-am slujit cu credintd. Si mi-am vtirsat
singele pentru crestindtate. Niciodatd nu m-am Indeletnicit
cu vreo treabd nedreaptä pentru Mdria-Ta, pentru Impdriltia-Ta".
Cunosclnd impdratul Ca' nu are vind, nu e pärtas
la lucrul de care l-au pIrit, se intoarse si-i zise: Prietene

credincioase, adevä'rate al meu, mult Te-am indrä'git 1
aid Te-au btrfit, Dumnezeu sä-i pläteascä. , iTie, in mtinile
Tale, de grabä sä Ti-i dea. 5i citi Te-au defäimat si Ti-au
pus gind räu, 86 vinä in mlinile Tale si s'ä ajungä robii
Deci, ja osti si bani cîi poftesti, i mergi in tara Ta i aseazä-Te
sä domnesti. Eu ti dau Imputernicire sä mergi in
Erdelia, sà te räzbuni pe acei clini. Si ca general Iti dau pe
marele cäpita,n Georgiu Basta, conducnor peste osti. Voi
doi sà f iti un singur gind i cuget; de ceea ce faceti voi
nimeni sä' nu-si dea seama. Oaste Ii clädu multà, toti vrednici
voinici, care zburau ca vulturii i alergau ca leii. Oripeunde
trecu, toti se inspä' imintarä de el. Unguri si turci,
cu totii, se väleäreau i strigau, eind auzirä cà vine cu
putere mare. 5i ziceau: Cum sä facem cu acest Mihai? La.
care munte sä fugim, in care cetate sà ne ascundem, si unde
srt mergem, ca sä nu ne temem de el? Pe el cetatea nu 11
tine, muntele nu-1 impiedic4. Pe impäratul turcilor, si pe
el il amenintä'. Si va merge asupra lui cu multà minie, deoarece
chesarul Alamaniei, impä'ratul crestinilor, Rudolf
autocratorul cäruia i-a dat puterea Hristos pantocratorul
i-a.dat voie sà goneascä pe agareni, sä' ridice ortodoxia,
sä scape pe crWini, ca sä se uneascä biserica. Acesta
1-a trimis cu o insä'rcinare, si general i-a dat pe omul säu,
pe musiu Giorgiu Basta, cel viteaz , care este vrednic in rä'zboi
si are nume vestit. 5i i-a dat bani multi, sä aibä pentru
piue si alte arme, multe, p-usti i tunuri. Si toate cele de trebuintä'
le pune in rinduialä, ca sà intre in Erdelia, sà se räzbune".
Cinstire multä' ii fäcu Impäratul tnsusi, arätà
multä dragoste, ca i cind i-a,r fi fost frate. Ii zice: Du-te
cu bine, mergi cu binecuvintarea meat i, acum, Te vol
vedea cum vrei cinstirea mea". lar el i se Inching cu smerenie.
Zice: vä'rs singele pentru crestinätate". Si porni
la drum si tr.ecu cu frumoasä'. mindrie. Se asez6 pe cal ca
un leu. Iesi din Praga, coboarä pinä la Viena. Ca niste
zmei alergau la el vitejii. La Cas6via31 cohort cu toate
°stile sale. La Jitman sosirä' aceste negre

Cant Jitman trimise la Mihai certnd pace
Mihai vine cu putere mare, si cu el generalul,
de asemenea viteaz. Vin nemtii cu el, vin i vala,nii,
care zboara precum vulturii i aleargä precum cocorii.
Sigismund auzi aceasta, mult se supará. 5i cheama pe sfetnicii
säi intreaba ce sa faca. Trimiseun sol, sa mearga
vorbeasca, ca sa facà pace Cu el, sil nu-1 loveasca cu razboi.
lar acela ii raspunse cu minie mare: Mergi, spune lui Jaman,
sa nu-si bage in gind ea face pace cu noi, din nou sà ne
Minciunile lui nu vor mai avea trecere. Ci, dacil are
putere si 11 tine inima, sà vinil sà ne batem, sä-si arate bärbätia.
lar, daca nu este vrednic de a se bate, tara este a chesarului,
sà piece, sä o lase. srt plece cit mai repede, sa
din fata mea, caci va päAi primejdie din mlinile mele".
Cum a sosit trimisul si aduce stirile, Sigismund pe data'
stringe ostile. 5i trimite in Bogdania, La Ieremia, pe care-I
avea prieten, ca sa-i dea ajutor. El de Indatil injghebil osti
si i le trimite. Ii trimite si pe hatman, sil faca cum i-i voia.
Trimite si din Vlabia oaste de pret, a lui Simeon, domnitorul,
care Insusi o alesese. 5i atunci se intilnirä toate ostile.
Trimiserä un om Inainte ca sä' aduca stiri, sa afle cum stä
oastea um:a-tease:A. Se-ntoarse omul si aduce stirea ca Mihai
se afla In cetatea Siltmár32 pe un cimp verde, cu iarbà frumoasa.
Sigismund de indata porunci sri porneasca, sà meargä
la ei loveascä. Caci avea osti din belsug: pedestri
bogdani i cazaci i Oliva tätari. Calarime aveau din
belsug, toti vrednici voinici ; mii erau doutizeci, cu suliti
lungi. 5i altii, si mai numerosi, pedestri i caläri ; pedestrul
purta pusca, iar cälarele sulita. Cu totii cred s'a' fi fost
cincizeci de mii. Erau i optzeci de tunuri, toate mari. 5i
la Simbléu33 strä'baturä, unde era poposit Mihail cel minunat,
cel In lume laudat. 5 i sunarà din buciumele de räzboi,
ca lupii se aruncara asupra lor, drag ul nieu.

Cum sc Enampinarä ogile i tilvinse Mihai
pe .1 itman
5i Mihai de indatä poruneeste sa nu se urneasea,
precum leii in lupta, sà nu se teama de ei. lar Giorgiu
Basta, marele general, prin cealaltà parte iesea, calare pe
cal. Inaintea lui eran nemti, in consta lui valoni; vrednie
era oricare sä se sfadeascit cu un balaur. Putini erau, dar
buni, nemtii inarmati. Pedestri erau mii trei, Loti inziluati.
Erau si fevgerési34, patru mii. Spanioli i valani, cam doua
mii. Haiduci erau, deosebiti, notia mii. Serbi i moldovani,
alto trei mii. Cälari i pedestri, toate °stile lor, in mii erau
douitze,ci asta era toata armata lor. Mic era numarul
lor, insä erau alei. Gael laMihai alergau totivitejii,deoarece
avea nume vestit cli este viteaz si cä, oriundo s-a razboit,
a iesit cinstit, i cit cinstea si däruia pe told voinicii. Toti,
deci, alergau la el, ca balaurii, ca leii. $i, atunci, acel cutezator,
junele viteaz, Miliaíl cel minunat si cel mult vestit,
incaleca pe cal, ca un vrednic -voinie, i tinea in midä o sulita
lunga. Ca un balaur chid e nemincat si flaminzit, asa patrunse
prin dusmani, foarte salbaticit. scoate
din cap, le graieste voinicilor sai, le spline &dui sail:
Ascultati, voinicii mei, si voi vitejilor 1 Astazi avern prilejul
sii iesim cinstiti. Cei de dincolo sint numerosi, dar sint
infricosati. Asa cum li vad venind, ei Mitt invinsi. Nu va
speriati do ei ca-s multi; putini sint irizestrati. lar astazi se
cunoaste cine este voinie". Atunci strigara tot i lui: Sintem
la porunca Ta. Astäzi o sil einstim numele Tau. Azi -vom artita
dacil sintem viteji. Ci sil mergem inainte, sa iesim eistigatori".
Ca lupii cind snit nemincatd i intrit in turma, asa s-au
bfiga.t printre ei, si-i taie cite trei. Insfaca si el o sable, luä
si o sulita, printre dusmani patrunse, ca un leu. Nici de
sulitile lor nu tine seama, nici de armele lor, ci se 1)6ga
printe ei, in taberele lor. $i a taiat citi a gasit ; nimeni nu
li scapa. Cazaci si tatari, pc toti ii omoara. $i le lua ca,labalicul
impreunä ca armele ; nimio nu scitpa din taberele lor.
Ci toate le Insfacau ei ca niste lupi flitmînziti. Acolo sil fi
vtizut cum se lupta cei carè sint viteji. Marc groaza se face in

oastea.ungureascti. Toti fura infrinti; ajunseril cu susul
jos. Atunci ungurii vad i,nfringerea cea mare. Nu puteau s'ä
räminil pe loe, ci incepurà si fugä.
Cu:n filman fa infant i se sfeitui ca Cecichi
fuez
Jitman stä de-o parte si se uità. VAzind c5.
a fost invins,cheamti pe.Ceachi tefan35 si Ii zice: Ce astepti?
Ni s-a pierdut cinstea. Ci sti fugim de grab5., ca sà nu ni se
piardä viata. Vezi cum ne urmilresc, toti cu säbiile scoase,
se näpustesc asupra noastril ca niste luprilarninziti. Am
pierdut atita norod, toatd puterea noasträ. 5i, acuma, incotro
si fugim de rusinea noastril?" Ceachi zise: S5. fugirn in
Bogdania, sil mergem la prietenul nostru, jupin Ieremia,
ca sii-lrugAm sá ne dea osti. Sil trimitem in Vlahia cu aceste
stiri. SA trimitem si boieri sti meargä la cancelar, cazaci si
tätari de acolo sä ne aducti. Sit trimitem in Turcia, sti ne
dea ajutor. lar noi sä4 slujirn cu credirqd, cum care adevAiul.
Ci, acuma, sä fugim de grabä, cit Dumnezeu stie dacti ne
este dat sä sc ApAm de mina acestuia. De grabä fugim de-ajci,
In aceastä mare zäpäcealä, cä' e foarte grea mina lui
Ctici Mihai dobindi intreaga victoria, iar ostile lui aratarä
atunci multä bilrbAtie. i luarà Erdelia din miinile lui
Jitman, i täiarti si nimicirà toate ostile lui. i avea de grind
sit coboare, sä mearg5. in Vlahia, sä-si trimitä °stile dincolo,
In Turcia, sä ia toatä Dobrigea i toat5. Serbia, si la Adrianopole
sä-si facti scaunul domniei. insil el descälecti pe paj
tea de la Torta si inzdrtiveni °stile, de dimineatil pinrt in
searà.
Cum Mihai nzerse la Basta, ca seí ja sfat
Atunci spre Basta se gräbi, ca sil 11
pentru ca s5.-i dea sfat la toate ce fac trebuintA.
trimitä_ la cop ilasul säu care stätea incuiat, in cet atea
Ftigtirasului, stätea inchis. De dud 11 gonirä lesii din Lehia,

de atunci copilul era In prinsoare. Cäci Ce6chi Stefan acolo
11 Inchisese 1mpreunfi cu Mea_ nici o judecati.
De aceea fi vorial cauaui adevärat prieten. Zice: Domnule,
afld: mIine o si trimit ca sil-mi adue copilasul, inima mea,
pentru O. de aceea arde adincul liii4ei rnele. Din pricina,
mea stau inchisi, el §i mama-sa, ea nist e morti. Un lueru Te
rog, daeä vrei sá poruncesti: el-Ova nernti pedestri sà dai,
ea sá ajuti". Basta use: dau, ja ciÇi doresti si trimite-i
unde-ti place, si faci once vrei". Aeestea Basta le zise; dar
altele ii gite§te: pulie la cale o cercetare hnpotriva
Mihai, dupä.' ce se despii 0_ de Giorgiu Bosta, rnerse
la cortul s'al\ acolo- unde stitea el. indati ce se fieu
cheamá, pe Rála Ghérghiafi, sii meargá acolo, la Figäras,
clI porunci. ti zice: Du-te repede, ja §i catane, pe MIrza,
pe mazili57 si pe torti valonii. Si mergi, impresoard!cetatea,
taie-i legáturile. Sau sà4i dea copilul , sau izbeste-o,
Acuma eu, firä Intfrziere, mi duc la Beligrad. Si fi si-mi
trimiteti vorbä.' pini mime Atunci, incilecará toti,
si se duc. Alituri de el din estile lui putini oameni
deoarece nici odati nu se temea de vreo uneltire. Aceasta
11 puse pe siracul cu capul jos. Cici 11 pizmuiau generaluIr
pentru càtoi Il primeau cu cinstire Triare, cetitile i intreagl
Erdelia lui se Inchinau ; cu ceilalti nu aveau treabi, nici nu
Ii einsteau.
Cum se intimplei moartea
lui Mihail-Voievod din pizmil
puseri gind ráu ca si-1 ornoare. i iari§i
se curn si izbuteaseá? Deoarece Insusi chesarul 11 are
credincios si ea pe un frate de inimá 11 are lndrigit. i eiutau
prilej si treagi la faplà. Voiau si-1 piardi si o doreau. Cáci
pizma s-a filcut cutit In inima lor si fi junghia si seca la
miruntaie, deoarece Insusi chesarul 11 are credincios si ca
pe un fra,te de inimi 11 are indrigit. Co ne folosim ziceau
cal doi eipitani daei Mihai va lua coroana? i un valali.
ea el si fie cinstit, si aibi i faima de viteaz? Noi sà ne osteiar
el si aibi multimirea? in lumea Intreagá, pretu-

tindeni,. e vestit ca viteaz. i, dacä. nu-1 omorlm, noi nfinio.
nu ne folosim. Ci at mai repede s mergem sä."-1 gäsim.
Sä-i taie ca,pul, färä sä-1 cerceteze asá, poruncesc cäpitanului
pe care 1-au trimis. lar Mihai nu credea cä va pati ceva,
nu-i trecea prin minte cä. de la ei va primi moar tea. Ci se
sculä dimineatä. Isi cheamà copilul de casä, li zice:
seauà calul, pe dat5. sä.-1 pui In rinduialà, deoarece doresc
sá merg acum la Beligrád, ca sá pun sä-mi rinduiascä palatul
de acolo". In timp ce stäteau de vorla si se brodea.0
acolo, vä'd cä unul a incälecat si vine cu zor. ì zice Mihai:
"Fac parad5., dar voua s'a nu vä. pese. Noi, sä pleam, si
facä el ce vrea". VA& si pe alii, niste pedestri, care vin
care el. Credea cá in sprijin, cäci de nimica nu se temea.
Jar acesti intrgit blestemati nu Ii erau ajutori, ci erau uneltitori
ca sä-i ja viata. Cind Ii väzu c5, au ajuns, stätu in picioare.
Le zice: Bine ati venit, vrednicii mei voinicil"
Iar ei au scos sabia, merg asupra, lui ca niste fiare sälbatice,
pätrund in cortul lui. ,5 i unul din ei a zvirlit cu sulita,
atingo In inimä ascutisul. Un altul In graba lovit, litaie
capul. Ca un copar se präväli frumosul arm trup. Asa 11 ornorirä,
faril ca sä stie, filrà ca sá se nirnereasai sabia In mina
lui cea, iute. rämase trupusorul In tärinä aruncat, gol,
frail cäimasà, tävälit in singe. Acestea le izbuti pizma inversunatä.
i se pierdu asa, pe nedrept, acest_ viteaz.
Cum piznia pierda multi bärbati pe nedrept,
asa ca pe acesta, care era ajatorul cre§linilor
0, .Pizmá intreit blestematä, anatemizatä,
liaron nemilos si Moarte .Inversunatä I Cum at'i indräznit
pe acest viteaz sä-1 lás.ati gol culcat pe pämint? Pizma pe
multi i-a pus In pribegie; in cele din urrnä i-a nimicit si
i-a omorlt, asa cum a omorit pe lnsui Mihai, care i-a fäcut
pe agareni sä-i prindä
Scare, Infioarrt-te, suspinti ! Bocete, lunä ! Viteji, plingeti
räul ce s-a intimplat, marea nedreptate §i clevetirea, pe
bärbatul cel bun, care nu avea vinä, pe tinärul chipès care

era vestit la Apus si la Räsärit i se dusese faima. 0, Cer
Soare, infioarä'-te de nedreptate Iar voi munti, bocit,i. I
plingetd, fiare! Cäci astäzi s-a präbusit stîlpul crestinilor,
cinstea ortodocsilor, prietenul Sfintului Munte, cel care a
jurat pe cruce sä nimiceascä' pe turci si sä-si verse singele
pentru cucernicie. Dac'ä ar fi intrat in Vlahia atunci cind
a venit din Nemlia, impäratul turcilor nu s-ar mai fi fait.
Cäci dorea á meargil, cu toata puterea, sa, sii se räzboiascil
cu el acesta ii era glndul. Cuvine-se, deci, sii se mihniehsT:ii
peitru el pietrele i arborii, boierii i sgracii, laolaltà cu
toate neamurile. Riuri sä curga din ochii lor lacrimile, cäci
harbatii cei buni nu mai au cinstire. Cuvine-se ca, in intreagii
mici si mari sa-si punä i sii poarte haine cernite,
sii plingä pe Mihai. aci au pierdut pe domnul lor, pe vit eazul
care bä.ga groaza in turci i avea nume vestit, acela de
care s-au speriat i turcii i tätarii. Ungurii i sasii tremurau
de el ca pestele. Numai cit se zicea: vine domnul Mihai",
cä toti fugeau de el cu rusine mare. Toad puterea turcului
hanul însui, toti, s-au speriat -de el si fuge'au dinaintea
lui. i, dupà ce trecu si lipsi chiar el din Vlahia, gä'sirä,
tarii timpul potrivit sii facä'. pustiire. Si acum unde este
Mihail, ca-sä-i sloboadä din miinile turcilor i sä-i scape?
Alt Mihai ca el nu vine aicea jos, ca sri facä'_pe agareni sii
fug in fundul pämintului.
0, pietre, acum crripati I Copad, dezridäcinati-vuit lax
voi, munti, bocii I Si voi, cimpii, ! Ciici au
rimas toti voinicii f ànii acela de care se speriau i balaurii
leii; acela care se ostenea pentru orlodoxie si era sigur
o sä i se facä liturghie in Sfinta Sofia, deoarece mult se ostenea
ca si uneascil Biserica Romei i a Constantinopolei, sä o
facä una singurä; care nu-si prethia niciodatà viata si in
nici oluptà nu-si cruta trupul. Mànàslirilor, plingeti, mull,
tristati-vä: a pierit miluitorul, si unde o sä-1 gä'sit,i? 5i,
daca ati cutreiera Räsäritul i Apusul, ca el un altulnu
aii gäsi, ca sit vii miluiascä. 0, moarte nesä'tulä, cum EU
te-ai indurat de el, de bärbatul aCesta bun, si nu te-ai temut
de el? Päeat mare s-a f &cut fat4 de acest viteaz: sä lase trupusorul
lui gol insingerat, al lui care era crestinilor mare

sprijin. si, clack' vreodatá o sa aiba nevoie de el, nu o s5.-1
mai gäseasea. Pe un domn ca el., care era cinstea voastra,
sa-1 dati pierzárii pe nedreptl Vai de sufletul vostru!
Cum nimeni nu qtia ce se intImplase,
se credea cá Mihai a murit.
Intrebare
Oare ce s-o fi faeut domnul Mihai? Nicaieri
nu s-a auzit de el ieri i a.laltàieri. Oare unde s-a dus, ce s-a
facut, unde este, de nu a apärut? Nu cumva s-a dus In Tatara
i lupta cu hanul? Nu cumva s-a dus In Bogdania,
singur, färä oameni? Sau a trecut In Turcia i calca locurile?
O sä.' vinä eu °stile sale pe turci sä omoare, neamul
crestinilor sag sloboadai Nici la han nu a strabatut, nici in
Bogdania, niei dineolo In Turcia, nici in Vlahia. Ci se lupta
pe pajistea Tortei eu balaurul care a venit si 1-a prins, ca
clued In tarimul celä.lalt "biS. Toat'ä noaptea a luptat ca un
viteaz i duminiea dimineata s-a pomenit invins. Atha
doar apaca sà strige, cu Mima strapunsä: Uncle sinteti,
voinicii mei, si voi, vitejilor? Luati-và säbioarele i veniti
inarmati, ca sa ma scäpati de-aici, prieteni credinciosi 1
Ca Mima Imi fu strapunsä, lar puterea täiata. si se speriara
madularele mele si se temu sufletul meu. lar voi bine o
stiti cà eram viteaz. Si acuma, fara luptä, ma pomenesc
injungbiat. Pe mine, de care tremura Rasäritul i Apusul,
acuma nimeni nu s-a gash sä mä. ajute. Daca a§ fi stiut mai
inainte, ea sa fiu pregätit, acuma nu a§ fi pe pämint, uGis
pe nedrept. De aceea, vä rog sà stiti de la mine: oricine ar
ajunge erai dupà mine, pe boierii din Erdelia niciodata
nu-i creadä, daeà vrea sa domneasea farà primejdiepeste
-tará. Cäci stilt tradatori si nuin jurämlatul, nu ant statorniei
In cuvintul lor, In ceca ce vorbese. Chid vorbesc
dulce si zic «uram »38, atunci la seama, la ei, sà nu te punk' la
pamint. Asa ma linguséau .si pe mine, si eu ii credeam.
Acuma m-au ucis dupa toanele lor. Daca aseultam peprie-
220

tenii mei cei de incredere, acum nu eram la paraint, ucis pe
nedrept. Ce-i adevarat, salioara mea si eu ,am saturat-o ca
singele de-tot-spurcatilor acestia".
Cum moartea nu se teme de nimeni,
nici nu se rt,qineazei
In fata lui liaron barbatia nimic nu pretuieste.
De viteji lui Fiaron nici ca-i pasa. Ltisati lauddrosia,
impärati, regi i vitejil Caci in tarimul celalalt inchisi sint
tot,i. Aici este Alexandru cel Mare, vestitul, aici i Belsane,
bágat in intunecime. Aici am v'äzut pe Solomon, cel
ca intelepciunea, si pe Sampson vestitul, cel cu barbätia,
Cîi In lume au venqt, regi si viteji, toti aici se aflä. incuiati.
Nimeni nu a cistigat mincinoasa lume. Nici impärati, niel
boieri nu au trait färä. durere". Asa ne-a povatuit domnul
Mihai, atunci cind l-au omorit cu dusmanie mare. A lasat
nume frumos in intreg cuprinsul pämintului, ca sa-1 auda
s'a.-1 laude vitejii lumii. Moartea lui s-a intimplat dintr-o
uneltire, dar sufletul lui se bucura in imparätia de sus. Cad
s-a ostenit mult pentru crestinätate, pentru ca, la, venirea
vremii,'sufletu-i sal gaseasca. mila. S-a savirsit aicea In a
douazecea zi a lui august, din vrerea lui Basta, in pajistea
Tortei. O mie sase sute unu este anul de la nasterea lui Hristos
curgind, aa cum curge si anul acesta.
Cîi cititi si citi povestiti, de yeti gäsi cumva si greseala,
sä..nu rn ocariti. Cad eu, ca om neinvätat, am zis sá scriu
poema cu rime. Lumina ochilor mi s-a-ntunecat de varsatul
lacrimilor, a,mintindu-mi faptele domnului Mihai, pentru
cá erair sluj;torul lui credincios, ca i ceialalti. Cele mai
multe din cite a fäcut, le-am lasat, nu m-am incumetat sal
14 pun aicea in scris. Insà, voi, intelepp ce stntet,i, cautati
sä le pricepet,i din cele mai multe [de mine spuse], atunci
and cugetati la acestea. Daca' doriti sä aflati i local meu
de basting,'Malsiani e orasul meu, care face parte din Délvinos;
se gaseste foarte aproape de Sfintul Teolog39, evanghelistul
lui Hristos pentru asta jur. Numele meu este
221

S tavrinós, supranumele Vistierul. Singur eu am scris poema,
dupil voia mea. Acolo In Erdelia, In cetatea
ora stat i am scris-o noaptea, la luminä de stea, In prima
i a doua zi a lunii lebruarie. Si (Mi sá avet,i bucurie de la,
Sfintul Dub. Milrire 'fati-ata .51 Fiului §i Sfintului Duh,
ftíc1orului§i plilsmuitorului meu, Dumnezeu, Inceputul
tuturor lucrurilor.
Sfir0t, si lui Dumnezeu
NOTE (de Rita si E. Dobroiu)
1 Folosim textul ediliei din 1672, reprodus si comparat cu cel
al editiei din 1806 de 11 Legrand, in Recueil de pttemes historiques
en pea vulgaire relatifs a la Turquie et aux Principautés Danubiennes,
Paris 1877, si textul ediliei din 1785, reprodus de A. Papiu Ilarianu,
in Tesaur de monumente istoricc pentru Romania, t. I, Ducuresti, 1862.
In cazul existentei mai multor lectiuni, am ales pe aceea pe care o
considerilm corespunzatoare intentiilor autorului, atît in ce priveste
fondul, cIt si in ce prive5te versificatia. Din acest motiv, uneori dam
alte so1uii decit editorii.
2 Limba populara a poemului e usor arhaizanta i presarata cu
termeni din traditia academica greceasca, dar si Cu cuvinte straine,
utile sau numai de moda. In traducere, s-a Incercat s'a se tina seama
de aceasta realitate, dar Cu respectarea fidelitatii datorate textului
si rara a se Ingreuia intelegerea lui. Prin notele explicative se urmareste,
In primul rind, punerea la contributie a unor date necunoscute,
cele din micul Vocabular pentru cuvintele Palahice pe care le cuprinde
accastil istorie, dupti alfabct, care precede textul poemelor cu subiect
romanesc, al lui Stavrin6s si al lui Matei al Mirelor. Acest vocabular,
ale carui explicatii au avantajul contemporaneitatii,
vom indica Vocab.
Pilstrind, ca In traducerea oricarui do-cument, numele folosito
de autor, nu facem substituirile: Vlahia sau Ungro-vlahia
Tara Romaneasca, Muntenia; Bogdanta = Moldova In text,
alaturi de bogdcini, apare si moldovdni; Erdelia (definita In Vocabe
222

Ungarla de Jos) = Ardealul, Transilvania chiar In text apare
*i Transilvdnia (sic).
4 Rusauc, Ruse. In original: litésikon, permanent (o data Rusiki,
pentru rima). Alai jos, Grgevon = Giurgevo, Giurgiu. La reconstituirea
aspectului numelor straine tinemseama de traditia manuscrisii
a textului, atit al poemului, cit al Vocabularului.
5 Vocabular: Katdia, cavalerie ungureasca"; Tarabcini, pedestrime
valahica".
Ronzéi greci. E vorba de osta*i greci Inrolati In armata lui
Mihai,,denumiti i Makeddnes, indiferent de tinutul de bagina.
7 Stavrinos face o confuzie chid crede ca grecii se numeau *i in
vremea lui Alexandru cel Mare tot romei" (care Inseamna romani",
cetáleni ai Imperiului roman).
8 Salnades (cored samlides), haramanlides (c-orect karamanlides)
caramanlii" sau, ea aici, kardinanides i tzintides au In Vocab. definitie
cavalerie turceasca' din Anatolia". Primele doua sin!.
nume de populatii din tari incluse ca provincii In Imperiul otoman:
Sant (Siria), Karaman-ili (Karamania, Tara lui Karaman). Al treilea
nume e greu de recunoscut. Data fiind definitia, ne putem gindi
o stilcire a numelui akingi (scris *i akindji) navala violentil"
forma greaca akintzis, pl. akintzides, pe care-1 poarta o armata neregulata
de cavolerie, care, in sec. XVI, o devenit foarte numeroasa
(200 000 de oameni).
9 Bent =-- Baba-dag, Provdtzt = Provadiia, Vrcitza Vrata,
Zagará =Zagora, Nompritza sau Topritza (vezi nota 12), cum rezulta
mai ciar din alta parte a textului unde e aratata co regiune (in
Vocab. apare in lista de ora*e turce*ti) 7 e identificabila cu Dobrogea.
Altfel, digrama tz, pronuntata ts sau dz, corespunde la mai multe
iunete din alte limbi: Ratzis = Ratis (Rdczi), Tzdkis =-- Ceachis
11Ipotzikciis = Bocicai (Bocskai), Tzitman Jitman (ve4i.
iCsAki)
nota 10 tzencrdlis = generalis.
10 Expresie cu sens figurat, ca *i cele similare romane*ti, nasul
fiind i simboIul
Jitman. (Tzitntanos = magh. Zsignion(d) = Sigismund; comp.
Jienton, in Cronica RonicineVi.
lt bis Un fel de pelerina.
12 Miknas. Semivocala diftongului nu e redatil *i pentru a nu fi
Considerata o silaba In plus in vers. La fel: Odras, Ncislovon.

Tdnos scris asa pentru c aparea dupa nazala n. Adesea, oelu.
zivele sonore rezultä numai din sin taxa fonetica, nu din grafie
; la fel Pdtor, Tdpritza.
14 Kiraly Albert. Numele In unitate: Krailzrpértos sau Krailarpenis,
cum apare si In Cronica ronidneasei ; la fel, mai jos, Sekelmoysis.
Ruc6r. Vocab.: lidkalon, sat valah In imediata apropiere a
Erdeliei".
16 Tirgoviste. In text si in Vocab.: Trigóviston.
bis Stefan Rilzvan, domnul Moldovei. Alai" Inseamnä trupti
de caläreti.
Vocab.: Haidtiki, cavalerie din Ungaria de Sus"; Valani [in
text si Valdni], oaste gormand". Nu excludem o contaminare datorit4
confuziei: ulani valoni.
18 Afis Hafiz. Adesea aspirata nu e redata. Alai jos, Ibraim
Ibrahim. APaturi de Mehemét, apare mai frecvent forma Meentét;
la fel, spallides e In concurentä cu spaides.
16 In text, Tarnavo (scris Todrnavo), iar In Vocab. Tórnovo. De
observat redarea lui I prin u; vezi, mai jos, Murza.
20 Paradunavon, nume (In maniera denumirilor bizantine) pentru
indicarea totalitAtii teritoriilor de lingl Dunäre (din dreapta ei).
Nu are corespondent In ImpOrtirea administrativä a Imperiului turcesc
amintitele teritorii neformInd o unitate.
so bis Ambasador, trimis special.
21 Báthori András. Autorul confunda forma magliiarà a numeluj
(pron. aproxim. Òndra.$) cu diminutivul romanesc Andre*.
22 Numele Sibiului apare in forma (in. transliteratie)
Deci, se pronuntà
24 Belisarios (?-565), celebrul general bizantin din t'mpul fui
Iustinian, cuceritorul Africii de nord. Intr-un chit anterior, Mihai
este numit noul Ahile".
26 Alba Iulia. Si ast6zi i se mai zice orasului B tlgrad sau Bal.
rad .
26 Probabil greseala de tipar. Mai inainte, se precizase cA era
Ar primar. Greseala se putea face usor: frate" este adelfos, iar
var" exadelfos.
26 Trotus. Vocab.: Totrusi, oras din Bogdania". (Gel mai des apare
transcris Tetritsi.)
224

27 MarlearOda, in care Marha e la acuzativ. Penlru titlu in uniune
cu prenumele, vezi si Mehemetbeis, Resvanbeis.
29 Zamoyski, seful armatei polone.
29 Turda. Tòrta, permanent in text si in Vocab. cu vocalismul
dupa. forma maghiara.
30 Vocab.: Alamania, teritoriul german", adica Imperiul habsburgic.
Poetul Ii rice si Neinjia sau
31 Kagso. In text Kas6vi (definit in Vocab. ca oras din Ungaria"),
deosebit ca terminatie de Mprcisovon Brasov), de pilda.
32 .Numele apare Selmári, din cauza cà bara orizontala a literei
tau a fost confundata cu o trema.
33 In text scris Sympléon, ceca ce reflecta o plauzibila pronuntie
;S'imbleu pentru Simleu.
34 Vocab. Fevtzeresides,4avalerie germana". Pornind de la sing.
fertzelés, ne dam seama ca' nu e un cuvint german, ci unul maghiar,
reprodus cu intervertirea a doua sunete, fcgyveres armat".
ar, Csáki apare cu prenumele de forma romäneasca Stéfan sau,
mai jos, greceasca Stéfanos; acesta, insa, sta dupa numele de famine,
ca in limba maghiara.
-36 Iláczi Gybrgy, scris licitzi Gérgi.
37 Vocab. Ala:W(1es, oaste valahica din aceeasi generatie".
bls In original: Adis = Hades, Tara mortilor".
38 In' maghiaril: Domnul meu (= Doamne, Domnule) I" Poetul
serie cuvmtul wet mu, apropiindu-1 de limba greaca, in care exista
pr mumele enclitic mu al meu, a mea". In Vorab, se indicä originea
echivalentul corect.
39 Agios Theol6gos (evanghelistul loan), patronul bisericii dupa
care s-a numit localitatea.
Bistrita. In text, Pistrisa in loe de Pistritsa sau Mpistritsa.

PRIMA JUMA.TATE
A SECOLULUI AL XVII-LEA
MATEI AL AIIIIELOR
Ma la inceputul secolului al XVII-lea nu pule m
vorbi de un aport a/ carturarilor greci la clezvoltarea eul turii romilne.
S-a crezut ca Viala lui Nifon indreptatoste deschiderea unui paragraf
de influenta greceasca", si a fost prezentata ca un panegiric grecese".
Dar, cum am aratat, nu exista nici o dovadti peremptorie ci accasta
opera s-a scris In greceste, si nici ca autorul ei de la care avem o
lunga epistola slavona, uncle traducen i din groceste in slavond, dar
numai citeva semnaturi in grece:Je ar fi fost grec. Dimpotriva,
este absolut sig,ur ca textil care a stat la baza direct sau indirect
tuturor versiunilor neogrecesti, toate din secolul al XVIII-lea, este
textul romElnese de la mijlocul secolului al XVII-Iea.
Acelasi lucru se poate spune si despre contributia culturii romane
la dezvoltarea culturii neogrecesti. Singurul fapt citabil Il constituie
adaosurile facute la curtea lui Petru 5cliiopui cronografului neogrecesc
aI lui Dorothei al Monembaziei, si faptul ca tocmai acest ma nuscris
, pregatit sub supravegherea gincrelui domnului, Zotu Tzi ara,
si cuprinzind sliri de istoric romaneasca, s-a tiptirit apoi la Venetia
In 16311. ingrijitorul tipariturii prima editie integrala a unui
cronograf ncogrecesc a fost Apostol Tzigara fratelc lui Zotu
Tzigara.
Cam atit se ponte spune, concret, despre relatiile literare romanneogrecesti
in sccolul al XVI-lea.
Dimpotriva, tot secolul al XVII-lea si perioada urmatoare
/a 1821 ne infatiseaza unul dinire cele mai intetesante fenomene de
Intr-ajutorare a cloud culturi, din tonta istoria culturala a continenlului
european. Pamintul rornanesc devine o a doua palrie a culturii
neoelcnice in plin proces de afirmare; carturari greci ii desfa-
Ift lugatura cu accasta vczi demonstratia lui D. Russo, Suda
istorice greco-ronulne, vol. I, p. 6'i-82.

soara activitatea la Tirgoviste, Ducuresti, Iasi ; Academia domneascI
Infiintatit de Brincoveanu este o adevarata Universitate a sud-estului
european, unde se studiaza elasicii elini si crestini in original si unda
Invata tineri de pretutindeni. Se s tia cit de insemnat a fost rolul Tarilor
Romana in secolul al XVIII-lea pentru pregatirea luptei de eliberara
a Greciei.
Acest fenomen, de multe ori gresit Insoles si privit doar prin prisma
deformarilor §i exagerarilor din preajma rascoalei lui Tudor Vladimirescu,
a conferit culturii romanesti un rol Insemnat in renasterea
politica si cultural a poporuhii grec. La rindu-i si cultura groyeasca,
fie ea a vechii Elade, fie a Dizantului sau a grecitatii post'-bizanfine,
a contribuit la largirea orizonturilor culturii rornanesti, s-a
Inseris ca un neindoios factor -de progres.
La inceputul acestei eRei da colaborara fructuoasa, desehisa
de epopeea lui Mihai Viteazul si marcata de opera lui Stavrinos,
apare figura de carturar si poet a lui Matei al Mirelor. I.ocul sau in
cultura rornâneasC i dreptul la stima noastra sint mai mari
i se atribuie de °bical. Caci el a fost poate cea mai lucida minte grcceasca
a timpului s'a i raspindirea de care s-a bucurat opera sa
tiparita totdeauna la un loe PU a lui Stavrinos nu este intimplatoare.
Aici sint ridicate, pentru prima (tara, Cu un curaj si o ascutimo
fara precedent, o serie de problema acute ale tirnpului stiu, privind
deopotriva pe greci si pe romtlni. Ochiul sau vede profund si nu-si
ascunde realitatea. El nu-si face iluzii ca Stavrinos intr-o
apropiata i posibila restaurare a crucii pe cupola Sfintei Sofii cu ajuloe
strain, ci-si indeamna conationalii ,srl se razime pe ei insisi. Are
o idee precisa' despre raportttrile romanilor cu grecii veniti la nord
de Dunare, aratind ea ultimii sInt uneori abuzivi si brapareti, veniji
nurnai dupa avaro, ceca ce trazaste revolta legitima' a localnicilor.
Dar si pe acestia din urmaii indeamna sí nu uite cri neamul grecesc
a dat lumii cultura cea mai inalta si tot el a faurit cultura crestinti,
din care insisi se heanesc. Condamnind rascoalele antigrecesti la caro
asistase, Matei al Mirelor isi mustra in acelasi timp compatriolii
indeamna sa-si aminteasca situatia lor de oaspeti.
Dar ceea ce uimeste la acest prelat este acuitatea gindirii sociale,
critica vehementa. la adresa ciocoilor" stringatorii de biruri
dar si la adresa boierimii mari autohtone. Elogiul inchinat lui tefatt

oma pentru ca a skunk si pedepsit pe boierii ce jefuiau poporul
este unic ;In toatìl literatura noasträ m,edievala, si nu e exclus sfiinspirafcritica
Sociala a Ini Arjtim Ivireanu, totusi mai putin
latei al Mirelor ne apare ca un precursor al lui Tudor Vladimi,rescu
si Balcescu. Ultimul 1;a cunostut desigur, fiindca. editia din
1806 mai era in circulatie pe vrernea sa. lar cine citeste Neuntul
Vointdrestilor de Miliail Sadoveanu va recunoaste imediat In imaginea
sadovenianä a lui Toma portretul schltat de Matel al Mirelor.
Cine.este Matel al Mirelor ?
'Para a-i putea urm rti in a:manunt biogr, afia; firtl ei este mai lamnrit
decit in cazul lui Stavrinosi. Matei s-a nascut In Pogoniana, district
din Epir, de unde si numele cu care apare cel mai des: Matei
din Rogoniana". Se presupune ca data a nasterii 1550. si-a dobindit
o frumoasa cultura la Constantinopo/, untie a fost o vreme pr.otosinghel
al Patriarbiei. Intre 1595-1597 II gasim la Moscova, unde a
Invatat ruseste i slavoneste. In 1600 era In Polonia, trimis probabil
sa consolideze in credinta pe ortodocsii ucraineni din regatul po/on,
supusi unei intense opere de propaganda catolica. La Intoarcere,
poate si ca o rasplatii a modului cum 1i indeplinise misiunea., este
ridicat la rangul de arbimandrit al Marii biserici" (Patriarhia) din
Constantinopol. Nu stim exact informatiile sale sint aici voit
sumare de Ce si cind a venit In Tara Romaneasca. Din ceea ce
spune el In prefata istorica la Slujba sfintului Grigore Decapolitul",
se intreyede ca motivul principal a fost lipsa de perspective in' ceca
ce priveste ocuparea unui scaun de episcop In Imperiul otoman.'
Indemnat poate de alti greci asezati In tarä mitropolitul lnsusi
era un grec, Luca din Cipru el vine in timpul domniei lui Radu
*erban (1602-1611) in Tara Romaneasca, care se tine fe obiceinrile
crestine si e stapinitä de un domn cucernic", cum scrie el ma/min&
diferenta de regim dintra nordul i sudul Dunarii. Este primit cu
prietenie" capatind de la doma einste multa". I s-a dat egurnenia
uncia din cele mai mari martästiri din tara, Dealul, ctjtnria lui Radu
Ne servim de studille fundamentale care stilt: D. Russo, in Studii
istorice greco-ronzdne, vol. I, p. 159-179, si Dan Simonescu, Le
ehronfquer Matthieu de Myre et une traduction iknorée de son ffistoire",
In Reirne des-étrud43s sud-est europeennes", tom IX, 1166., nr.
p, 8f-90.

cel Mare. In 160, Radu erban i ceilalti protectori ti obtin de la
Patriarhiase.cumenicd titlul de Mitropolifal-Mirelor Lychiei, o eparhie
din Asia fic, veslitä pe vremuri, dar uncle acum nu mai existd nici
un crestin. Titlul era pur onorific, dar ii dädea dreptul sd participe
sinoadele convocate de patriarhul ecumenic, "'jar in tarä Ii sporea
prestigiul. Intr-udeviir, Matei al MireIor, care invítase româneste,
a fost foarte respectat, a luat parte si la ,divanele donmesti, intarind
cu semnAtura sa actele -oficiale. U.rmasii lui Radu $erban, Rada
Mihnea (1612-1616), Alexandru Ilias (1616-1618) si Gavrit Movild
(1618-1620), l-au tinut si ei in mare cinste. Chad, in 1614, s-a luat
hotdrirea ca nici un egumen al mändstirilor romanesti sä nu mai fie
grec, pentru egumenul de la Dealu s-a facut -exceptie.
Matei al Mirelor moare in vira' inaintatd, in anul 1624 si esteinmormintat
probabil la Dealu.
Aldturi de Luca din Cipru, Matei al 'Mirelor este considerat
mai mare copist si miniaturist grec al vreinii sale. Manuscrisele lui,
frumos caligrafiate i impodobite, slut impriistiate de la Moscova
pind In Athos, Constantinopol si Ierusalim. Unul, continind slujba
lui Grigore Decapolitul si a Sfintei Paraschiva cea Nola, compuse
de Matei, a fost adus din Tara Romaneascii la Iasi de Nicolae Milescu,
fitud,ddruit minastirii Barnovski. Poartä pe el insemnarea autografä
a lui
Dar opera cdreia li datoreste el un loc de nimeni ignorat in istoriile
literaturii neogrecesti scris-o in Tara- Româneascd, si este
insäsi istoria tärii, intre anii 1602-1,618. I se adaogl o compunere
pareneticd, avind ca. model Inviitciturile lui Neagoe Basarab, §i
Sfaturi cdtre Alexandru
Matei a devenit istoric si Mod in versuri al Tdrii Românesti,
Inmod treptat. In iarna lui 1610-1611, cind Gabriel Bäthory, principele
Ardealului, inträl cu osti in Tara Romäneasa surprinzindu-d
nepregdtit pe Radu *erban, Matei se sefugiazd din fata jafurilor cumplite-(a
odror istorisire ne-a Idsat-o) i ajunge la mä'nästirea Bistrita
.din Oltenia, ande Barbu Craiovescu adusese odinioard moastele lui
Grigore Deckpolitul. Egumenul mändstirii, Teofil,, viitorul episcop
Cf. D. 'RUSSO, op. oit p. 163, nota 1, uncle corecteazd lecttim
gresitra a lui P.P. Panaitescu. Unii autpri maiiloi, neeunoScind aceastä
corecturd, afirmä cá -manuscrisul a fost 4opiat de Milescu.

de Minnie, din indemnul caruia a tradus Mihail Moxa Cronograful,
1-a rugai sa compuna,o slujba a lui -Grigoro Decapolitul *i sa o Insoteasel
de citeva date asupra imprejurarilor in care au fost aduse
moa*tele. Matei mai alcatuiQe prelucrInd din slavone*te o scriero
a patriarhului Eftimie al Tirnovei *i slujba. Sfintei Paraschiva
cea NouiP. El indepline*te dorinta lui Teofil, dar in prefata nu se
multume*te doar ça istorisirea aducerii moa*Lelor, ci poveste*Le *i
imprejurarile in care el Insu*i a venit In tara, lauda pe Rada *erban,
descrie ororile raboiului, care 1-au facut sí fuga la Bistrita, i schiteaza
astfel o pagina de istorie contemporana *i de autobiografie.
Aceasta prima forma, in proza, a istoriei slle s-a pastrat Intr-un singur
manuscris, incomplet, actualm -,nte la Viena, i a fost publicata, cu
o traduccre, de calm N. forga2. Data compunerii este, evident, dupa
7 iulie 1611, fiindca ultimul eveniment povestit, cu care e Intrerupe
manuscrisul, este biruinta lui * rban asupra lui Gain iel Báthory
la Brapv. Biruinta ale carei made le-au zadarnic it turcii, care urmind
dorintele unei particle boioresti, au numit pc Rada llihnea.
Acesta fuses° salvat de la turcire dud era copil (tatal sal", Mihnea
II, fuses° obligaL sa se turceasca spre a scapa cu viata, de undo nume/e
de Mihnea Turcitul", cu caria-1 inregistmaza istoria) *i crescut do
calugari in manastirea Iviron de la Athos. Studiase apoi In Italia
*i era un om foarte cult, *tiind grece*te, arabe*te, italiene*te *i turcege.
Era casatorit cu o greeoaica. Unui asemenea domn, carturar
*i filo-elen, Matei se gindi sa-i scrie o istorie in care sa povesteasca
cele intimplate mai inainte, precum i imprejurarile In care a devenit
domn. Cu multe laude la adresa noului stapin atarii, aceasta forma
nouti, tot In proza, este, de fapt, o amplificare a prefetei anterioare,
prezentata insa acum ea o scriere de sine statatoareosub titlul Popestire
pe scurt despre neaveptata ceídere din dontnie a lui ,Serban Yodel,
zis gi Radul, i despre venirea in Tara Romeineascd a lui Radie Voievocl,
fiul lui Mihnea. Istoria" este prevazuta cu o scurta introducerededicatie,
iar la sfIr*it Matei adaoga 40 de versuri cu vagi indemnuri
reli2,ios-morale catre domn. Textul acestei istorii In prozti s-a Ostrat
Vezi Iulian *teftinescu, Viata Sfintei Parascheva cea Nou'd de
.Matei al Mirelor, In Opere istorice, Bucure§ti, 1942, p. 49-75.
2 N. Iorga, Manuscripte den biblioteci strdine relative la istoria
rolluinilor. Intiiul memoriu, Bucure*ti, 1898, p. 44-51.

intreg *i a fost éditat tot de N. Iorga, impreuna Cu o traducere. El
se opre*tes la uciderea lui Gabriel Dathory de catre nohilimea rascu.
lata i la intronarea lui Gavril Bethlen eveuimente intimplate
In octombrie 1613. Se vede cti domnului i-a placut opera, din moment
cc l-a exceptat de la ltotarlrea logii promulgate chiar de el.
Dar in 1616, Radu Maraca este inlocuit cu Alexandru Ilia*. Rapor.
turn° lui Matei Cu noul dome *i el din categoria color aproape grecizati
trebuie sa fi lost derisebit de cordiale *i apropiate, din moment
cc a Indraznit si-i radacteze, sub forma' de sfaturi In versuri, un adeva.
rat racmoriu politic asupra starii dez,astroase a Várii, stoarsa de
biruri, pustiita de razboaie, decazuta cultural. Acest memoriu
adunatoriide
este mult superior color clteva versuri banale adresate lui Dada Mih.
mea, *i saltul calitativ trehrtig pus in se,ama descoperirii a doud izvoare
de ingpiratie: Povestirea" lui Stavrinos, de la care ia ideca de a sal°
o istorie in versuri, *i lavaltitarile lai Neagoe Basarab, in versiunea
lor originala slavona, Inca nctradusa in romane*te. Demostene Russo
presupune *i credem Cu Lanai ca Matei al Mirelor este col ce
a tradus Invapituriie din slavona In greacd. raptul este foarte posibil
*i nu e exclus sil fi fdcu Leccasti traducere chiar pen trir domn, care *tia
grece,te, dar nu *tia slavone*te. Aceasia ar explica de ce a renuntat
la Oa ta panca hail, caro avea caractorul uncí antologii, Ostend
numai partea a douo., cu capitol° parenetice precise. Oricum, influenla
ideilor inpiigiticri/or, a temelor tratate de Neagoe este vadita,
nu exageram dacil spunem ca avem aici o prima dovada de influenfa
a literaturii romano asupra celei neogrecesti. Matei adaoga Wet numeroase
alte indemnuri *i mai ales acea cutremuratoare descriere a
salhaticei exploatari, pe care n-o intilnim la Neagoe.
Nu *tim daca sfaturile sale i-au parvenit sau nu lui Alexandra
Ilia*, Muricìi acesta, la rindu-i, este inlocuit cu Gavril Movill
(1618-1620). Sub acest nou domn concepe Matei proiectul de a prolucra
in versuri istoria anterioara, in proza. El face un loc de cinste
era de a*teptat persoand i domniei lui Gavril Movila. Noua
sa opera, intitulata Istoria celor sdvErfite In Ungro-Vlahia, lneepind
de la ,Yerban Volevod pind la Gavril Voievod, este malt mai intinsil *1
confine, pe dinga o dedicalie tot in versuri &Um loan, banal
Manuscripte din -biblioteci strdine relative la istoria romdnilor,
Al doilea memoriu, Bucuresti, 1899, p'. 1-27.

Craiovei", care este I pnache Catargi, socrul lui-Radu Mihneal, o Plin:
gere asupra Constan tinopolului", unde apar foartre interesante idei
politice pi informatii despre piraiile grecilor din vremea sa. Acestei
Istorii... In versuri Ii anexeazd Matei pi S faturile care Alexanctru
Ilias, scrise mai Inainte.
Ceea ce deosebeste varianta In proza de Istoria... in versuri, este
intentia Merara' ì cea moralizatoare, care apar In cazul acesteia din
urmti. Intilnim, ca i la Stavrinos, discursuri ticluite de autor, dupd
modelul istoricilor antici, cu exclamatii pi comentarii, iar uneori
adevärui istoric este deformat pentru scopul moral, ca In cazul lui
Radu -rban, a cdrui cadere este explicatl ca o pedeapsd pentru aba-
I rile sale morale, despre care mai Inainte nu ni se spusese nimic.
Dar acum istoricul cama cauze de felul celor ce, In Inveiltiturile lui
Neagoe, sint ardtate ca atrag pierderea domniei. Le inventeazd deci
pentru a explica si Merca lui erban. Dar, In afard de asemenea
licente literare, povestirea sa este destul de exact5 pi se confirma prin
ceca ce stim din alte izvoare. Pentru anii 1602-1618, ea este, de
altfel, singura cronicd intern6 scrisd In Tara Româneasca pi a constituit
izvorul de bazd al celor ce au alcdtuit, pe vremea lui Matei Basarab,
letopisetul árii. Desigur, a fost utilizatti editia princeps din
1638, publicatrt din initiativa lui Panes Pepanos2, despre care se
.spune In prefata editorului, monahul Neofit, cd fusese bun prieten
cu Matei al Mirelor. Acest Panes Pepanos apare In 16:0 Intr-un Aocument
de la Matei Basarab, deci era inca In Tara Roma'neascä. Fapt
este cA apa cum a aratat prima ()ara N. Iorga3 pi au admis mai toti
cercet5torii dupa el, toat4 partea privind anii 1602-1618 din Letopiseiul
Tdrii Romtinesti prelucreazti, prescurteazA, dpr cel mai adesea
traduce cuvInt cu cuvInt pe Matei al Mirelor, eliminind firepte critica
la adresa feudalilor pi la adresa r5scoalelor antigrecepti (fiindcd Matei
Basarab venise domn tocrnai In fruntea unei astfel de' eiscoale I).
111.1.-
Ianache Catargi este ban al Craiovei fn douà rinduri: 1013-1616
pi 1618-1620. Vezi Lista dregtitorilor din S fatul domnesc al
Romdnesti in secolele XVXVIII, In Studii pi materiale de istorie
medie", /V, 1960, p. 566.
2 Cf. Vasile Grecu, Prima edifie a lui Stavrinos Afatei al Afirelor,
In Codrul Cosminului", X, 1936-1939, p. 544-517.
3 Alanuscripte.i., Al doilea memoriu, p. 5-7.

Descoperirea reeenta a unor-inanuscrise In care textul Letopisejului
s-a pastrat niai bine decit In manuseriseleluate pina acum ca baza.
a editiilor In eirculaliel- a confignat farg putintä de tagada constatarea
lui N. Iorga2. In felul acesta, opera lui Matei al Mirelor ne apare
ca componenta principal a Letopiseturui tärii, ea fiind deci tradusä,
In proza, In acelasi timp Cu Viata lui Nifon, cu friveitciturile lui Neagoe
-Basarab si cu analele slavonesti din seeolul al XVI-lea.
Integrarea i eireu/atia ei In cultura romana solace si pe alta cale:
Radu Popescu o eiteaza el o citise In original In Istoriile doinnilor
Tdrii Romdnefti.
de auca, daca' toate istorille literaturii neogrecesti va'd in egumenul
de la Dealu pe unul din cei mai populari scriitori greei postbizarttini,
iStoria literaturii romano poate vedea Intr-insul un promotor
al,acelei c,olaborari cultaale careia literatura neogreaed ii datoreazd
una dirrscrierile sale cele mai räspIndite, lar literatura istorica
romaneasca, singura cronia a anilor 1602-1618 izvor de inspiratio
i pentru scriitorii moderni.
In antologia noasträ, data fiind Intinderea acestei Povestiri
pe scurt" a lui Matci al Mirelor, ea si a Sfaturilor catre Alexandru
Ilias", ara reprodus numai citeva fragmente reprezentative. Desi
este la primul rind un istoric al Tarii Romanesti, am reprodus aici
istoria Lui Stefan Toma din Moldova si a doamnei Elisabeta Movila
(pe care o va repovesti Miron Costin In letopisctul san) dat fiind Dalia
lor de izvor ¡iterar. De asemenea reproducem mai multe fragmente
din Sfaturi". Traducerea apartine eolegilor asist. Rita Dobroiu
Iect. Eligen Dobroiu. Notele ne apar(in.
D.Z.
Vezi lije I. Georgescu, O copie necunoscutd a Leu;pisetnlui Cantacuzinesc,
In Mitropolia Olteniei", an. XII, 1961, nr. 7-8, p. 498
543,
2 Vezi Dan Zamfirescu, Matei' al Mirelor si Letopisetul Cantacuzinesc,
In Studii çi articole de literatura' ronicind peche, Bucuresti,
1967, p. 184--20'k. Obicetiile lui I. C. Chitimia din recenzia la
aceasta carie, recenzie publicata In Revista de istorie teorie
Merara" NI% 4/1968, p. 692-693 M'A cloar o duvada de acra ..ree
credinfit, si cad de 1A sine In fata tcxtelor. Ele t'u necesita o
discutie aici.

Istoria celor silvirOte in Ungrovlahia Incepind
de la $erban Voieved plml la Gavrill
Voievod.
AleAtuitit de preasfinlitul intro arhierei
mitropolitul Mirelor, domnui Mathaios
din rogoniani
Fragmente tradase de Rita 0 Eugen Dobroia
[Dedicatie lai loan, banal CraioveiP
Despre prietenie i despre aceea eci nu se
poate da in scliimbal ei nid un Nutt din ate
sint
In schimbul unui prieten credincios
zice Teologui lumea intreng6 de ai da-o si tot nu ar fi
'de ajuns, deoarece nimic altceva nu este alit de pretios cit
s6 aibi un prieten de incredere. i nimica nu este asp de
scump nici argintul sau aurul ca prietenulcredincios,
din partea cAruia, s aibi multumire. Prietenia este MaTO
comoarA, prietenia este mare bogAtie cum zic
lumea aceasta e mai prejos decit ea.
De aceea, i eu, dorindu-ti prietenia, _am scris in fruntea
cärtii mele numele Um, pentru ca sa fie spre amintire in
anii viitori, sti aducA multi laudä mai tirziu celor trecuti
din viat,A. CAci cele ce slut serse, nu se dun uituirii, ci rAmin
si slut arAtate lumii si slut lAudate, si toti se minuneazI
cum au fost serse si nu au fost uitate cele trecute.
Daca nu s-ar fi scris faptele, viata si isprAvile fiectiruia
si sirurile domnilor, cum am fi fost in stare, cum am
fi putut avea dorinta de a povesti cele s'e.'vlqite de fiecare?
Litera este vie, niciodatA nu moare, numai in felul acesta
°rice om le gäseste. GAseste in ele istorii ale oamenilor de
demult, sau invätiiturà despre Dumnezeu, intelepciune
mintuire a tufletului. Iar, dac. cineva este fricos i nu are
Ulric, se imbarbAteazA si cistig6 lupta. Numai sà cugete

adesea la Istoria intreag5, c. Ii umple mima cu int,elepciune
bärbIltie. De pildä, marele Homer, care ne povesteste
tele grecitor si se mindreste cu ei. Cit timp a trecut de cinti
serie el? 5i-ti pare c6 astäzi au inflorit -ca niste flori.
Asa i eu am ehibzuit sd scriu cu sirguintil niste, istorii,
ca sä se gdseascä: ale domnilor Vlahici, Serban, a
lui Moghild Gavriil si, apoi a lui Alexandru2.
Voi serie istoriceste cite se intimplard, fiecare la vremeR
acelora: si viola, i anii, cum a condus fiestecare in scaunul
säu, si cum s-a purtat in toatä. viata. Am vrut sà scriu in
primul rind toate faptele lui Mihai, dar nu a fost nevoie,
chi au scris altii3.
De aceea incepem cu cele despre 5erban. Ascultd cele
serse pe care Id le inchin. [...]
Aici scriern -cum Constantin Voievod
se lupta cu §'tefan i birui iytefan
Dupà pe plecá de aicea, din Vlahia,
5erban Vod'ä, sdracul, se duse in Moldavia, unde domnea,
atunci Constantin4. Sin primi acela cu cinste i cu bucurie,
càci de.mult5 vreme se tineau frati, si Il poftea cu incredere
la sine unul pe celglalt. Mult 1.1 ajutä i 11 incärc51 cu daruri,
fi dete ostasi i 11 petrecu. 5i invinse pe'Radul, i invinse
pe Crai5, precum am scris cu mare grijä mai sus.
Cind auzi impáratur, tare îi päru. rilu. Se minie pe Con,.
stantin 11 scoase din domnie, trimise pe stefan7 donan
In Moldova. Domn bun, vrednic, 11 dovedirä faptele. Foarte
frumos vorbea cu cei sgraci. Dar vorbä bunä nu spuneaniciodatä
boierilor sài, niciodatä in sprijinul lor, deoarece erau
nedrepti cu särdcimea. Dar el ii fäcu. blinzi ea niste miei.
Ti tdie, Ii asupri, le luál bunurile, le pustii casele si averile.
5i preamäreau sdracii pe Hristos impdratul, cäci nimeni
nu se gäse-a sá-i mai supere. lar el &idea odiljdii la toate
bisericile i naindstirile, pentru mintuirea sa.
Cind fäeqa judecatä era indiáznet, drept, dar era un pie
çi furios. 5i, a§3, cum era, toti tremurau de el; boierii mici
vi mari 11 numeau .fiara".

Domnul Constantin, de indata ce pleca di,n Bogdania, se
duse in Lehia. Dar nu statu cuminte, ca sa se linisteftsca
in pic, ci aduna osti ca sa nimiceascä. pe Stefan Moldoveanul,
si insusi s domneasca.
Dar Dumnezeu vru trimitä in iad. Caci, cind se
eiocnira cele doua osti, invinse tefan; i i se aduserä'
ea au cäzut in luptä lesii cei viteji: toti erau de neam boieresc,
told erau iuzauati. lar eeialali, c'ärora asa le fusese
häräzit, pe toti ii luard ca sclavi turcii i tatarli. Legati de
tineau in fall; mergeau inainte si in spate, dupä caii
lor. Plinset mare se Meu, si cui sä' nu-i fie milä de ei? Furl'
prinsi boierii cei märiti, care mincau pe säraci ca niste lupi
flaminzi, care tirau dupa ei sute de slugi, si pe saraci si pe
orfanf ii mincau ca niste Mimi. Se urmä'reau unul pe celalalt:
cine sri cistige mai mult, cine sa poarte straie mai
frumoase. Asa se intrece unul cu celälalt, iar Dumnezeu
aduse in primejdie mare.
Domnul era mic, flacdias tinä'r, nu aflase despre acestea
nimic chid era copilas. lar ei sfisiau biata Tara, si de aceea
Dumnezeu Ii blestemä. i ii prinserá de vii ca pe niste bles-
-temati, i ii adusera legati in fata lui stefan. i, atunci,
,5Lefan fnsui li ocäri, asa cum stateau vinovati in fata sa.
Ii fagaduira multi galbeni, ca sä-i sloboadd, postavuri,
margäritare, ca sri nu-i omoare. Dar el Ii alungd si le taie
capul. Daxurile lor nu le primi, iar pe ei Ii omoris.
Atunci, numai fiul domnului, Constantin, se Rim nevazut.
se fa cu mare jale. Nimeni nu aria rinde este, unde a plecat ,
d.acri l-au luat tatarii sau s-a inecat undel a9. Sä-i poarte
pacatul boierii care l-au indemnat, iar el se fäcu net, azu .
Din Mcomie voiau sä domneasca, sa mistuie din nou_singe e
orfanilor, asa ca inainte cind mincau singele tärii. De ace'a
pierdura si pe acelea, si capaele lor. t5i le-a ramas nurnai
pacatul, si cine stie dacä o sa g'-iseasca' mintuirea In iad?
vai cinstiti boieri I, cum ne inseala moartea si
cum ne omoara! Dia,volul ne amageste, ne poarta dupä voia
lui, i uitam pe Dumnezeul vietii i morii. Pentru un pie
de argint si de aur avern pe diavol tare, tale aproape. Pentra
cal, ciini de vinaoare, ciatareti st Mute, pieldern cele ves-

nice si le pierdem srpe acestea. Pentru reaua noastril portit
a acestui trup- pierdem raiul si lumina dumnezeiasea. Asa
cum acesti boieri, din pricina läeorniei, au pierdut viata
trecAtoare, au pierdut-o si pe cea dumnezeeascä, pentru cä,
Ii gäsi moartea, pe cind veneau pe drum cu osti ca sa verse
singe. Durnnezeu cel atotputernic sä-i ierte i sti ne mintuiascä.
si pe noi de astfel de judecatä. Sä nu murim in färädelege,
ci numai in spovedanie i pocä'intä. lar acestea ce
le-am scris slut de invatäturä, i trebuie sà venim din nou
la istorie.
Se aF)ezà pe tronul säu tefan fä'rä' grijä', deoareee du,manii
lui pieriserä toti intr-o singurä zi. Se trufi inima lui,
iar el se fäcu mare, si sp_unea cä nimeni altul nu e ca el.
incepu sä' facä tulburäri in Lehia, pe vecini Ii silea sä. pizmuiasca.
Era zurbagiu cu sträinii si cu ai säi; cu prietenii
se purta la fel ea i cu dusmanii. De aceea, boierii incepurä
sä se inspäiminte. Cum sá scape de el mult chibzuiesc.
Deoarece el cugetase sä-i omoare, ei, iaräsi, spuneau Sà nu
le scap.e. Iar pricina erestea atunci intre ei. i stirni 5tefan
rä'zboi cu ei. Iar ei se impotrivirä lui si se bat pe fatä.
birui teran. Incepurà sd se risipeased, si citi furil prinsi,
toti furl omoritil°. lar cei mai mari fugirä la Constantinopol,
c a sä gäseascd dreptate si sä-1 pirascä', cu alt domn
vind si din nou sä se boiereascä. Dar, pä'catul lor i soar_ta
lor rea, Suman-aga ii nimeri pe drum. i deindatä Ii duse
legati la stefan, ca uneltitori dovediti, descä'pätinati.
E dat de Dumnezeu ca toti supusii care uneltesc impotriva
Domnilor, sä' nu scape in cele din urmá. Se luä hotä'rire,
dupä lege si dreaptA, sä le ta,ie capul si sá nu mai träiascä.
Despre doamna lui Ieremia Voievod
f i despre pieirea ei
Cum am scris mai sus despre Constantin,
cum se fbieu nevgzut, in vremea aeeea, mama lui vru sa facä
räzbunare. Strinse multe usti, de se umplurä cimpiile. Impotriva
lui stefan avea de gind sá vinä, sä räzbune singele

fiului eau. 51 intrara °stile ei cu acest prilej, neclintit si
cu indraznealii In Bogdania. Cind ii vazu Stefan, ineepu
se clatine. Cautil in graba drumul spre Braila. Rusinat, fugi,
ca ea s'a' nu-1 spurce pen tru cil n-a putut sa o infrunte. Iar ea
cueeri Moldavia, se asezil pe scaun si se facu Doamna.
Cum era necunoscatoare, nu se gindi ce rau urma s'a fie
PC eapul ei. Stefan dote stiri imparatului cum II izgoniril
ostile leahului. Doamna, a lui Iercmia, este cu ele, doresto
sa rilzbune singele fiului.
Imparatul trimise pc pasa Skender, ca sa o loveasca cut
caste grea, sil ia si pe Radul in tovarasie ea el, Impreuna
Cu toate ostirile pc care le avea. In Vlahia.
Indata ctivintul se Men faptil. Tu a.ceeasi clipit,si ostilc
trecura In tara de dincolo. Si scrisori ii scrise Doamnei
Skender: De ce ai venit asa deodata? Ce vrei? Cc ca.uti?
Daca' vrei sa ai donmia, serie-mi, sii stiu. De la Imparatul
nostru sil-ti aduc steag si sa te am sora si pe copil sil-1 am
ca pe ochii mei si ca pe fiul meu. Am scris Imparatului
trimita steagul, sil stai pe tronul tau, sane facena prieteni".
Aceste quvinte le serie, dulci si mieroase, dar tout° erau
In Intregime viclenii si
La fe! si Radul ji serse ei sil nu silniccasca, ci sit aiba rab.
dare, pina va veni steagul de la Impara.tul, sa stea in pace,
sil nu se mai razboiaseil.
Biata Doamnil dada crezare si se bucura: vezi bine, ea
avea credinta, ca o sil-i vina steagul. Crezu in cuvintele conduciltorului
de osti Skender i statea In pace cu intreaga ei
caste. Intr-un loe sigur era asezatil. Nu credea cii. o sa so
unelteasca impotriva sa. Dar Skender sosi pe ncasteptate
si o lovi, risipi tabilra. lar pe ea o prinse, o prinse vie pe ea
pe copiii ei, Alexandra si Bogdan, asa cum stateau la
fata ei.
Pieire si risipire se facu i atunci. Ti robira flirt osebire
pe toti ostaii. Tineri frumosi i chipesi, toti plini de far.
mec, pe toti Ii tirau legati ca pe niste raufacatori. Iar nenorocirea
pe care au patit-o nimeni nu o credea, prinda
pe neasteptate turcii si tatarii. O robira si pe ea Impreuna
ca copiii ei, o dusera la Bizant, fara voia ei, i turcoaica o

facura; la fel si pe copii. *i pieri biata de ea, din neghiobie.
Caci nu e aat femeilor s'a' se Indeletniceasca cu oaste, razboi,
Fiind.cil este potrivnic rinduielilor sa porneascá
razboi i s'a se faca serdari. Ci numai sil minuiasca furca si
firul de in, sil stea in casa lor sa too,rca si sa. coakl, iar barbatii
lor sà unible i sa poarte rilzboi. Dar si acesti oameni
neltiutori i nerozi de ce cred in femeie si umbla diva' ea?
Ii pierdarà capul, isi pierdura ciasteo,, ca petreaca
viata In sclavie cu truda.
In felul a,eesta saraca se pomeni infrinta, ea si copiii
ei sclavi i turcili.*i se pustii in intregime casa lui Icremia,
de,oa,rece ii ajunse vadit urgia Domnului. Nimic nu a ramas
de la el mostenire; numai urgie saracie, mare nenorocire.
Atunci prinsera de via pe boierul Koroski era ginerele
Doamnei cu Potoski. Dar Potoski fusese mai
Inainte luat in sclavie si inchis In Iedikuld. Acolo in temnita
stete doi ani, Indura multe nevoi i nemasurate suferinte.
Pe urma fu raseumparat i iesi de acolo. *i Koroski mai
apoi intra acolo, deoarece 11 robi conducatorul de o,ti Skender.
Acolo II puse in cele din urma si pe aeesta. *i era el barbat
vrednic, -Linar plin de farmec, crestin ortodox, foarte
viteaz. *i avea rabdarea acestei scilivii i astepta de la
Dumnezeu ca sa-i sorteasca slobozenie. Era si indeminatec,
a.,vea mare intelopciune, i gasi omul crediticios, care sa-1
sloboada. Aeesta, cind Ii aducea bucate ca sà manince,
acolo unde statea, sus In virful turnulni, ii aducea si o funie,
Inventa cu rnàiestrie, In placinta pe cate o framintase. lar
altadatä, In vin, Inauntrul clondirulni bagá funja, sau In
brinza. De multe ori urca vin cu butoiul, si inäuntru punea
par din Gala.ta, din Pera. A,a, In fiecare zi, putin cite puldn,
strinse mult pa'r, íi fugi din turn. Asifel de lucruri lace intelepciunea,
astfel de lucruri face priceperea, mari isprävi
poate sa izbuteasca. Astfel de lucruri diblici el cu faptele
sale; si scapa. de prirnejdie i veni la parintii sal. Se scoala
portarii si scotocesc turnul, nu gd'sesc pe rob si mormaie
des: Vai de noi ziceau ce a dat peste noi? Din acest
turn Inalt cum a coliorit?" Dan stire pasei, si el le punea Intrebari.
Porunci i Ii spinzurarä la poarta lui Kuld. [...]

Aicea scriem citeva povete pe care le-am
dat prealuminatului Domn loan Alexandra
Voevod, clad se afla In scaunul lui
Se euvine ea Dornniisa clad tearna de Dumnezeu
fi sci fie judeceitori drepti
r...] Te-a inaltat Dumnezeu i te-a
domn peste tot,i, si ai datoria fata de toti sa-ti fie teama
de el. Fii judecator drept, fära ingimfare, judeca adevarul
cu dreptate. Sa nu te uiti ce fata este, nici sa primesti daruri,
niel s5. cercetezi dacä e boier sau daca e than. Ci numai
s'a cercetezi fara osebire fapta fiecaruia, si sà dai hotarire
-cum se cuvine, dupa rinduiala. Judecatorul nepurtinitor
seamana cu Dumne/eu: pe ficcale dupa vina lui il osindeste.
Cind vei iesi afara ca sa judeci, aminteste-ti intii de Dumnezeu.
In cugetul tau sa zaresti eum si tu vei sta gol la judecata
cea fara aparare, unde lumea tremura. Acolo unde vor
sta mii de mii, i impärati, i boieri, i niitropolii, Cu totii
gol i vrednici de mila, de once neam si de once
La acelea s'A ai gindul si la atitea amaruri. i, atunci, fa
rugaciune ca sa.' te lumineze Dumnezeu cel atotputernic,
ca sui faci o judecata dumnezeiasca. i iesi atunci cu indraznealä,
a,eaza.-te in scaunul tau si judecä adevarul, impreunil
cu Dumnezeu i cu cugetul tau. La locul de judecata, in
fata sui pui legea; iar, daca ucizi un om, de Ice 65, nu gresesti.
Cerceteaza invinuirea cit poi mai bine; singele este
scump, si cum o s'a-1 rascumperi? Cerceteazil pe martori,
sui nu mintä; caci martorii mincinosi surpa dreptatea. Nici
o hotarire impotriva legii sa nu dai, fiul meu, deoarece nu
este pe plac. Sa nu se piarda nimeni pentru o pricina mica,
fail o villa mare, caci e pacat. lar in celelalte judecati pe
care o sa le faci, judeca dupa Legea tarii; altfel sa nu faci,
deoai%ece ea nu are nevoie de legile Irnpàrà1iei, cäci are judecata
loculiii, rinduiala ürii1. i jude&a' cu judecata locului
pe care ai gasil-o, deoarece, daca judeci in temeiul legii,
rumie nu o sa-ti scape. Alai tirziu se vor nimici judecatile
pe care le vei face, daca nu vei tine seama de Legea uínii. [...]

Se cuvine ca Domnii
set na [acá nimic fárá sfat
prealuminate, si aceasta s-o faci: bid.°
domnia-ta si o cirmuiesti. De la toti sá iei sfat, si pe al tiu
sa-I care-ti va parea bun, pe acela sI1-1 urmezi. Bine sä
distingi pe unul, la. fel pe celalalt ; cel pe care 1-ai ales, si
tie stäpin_. i ja searna: fini sfat nimica si nu faci, deoarece
gresesti mai tirziu pierzi cinstea. Omul nepovit,uit de
once s-a apucat nu a dus la capit, side multi a fost
Dar sfatul bun domnete peste toate lucrurile, si cu Intelepciunea
Cu priceperea impaci toate cele impotrivite.
Omul nepovituit spun Invitiltorii e.te du;inan
este 'fir& cap.
Se (wine ca Domnii sá traiascci
In pace ea vecinii lor
Doamne prealuminate, si faci i aceasta:
pe cine ai vecini si-i instiintezi de dragostea ta. Adicil pe
domnitori, care se invecineazil cu tine, cu multi
intelepciune stea in pace. i trimite des la ei soli de
bunkvoinfi si crisori de pace, ca in vederea pieu. Trimite
daruri, dupi putcrea ta, fä'-ti-i prieteni credinciosi cu
ribdarea ta. Cäci p/ocoanele. orbesc pe domni, darurile pretioase
orbesc pe n ulti elm uitori.Chiverniseste-i, Doarnne, cu
pricepere pe fiecare , pentru ca si nu-ti giseasci pricini si si se
lupte cu tine. Cäci, in fiecare zi, cauti si giseasci cale de-a
porni asupra-li °stile, deoarece au pofti si se lupte cu tine,
ca si cistige lucruri i si se sature cu präzi. Ei doresc multe,
ca, de pildá, si se sature de bogitie, si aibi In aceastä lume
avere i slavä. i cinstire. Dreptatea nu o cautä, nici nu o
iubesc, ci doar doresc mult si verse singe. Aceasta, deoarece
necredinciosi, otomani eretici, de loe nebotezati,'
mai presus asupritori. Asa ni nu tin seama de nimio, daci
este si lupte, fiindeà nu au Dumnezeu de care si se teamil.
De aceea, ia aminte: sit aräti dragoste Intotdeauna, dac5.

dore0i i vrei sä nu pätqti vreun rilu. la pildä de la inaintaii
täi, cei care au stet pe aceeai treeptil pe care sta,i tu.
vreme ce n-au eirmuitea sà aibil pace, ii gonirä de nemintoi
ce erau. Ctici plocoanele orbesc pe domni, darurile
pretioase, pe multi cirmuitori. Chivern:seste-i, Doamne, eu
pricepere pe fiecare, pentnu ca sr( nu-ti gäseasai pricinil ea
sä se lupte cu tine. Nimie nu le folosqte, oricite bunuri
avea, ci numai eft, gindul intotdcauna la tara lor. Asa §i
tu, Doamne, ia aminte sä' nu pilte0i la fel cu ei i sä a,i parte
de rgu. Citirmuie§te bine, (a sii t,ii domnia §i sä dobindqti
prietenia, §i a celor mici i a celor mari.
hotarele Ora se etiviite set' fie phite
Inch', prealuminate, i aceasta so faci:
tara ta, locul tiiu bine sä gospodrireti. Poiuneete slugilor
tale §i celor care string haraciul sii nu nedreptäteascd pe
sriraci ea ienicerii. Cäci e bine §i sigur sii tii cä tara ta tot
mai pustie se face acum, in ultirnul -Limp, de multà greutate,
de nedreptatea pc care o fac ciocoiP2 aici, in voievodat.
Cind Ii trimiti undeva alar prin voievodat, ard, pirjolese
pe säraci ea i cu focul: pe Dumnezcu nu-1 pomenesc *i de
tine nu se tem. Si, de aceea, asupresc §i se trufesc. Vail
Dacà ai fi acolo, ea sii prive0i multele role pe care le fac,
care nu se cuvin 1 Atunci ai vedea §i ai crede. 5tiu bine
pe ace§ti miei i-ai stirpi de pe fata pilmintului, pe buna
dreptate. CA prApädese tara ta t;i nu au ruine, präpädese
de tot tara ta, tot -voievodatul. Oamenii fug in alto locuri
de nedreptate. S-au umplut grani-tele Ardealului din pricina
deselor haraciuri §i a inultelor däri §i a greutätilor truditorilor.
Vai de cel ce inträ in miinile tilharilor i Fà bine, Doamne,
u§ureaz64 putin, scapti.-i de ciocoi, ea sil poatii stlracii sii te
binecuvinte, sä-vi dea haraciul i sä i se inchine. Dä-le
putin ilgaz in multele greutäti, ea sä SQ upreze putin
a-0 fie recunoscätori. Limba cumpenei dreptrilli pe care
o ii, spre stinga §i spre dreapta niciodatà sä, nu o pleci, ci
cumpäne§te bine pentru ca sii nu se strimbe, i sii nu te mai

abde Dunahezeu i sä-ti pläteascä la fel. Cici Dumnezeu
nu se rusineazä de boier sau de imptirat, ci pe cel mai nedrept,
pe acela 11 pedepseste mai tare.
Nu se euvine ca Domnii iasii din cuant
Inc,pi'ea1uminate, akeasia s-o faci:
nu te clintesti de la .cuvintul triu, cind -vorbesti. Cuvintul
pornit din gura ta s. fie intemeiat, drept i adevärat, bine
statornicit. Dacti cuiva ai Thigriduit un lucru, sà nu-1 lipsesti
de el, nici de la vorba ta sà te intorci inapoi. Càc.i este rusine
ca -vorba Domnului sà fiede ris si sà incerce dojana. Cuvintul
Domhului este o piatrà seumpá, deci se envine sii fie trainicä,
sá fie-pretioasä. De aceea, fiul meu, sti nu te clintesti
de la cuvintul tä.u, sii nu iesi din el si sii nu-1 Maffei. Cäci
cuvintul cu doua Intelesuri nu aduce nici un cistig; mai ales
la cei mari, nimic nu preluieste. [...]
'./Vzt se cuvine ca Domnii si bca muTt vin,
nici sti fic befivi
Prcaluminate Doamne, sii faci i aceasta:
la seama la be-tie, ca sii nu te imbeti. Cilci este cirlig, capcanä
a Satanei, i citi au ctipätat-o multe rele am vAzut
la ei. I-am vgzut gol, stiraci si lipsiti, priviti cu silä, pe drumuri
si uliti in tinä. De multd betie de lee nu puteau
stea pe picioare, si erau batjocoriti. niceau ca niste nenorociti
In tinä pe drum, si erau mustätile lor pline de vomituri.
Ciinii li lingeau, mustele 1i mincau i copiii Ii loveau ;
Frorci fiind, cu pietre îi izbeau. Eran injositi cum nu se p oat e
mai mult, dar ei nu intelegeau aceasta, ci zäceau ea mortii,
intinsi pe drum. Cine sä nu se mihneasc6 la vederea lor?
cine sii nui plinga? Cii filptura lui Dumnezeu stä' lungità in
tinä. Omule, ridicgt-te, desteaptä-te i iesi din be-tie, intoarce-te
la tine insu-ti, päräseste starea de jale in care te afli I
Desteaptä-te i da-td seama, adunä--ti mintile, inträ in rin-

dul celor vii, vino-ti in fire! Nu zacea fràcunotin4, ca
stapinit de demoni, nenorocitule, întiis ca mort In tind. f...]
BeIda este mama tuturor relelor, multimea pacatelor o au
drept tata. Betia este ripa care duce la iad. Ii doboara pe
bét,iv impreund cu sufletul lui. Betia este moartea ce/or care
indragesc. *i cel care a indragit-o, toti isi bat joc de el.
Betia pe multi a doborit, pe multi Ii duce la osinda. Pe nespus
de multi, pe nenumArati ii cheama la pacat. Betia este
otrava diavolului. Pe omul betiv il ucide ae tot. Este sageatd
vicleana, otravita: pe cine-1 loveste in coasta, pe data 11
omoard. Betia este precum cleiul, care se lipeste si se prinde.
Inseamna cal nu s-a putut dezlipi cel care o poartd. Betia
este ceasca In care se Old' otrava. Cine a capatat-o, nu are
nadragi. Betia este mreajä, este si lant, este sarpe cu cloud
capete i cu limba amarä. Betdaeste vipera. oarbä fara ochi:
pe cine l-a muscat, 1-a facut bucati. Betia pe multi 4 säräcit,
pe multi ii lasd toi,si fir pe capul lor nu creste. Ochii lor
ii Intoarce roseste. *i tremurà capul lor, iar ei mormaie
mereu. Le tremurä si corpul Intreg, le tremura i miinile.
Ei se cred vii, dar femeile lor se cred vaduve. De aceea,
zic: nieiodaCt te imb 'Ii, Deamne prealuminate, ci
dai as ultare, caci doresc mult sá ai parte de cinstire,
sá ai sandtate toata viata. Si CIO te vor indemna BA bei, sa
te imbeti, slut dusmanii tai deci sa nu le dai ascultare,
deoarece au poftä 84 se imbete ei si pe tine sa te atraga
la gindul lor, pentru ca sà gaseasca prilej sa bea sa se sature,
sá ridice paliare pline, pina' sa vomite. *i In numele lui
Dumnezeu ridica paharul plin. *i beau salbaticii vinul in
blide si ridica al doilea rind pentru Preacurata, iar pofta
lor cea rea o numesc solie. Beau si pentru ceilaltd sfinti pe.
rind, ping cInd se Imbata si nu mai poate nimeni sa-i desprinclO
de acolo. Amortesc, inlemnesc si se fac ca porcii, cad
in paliare nici o picaturd nu le ramine. Cei buni de paliar
nu beau si sá taca, ci,si pe sfintii nostri Ii fac betivi. Aceia
se siapineau, In viata lor intreagä, niciodatä nu beau vin,
pentru ca sa-si mintuiascd sufletuL Dar acesti badarani
ridica paharul si se fac ca porcii In numere acelora. FA.
sá piará i obieeiul acesta, daca vrei sa-ti pastrezi sand-tatea

cum se cuvine. Cäci betia pricinuieste boalä la toti, lar vinul
cu mäsuril dI multà sänätate. lar cind te scoli de la masa,
ia aminte sà ñu-si joci calul, deoa,rece multe lucruri potrivnice
aduce ceasul acela. Multi si-au rupt sira spinärii, si-au
pierdut zilele. Ci pe nemIncate sal iesi si 8A' te plimbi, si
sà-ti joci. calul pinä te vei sä'tura. Si fii cu brtgare de seamä
la timpul de Mtoarcere inapoi, ea sä vii la palatal täu färA
Intirzii. SA' nu se Inopteze, sä nu treacA seara. Cäci nu
este de cuviintti s,ä vii.pe intuneric, deoarece ai i dusma-ni,
care nu te iubesc si au mare poltà sä nimereasa o vreme atit
de potrivitä. Eu, fiindcä. te iubesc, iti spun si te-sfittuiese,
iar tu, la rindul täu, ca un Intelept, cintäreste cele ce-ti
spun. [...3
Este drept sei se cleideascei §.coald
peraru in-vdriturii de carte
Incä, prealuminate, si aceasta s-o faci:
scoalti pentru invätäturd de carte sä. clädesti. Si hotäräste
si tain, pentru ca aceia care lnvatä carte sä nu aibä grija
traiului. Si sä aibd hranä.' i cei care dau invätätura,precum
si ceva ajutor din partea dotnniei. Adaugä si o mosie i inchin-o
scoalei, cu inelul Uhl pecetluieste scrisoarea,pentru
ca sá fie spre hränirea acestei scoli cele care se string de pe
mosie. lar dac'd faci acest bine din vointa ta, la rai se duce
sufletul täu. Deci, domnia-ta niciodatä nu va Imbätrini,
iar binele pe care 1-ai fticut nu va treee. Ba chiar va sta ca
sA sträluceascil si sá lumineze in felul In care a fost statornicit
de un domn bun. Si vei avea nume ca Ptolomeu, care
a. tä.lmäcit artile evreilor, de stau pinä astäzi in biserici,
iar el are lauda In toate Jmpärätiile. Toti 11 preamärese,
toti 11 laudä, ei binele ye care 1-a fgeut pa- tqi ii uimeste.
Asa, si domnia ta,lä o fapt6 märinimoasä, ca sà se gäseascrt
In tara ta aceastä binefacere. Cäci nu se gäseste nici un om
11Iva:tat aici, in voievodatul táu, ca sä fie mai presus, nici
preot, nici calugär, niel arhiereu, niel mirean, deoarece nu
au de unde 86 Inv* carte'3. Din pricina nestiintei, multe
rele se Inmultesc, se fac multe lucruri neingaduite, multe
245

färklelegi, iar in biserici incureilturi si neorinduieli. Preotii
nu stiu cum sil boteze pruncii, nu still niei rugleiunile dumnezeiesti
ca sö. fac5. liturghia. Ascultil si se miril de cununie
si de masluri, iar celorlalte taine nici numele nu-1 stiu.
Mult s-au salbilticit,nimic nu stiu, doar colivele i prescurile
le paso ca niste animale. Atita vreme eit slut ei, buni sau
cel putin se grisesc; dar dacà ei tree nimeni altul nu
mai este. lar daca' nu o sä se faeri scoalil ea indrume, nu
se va Wisi preot ea boteze, dar nici grAmAtie, nici logo-
Mt". O s5, ràmînà neinvätati, ca Mehemet care, din pricina
ea era sälbalic, nu stia carte, si a pecetluit o scrisoare ca
mina lui dreaptà. Mina a innegrit-o intii cu cerneahl si a
pecetluit apoi serisoarea cu palma. Fä, dar aeest bine,
dud ti-e pe voie, Doamne prealuminate, ea
numele tàu. Fti sil curg5 apa care rileoreste mint ea fieeillui
om si lumineazri sufletul. Dezvelete soarele care este
tuneeat, acuperit ea un nor greu. Arest nor mate si greii al
nestiintei a- acoperit inviitritura si OA\ a inteli pciunii. A a
c5zut jos oamenii, umblà ea animolele. Nu stilt carte; al unci
cura sd se lumineze? Litera este lie, dri viat5 si altoia, pe
cei umiiil,i Ii înalà, pe cei mici ii fate ruari. Cutez s'A spun
si pe orbi îi lace s'a vadil pinil in inaltul cerului, sà numere
stelele. In toate imp6rilliile se aflil din belsug 1.5casuri de
ìtìí scoli de loviitiltori, de grrinultiei si de preoti.
1\. umai aici in tora ta nu se aflä nici una. Deci, là domnia-ta.
E de trebuinta sa se fwä poduri
f i puturi pentru ealatori
prealuminate, i aceasta sit faci: acolo
unde slut noroaie i ape, sä" faci poduri, ca sil treacil oamenii
si sà4i multumeasca i lui llumnezeu sil se roage pentiu tine.
De multe ori am trecut prin asemenea locuri si am v5zut
cum se primejduiau si animalele i oamenii. Unui sarao
boii impreuna Cu carul îi ziiceau in °pa si In noroi si nu puteau
sà iasà. i durerea 1mi cruprinse inima. 5i pusei de-1
scoaseril cu caii mei. Intà de atuncea m'a hotArii ca, dacti-mi

va fi cu pulinta, sil te rog sil faci acest bine. Drept care te
rog din toata mima, rct aceastil tapia pentru a sufletului
mintuire si de folos. i Dumnezeu cel sfiirt le va rasplilti
pentru dragostea fata de siiraci, sanatate. Fa
puturi pentTu cillatori, ea sil ai slava de la Durnnezeu,
instire de la oarneni. E o mare binefacere ea omul insetat
sil bea 411, sil se racoreasea eind este ostenit. Macar de la
tine Insuti poli sti c de multe ori fost sete si ai zis:
O! de-ar fi o fintina, s'a beau, s'a' mil satur, sa-mi rácoresc
gura si inima din tintina rece". Asa si fiectirui cm si fiecilrui
calator sele cind Tirnhui, itir calca este 'miga. Si cind
gilseste opa descaleca si se aseaza, maninca pLine, bea epa
si ii adapil calul. Si din noti, dupa ce s-a odilinit, se scoala
ple,acä. Zice: Dumnezeule, ajuta-1 pe eel vare a facut
putul, pilcatele cite a savirsit, celui care a fileut
aceastrk fint Mil rece. Fa-1 sil mosteneased raiul. CAci m-am
racorit dup'S mare oboseala". Asa inulturnete el, pleacil pe
drumul sau, iar iti ramine in lime ponienirea. [...]
Desprc hIcontie i nedreptate
E-1 Inca, prealumina.te, i aceasta sii faci:
La nimicul silracului niciodatil sil mi laeomesLi. Sil nu-i
rlvnesti nici un lucru care ti-ar plia'cea. Caci Dumnezeu
asculta cind i se roaga si, dilii fi iei'ceva Pira voia lui, se
selrbeste de tine Dumnezeul vietiisi mor t, Si nu ai iertare
niciodaLa in veci. Numai sa nu se scirbeascil de tine, sil-ti
ja coroana, sii pierzi slava si cinstirea si marca lui bunavointa.
Pe cea care 1,i-a dat-o o sa ti-o ia Inapoi. Asa ea o
sil ti se spuna si o sil fii invinuit: Daca avea minte,nupierdea
bunavointa lui Dumnezeu i atita cinstire." Asa am
patit noi umiliii romei15 care am ajuns in roble, i batrini
tineri. Din pricina nedreptátilor noastre i a desertaciunii,
am pierdut slava noastril, sceptrul si Imparatia. 5i ne
muiesc dusmanii, neam de barbari. Ne-au luat coroana de
nestemate si margaritare. Deoarece noi nu sintem vrednici
sil o purtam, altii au luat-o si o poarta, iar noi o privim. O

poartà cei care -au creieri In cap. Iar noi aveam Incredere
In preaIndr6znetul Mihai, c4 o va scoate t'u spada si ne-o
va da nou616. Vai de noi, Domn,u1 meu, .de rroi cei cu minte
putinä; care avem incredere în Spania si In galeyele rlargi
care sint in Venetia, ai vorveni cu spada, ca s'a." omoare
,pe turc, ia impàrátia i sà ne-o dea'nouä17. Ne purrem
nradejdea si In neamuri balaiè;cà ne vor scApa, cà vor veni
de la Moscova, ca sa ne sloboadik. Ne punem nä.'dejdea in preziceri,
In profeliile mincinoase, i ne pierdem timpul cu
vorbe fdra' rost... La vintul de miazsd-noapte avem ntidejdea
c'a" va lua de pe noi capcaná turcului. ,5 i warn drept- temei
torsatura paianjemilui, neaua si marea si apa brumei.
Aslmenta liacredcre prealndrazneatä nu pretnieste nimio.
Dacà cugeti 1 aceasta, ti se intamecii mintea. Degeaba
a;teptiim si farà rost ne ostenim, pe nisip si pe aph' clàdirn
avem Incredere.
NOTE
Ianache Catargi, socrul lui Radu Mihnea §i ban al Craiovei intro
1613-1616 §i 1618-1620.
2 Radu Mihnea (sept. 1601 mart. 16,92, apoi 1611-1616 §i
a treia domnie 1620-1623); Radu Serban (1602-1610); Gavril
Movilà (1646, august, neconfirmat de turci, apoi din nail 1618-1620);
Alexandru Ilia§ (1616-1618).
3 Aluzie la poem/ lui Stavrinos §i poate la Cronica Buzevilor.
O dovada eä eel. putin primul circula in manuscris, In Tara
Româneaseä, la data aceea.
4 Constantin- Movilä (1607-111), fiul lui Ieremia
5 E vorba de victoria lui Radu *erban impotriva lui Radu Mihnea
§i Gabriel BáLhory. Alungat de pe tron de ultimul, Radu *erban
incheie in Moldova, Impreund cu Constantin Movilä, un tratat cu
,austriacii la 20 februarie 1611 §i cu ájutorul lor Incheagäl o noud oaste.
cu care se intoarce In mai. Radu Milli-lea se zetrage la Oiurgiu, iar
o§tile sale-se altiturl domnului reintors. Cu totii tree muntii §i la
B..as.ov zdrobesc pe Gabriel Báthory care-§i atacase In mod ha § vecinut.
Matei al Mirelor, de§i favorabil lui liadu Mihnea, aproblaceastri
revan§a §i absolvä pe osta§i de faptul cl urmaserä pe Radd lerban
pilräsindu-1 pe Radu Mihnea.

e Sultanul. °stile turcestj ittr-adevar intra in Tara Romaneasca
vi-1 reptin pe tren pe Radu Mihnea. Radu *'erban care se afla In Transilvanra
e obligat sa se retraga in Moldova, de unde îl ja familia si
prin RoIonia se duce la "Viena unde trdieste cu o pensie de la imparat
pina la 13 martie 1620.
7 $tafan Toma (dec. 1611-1615) se dadea drept fiul lui_Tomsa
care rästurnase si uciscse pe- Despot Vodd. Este eroul romanului
Neamul $oima'reftilor de Sadoveanu.
Lupta lui Tonne. tu °stile polone volute sa reinstaureze pe Constantin-Movill
s-a dat la Cernsul hid Sas In iulie 1612 si a fost pe larg
povestita si de Miren Costin. Sadoveanu ii incepe cu ea romanul
mai sus cite t.
9- Episodul e povestit i déMiron Costin.
10 Rilscoala Boierilor Impotriva lui T-omsa a avtit loc in septembrie
1615. In urma plriior lor /a- Boartä Tomsa a fost mazilit.
11 Este o afirmare categorica a independen.tei juridice a TArilor
Romane care se guvernau dupä legile lor si dupA obiceiul pamIntului",
nu dupä norrnele in vigoare In Imperiul otoman
12 In original ..coxoLvt.v.r0.` ei slut la inceput arendasii de
biruri, care scoteau insà mult mai multi bani decit se cerca, pentru
a se imbogati ei înii. Ulterior termenul va capata o acceptie mai
larga.
13 Pusuaile aduce- de necontenitele razboaie si inva.zii creasertt
intr-adtvar In Tara Romaneasca o stare culturala dezastruoasa.
Able- in vremea lui Matei Basarab so va reinnoda firul marii.traditii
culturale din secolul trecut.
Logofatul este-seful Catcelariei domnesti i el trebuia neaparat
sa fie un om instruit pentru a supraveghea Intocmirea actelor. Domnul
este prevenit cA, neglijInd cultura, riscá BA rämina fAra functionart
trebuinciosi Curtii domnOti.
Imperiul bizantin Wild initial Imperiul roman" de rilsarit,
._,grecitcetateni ai acestui imperiu ti ziceau si ei ramani" in limba
lor rornei"-. Aa rAmassi ulterior cu aceastä denumire pina. In epoca
_moderna _chid si-au zis eleni".
16 Aceastä speranta no Intimpial in poemul lui Stavrinos i la
paezia Vapularti neogreacil.
17 E vorba de Sfinta Liga" la care greciLisi puseserA nadejdba de
a fi eliberati de turci.
D.Z.

CRONOGRAFUL LUI MIHAIL MOXA
(1G20)
Primul text istoriografic in limba romtmä piistrat
pInti astral este un Cronograf (Istorio universa16), tradus si prelucrat
do calugärul oltean MThalì Moxa sau Moxaliet, de la mdattstirda
itistrita din Oltenia, in jurul anului 1620.- Tot el este traducätorul
tiptiritä din porunca lei Matei Basarab la Govora, in 161-0;---
Moxa a tradus si prelucrat Cronograful, la indemnul episcopului
Toofil al Rimnicalui (1619-1637) fost egumen la mtintistirea Bis-
I rita si dovenit mai tirzin mitropolit (1637-1648), sub ptistorirea
carnia s-au tiparit primele eärti in limba romtmä in Tara Romttneaseti.
Asadar, ne explicâm in ce context de promovare a limbii
romine In cultura scristi a fridemnat inviltatul prelat pe unul din
colaboratorii sài sä traducä nu numai c.ri religioase i juridice,
ci si o istorie universalä.
Pentru aceasta, ctilugärul oltean s-a adresat celebrei Croniei
universale a cronicarului bizantin Constantin Manasses (sec.. XII),.
tradusä in slavona mediobulgarä pela mijlocul sec. al XIV-lea sifolo.
&Art ca izvor de inspiratie de cronicarii moldoveni Macarie, Eftimie
Azarie In rtistimpul dintre 1527-1574. 0 copie slavonà din sec.
al XVI-lea a acestei cronici s-a ptistrat in manuscrisul nr. 649 de la
impreunti cu Letopisetul de cEnd- s-a Eneeput Tara Moldovei,
reprodus mai sus, si ea a fast folositti de loan. Bogdan la editia
Cronica lui Constantin Manasses (Bucuresti, 1922), aläluri de manuscri.
sul de la Moscova din 1345 si de col de la Vatican, contemporan cu e12.
Cum lug cronica lui Manasses, care incepe de la facerea lumii,"
dupd traditia biblicä, se opreste la anul 1081 din istoria Bizantului,
gupranume de origine greceascl (0 1c4ocX(ot < v4oOktoc < lat:
no.Talis vinovat"), avind sensul de pticatosul", epitet pe care si-1
atribuiau uneori
2In afarä de aces te trei manuscrise dintre care unul de provenientei
ronzdneascd s-an mai pästrat douä manuscrise in slavona
datind din sec. al XVI-lea §i al XVII-lea..

Mihail Moxa traducind-o si rezumind-o s-a adresat pentruepoca
ulterioara unei Povestiri pe sew: bizantino ce mergea pina In anul
1425, unor Anale slrbesti pentru anii 1355-1490 si Cronicii bulgare
din anii 1296-1413 toate cunoscute i in cop ii slavone din raffle
Romanel, oprindu-se exact acolo uncle se Made Andlele sirbefti
(1490).
Alungind cu traducerea si pre/ucrarea la secolul al XIV-lea si
intrucit izvoareie sale slrbo-bulgare cuprindeau stiri *i din istoria
TArilor Roman°, Moxa introduce pe alocuri uncle informatii interne
suplimentare, pe baza tradif,tei si a analelor serse, ceea ce mareste
valoarea textului
Cronograful lui Mihail naxa a fost descoperit in 18I5 chiar la
mAntistirea Bistrita, de filoldgul rus V. Grigorovici, care 1-a obtinut
de la caltigarii localnici i I-a du's' cu sine In Rusia. Din acest manuscris
(poate chiar orrginalul), cAruia-i lipseste door foaia de titlu, Grigorovici
a editat partea finala. In lucrarea O Cep6llu OeA onznoutentax
coceanua aepotcaeam, Kazan, 1859 (Anexa . I, p. 1-45). in
urma lui, In 187.7, manuscrisul a trecut la Muzeul Rumeantev
din Moscova (azi Biblioteca Lenin"). Rupa o copie imperfecIA
a lui Gr. G. Tocilescu, fticutà dupa acest manuscris in 1878, textul
Cronografuluia fost editat, culitere chiri/ice, at o introducer° si note
lingvistice de B.P, Hasdeu, In Cuvente den beitrini, t. I, Bucuresti,
1878, p. 339-4.43 (textul la p. 345-406). Aceasta editie a fost folositil
de N. Simache si Tr. Cristescu, care au editat cu litere latine Cronograful
lui Mihail Moxa, la Buzau, In 1942. 0 copie fragmentara din
prima parte a fost descoperita la Cotofeni, In Oltenia, de prof. C. Nicolaescu-Plopsor,
care a publicat-o sub titlul Hronograful lui Mosa,
In revista Oltenia", IV, 1943, p. 1-282.
I. Bogdan, care pregittea un studiu asupra lui Manasses ea izoor
al lui Moxu, a colationat la Moscova, In 1889, un exemplar din editia
1 De exemplu, in cele doua manuscrise do la Kiev si Leningrad,
citate mai sus, care cuprind si seria letopisetelor moldovenesti; aufost
editate de I. Bogdan: Ein Beitrag zur bulgarischen und serbischen
Geschichtschreibung, Archiv für slavische Philologie", XIII, 4, Leipzig,
1891 (-extras), si Letopiseita lai Azarie, Bucuresti, 1909 (ex(ras din
A.A.R.); studiile au lost reproduse in Serien i Ow, p. 235-269;
416-463.
2 DepusA ulterior la Muzeul regional din Craiova, aiss. nr. 52.

lui Hasdeu au manuscrisul original, aducind o serie de corectiuni
transerierii lui Tocilescu si intentionind, probabil, sil dea o nota
editie; acest examplar se pastreazA hare manuscrisde sale de la
B.A.R. (mss. rom. nr. 5248).
Piná la realizarea uneinoi editii pe care o planuim, reproducem
mai jos, In transcriere cu Mere latine, dupa' exemplarul colalionat
de I. Bogdan si tinind seama de corecilunile lui, cuvIntul de incheiere
al lui /tiroxa dupa partea eXtrasA din Manasses, datat septembrie
1620 (ed. Hasdeu, p. 39; cf. ed. Simache-Cristescu, p. 181.183)
si ultima parte, de la implirdlia lui Manoil Paleo logul pinA la sfirsit,
care cuprinde si o serie de stiri din istoria Tarilor Romane (p. 402
406, resp. p. 189-198)1.
Includerea acestor dou5 fragmente printre scrierile originate
romanesti se explica, asa cum am vilzut, prin raptu/ di Cronograful
nu e o simplA traducere, ci o prelucrare, in care Mihail Moxa a retinut
mai ales faptele esentiale, simplificind in bura m5sura stilut greoi al
lui Manasses §i adAugind unele stiri noi din istoria Tarilor Romano.
Melia sa fie subliniat faptul ca unele imagini din Cron° oral lui
Mihail Moxa (existente, fn parte, fa originalul Cronicii bul,scre, contemperara
cu evenimentele descrise) referitoare la braillia lui Mircea
cel latrin impotriva lui Baiazid, la Rovine, In 1394, se regAsesc transfiguratepoetic
inScrisoctrea III a mareluinostru poet Mihai Eminescu,
aparuta In 1881.
IatA pasajul din Moxa: De-acii se rAdicA Baiazit cu turcii spre
rumani, deci se lovira cu Mircea voeved si fu razboiu mare, dim se
intuneca de nu se vedea vazduhul de mutt imea sAgételor, si mai pierdu
Baiazit oastea lui cu totul, jail pa§ii si voevozii perird toti... Asa
de se varsa singe mutt, cit era vaile crunte, deci se spare Baiazit si
fugi de trecu Dunarea..."
1 Fragmentar, Cronograful lui Moxa a mai fost reprodus si in
alto antologii: B.-P. Hasdeu, Cuvente den bdtrini. Texte alese... de
J. Byck, Bucuresti, 19371 p, 25-45; Cronicarii romdni. Antologie
intocmita de Al. Rosetti, Bucurestf, 1944, p. 33-46, (tot aici se
dau, la inceput, si fragmente din letopisetele slavone din sec. al
XV-lea si al XVI-lea In traducerea lui I. Bogdan); Crestomolie romaflied,
vol. II, Bucuresti, 1965, p. 42-13; B. Cazacu, Pagini de
limbd f i literaturd romdnd veche, p. 98-106.

din ScrisoareZ III:
C. Liretii imp1u cimpul i roiesc dupa un semn
*i in caii lor salbateci bat cu scarile de lemn,
Pe capite iau in fuga fate negru/ui pamInt,
Lanci scinteie lungi in soare, arcuri se intind in vint,
ca nouri de arama si ca..ropotul de grindeni,
Orizonu-ntunecindu-1, vin sageti de pretutindeni,
Vijiind ca vijelia i ca plesnetul de ploaie...
Urla cimpul si de tropot si de strigat de bataie.
In zadar striga-mparatul ca si leul in turbare,
Umbra mortii se intinde tot mai mare si mai mare.
Acea grindin-otelita inspre ,Dunare o mina',
lar in urma or se-ntinde falnic armia romanel.
[Fragmente din Cronograt]
G. M.
[...] Piabl acicea s-au scos dentr-alte c5rti
slovenesti pre limba noastrd vieÇile i petrecerile impririltesti
ce au fost de inceputul lumieei pinä la Mihail, feciorul
Duc5,ei: atunce au fost numArul ailor 6613 [1105]; Le cum
nt poli ajunge naltul ceriului, 'nice adincul pqmintului,
nie marginea lumiei, i cunt nu s0 pot num:.'ra stélele ceriu-
1 i, nice ndsipul na5riei, asa nu se poate afla adincul scripturilor.
C6 unii de cei sfinti pàrinl,i létopiset au scris de
unele, altii de altele, unii pre une lecuri si de unii imp5rati
au inmultit, altii au scris mai scurt, iaraaciceas-au adunat
ca in scurt si ca in de tot.
Asupra acestut rapt a atras atentia 1. Turdeanu, in. La lilt&
rature bulgare du XIV-e siècle et sa diffusion dans les Pays Rountair s,
Paris, 1947, p. 32, 162-163. Despre alte curse istorice vezi cometki.
tariul lui Perpessicius la: M. Eminescu, Opere, II, Bucuresti, 1943,
p. 290, si Opere alese, I, Bucuresti, 1964, p. 348-319.

*i iaste zisa sfintiei tale, o, prea intelipte pilrinte cliir
Theofil, episcopul de Ribnicl latti si eu, robul sfintiei tale,
mai micul si mai apoi de toti si ticillosul, crilugrirul Moxa
citu miut fost stiinta §i am preceput eu, am nevoit
sle-am scris. Deci sit ca[de s punem si noi odihnri condeiului,
ca un trilgritoriu vinsla, cä oare cum jeluiaste cine e pre
mare s vazti. pristaniste, a'sa i scriitoriul prizéste srL vazil
svirsitul. Deci srL punem i noi negotul corabiei noastre
sien in vadul píscarilor. Cindu au fileut pscarii vad de
odihnil furtunatilor, el au fost ai 5555' [47 e.n.], iarä, eind
am sosit eu la acest vad, el au fost numraul ailor 7129
[1620], In luna lu septevrie.
De acmu s-au scos dentr-alte izvoade, de acéias imprirrt-
[...]
Îìnpärí in lui Manoil Palco log
Strati in loe Manoil imprirat. Atunce
se sculri multil Inuit ime de turci si incepurti a prricla §i a lua
triri si cettiti: luaràsi Amorea si Draciul, pinii la Dalmatia
toatri tara arbilnasilor ; i incepurà a scridea puterea crestineascil,
clt nu avea nime putére sit le stea inainte. De-acii
se duserä.' i la sirbi i fécerii acolo rilzboiu mare, si mult
singe s-au vrirsat, si multi frill numrir au perit. Atunce un
voinic, anume Milos Cobilici, viteaz si biírbat bun, deci
meF,Itersugui de se apropie i spintecti cu un hangériu pre
Murat-beghi, si asa peri. Pre acea vreme ucise i*usman,
domnul scheilor, pre Dan voevod, domnul rumtinesc. De-acii
se radic6 Baiazit-beg, feciorul lui Murat, de se lovirà cu
domnul slrbese, si-1 birui de-1 ucise, si pledi tara
sirbasa supt sine, dea dajde, si le puse domn pre
tefan dispot, ani 6897 [1389].
De-acii se rridic6 Baiazit cu turcii spre rumâni, deci se
lovinii cu Mircea voevod si fu rgaboiu mare, citu se intuneca
de nu se vedea vilzduhul de multimea silgételor, si mai pierdu
Baiazit oastea lui cu totul, iarà pasii i voevozii perirrt
Mi-au.

atunce peri Costantin Dragovici.' si Marco Cralevici,
Asa de se värsa singe mult, cit era väile crunte, deci se spare
Baiazit i fugi de trecu Dunärea, F,;i. puse socotitori pro la,
toate- vadurile, i prinse pe -13.sman, domnul schéilor, de-1
tae, ani 6903 [1395]; atunce luarä turcii tara sch6ilor cu
-totul.
6905 [1397], Jicmon, craiul unguresc, adunä tuatä täriia
despre apus: domnii, voevozii, boiarii, némtii si frincii, si
pre uscat si pro Dunäre, at nu se vedea, apa de multimca,
corahiilor ; Mircea voevod cu rumânii, si de la Manoil Paleolog
venirà corabii multe, pline de voinici de in Tarigrad,
si de in Venetia, 30 de corabii. Deci mergea craiu pre uscat
In jos, pre Dunäre, cu hvalä mare si cu osti tocmite,
si scripiiaarle-t[i] 'área, eii räsare soarele.
c1nd sosi hï cetatea de Necopoe, el vrea sä." ia Necopoia,
hará Baiazit strinse turcii cu totul despre räsärit i pä'zird
curind de se lovirà fätisu cu cei despre apus, si fu sfadti mare
In multá vréme, ce invenserà turcii pre unguri, iarä craiu
scäpä intr-o corabie, iarä Baiazit i-au gonit .pha la Dunäre
si multi se necarä. In Dunäre. Deci craiu cu cilähvalä venise,
al mai mare rusine se intoarse, c5,-s pierdu voinicii Cu totul
case de oa,meni, ea, nu-si putea ara, omenii pro a,cei
chnp
insä Baiazit nu asteptä, ce In ani 6906 [1398] se rädicil
In sus pre Dunäre, spre apus, de lua impärätii si prinse oricine
si pro Sratimir impäratul, de-1 puse supt sine birnic,
si mérse In Tara. Ungureaseä , de o prädä si o arse pinä la
Buda, si se intoarse- cu multi robi fànii numär.
De-acii purcése Baiazit cu turcii spre Tarigrad ca s6-1
dobindeased i trecea pren Tara Greceascä si esiia grecir de
i se inchina,; el nu-i inväluia pre nime. Dobindi si Odriiul;
deci sosi la Tarigrad. Cetätenii se spärearä, cuManoil
rat, si tremise Baiazit la Impriratul ca sil-I lase sä 1ntre in
cetate. El nu stiu ce va face,, ce numai ce tindea
ceriu i ruga pre Dumnezeu. i se sfiltui cu Curtea, dc-i
1 De fapt, Dragagevié (Dragaevici).
2 Selipea.

tremiser5. dar scump 1 oersurä pace, c. le dea dajde.
Iará, el nici darurile nu vru sä. le ia, ce zise c6 va tara In
ce-tate i yoiu lua- cetatea, voastra, iar5. pre voi và yoiu
scoate goli, de vä veti duce ande veTi vrea".
Deaca auzirä, grecii numai ce suspina eatrA Etummezeu
dentru adIncul inimiei lor. i se apropiará turcii de zidul
deci atita de läsa sägéte pretutindinea Inretate,
cit nu se yedea soarele de grosimea lor. i unde strigafelur
se räsuna väzduhul ca de tun. Ce nemicä 1111 putea folosi
a lor spaimä, imprästiia pre departe ca puscile i cu
säcaläsele; deci se näpustirä la Galata, -de 15.4ea si acedo
groaz'ä. iara Baiazit stätu Intr-un' inalt, de väzu sfinta .Sofie ;
deci g,räi cAträ, boiarii lui: Acolea voiu läcui cu muiarea
Asisderea toti picniia, locure de läcuit, unkle
vedea beséreci frumoase.
Deci se prinserá intiiu d'e Galata, sä o dobindeascg, si
puserä tärbäcie; deci incepurä a o bate cu tunuri ì oboriia
zimii cetätiei, aorea2 pätrundea, ì päretii. Deci elt strica
turcii zua, noaptea zidiia frincii, si se mira turcii eä o vedea
demäneata hitreagä. Deci nu-s loarte gindiia, cä-i trnprocica
-si frincii den cetate ca tunurile de-i delunga departe.
Insä o datá nävälir5 turcii i intrarä supt cetate; atuncese
spärearà frincii, ce gräbirà grecii de,n Tarigrad, de-i
aprirarä. Deci asa ajuta unii -altera si se sprejeniia unii. pe
altii de cätrá vräjmasi tocma I ani. Si le aducea den Trapezonda
si den Cala bucate si arme si ajutor, si de pren toate
ostroavele cite nu era luate de turci; si de In Venetiia Incá
veniia de le aducea hranä. i se suiia grecii si hindi prin
turnurile cetatálor, de-i imprästiia pre departe -pre turci
Qu svinéte; cu sacaläse si cu tunure; si säparà prin pämint
gaurä, de esiia noaptea den cetate i ucidea multi turci.
Deci válzu Baiazit Intru atita, vréme et. nu-i spuréste.ne-,
mic5., ce numai citu-i pier voinicii, elu se rátlicA minios si
cu ruSine rea, de se duse la locu-s. Atunce se sculä 'Temermean3,
domnul tätäräsc, de rädicä osti asupra bui Baiazit,
IScris Intr-on (poate gresall grafic6: O in loe - tie 01i).
2 Citeodatl.
3 Ar fi trebuif Temerlean Tarnerlan).
'

irui, i peri. Baiazit Intru acela räzhoiu, ani 6910
[1402]; iar5. grecii (Ward atunce laudä lui Dumnezeu
izbävi de vràjmasi. Iarä in locul lui Baiazit stbitu Talapie
Musulman; si-n al 16 an de domniia luí fu íarnä prea mare
rea. i ani 6917 [1409] muri bun crestin impärat Caloioan,
nepotul lui Manoil impärat.
Pre acéia vréme se rädicä Musia cu runanii i cu scheii,
si Stefan dispot cu sî.rbii, de se dusarä la Tarigrad sä se loveasca'.
cu Talapie, sá dobindeascä Tarigradul, i fécer'ä rtiz,
boiu mare den afarä de cetate, la Cosmida, si fu biruit Talapie,
si multi turci perirà cu dinsul. i dupä aceia, a fost
Etni 6918 [1410], junghe Musia pre Vilcan si pre Lazar, iulie 6.
Ani 6921 [1413] purcese Musia, de dobindi Birdo ; si el inc5.
peri la Iscral intr-acela an, si-i fu in loe Murat. Ani 6926
[1418] [muril-Mircea voevod, domnul rumAnesc. Arti 6934
[1426] priida.' Murat Tara Sirbascä, si la anul muri Stefan,
domnul sirbesc. Ani 6947 [1438] dobindi Murat Smederova,
august 27, si secase pre Grigor si pre Toma, i prinse Stepan
de-i legit si-i bägä in temnitä.
Ani 6950 [1442] ucise Iancul voevod pre Mezit-beg in
Tara Rumâneasc6 ; i iarà l doile an s-au lovit Iancul
voevod cu turcii in Tara Rumâneascli la Ialovnitä birui,
perirä atunce turci multi MI numar. Atunce se rädicl.
Gheorghie dispot ca ungurii si cu sirbii, de trecurä Dui-area
pre la Slatiná i bäturä pre turci, si luarä iaräs Smederova
strbii. De-acii se sculti Ta,ud-beg ca turci de bau oastea,
slrbeascä la Sitnitä.
Ani 6953 [1444] se rädic6 Vladislav cu osti mari la turci
de se lovirä de fätis, i biruird turcii atunce, deci peri Vladislav
la Varna.
Ani 6956 [1448] purcése Murat-beg cu turcii de se lovica
" Toma, domnul Bosneei, si-1 biruirä, i luara atunce turcii
Bosna; §i la anal se lovi Alurat ca Iancul voevad la Cosova,
sI peri Iancul, deci dobindirä turcii Cosovul, si-n al doilea
an muri Murat-beg2 in fevruarie, in 4 zile.
1Forma de genitiv slay de la numele riului Isker, afluent sudic
al Dunilrii.
2 Scris (gro,it): CEPH.

Íinpäräçiia lu Maliamet, fiiul lu Murat
Cind stiltu Mahamet Impärat, el era numärul
ailor 6960 [1452]. Deci aduse toti turcii de pretutindinea
purcéserà multi fär5. numär spre Tarigrad ca sà-1 dobindeasat,
si au ocolitHu Galata de o au Witut, pinä Ceo au
dobindit ; ii deacii se legarä de Tarigrasl cu toate mestersugurile
lor i cu toate bàrbàtiile i puterea lor, si dupä ne-
VOinlä §i varsare de singe ei Inciipurd In.Tarigr, ad.
De Tarigrad
Ani 6961 [1453] dobIndi Mahamet Tari.
gradul, In luna lui mai 29, Intr-o zi de vineri. Cine au zidit
intliu Tarig,radul, el 1-au chemat Costantin, marele impärat,
fiiul Costei si al Elinei. i cind au luat turcii Tarigradul,
cine au fost Impärat, iarà 1-au chemat Costantin. Fost-au
de la Adam pinà chid au giltit Costantin Tarigradul ani
5836, iarà de la nasterea lui IIristos 318. Deci de la Costantin
ce au zidit cetatea pinä chid o au luat turcii, ei au trecut
1.125; iara cind venir5. Intliu la Calipoli, ei au fost ani
6867 [1359]. Atunce s-au Inceput a se descaleca Tara
Moldoveei.
Deci deaca luarà turcii cetatea de la greci, ei le tiliará
imptiratul si pre toti boiarii si toate capetele, si släbi toat 5.
puterea greceascä. De-aciia serse Mahamet In toate laturile,
pre la crai, pre la domni, pre la voevozi, de se märturisi
impärat, cá pinä atunce se cherna beg'. Deci de atunce tot
se sfildesc cu toate ri1csi nu au rAzbun, ce tot largesc de
toate pärtile.
Ani 6963 [1455] bätu Mahamet pre slrbi si le luo o cetate,
anume Bird°, si Sitnita, i elte cetäld Imprejur ; i de-acii
purcese Mahamet la Belgrad, ca sä-1 dobindeascä., si se lovi
cu Iancul, i birui Iancul pre Mahamet cu cristosii, deci se_
turnä Mahamet ru'inat. De acie tremise Mahamet un pasu
Scris cint

de dobindi iarí Smederova si o cetate, anume Ru;ava,
alte cetati multe.
Ani 6969 [1461] trecu Mahamet marea la Anatoliia
doblndi o cetate, anume Sinopul si Trapezondul, si se bälu
cu Iuzum Hasan birui; si-n al treilea an merse de
dobindi toatä Bosna.
Ani 6974 [1.466] prädä Mahamet pre arbänasi si multi
täe ; pro [S]chendira domnul scoase den tarä, i zidi acolo
cetate de o chemil Coniuh; si la anul iarä purcése la arbilnasi
pro altà cale si prädä Tomornita.
Ani 6976 [1468] mérse Mahamet la cäräimani si le brau o
cetate, anume Galova, i alte cetätimulte eäräimänesti dohindi,
i Negripul.
Ani 6981 [1473] riidieälse Mahamet cu osti mari spre
Izum-Hasan i nu putu folosi nemicä, eel pierdu voevozii
pasii si mai oastea cu totul la valea Efrathului; acolo
peri si Hasan Murat, pasul den Romaniia.
Ani 6983 [1475] tremése Mahamet osti mari spre ,Stefan
voevod la Tara Moldovei, si perirä atunce turci multi färä
nurniir ; i iara ani 6984 [1476] se sculd insusi Mahamet cu
osti mari spre Moldova, si se lovirii de fa tä la Valea
bhuirà atunce.turcii, deci fécerä rau mare moldovénilor ;
cu misirénii au faeut räzboiu, ce n-au ízbindit ; §i s-au
bdiut Cu iverii.
Chid au fost ani 6989 [14,F.1] Mahamet au rnurit, si au
stätut in loc fiiu-säu Baiazit ; deci se sculd Baiazit intliu.
la Chiliia si la Cetatea Albä dé le luo de la ,5tefan voevod.
5i se duse la aravléni si la misiréni, ce nu folosi nemieä,
crt-s pierdu voinicii si se intoarse rusinat de acolo: veni cu
putini voinici.
5i chid furä anii 6997 [1489] iarà tremese Baiazit osti
prea mari pre misiréni si pre aravléni, si mai multi perirä.
*i in Tarigrad Inca se timplä atunce un semn, ea iatà crau
fulger den cer de aprinse prahul cel de puscä, deci rdsipi
case multe prin prejur, i perirä multi, si pämintul Inca se
cutremurd, cit 1mpäratul Incà se späre cä va peri atunce.

ULTIIIIII REPREZENTANTI
AI LITERATURII IN LII4BA
SLAVONA.
PETRU MOVILA
Petru Movill (1596-1647), fiul lui Sime^on Movilä
fost domn al Moldovei (1606 1607) este una din florae cele
mai reprezentative ale culturii din truile rästiritene in prima jumätate
a sec. al XVII-lea. Cärturar cu o temeiniat culturà latinä, cunoscittor
de asemenea al limbilor greack slavonä, polonä si ucraineand,
arhimandrit al Lavrei Pecerska (1627), devenit in 1632 mitropolit
al Kievului si Haliciului, el este intemeietorul cunoscutei
transformate In ocelasi an in Colegiul sau Academia Kievo-Movileanii.
Spirit umanisr, Petra Movilä introduce aici studiul limbii latine)
al retoricii, poeie i filozofiei, aid o inaltà pretuire culturii si
stiintei timpului sàu. Intr-o brosuri festivä, tipäritä in cinstea sa
de elevii i colaboratorii sAi, Sofronie Poceaski, rectopul colegiului,
Ii multumeste crt a introdus printre ucraineni pe regina stiintelor,
Minerva", iar ucenicii clasei de retoricà Ii inchind versuri inspirate
din poezia clasicd 1.
Intemeietor, de asemenea, al tipografiei de la Lavra Pecerska,
el, care nu si-a uitat niciodatä originea, a sprijinit cu mult4 därnicie
atit Tara Româneascä, cit si Moldova, prin mesteri tipografi
dascäli, care au pus bazele tipografiilor din Cimpulung (1635) si
din Iasi (1642), de sub teascurile carora au iesit primele cdrti remitnesti
in cele douri trtri, dupd tipäriturile mai vechi in limba nationalä
apärute in Transilvania. Trimisi de el, Sofronie Poceaski, fostul
rector al Colegiului din Kiev, si alti patru profesori organizeazd,
In 1640, sub patronajul lui Vasile Lupu, Colegiul de la Trei Ierarhi,
In care retorica, filozofia, poezia §i alto obiecte erau predate in lirabile
latind, greacti i slavonä.
1 Vezi P. P. Panaitescu, L'influence de Pierre Illogila, archeveque
de Kiev, dans les Principautés rounzaines, Paris, 1926 (extras din
Mélanges de neole Roumaine en France", V), p. 64-65.

Pe. lingä prodigioasa-i aCtivitate de organiutor vi reformator al
InvAtáminfului in -Ucraina.. vi de rOspindifor al citrtilor tipä'rite,
Petru"Movillí este cunoscut vi -ca autor al unor scrieri de 4.xegeza religicag,
dinero care cea mai Insemnatit este Mdrtarisirea ortodo4;
redactatä In limba latin6 vi adoptatä ca document oficial la sinoadele
dín Kiev (1640) vi Iavi (1643), lar apoi tipAritä. In limbile
greael, rusa. vi l'emane'. (prima editie romaneasa in 1691, ultima
in 1942).
Dar, intitulindu-se pe frontispiciul unor càri editate de el fiu
al voievodului Madovei" vi reproducind in acestea sterna
cu emblema ambelor Vid Romane (tatäl sdu fusese doma
In Muntenia, 1600-1602), Petru Movilä vi-a expus i conceptiile.
politice vi social-culturale intr-una din tipäriturile sale. De altfel,
In tinerete, 'el insuvi avuses9 intelfia de a concura la tronui Moldovel,
ceea ce va flace mai tirziu fratele s'Oil mai mic, Moise
Cu. prilejul urcärii acestuia pe tron, In aprilie 1630 Petru
fi dedicA o intrcaga Prefald tiparitä in fruntea Triodulai ales, apOrut
In 1631, la Kiev.
Aceasta scriere do o deosebitä importantä istorico-literafa" poate
fi pusa In istoria culturii noastrè,.. alättrri de sfaturile lui ,Neagoe-
Basarab catre fiul säu. Theodosie..." Sfaturile pe care invOtatul
prelat le dl fratelni si-tu au in vedere nu numai rOspindirea culturii
§i. sprijinirea bisericii, ci i fericirea celor supuvi", spiritul de dreptate
-ce trebuie sä-1 caläuzeasa pe domn vi apArarea tOrii f atl de
cei cara incearcä s-o cotropeascO: Pentru libertatea patria vi a supu-
Oloe tài spune el trebuie sä. luptI .bärbatevte". Sint sfaturi care
sunau cum nu se -poate alai actual in perioada: in care turcii inter-
-tveneau tot mai brutal In treburile interne ale Moldovei vi ale
Romanevti cuvinte ce reprezenteu un adevärat inctemn la lupta pentru
libertatea veintegritatea iärii 2.
Dar amintirea patriei sale stäruie i in unele pagini dia cartea.
11,./.." 01
1 P. P. Panaitescu, Petra Mooild fi romdnii, Bucureltl, 1942
(ektras din Biserica Ortodoxa Romana', LX, 1942, nr. 9-10), p. 7.
2 Moise Movilä a domnit numai pinA in noiembrie 1631, iar epoi
/nace data futre iulie 1633 aprilie 1634, fiind mazna de turci pentru
simpatiile sale polonee

de polemiza religioardLiThos albo kxmien (Lithos sau platra), tiparitä in
1644, In I imba polonk *I In Memoriac sale, ramase Inmanuscrisi. Mai
mult, una din cuvintärile sale a fost rostitd parte in limba romana',
parte in polona, la Ia0, pc pamintul Moldova, unde a revonit spre
efinitul vietii. Este vorba de Cavia tarea rostita in 1645, In biserica
Troj ferarhi, ca prilejul casatoriei domnitei Maria, fiica lui Vasile
Lupu, domnul Moldovei (1634-1653), cu nobilul polon Janusz Rad-
Ziwill 2. Aceasta cuvintare a fost tiparita integral in /ham polond
In acela§i an, in doua editii", una cu steni familiei Radziwill,
inchinata nobilului Janusz, iar alta avind alaturi de aceasta sterna
pe aceea a Madovei, fiind inchinata lui Vasile Lupa 3. Aceasta
din urma varianta, descoperita de P. P. Panaitescu in Biblioteca
Institutului Ossolineum din Lvov (azi la Wroclaw, cota 10.355),
cuprinde o prefatä inchinatd dornnului Moldovei, Vasile Lupu,
urmata de cuvintarea rostita la nauta domnitei, cu mentiunea ex.
presä. ca a fost rostita parte In limba polona, parte in limba romand.",
dar ca acurn a fost publicata numai in iimba polond". Profesorul
P. P. Panaitescu a identificat chiar partea care a fost rostita in limba
romana (cam cloud treimi, la mijloc), dupa citatele din Biblie, care
slut reproduse in slavond (pe atunci nu exista Inca o traducere romaneascä
oficia1á integralä a Noztlui Testament), in timp ce citatele
din partea polonä a cuvintärii slut reproduse in aceastä 111111A.
A§adar, Petru Movild apartine nu numai culturii ucrainene
polone, ci, prin originea si o parte din activitatea sa, §i culturii §i
literaturii romane. Avind In vedere insemnatatea literarä i politicä
a prefetei dedicate fratelui säu, Moise Movi/a, precum i vi/oarea
documentará a dedicatiei &are Vasile Lupu, le reproducem aici
In traducere romaneasca.
Citeva fragmente din sfaturile catre Moise Movila' au fast traduse
publicate pentru prima data in limba romana de P. P. Panaitescu
In .articolul citat mai sus, Petra gi ronzdnii (p. 7-9), dupa
reproducerea lui N. Titov, din Mamepuartu O. Kniatenot cnpaeu na
Au fost publicate mai tirziu, in Apxue 10ao-3011aanoti Poccuu,
I, t. VII, Kiev, 1893.
2 Vezi P. P. Panaitescu, Pctru ronuinii, p. 15-20.
3 Sub cele douà stoma se OM o dedicatie In *ase versan i polone,
ceiebrind nunta lui Janusz Radziiviii cu doninqa Maria.

Y npatni 6 XVI-XVII. Kiev, 1924, p. 263-266. Revizuind tradu-'
cerea acestor fragmente, le completäm, dInd textul integral dup4i
reproducerea fotograficl a acestor pagini, pe care le-am primit de
la Biblioteca Universitätii ,,T. G. Sevcenko" din Kiev, prin mijlocirca
colegului dr. S. V. Semcinski, conferentiar de limbia romänä
la aceastä. Universitate.
Prefata Inchinata lui Vasile Lupa i tipäritä inaintea Czwintarii
duhoonicefti (Mow& duchowna...,. Kiev, 1645, p. 3) a fost tradusä
integral de P. P. Panaitescu In art. cit. (p. 17-18), de unde o *i reproducem,
cu unele mici modificäri, controlind ca originalul, pe baza
microfilmului obtinut prin bunAvointa Directiei Institutului Ossolineum
din Wrociaw 1, j cu concursul lect. Elena Linfa.
G.M.
Avind In vedere continutul Czolntarii la aleatoric, rezervAm
publicarea ei In original §i In traducere intr-o publicatie de specialitate.
Exprimäin, 1 cu acest prilej, multumirile !piastre ctilduroase
celor dou'd institutii, care au räspuns cu multi"( promptitudine
noastre.

[Sfaturi 6-are Noise Movilit (1631)]
PETRU MOVILA, din mila lui Dumnezeu,
mare arhimandrit al sfintei, marei i facl.
toarei de minuni Lavre Pecerska din Kiev,
fiu de domn al Tarii Moldovenesti, Preasträlucitului
si in dreapta credinta luminatului
lo[an] Moise Movild, din mila atotputernicului
Dumnezeu, domn, voievod adevärat
i legiuit, prin destinul -pärintesc
mostean al Tärilor Moldo-Vlahiei, frate dintr-o
mama,
Pace, Sänatate, Fericire si In scaunul domniei
indelunga sedere iti doreste si se roaga pentru aceasta:
Cäci dreapta atotputernicului Dumnezeu, o, prealuminate
doamne, preadorite i dintr-o mama frate, te-a
asezat in scaun, mostenitor al locului pärintesc, vazindu-te
destoinic sufleteste si trupeste pentru aceastä dreapta
armuire, cà'ci in tine fiecare poate vedea ciar eúyevetco,
00080ECco, Eikreoco, paocropLocv )(Ga. Zx vvrtou 6cpucícad.,
pe care toate buzele, multumite de tine, le aratä deschis
ca o mare vrednicie. De aceea, dind multumire lui Dumnezeu
pentru atltea binefaceri ale lui, eti dater nu numai
sí ai grij6 de tine, ci si sii aduci folos supusi/or, s'a" te ocupi
nu numai de cele politicesti, ci si sii te deprinzi intru cele
dubovnicesti, ssá, te ingrijesti nu numai de cele lumesti,
ci i de cele dumnezeesti, nu numai sii stápîneti, ei si BA
te supui. Dar aceasta iti aduce toate, In afar6 de neajunsuri,
dac'á iei asupra ta TciTS) y i. j.) &pxorrh xaDixov-roc2.
Care sint care acestea? Caci stiu cii cunosti cele de trebuintä,
car unul ce le-ai invátat din copilärie; pe scurt, deci
pe a,oestea ti le infatisez, cu dragoste de frate.
13. La conducerea tronului tau Intru cele politicesti,
Implinesti mai intii pe acestea: SI alegi i sii numesti
slujbe (officia) bärbati buni, binecinstitori i vrednici a
conduce, tot asa cum odinioara pe Moise, cel de-un nume
cu tine, Ietro, socrul sáu, l-a sfatuit, zinclndu-i (lqirect,

cap. 18): Alege-ti, din tot poporul, oameni de nddejde,
temätori de Dumnezeu, oameni de credintd, care sd uraseä
lticomiEt, si pune-i pe ei cdpetenii peste mii, cdpetenii peste
sute si celelalte". i adduga: Dacä vei face asa, si Dumnezeu
iti va da dezlegare"4.
La judecilti, vina sd fie mai Intli cercetatd, si abia apoi
hotdrirea sä fie luatd, tot asa cum Dumnezeu a poruncit
prin Moise lui Ilie (Deuteronomul, cap. 17): La judecatd,
ascultInd cele ce ti se spun, s5 cercetezi amdnuntit, iar
dacd va fi adevärat, atunei sä meará [vinovatul1"5.
Se cuvine sd träiesti In pace cu toti cei dimprejur,
asa cum a fost Avimeleh (Facerea, 21) cu Avraam, David
(I Paratipomenon, 19) cm Hanun, Solomon cu Impäratul
Ghiram si altii.
Pentru libertatea patriei si a supusilor täi sd lupti
bärbdteste , [dupd cum] poruncesc cei cinci Impdrati din Sodoma
(Facerea, 14), Debora si Baruh (Judeceitorii, 14), Ghedeon
si Eftha.
S5. lupte Impotriva dusmanilor, lar pe cei nevinovati
sd-i ante, este datoria oricärui conducdtor.
Dar toate acestea stilt politicesti; mai insemnate lima
sint cele dumnezeesti. Care sint acestea?
P. Se cuvine celui pus In fruntea celor crestinesti, mai
Intli, sd se Inchine credintei pravoslavnice celei adevdrate,
srt fie binecinstitor, sä Inmulteasa si a rdspindeascä. aceastä'
[credintd].
Inchinarea la idoli si toate amägirile Satanei, potrivnice
dreptei credinte si virtutilor, sá fie stirpite din obiceiurile
oamenilor si dezräddcinate din toatä tara, dupä cum
Impäratii izraeliteni Assa, Iri[mia], Ezechia si altii au filcut
In vechime.
Sd pui multd sirguintä pentru ca InvdtAtura curatä i
dreaptd a bisericii sobornicesti sä fie cinstita si Intdritd.
4 'Ev ,rij ophaoVoc zoct s6aspeíal sa urrnezi pilda si purtarea
pä'zintilor ,i strihno,ilor tai.
S'a' fii ctitor, ziditor §i binefä'c6tor al bisericii §i al co...
lilor.

Sä fii totdeauna pentru cei supu0 un conducator drept,
pildä a bunei cinstiri, a cinstei, dreptätii i tuturor virtu-
-01ov.
Pentru a gti cum sii domne0i gi ce &I fa.ci in stripinire,
ca toate sil fie cu noroc, sii asculti buzele Domnului, care
slut sfütuitorii preaintelepti ai duhului. Acest lucru 1-au
pazit imparatii cei vechi, chid Iisus Navi primea sfat de
la Eleazar, Saul asculta pe Samuil, David pe Domnul, Ioasafat
§i Ahab pe Mihei, imparatul iudeilor lzrail i Edom
pe Elisei, Ezechia pe Isaia, Sedechia pe Ieremia §i ceilalti.
Sri zide§ti §i sii Innoie§ti cla'diri i biseriei, In care
sil se auda necontenit adevarata slavire a lui Durnnezeu
din buzele binecinstitorilor lui, iar aceasta sa ajunga p înà la
scaunul srm ceresc §i sa faca auzita puterea stapinitorului.
S'a paze§ti cu sfintenie, impreuna cu supusii tai, ceremoniile
legiuite de Dumnezeu i de Intreaga biserica §i
rinduite de pravilele sfintilor parinti.
Tuturor supu;ilor täisa le amintqti cu osirdie de- pocainta'
§i rugaciuni i sil faci aceasta prin porunci scrise.
Aceste virtuti, o, prealuminate doamne, care cuno§ti
vezi elt sint de trebuincioase Mìirici tale, cu atit mai mult
acum dud Wi in domnie, domnie asupra color duhovniceti
impreuna cu cele lumqti, i le-am amintit pe scurt,
pentru ca Ititru toate acestea sil uiifloreti. Multumire dind
lui Dumnezeu, iti doresc §i mil rog sii fii intru toate, §i nu
numai sii. fii, ci sr' le §i
De aceea, pentru ca s'a' poti aduce binefaceri 15rii tale
Intru inviltarea bunei cinstiri §i a rugaciunilor, accasta
carte Tpt68tov8 ales sau Ilcv-cezocriptov, infatiata prin tipar
In tipografia mea, Domniei tale prealuminate o aduc
si : o dliruesc, impreunii cu acest dar infat,i§ind §i dragostea
inimii mole. Si tot din inima rog pe ziditorul meu sii. pazeasca
pe Luminätia, ta sanatos, norocos §i intru multi
ani, Impreuna cu Doamna, asemenea tie luminata; domnia
ta si toata tara s'a le infloreasca cu toate darurile
le Inconjoare en pace; biscricile, manastirile i tot cinul
duhovnicesc, mare §i mic, faca rugiltori din mima;
pe dregatorii pu§i de tine sa-i faca credincio0 §i drepti,
260

lar tuturor supuOlor ti, dupa ce i-ai a§ezat pe fiecare
slujba sa, sa le intareasca dragostea catre stgpinul lor;
doresc din toata inima ca toti nu numai sà asculte de Prealuminatia
ta, ci, mai mult, sà i inteleaga §i de aici sà se
umple de dulceata. Acum, dragostei frate§ti a Prealuminatiei
tale ma incredintez pe mine insumi, cu rugaciunile
mele. Din sillita F,ti marea Lavra Pecerska de la Kiev,
Al tau frate i ruga.tor pentru tine,
Acela§i de mal sus.
NOTE
Noblete, dreaptil credintd, band cinstire, intelepciune §1,
afard de aceasta, din copildrie, bund inzestrare.
2 Datoriile unui bun conduchtor.
3 la text, cifra 1 se afld plasatti la fnceputul aliniatului precedcnt
(fijad notatd din grepld cu litera chirilicd B, care corespundc lui 2).
Vcrsetele 21, 23.
Citatul este un rezumat al AYersetelor 9-12.
e Cifra 1 lipse0,o in text.
7lu ortodoxie §i bund cinstirc.
8 TriOd

Prefatit dedicatal lui Vasil° Lupu
(Marva duchowna..., Kiev, 1645) 1
Preaputernicului domn preamilostiv Vasile,
voievod si domn al Tärii Moldovei, domnie In-pace si In
lung veac si binecuvIntare de la Dumnezeu.
Am Emplinit2 cu plAcere prin serviciile mele prietenesti
tot ce a fost de trebuintä pentru incheierea unei legnuri
vesnice Intre preacinstita casä a Märiei tale si malta i
Titlul integral al brclurii este: Mowa duchowna przy sziubie
Jagnie Oswieconego Pana ¡ego .711oici Janus= Radziwilla xigiscia na
Biaach y Dubnicach, podcomorzego Wielkiego XiVecim Lithewskiego,
Ilamienieckego, Kazimir, Seywen, etc., z Jagnie Wielmcinet Jey Mad
Pannq Mari?, cdrkg Jagnie wielmatinego ¡ego Mogci, Pana lo Wasilia
tvoiewody y hospodara Woloskiego, wystawionej przez Jagnie Przewielebnego
w Bogu ¡ego Mogci Oyca Piotra Mohile, metropoli(g Kijows-
Vego, Halickiego y wszystkiej Rusi, exarchs swiqtego thronu Apostolskiego
Konstantinopolskiego, archimandritg Pieczarskiego, w cerkwi hospodarskiey
Jaskiey, dedicata hierarchom Boiym S. S. Basilio, loanni
et Graegorio. W. Monasteru Pieczerskim Kijowskim. Anno Domini
1645 (Cuvintare duhovniceascci la nunta prealuntinatului pan Janusz
cneaz de Birte i Dubnice, cameiras al Marelui Ducat
al Litvaniei, staroste de Kamenica, de Kazimir, Seywen etc., cu preastralucita
domnild Maria, fiica strálucituluif i preaputernicului domn
loran]Vasile,voievod domn al Moldovei, alaituitii de prea venerabilul
intru Duntnezeu pärin tele Petru mitropolit al Ifievului, al
Haliciului si a maul Rusia, exarh al tronului apostolic constantinopolitan,
arhimandrit al Lavrei Pecerska, rostitei in Biserica domneascd
din Iasi, inchinatd ierarhilor dumnezecsti, sfintii Vasile, loan ;i Grigorie.
Tip5rità in Mänästirea Pecerska, din Kiev, anul Domnului
1645).
2 In original, in limba explevi.

sldvita casd a prealuminatului domn eämdras al Marelui
Ducat al Lituaniei, si de aceea nu mai vorbesc despre serviciile
fd cute de mine, ca bun prieteni, pentru Mdria Ta,
Domnul meu milostiv. Sä. dea Dumnezeu ca si in viitor
sä" pot sluji In chip demn2 pe Mdria-Ta. Iar acum, dorind
prealuminatilor, preamdritilor cneji, noilor cdsatoriti, bate
fericirile3, cu dragoste deplind, dorese si Märiei Tale,
Domnul meu milostiv, ca la adinci bdtrinete, dupd nenumäratele
impliniri ale Domniilor lor, a te bucuri de nepotii
si strAnepotii näscuti din acesti nobili cneji.
Íinplinind dorinta4 prieteneascd. a Mdriei Tale, am dat
acum la tipar cuvintarea pe care am tinut-o la nunta strä-
-lucitilor cneji, rostitä parte in limba polonä, parte in limba
roman'ä, In biserica Märiei Tale din Iasi, am dat-o acumla
tipar numai tyylimba polond3. M-am suit prin aceasta6
arät lumii ett de släviteti §i de insemnatd este legdtura incheiata
de Mdria-Ta cu casa Domniei Sale Cneazului
incredintez totodatd Märiei Tale o dovadä ciará de prietenie,
ceeace, dadi am izbuíii8, rog ca aceastä lucrare a mea
s'd fie primitä de Mdria-Ta, Domnul meu milostiv, ca bucurie
f i snflet senin9. Al Mdriei Tale iubitor prieten, slujitor
vesnic rugdtor lui Dumnezeu, Petru Movilä, arhiepiscop,
mitropolit al Kievului, Haliciului si a toatä. Rusia.
de partibus bono Amico exoluendis... non arguer.
2 condigne.
3 omnia felicissima.
Desideria... explendo.
5 idiomate Polono.
hoc argumento.
7 quam gloriosissime.
8 quod utrumque dum facio.
9 fronte et mente serena.

UDRITE NASTUREL
Ultimul mare reprezentant al literaturii romtme
in limba slavonti, dar si un promotor al eulturii. in limba-nationahl,
cite invtitatul logoftit muntean Udriste NAsturel (cca. 1596-1657),
cumnatul lui Matei Basarah, fraiele doanui( i Elena.
Cunoscator al limbilor slavonti, latina 5i greacii, Udri5te Ntisturel
a avut un rol insemnat in realLarea operdor culturale patronato
de Matei Basarab si doanma Elena in Tara Itomaneaseti, cu rtisfrin.
grisi asupra celorlalte provincii locuite de romtini si chiar asupra
popoarelor slave vecine.
Dintre operele sale, o mentiune speciala se cuvine versurilor
s-ffise in limba slavon6 i publicate pentru prima datti in 1635, deci
ca opt ani inaintea versurilor românesti ale lui Varlaam, din Casaa:a
tiparitti in 1643. Este vorba despre versurile La in caluminata
sterna' a milostivilor doma Basarabi, tiptirite In hunt( a lifolitvenicalla
slavon de la Cimpulung (1635) si reluate in Pravila româneascri
de la Govora (1640). Este interesant de observat cti o traducere proscurtatti
a lor, filcutd probabil de altcineva, a fost tiptirit5. la inceputul
Evangheliei Inveitatoare de la intintistirea Dealul (1644). 0 alta
delieatie in versuri slavone la stema domneascA o gtisim in Antologhionul
slavonesc, tiplirit la Cimpulung in 1643, in care apare si
o interesant6 Predoslocie inchinata lui Matei Basarab si compusil
tot de Udriste Nasturel. In sfirsit, pentru Triodul-Penticostar, aprtrut
In 1649 la Tirgoviste, sub patronajul doamnei Elena, sora sa,
U.iriste Nristurel a compus o elegant5. Epigraincl, in care atentia ne
este atrasti de referirea la a lui Platon intelepciune", potrivit ctireia
a numelui punere nu se face dupl voie, ci dupil firea lucrului", ceca
ce reprezintti un ecou al celebrei dispute antice cu privire la originea
cuvintelor.
Indreptindu-si atentia mai ales spre traducen, Udriste NAsturel
a rásat cloud valoroase talmikiri: una din latind in slavona sia-

gura do acest 11 in intreaga noastra cultura vecbe si alta din sla.
voila in romana. Prima este 12e inzitatione Christi, atribuita 1ui
Thomas a Kempis (cca. 1380-1470), tiparita In slavona la manastirea
Dealul In 1647 si raspindita nu numai la noi, ci si In Virile
slave. In Predoslovia, acesteia, inchinata mitropolitului Varlaam al
Moldovei, Udriste Ntisturel face apologia limbii latine, not:A yacht
inrudita", apropiindu-se de eonsideratiile contemporanului su mol.
clovean Grigore Urcche despre originea latina a limbii romane.
Cea de-a doua traducere este romanul Viata sfintilor Varlaam
ioffsof (1649), raspindit In mai multe cbpii (cele-mai vechi datato
sint din 1671 si 1673), constituind o lectura gustatil In epoca vechei.
Daca aceasta traduccre artistica i-a asigurat un loe In istoria literaturii
romane vechi, nu este Insa mai pup adevarat ca scrierile originale
chiar daca slut in limba slavonä merita o atentie cel
putin egalii. De aceca dam mai jos, In traducere, tocmai aceste
creatii ale Invatatului boier, folosind pentru fiecare urmatoarele editii
princeps, aflate la B.A.R., si reproducen:
1. Pentru versurile La prealuminata sterna' a nzilostivilor domni
Basarabi., editiile originalc ale Molitvenicului (Chnpulung, 1G35,
f. 2b, fotocopie) si Pravilei (Govora, 1640, E 1b-2a; cf. reproducerea
sub titlul Pravila biscriceased numitii cea mied., Bucuresti,
1884, f. 2a); am revizuit i tudreptat traducerea din BRV, IV, 181
si din editia lui A. Sacerdoteanu, Predosloviile cdrtilor ronzdnegti.
I. 1M8-1617, Bucuresti, 1938, p. 75; pentru traducerea romaneasca
prescurtata a acestora, cu titlul Stilzuri in sterna domniei Tdrii Romdneti,
neam easel bilseirdbeascd, originalul Evanghcliei inviiliitoare (ManAstirea
Dealul, 1644, f.1b; cf. BRV, I,,p. 141-147).
Editata de generalul P. V. Nasturel, dupa mss. din 1673 (fost
al lui G. Dem. Teodorescu), Viata sfintilor Varlaam gi loasaf, tradusd
din limba elend la anul 1616 (sic() de Udrigte Neisturel de Fieraga,
Bucuresti, 1901. Cele douil copii, dintre care prima e bilingva,
slavo-romana (B.A.R., mss. rom. 2470) apartin lui rota gramaticul;
tot lui li apartine o copie mai veche, tot bilingvti, dar nedatata
(D.A.R., mss.- rom. 588; i s-au pierdut primele 6 file). Vezi E. Turdeanu,
Varlaam gi Ioasaf. Istoricul gi filiatiunca redactiunilor romdn-gti,
Cercetari literare", I, 1934, p. 1-46. Vezi acum In urma:
Virgil Candea, L'hurnanisme d'Udrigte Ndsturel et l'agonie des Iowa
slatonnes en Valachie, In RESDE, t. VI, 1968, nr. 2, p. 339-316.
271

2. Pentru cea de-a doua dedicatie In versuri slavone, cu titlul
La prealuminata sterna a prealuminatei case a märillor lor, domnilor
Basarabi, originalul Antologhionului (CIMpulung, 1643, f. 1b,
pastrata intr-un plic la B.A.R. sub nr. 44, finpreunil ea volumul
complet, dar avfnd prima filä partial deterioratä; vezi BRV,
I, p. 128-136, 536; IV, p. 189-190); traducerea ne apartin,e.
a. Pentru Epigrama inchinatä doamnei Elena, Triodul-Penticostar
(Tirgovi§te, 1649, f. 1b); am reväzut traducerea din BRV, I, p. 173.
Pentru Predoslovia ardand cuprinsul i inchinind cartea Domnului,
ctitor al nuineistirii, originalul Antologhionului (Clinpulung,
1643, ff. [7a-8a1), revizuind traducerea din BRV, I, p. 130-132
(textnl, p. 129-130).
Pentru Predoslovia Inchinatä mitropolitului Varlaana, din fruntea
traducerii slavone a cdrtii De imitatione Christi (Mänästirea
Dealt'', 1647), textul reprodus n BRV, IV, p. 195-196 dupä o
copie iacompletä a lui I. Bogdan (cäci exemplarului de la B.A.B. ti
lipsesc Nile de la fnceput), cu traducerea (p. 197-198) foarte bunä,
dar partialà a acestuia, completatä dupà. P.P. Panaitescu, anexa I
la lucrarea L'influene de l'oeuvre de Pierre Mogila, archevEque de Kiev,
dans les Principautés roumaines, extras din Mélanges de PEcole
Roumaine en France", V, Paris, 1926, p. 83841; am reväzut intreaga
traducere.
G. M.
La prealuminata stemä
a milostivilor Dorani Basarabi
(Molitvenic, CImpulung, 1635, i Pravila, Govora, 1640)
Tara aceasta drept stemä pagrea corb poartä,
lar pe gitul ei acum §i o cunung atirnä,
1P. P. Panaitescu a utilizat, pentru traducerea sa in limba francezä,
textul slavon reprodus de F. Busiaev, In licntopunecnan xpuc-
MO.M4MUS zfepnoenocitaannmeo u apeenepyccnoco aauxoe, Moscova,
1861, col. 1097-1098.

Cu adevärat a casei preluminate si preabätrine,
A casei preaviteazului neam Basarab.
Wärbat cu sceptru nu in zadar pe tron se vede,
Cäci a lui biruintä al multor auz minuneaza,
lar tronul märirea casei lor aratä
5i sceptrul a lor vitejie lämurit infätiseag t
Sub el pruninteanului pasnic . e viala.
Nu Iiisa sä se risipeascg, Doamne, in pieire
A lor coroanä si jos sil cadä,
lar al corbului piept fä sä fie pururea ferit.
Uriil NasLurel de la Fieresti
Stihuri In Stema nomniei Pal Ramanesti,
neam casei Biisäräbesdi
(rradueere româneascil veche,
in Evanghelie inväidtoare, Milniistirea Dealul, 1644)
Ceastä tearä corbu-s poartä intru pecétea ei,
fericit acum se-au dat adaos pecetii.
Scut la pieptul corbului cu un semn ca aeela,
om den jetiu sezindu-s toiag lauda aeela.
Mare neam bäsäräbesc cu aceasta semneazà,
at marea acelor isprävi a tot[i] sä-i vazä.

La prealuminata stoma a prealuminatoi case
a märiilor lor, Domnilor Basarabi
(Antologhion, Cimpulung, 1613)
Prive§te aceastä sterna a voievodului vestit,
care tine tara aceasta din veac indepärtat,
intelege cä nu In zadar corbul In cioc cruce tine,
prin ea dreapta credintä a conducätorului acestei
täri aratä.
Indrumat de Dumnezeu e§ti, prealuminate donm cu
nume shivit;
invredniceasca-te Domnul Dumnezeu coroana
neatinsä s-o tii,
In srtnätate trupeascä ani multi Impodobiti sa
§i In Imparatia cereascil ve§nic cu cei ale§i sä te
bucuri,
Caci south' fericitä 1I alegi,
a dumnezee§tii biserici slävire §i
laudd Impline§ti.
Epigramä
(Triod-Penticostar, Tirgovi0m, 1619)
Ce vrea sá Insomne acest nume Elena?
In sufletul meu cäutat-am §i am aflat
Crt la greci este Elcos, ce-nseamnä mart.
Bine a zis °dad a lui Platon intelepciune
Ca a numelui punere nu se face duprt voie,
Ci dupti firea lucrului se poartä numirea.
Vezi Oit de potrivit se une§te
Elena cu Eleos, crici a ei milostivire
Este acum atIt de mare pentru toate bisericile tracice
pomenirea ei de &are acestea e mare 0
nemuritoare.
Penticostar este cincizeci, numär destivir§it,
Zis cu alte cuvinte ti preafrumos
De prea Inaltul teolog. De aceea s-a §i tiptirit
De Musa cu cuviinta i s-a pregiltit.
274

Predoslovie arritind cuprinsul i inchinInd
cartea Domnului, ctitor al manastirii
(Antologhion, Cimpulung, 1643)
Prealuminatului, preaputernicului §i preabinecinstitorului
Gospodar Doran Domn Cneazi, Io[an]
Nlatei Basarab, Cu binecuvintarea lui Dumnezeu conduciitor
§i voievod a toata Tara Ungrovlahiei Transalpine §i celela,lte;
preadarnicului nostril Domn, stripin §i binefacator ;
Bucurie, pace, sänatate, ani multi fericiti §i norocoasa
petrecere In preainalta §i preaputernica domnie §i mintuire
preafericiLti
Preasupu§ii luminätiei voastre, deapururi rugatorii robi,
mai jos scri§i,
Doresc, ureazä §i cu osirdie pentru aceasta se roag?.i.
S-a spus de catre marii intelepti, prealuminate Doamne,
eh' binefacerea laudatä cre§te. De aceea pe noi, martori fiind
ai atitor binefaceri felurrte §i vrednice de laudä ale luminatiei
voastre, dragostea nesäturata fatä de acestea ne atrage
prinosul de lauda a lor, ca piatra magnit fierul ; sau
multele §i bogatele binefaceri de care ne-am bucurat noi
§i vestitul laca aflat sub ctitoria prealuminatiei voastre,
intocmai ca strapicul räspuns al stäpinului care nemultämitorul
rob, au de§teptat pe smerenia noasträ spre multdmire.
Vazind in starea noasträ forea restrinsä, slabiciunea
noasträ §i stind multä vreme in nedumerire, cum ne-ar fi
cu putintä sä indeprotäm de la noi ru§inea nemultämitorilor
robi sisà ne invrednicim de binefacerea celor recunosciltori
din insuflarea dumnezeeasca §i prin mijlocirea preacaldei
aptiriltoarei noastre, preacuratei fecioare nùseuffoare de Dumnezeu,
ne-a fost dat un sfat bun, prin care am fost invtitati
ea nu altfel, nici in alt chip, ei numai prin tipografie ne va
fi en putinta sa indeplinim datoria noastra ; pe care [tipo-
I Aid in intélesul de domn (al titrii), principe". In continuare
vein traduce: domn".

grafie] ca ajutorul lui Dumnezeu si Cu indrumarea aceleiasl
aparatoare fericite a noastrd si cu cheltuiala adunatd de
noi de la läcasul darnic al prealumindtdei voastre,_aducind-o
In. mdnästirea noastrd de Dumnezeu pdzitd, mai intii, din
perunca prealumindtiei voastre, am dat o carte prea trebuincioasä
pentru slujba bisericeascd, Mineiul -ales, adied
Antologhion sau, Tvetoslov numità.
[Pe aceasta], spre marea noastrd multgmire si drept recunostintd
prealumindtiei voastre, Domnul si stilpinul nostru
preamilostiv, cu cea mai adincd inchindeiune si plecdciune,
cu toatd osirdia o aducem, o inftitisdm si o inchindm, ea
niste robi datornici, nefticind vädit nimic altceva prin aceasta,
decit sä sprijinim cresterea binefacerilor prealumindtiei
voastre si sd addugdm la obisnuitele si obstestile binefaceri
osebite. Cäci care din domnii care au fost mai inainte ai
tdrii afard de cel din al cdrui neam si nume preavestit
prealumindtia voastrd renumità se trage ca urmas, Treahunul
Basaraba Neagoe de odinioarä s-a ardtat vreodatd atit
de binefäcator 1,i-irii, ca prea buna domnie a voasträ, care
a revarsat aici atit de mari binefaceri, cum intr-adevdr nu
s-a pomenit niciodata mai inainte? Aceasta este una din
cele dintli, pentru inmultirea sldvirii lui Dumnezeu, prin
zidirea a o multime de biserici dumnezeesti, mändstiresti
qi mirenesti.
De asemenea, prin tipografie si moara de hirtie, apoi prin
felurite metale, aramä si fier, si prin alte frumoase lucruri,
de unde atitea si atit de mari cornori de binefaceri pentrn
tard, aduse prin virtutea vrednicä de laudd a prealuminiltiei
voastre. Prin laude netrecdtoare si niciodatd pieritoare,
care se intind peste veacuri, cu adevdrat si dupd datorie am
socotit a le sldvi, adicd prin carti scoase din tipar din raändstirea,
noastrd, a voastrd ctitorie. Primeste-o ass,dar pe
aceasta, primeste-o acum Cu bundtate, o, stgpine al nostru
puternic si ctitor pururea preadarnic al nostru, de la noi
prea nedestoinicii robi, rugAtori lui Dumnezeu pentru lumindtia
voasträ.
Primind aceasta cu bundtate, binevoieste, milostive, ca
si pentru celelalte arti, care dupd aceasta, cu bundvoinla

lui Dumnezeu 1 cu ajutorul preaputernicei apärätoare a
noasträ, se vor scoate, crescind astfel, chiar §i prin noi
nedestoinicii, binefacerile läudare de toti §i intotdeauna,
sà ne ajuti pe -noi, robii täi, in neajunsurile noastre, din
moara ta de hirtie,pentru lauda peste tot strälucitoare a
bunului vostru nuthè §i pentru ci§tigarea ve§nicelor fericiri
cere§ti, Cu care, dupä o viag fericit'ä qi sindelungä aici, ca a
lui Nestor, pe prealuminätia voasträ, Impreund cu sotia
voasträ prealuminatä, stäp Ina noastrà preadarnicä.' §i binefäcätoare,
i cu tot neainul vostru, atotputernicul qi de oameni
iubitorul Dumnezeu sà binevoiascä a vi1 hivrednici,
impreunä cu toti impäratii i domnii, care i-au slujit lui
din veac. Cu cit mai multä silintä, mai cu rivnä, mai cu osirdatori
fiind, ne rugäni färä incetare, cu plecä'ciune ne
incredintam bunävointei domne0i a prea luminätiei voastre,
pe noi cu nevrednicele servicii §i cu rugaciunile
noastre neintrerupte.
Ai prealuminäldei voastre, Domnului, stäpinului i binefäciltorului
nostru preadarnic i pururea IndurAtorului ctitor,
De-a pururea rugätori &are Dumnezeu §i preasupu§i.
robi, NIelchisedec din Pelopones, egumen al marei mänästiri
din Cimpulung, cu hra,mul preaslävitei Adormiri a preasfintei
Näscätoare de Dumnezeu, ctitoria prealumingiei voastre,
§i cu toti fratii intru Hristos.
Aceastä predoslovie, o, prealuminate §i prea dreptcredincioase
conducätor, a fost alcätuitti §i scrisä de mine, cel mai
mic intre robii prealuminätiei xoastre, Orest Nästurel, al
doilea logofät, in satul meu pärintesc*Fierä§ti.
Predoslovie
(DE IMITATIONE CHRISTI,
Illangstirea Dealul, 1647)
Preaosfintitului, de Dumnezeu alesului §I
preainteleptului intru Hristos, pärintelui domnului domnului
Varlaam, cu binecuvintarea dumnezeeascä mitropolit
al Sucevei i arhigiscop a toatä Tara Moldovei, preaiu-

itului vládicä' i bineftictitor, mai jos iscalitul, ca un rob
inchinindu-se, ii zice sä se bucure.
Cartea aceasta, purtind frumosul titlu Despre imitarea
lui Hristos i preavrednica fiind a se numi cu toata dreptatea
cu adeviirat aur, de multd vreme ca sil zic asa din anii
copildriei mele, aruncatti i präfuitä in casa noasträ', ca un
lucru ce, in adeviir, nu era de nevoie nimanui, a fost luatä
de noi, din vremea aceea, adicä' din vremea nàvìUirii neamului
sarmatilorl in tara noastra, cind, dupti luptä, fiind bata
si biruit acel neam de ostile voastre si ale noastre si ale
agarenilor, a fost prins5, vai, mama cu copiii sii a acelei
preaslävite i prealuminate case a Movilestilor. De atunci
mi-aduc aminte ca a fost folosita de ai nostri care au fost
acolo si au adus-o impreuna cu alte crirti i lucruri o,
preasfintite cap al ptistorilor I
nu dupa puinCt vreme, ajungind la virsta tineretii, .am
ciiptitat, deei, in inima mea pentru limba romana sau latina,
noud vadit inruditil, atit de multa si calda dragoste, datá
de Dumnezeu, fncit in minte si in inirnii nu mai purtam
aproape nici un alt gind, zitta i noaptea, decit sä Invtit
aceastä., limbä' repetind fini incetare. Pina cind fndrumatorul
intelepciunii si diltiltorul de fritelegere a binevoit 6ii
potoleascä' setea inirnii mele aprinse de dragostea inflAeäratil
pentru [aceaslill limbi, printr-o deosebitti deprindere
Intr-adevnr nu numai prin iscusinta ctirtilor serse,
ci si prin deasa convorbire cu toti cei ce o cunosteatt bine
si In chip natural, la timp potrivit sau nepotrivit, fara
sä-mi S'e rusine. Asl fel, cu ajutor luminat, ce pe tintir povätueste,
din nestiint5 cu Incetul s-a ridicat mintea mea cea
slabn, iar cartea aceasla, ca una ce era mai potrivitä pentru
intelegerea mea, ca una ce era Inviltatoarea cea mai iscusita
pentru a imita in adevnr pe Hristos precum singura
pe sine, In toate cele patru ale ei capitole, se aratä,
plina fiind de toata intelepciunea cercasen si dumnezeeasca
foarte rar era pusit la o parte din miinile mele, pina ce
Intelepciunea ei, Insuflará de Dumnezeu, a piltruns In mintea
1 Polonilor.

çi inima rnea. unindu-se statornic cu iubirea de Duninezeu,
§i printr-un semn dumnezeesc s-a ingliduit ea aceastá inied
floare de aur sä fie infäliptd lumii In liniba sfintä slavona
(a. a. cum a mai fost tradusä In alte limbi räsär itene i apusene,
dupil cum am auzit spunIndu-se de multd lume dupd
cum eu Insumi mi-am putut da seama de aceasta).
Am fost Indemnat §i Incurajat pintl acum de iubirea [flea
pentru aceste doud limbi, adicä slavona 0 latina. Traducerea
acestei mid ciirti de aur, zäniislitd de mult timp in
mintea mea, ca un rod arzlnd de dragoste, a fost fticutd pentru
folosul ob0esc, ca i pentru al meu insumi.
Dumnezeu cel atotputernic, care hotärti§te ()rice lucru
alctitue§te totul spre binele lumii, a binevoit ca aceastd
carte folositoare sufletultii sh" fie, in sfir0t, Imbräcatti In
timpul de fatil In haina slavo-iliricti, in ltiuntrul meu, prin
adeviir, iar nu prin tiintil omeneaseti, pentru cd este o culegere
de intelepciune, o ftictitoare de bine, scaun al Duhului
Sfint §i propovilduitor al cuvintului lui Dumnezeu ziditorul.
Fii sändtos, Ptirinte al ptirintilor preabinefticiltor! Al
preasfintiei tale, de Dumnezeu aleasti, de cloud ori
prea iubitor rob,
Orest Nästurel
al doilea logofät al Ttirii Ungrovlahiei.

GLOSAR'
A
acEngiu (turcism) navalitor
adins anume
aga, agei ofiter
ai, pl. ani
aimintrea altmiriteri, altfel
aiurea In alta parte
amente aminte
amira impä'rat, sultan
anathema blestem, afurisenie
araplean arab
arbdnaf albanez
archebuza veche arma de foc, asemanatoare Cu
pu§ca .
arhaelmandrit staret al unei mari manastiri
arhiereu denumire generala pentru episcopi §i
mitropoliti
aspru moneda turceasca de argint
afeza (a se) a cadea la invoialti, a se impaca
azemul (cuvint turcesc) mare: vezirazemul
marele vizir
B
ban dregator, delegat de domnul Tarii Roma.
ne§ti cu cirmuirea Olteniei
baftcl fortificatie in forma de turn
beisdu necaz
bdenie denie, slujba religioasa de searti sau de
noapte
bedernigi veplint bisericesc de forma romboidala,
ce se atirna de briu, in partea dreapta
i Alcatuit de G. Mih'äila.
281

eg, bei guvernator al une provincii sau ora
turcesc ori supus turcilor
beglerbeg guvernator general al unei mari provincii
turcesti
beglii, pl. corp de cà'Rircti turci sau tatari, avind
functia de jandarmi
bleint, imperativ, pers. I. pl. s. mergem I bal.
dem I
bolniä spital (pc lingrt o milMistiie)
cadiat regiune subordonatil unui cadiu
cadilesker judecritor militar (la turci)
cadiu judecrttor (la turci)
caftan manta albri, impodobitil cu fire de aur
sau de mritase
ceirclimani, pl. locuitori din regiunca Karaman
(azi in Turcia)
cerfi (a), perf. simplu pers. a II-a pl., cerfut d a
cere cu insistentti
chedru cedru, conifer gig,antic (creste in Asia
Mica, in insula Cipru i pc munt,ii Atlas, in
nordul Africii)
cheleiug cheltuialrt
chir (euvint grecesc) domn
ciste cinste
citared (grecism) cintriret din citer.11 (epitet dat
lui Apollo)
cindai ciad
eltiti (a se) a se clinti
dims cler, preotime
clisernivl paraclis,
clacer, cluceriu boier caro se ocupa cu aprovizionarea
Curtii donmesti
cocon fiu de domn sau do boier

eomite conducator administrativ al unui comitat,
district
corrodel cufundar, un soi de ratil cu penele
negre-stral lie itoare
cristo.,si, pl. cruciati
(:rncer creitar, moneda de arama
erAt plin de singe
etitor persoana care suporta sau contribuie la
cheltuielile pentru zidirea sau refacerea uncí
biserici sau manastiri
cumpdt (in expresia: pc sub cumptït) pe ascuns,
cu Viclesug
1)
dajde dare, tribut
dardban dorobant, infanterist
dazdttpi, dezlupi a deznpi
deadins (in expresia: cu to dcadinsul) foarte
serios, Cu toata seriozitatea
delibafd capetenia deliilor, seful garzii dom.
nesti sau imperial°
dclii, pl. corp de calarime usoara (in armata
turceasca)
desedicecitoriu tntemeietor
descoperire revelatie, minuno
dcsodtat-d desfatat-a, placut-a
dohirie camarä pentru alimente
dosddire intristare, supurare
dubas luntre mare
doori (a) a sluji la curte
doornic vezi vornie
E
eferidi (turcism) titlu de politete (domn)
eghenton, eghimon, igkimon conducator, aid;
domn, voievod

egwnen staret, conductor-a1 unei manastiri
elgiu (turcism) sol, trimis
emir guvernator turc
epargie diviz,iune administrativa bisericeascai
episcopie
fälarie partinire, fatilrnicie
fireli (in expresia: nu fireli), imperativ, pers. a
II-a, pl. negativ nu fiti
fifpan prefect
frinci, pl. termen generic pentru popoarele ro*,
manice apusene (francezi, italieni)
gadinä animal salbatic, jivina
gaziu (turcism) luptator pentru credinta musulmana
gäleatti dare, impozit pe cereale
ghiaur nume dat de turci crestinilor
gorstinä, goftind dare, impozit pe oi si pe porci
grog veche moneda de argint
hagiograf autor al unei hagiografii, scrierea despre
viata unui sfint
hain necredincies, tradator
han conducator al Warner
hanger
pumnal mare, incovoiat
har; harta, incaierare
hatnian mare boier insiircinat eu comanda 'intregii
ostiri
herieg duce, voievod

hiclean träddtor
hirotoni (a), hirotonisi (a) a investi (pe cineva)
diacon, preot sau episcop
hoge preot sau dascal mahomedan
hrciborie curaj, vitejie
husar soldat din cavalerie
/n'ala falä, pompa, strdlucire
iani (interjectie) ia
ighimon, vezi eshimon
ijcicirg (a), ijderi(a) a zamisli, a da natere
tparh (grecism) comandant, guvernator
ispovedi (a) a destdinui, a spune
iper locuitor al Iveriei georgian, gruzin
izgonä izgonire, prigonire
iznocod (In expresia:. de iznoavä ) din nou
izvod manuscris, text
neorInduit-d, dezorganizat-d
implea (a) a Imptini
indireptareindreptare,condlicere pe drumul drept
infolosi (a) a fi de folos
infringe (a), perf. simplu, pers. a III-a sg. infrinse,
infrimse a birui, a Invinge; a cálca, a nesocoti
(o poruncä, o lege, vointa cuiva)
tnpotzciya (a) a Intoarce
jälin jet, tron
jitie viatd, scriere care cuprinde viata
jitni magazie de grill&

jmal smalt
jolnir lefegiu, soldat plLtit, In armata po/ona
layrii manastire mare
lazar vepsea albastra-deschisa
limbi necredincioase popoare, neamuri pagino
Zogo t cancelar domnesc
lotru hot, tilhar
tnaghernitli buciltárie
magupie brutrurie
mazilire detronare% destituire
megiaf, megief veein (al unei mosii bo.
ieresti), razes, taran liber
mertie. m'asura pentru cereale (1-2 ocale); cantitate
fixil de brana, imbracaminte etc. acordata
cuiv-a
meVea (a) a pregati (o hilatura)
mesterfug mestesug
mesterfugui (a) a mestcsugi
match manastire mica subordonata uneia mai mari
Innata (a se) a se ruga
misirean egiptean
motcan mostenitor
multeimi (a) a multumi
muneitor chinuitor, calan
muzaviri (a), mazeviri (a), mozaviri (a) a calomnia,
a defaima
mztzeivirie calomnie
N
neiprasnei intimplare groaznicti, neasteptata de
nciprasnii pe nenteptate, l'ara veste.

ntiorap cilltiret dintr-un deta§ament strain do
prada
~lit, nemq nobil
netomnald, netocmeald neintelegero
netocm,irc neorinduiala, dezorganizare
niscare oarecare
O
obiciaiu obicei
obicinet obicei
oblici (a) a descoperi, a afla
obori (a), obort (a) a dobori
obroc CO facut din scoarta de tei; a ascuncle
sub obroc a tina ascuns
ocoli (a) a inconjura
olat tinut
°lacar curier
oppe, obfte (in expresia: de eme, de o4te) fa
genere, in general
ostrop insula
P
pan (polonism) domn
papista. catolic
paca, pa.gt" guvernator al unei provincii din Imperita
otoman
paharnic, paharnic boier care. administra viilo
§i pivnitele domnegi
pit-prifte (euvint slavon) mita (masura de
distanta)
pilsa(a), perf. simplu pers. 3 sg. pase a picea,
a mergo
pedestraf infanterist
petrecanie petrecerea la groapa a unui mort,
- inmormintare

picni (a-pi) a nimeri la linta
pircdlab comandant, conducator al unei cetati
plean pracla, prizonieri
plehupd, pleoapd capacul sicriului
plenui (a) a lua prada
poclon dar
pohvcad fala
pojorli (a se) a se arde, a se carboniza
poslufanie slujba, serviciu
poslufnic slujitor, servitor (al unei fete bisericesti)
postelnic mare boier cu functia de rnaresal al
eurtii domnesti
povard sumA de zece mii de bani de aur
preaosfinlit preasfintit, titlu de onoare dat episcopilor,
mitropolitilor
prespre de peste
prestol, pristol masa din mijlocul altarului
priceftui (a se) a se impärta§i, a se cumineca
pristanifte debarcader
pristdvi (a se) a muri, a deceda
proclet blestemat
procleli (a) a blestema, a afurisi; nu proclelireli,
imperativ pers. 2 pl. negativ nu hiestemati,
nu afurisiti
protograf manuscris original al unei scrieri
pro tosinghel grad monahal inferior arb,imandritului
provide; prevazator, care prevede viitorul,proroc
pulunel putinel, putin
It
razbun odihna, ragaz
ropii, pl. corp de calareti sau de pedestrasi,
compus din boierii de tarA (avind uniforma de
culoare ro§ie)

sangea(c), pl. sangeacuri, songele subfiripartira
a unui paplfe turcesc, guvernatorul acestei
subimpartiri
sangeacbeg, sangeacbei guvernator al unui sangeac
satrap guvernator al unei provincii (la vechii
perA
seicaldf tun mic
scädea (a) a släbi
sclidere släbire, neajuns
schiptru sceptru, toiag fmpodobit, purtat de suverani,
n trecut, ca semn al autoritalii
scopot melodie
sculd giuvaer, odor
semi- pa/at
sin (slavonism) fiu
sinclit (grecism) divan, sfat boieresc
smenteald, snzinteald stricaciune, pagubd
sobornic, .1ecumenic, universal; biserica cea nzare
sobornicd din rarigrad biserica patriarhiei
ecumenice din Constantinopo/
solitoriu --sol, mijlocitor
spdsenie mIntuire
splitar ef al armatei
spodcbi (a se) a se Invrednici
stilpare ramura verde
stolnic dregator, domnesc eful bucatarilor
striina (a se) a se Instraina, a se retrage
strifa soarta rea, nenoroc
subaf primar de sat, agent de politic (turc)
surguci buchet de pene Impodobit cu pietre
scumpe, purtat la caciula, la turban etc.
surgun, surghiun exilat
sveatli (cuvint slavon) sfint
sveatnie sfetnic, sfatuitor
svinel slneata, pupa primitivà, cu cremene

o It uz primar al unui ora'
fickle, pl. lingu5iri
talant moneda de aur sau de argint
tiírinicie bataie, lupta
tetra[e]vanghel carte care cuprinde cele patru
evanghelii
teuton german
titc/uf titlu
toemealci, tocniala rinduialä, precept, norma
toi invalmaseala, incaierare
trezvie trezie, starea cclui ce nu doarme sau ntt
e ametit de bautura
triod-penticostar carte rituala cretina cuprinzind
Impreuna cintarile i rugaciunile din cele zoca
saptamini dinainte de Pasti (triodul) §i slujbele
dintre Pasti si prima duminica dupti Rusalii
(penticostarul)
vinin[i] pl. oameni
urdie, ordie oaste turceasca sau Marna&
urincItoriu discipol, adept
userdic osirdie, zel, r1vn, straduinta
utriinie, utrenie slujba religioasa de dimineata,
inaintea liturgbiei
vad loe mai ridicat, pe cursul uniti riu, pe undo
se poate trece cu piciorul, calare sau Cu caruta
varvar barbar, salbatic

va'tah, viitaf conductor al unui grup de sluibasi
sau de osteni ai domnului tarii
vistier vistiernic, mare demnitar, care avea in
sarcina sa administratia financiara a tarii
vistirie, vis tiene Incaperea In care se pastreaa
lucrurile de pret
vitcaz ostas de curte, curtean
vizir ministru ,al sultanului
vladicei episcop
voi (a se) a se Invoi, a se Intelege
volnic liber
comic supraveghetor al Curtii domnesti, conducator
al treburilor interne; mare vornic cel
dintii boier din divanul domnesc
Z
zavistie pizmil, invidie, nil
zlibun haina lunga, VIM mineci
zweasci, zeiveasa perdea care acopera usile spre
altar
zlobiv rau
zminti (a se) a se sminti, a se turbura la minta

CUPR INS
Epopeea lui Mihai Titeazul
Interviul" lui Mihai Viteazul acordat solutui
polon Lubienieeki la 27 iulie 1595 ;i 0
ktorie a lui Mihai Viteazul de el insugi:
Memorial c4tre Marele duce de Toscana
,Ferdioando de Medici (16 februarie 1601)
(Prezentare, traducere §i note de Aare!
Decei) 5
Domnui Lubieniecki, sol la palatinul
Tarii Romane§ti, aratä cum a fost primit de
Ruda ia 27 iulie in anul Domnului 1595 i
ee a discutat cu el 27
Note 33
O istorie a lui Mihai Viteazul de el 2nsu0 40
Note 56
Mihai Viteazul despre bcItalia de la Cellagdreni
(Scrisoare din 12 septembrie 1595 care
Stanislaw iolkiewshi, hatman de ciMp gi castelan
de Lvov (Aurel Decei) 73
(Textul scrisorii) 94
No te 75
Scrisoarea fi instruclianile lui Mihai Viteazul
ctilre solii scli la Praga (1500) (G.111.) 78
(Textul sçrisorii) 79
Note 82
Cronica domniei lui Mihai V iteazul (Cronica
Buzegtilor) (D. Z.) 83
Note 85
(Textul cronicii) 114

Baltasar Walther (D. Z.)
Seurta i adevtiratil descriere a faptelor
savirsite de Io(an) Mihai, domnul Ttirii Ro-
140
mCinesti 143
Stuvrinos Vitejiile lui Mihai Voievod
(D. Z.)
186
Povestea preafrumoasil a lui Mihail Voievod,
cum domni in Vlahia, cum tale pe
turcii care se anua acolo, cum savNi multe
fapte viteje§ti .5i, pe urma, fu ucis din pizmii,
tira luptà. (Traducere nouti de Bita i Eugen
Dobroitt) 193
Note
riima jumi(tate a sec. al XVII-lea.
Istoriografia
222
II1atei al Mirclor (D. Z.) 226
Istoria color savirs,ite in Ungrovlahia
Incepind de la Serban voievod pina la Gavriil
voiovod, alctituitil de preasfintitul
tre arhierei mitropolitul Mirelor, domnul
Mathaios din Pogoniani) (Fragmente traduse
de Rita §i Rugen Dobroiu) 23i
Note 248
Cronograful lui MihailMoxa (1620) (G.M.) 250
Fragmente din Cronograf 253
Ultimii reprezentanti ai literaturii in limba
slavoniti
Pctru Movild (G. M.) 260
(Sfaturi catre Moise Movilti (1631) ...... 261*
(Prefat6 dedicatil lui Vasile Lupu (Mowa
duchowna...) Kiev, 1645 269
Udrifte Niisturcl (G. M.) 270
La prealuminata sten-iä a rnilostivilor

Domni BasarabiWeenie, CImpulung,
1635 i Pravita, Govora, 1640) 272
Stihuri In stema domniei Ti RumAne$ti,
neam Casei B5sitrIlbeascd (Traducere
roraineasc5 veche, In Evang,helie inveifdtoare,
Milniístirea Dealul, 1644) 273
La prealuminata stemil a prealuminatei
case a 111L'Iriilor lor, Domnilor Basarabi (Antologhion,
Chnpulung, 1643) 274
Bp igraml (Triod-Pentieostar, Tirgov i*te,
1619) 271
Predoslovie arritInd cuprinsul §i Inchi-
'find cartea Domnului, ctitor al mtintistirii
(Antologhion, Cimpulung, 1643) 275
Predoslovie (De finitatione Christi, 141an:Islirea
Dcalul, 1647) 27'7
Olusar 281

Redactor : MARIETA CROICU
Tehnoredactor : STEPANIA MIHAI
Apdrut 1969. Comanda nr. 8637. Hi:7Hz ttpar
tnait B de 63 g nt,. 540X840/16. Colt de upar
18,5. A. 8637. C.Z. pentru bibtiotecite mici
8R 31.
Tiparul executat sub comanda nr. 90 530 la
Combinatul Poligrafic Casa Scinteli", Plata
Scinteil nr, 1, Bucuresti Republica Socialista
Romania

Vol. I si II Lei 11
Aceastà antologie Tncearc6 sà contureze, prin alegerea
si
rInduirea textelor, profilul primei epoci din istoria
culturii si literaturii poporului romin ; sà descopere constiinvei
culturale contemporane dimensiunile reale ale
evolutiei noastre spirituale in epoca veche. Autorii antologiei
au pornit de la o imagine proprie asupra secolelor al
XV-lea, al XVI-lea si Inceputului sec. al XVII-lea, considerInd
creati i le din acest ràstimp nu ca o prefatà" a literaturii
secolului al XVI Pea, ci ca o etapà pe deplin conturata,
cu un profil ciar, ca o prirn6 treaptà decisivà pentru intreag
evoluVe ulterioard a coqti intei de sine a poporului si cu
turii rornine.