epilepsia in boli metabolice [Compatibility Mode]
epilepsia in boli metabolice [Compatibility Mode] epilepsia in boli metabolice [Compatibility Mode]
Manifestari epileptice in boli boli metabolice Prof. Dr. C. D. Popescu
- Page 2 and 3: Epilepsia asociata cu afectiuni met
- Page 4 and 5: Mecanisme patogenice p g in epileps
- Page 6 and 7: Afectiuni Afecti Afectiuni ni mitoc
- Page 8 and 9: MERRF Mutatii ale ARNt mitocondrial
- Page 10 and 11: Tulburari ale metabolismului creati
- Page 12 and 13: Hipoglicemia Cauza frecventa a conv
- Page 14 and 15: Sialidoza Si Sialidoza lid ti tip I
- Page 16 and 17: Toxicitate Tulburari ale ciclului u
- Page 18 and 19: Afectarea sistemelor de neurotransm
- Page 20 and 21: Malformatii cerebrale Sindromul Zel
- Page 22 and 23: Epilepsii p p care raspund p la adm
- Page 24 and 25: Deficitul de cofactor asociat cu Mo
- Page 26 and 27: Deficitul Deficit Deficitul l de si
- Page 28 and 29: Erori congenitale g de excitabilita
- Page 30 and 31: Clasificarea epilepsiilor p p metab
- Page 32 and 33: Asuri N. Prasad, G.F. Hoffmann, Ear
Manifestari epileptice <strong>in</strong><br />
<strong>boli</strong> <strong>boli</strong> meta<strong>boli</strong>ce<br />
Prof. Dr. C. D. Popescu
Epilepsia asociata cu afectiuni meta<strong>boli</strong>ce<br />
congenitale<br />
g<br />
Debuteaza <strong>in</strong> general precoce (nou nascut sau sugar)<br />
Asociaza afectare functionala si de dezvoltare <strong>in</strong> toate<br />
aspectele evolutiei cognitive si motorii, co<strong>in</strong>cizand sau<br />
asociat cu aparitia de convulsii cl<strong>in</strong>ice sau subcl<strong>in</strong>ice<br />
In general raspunsul la terapia antiepileptica<br />
conventionala nu este satisfacator<br />
Sunt <strong>in</strong>fluentate <strong>in</strong>fluentate evolutia pe termen lung si chiar<br />
supravietuirea<br />
EEG arata <strong>in</strong> general g modificari difuze, , pe p care<br />
se suprapun paroxisme multifocale sau<br />
generalizate
Susceptibilitatea pentru anumite encefalopatii este<br />
strans legata g de o anumita varsta si etapa p de dezvoltare<br />
vulnerabilitatea anumitor varste este probabil legata <strong>in</strong> parte de<br />
dezvoltarea secventiala a tiparelor si cailor excitatorii si <strong>in</strong>hibitorii<br />
<strong>in</strong> creier<br />
Rolul <strong>in</strong>itial excitator al GABA si evolutia acestuia spre un rol<br />
<strong>in</strong>hibitor dep<strong>in</strong>de de maturarea cotransportorului de clor.<br />
Sistemul excitator glutamatergic se dezvolta doar put<strong>in</strong> mai<br />
tarziu, existand o perioada cand creierul imatur prez<strong>in</strong>ta un<br />
dezechilibru <strong>in</strong> favoarea excitabilitatii<br />
Anomaliile meta<strong>boli</strong>ce <strong>in</strong>cl<strong>in</strong>a si mai mult balanta <strong>in</strong> directia<br />
epileptogenezei
Mecanisme patogenice p g <strong>in</strong><br />
epilepsiile meta<strong>boli</strong>ce<br />
Ineficienta producerii de energie<br />
Alterarea <strong>in</strong>tegritatii membranei neuronale<br />
Schimburi ionice <strong>in</strong>tra/extracelulare<br />
Afectarea functionarii pompei p p de Na/K<br />
Alterarea permeabilitatii membranare<br />
Dezechilibre ale neurotransmitatorilor<br />
Anomalii ale transportului de molecule<br />
Acumularea de polimeri<br />
Alt Alterarea proprietatilor i t til electrice l t i ale l circuitelor i it l neuronale l<br />
Dezechilibre hidroelectrolitice
Tipuri p de epilepsie p p meta<strong>boli</strong>ca <strong>in</strong><br />
Deficit energetic<br />
functie de patogeneza<br />
Hypoglicemie, Hypoglicemie Hypoglicemie, deficit deficit de de GLUT1, GLUT1 afectiuni afectiuni ale lantului respirator, respirator deficit de creat<strong>in</strong>a<br />
Patologie membranara<br />
Efect toxic; acumulare de polimeri<br />
Am<strong>in</strong>o A AAm<strong>in</strong>o i acidopatii, id tii am<strong>in</strong>oacidurii, i id ii d defecte f t ale l ciclului i l l i ureei i<br />
Afectarea functionarii neuronale<br />
Tezaurismoze<br />
Af Afectarea t sistemelor i t l de d neurotransmitatori; t it t i afectarea f t transportului t t l i de d substante b t t<br />
Hiperglic<strong>in</strong>emia noncetotica, deficitul de GABA transam<strong>in</strong>aza, deficitul de<br />
dehidrogenaza a hemialdehidei succ<strong>in</strong>ice<br />
Asocierea de de malformatii cerebrale<br />
Afectiuni peroxizomale (Zellweger), defecte ale OO-glicozilarii<br />
glicozilarii<br />
Dependenta de vitam<strong>in</strong>e / cofactori<br />
Deficit de biot<strong>in</strong>idaza biot<strong>in</strong>idaza, epilepsii dependente dependente de de piridox<strong>in</strong>a piridox<strong>in</strong>a sii sii de de piridoxal piridoxal fosfat, fosfat<br />
convulsii cu raspuns la piridoxal fosfat, acid fol<strong>in</strong>ic; boala Menkes<br />
Diverse<br />
Tulburari congenitale congenitale ale glicozilarii glicozilarii,deficit deficit de de s<strong>in</strong>teza s<strong>in</strong>teza al al ser<strong>in</strong>ei, ser<strong>in</strong>ei tulburari tulburari congenitale<br />
congenitale<br />
de excitabilitate cerebrala (canalopatii)
Afectiuni Afecti Afectiuni ni mitocondriale<br />
mitocondriale<br />
La nou nascuti si copiii cu afectiuni mitocondriale <strong>epilepsia</strong> apare <strong>in</strong> 26 26–60% 60%<br />
d<strong>in</strong> cazuri (Dar<strong>in</strong> ( et al. 2001, , Wolf and Smeit<strong>in</strong>k 2002). )<br />
In s<strong>in</strong>dromul Leigh <strong>epilepsia</strong> apare la aproximativ jumatate d<strong>in</strong>tre pacienti<br />
(Rahman et al. 1996)<br />
Frecventa <strong>in</strong> <strong>in</strong> formele cu debut precoce si retard psihomotor sever<br />
Cl<strong>in</strong>ic – orice tip de epilepsie<br />
Scaderea productiei productiei de de ATP ATP este este pr<strong>in</strong>cipala consec<strong>in</strong>ta a afectarii functionarii<br />
lantului respirator<br />
Probabil duce la <strong>in</strong>stabilitatea potentialului membranar, favorizand activitatea<br />
anormala (aproximativ 40% d<strong>in</strong> productia de ATP este folosita pentru pompa<br />
NA/K si ment<strong>in</strong>terea potentialului de membrana (KUNZ 2002).<br />
MERRF (Epilepsie mioclonica cu fibre rosii rugoase) – afectarea<br />
meta<strong>boli</strong>smului mitocondrial mitocondrial al al calciului (BRINI ET AL. 1999).<br />
Afectarea captarii mitocondriale de glutamat duce la o forma de<br />
encefalopatie mioclonica precoce (MOLINARI ET AL. 2004)
Afecti Afectiuni ni mitocondriale<br />
In encefalopatiile mitocondriale (atat la copilul mic cat si dupa 1 an)<br />
convulsiile mioclonice sunt frecvente,<br />
Uneori asocierea unor semne cl<strong>in</strong>ice discrete (flutter al pleoapelor)<br />
Retard mental important<br />
Inregistrari EEG modificate: burst suppresion, paroxisme neregulate<br />
polivarf polivarf unda unda (<strong>in</strong> (<strong>in</strong> timpul timpul miocloniilor)<br />
miocloniilor)<br />
Pot apare convulsii tonice, clonice, partiale, cu hipo hipo-sau sau hipermotilitate,<br />
spasme <strong>in</strong>fantile<br />
8% d<strong>in</strong>tre copii cu spasme <strong>in</strong>fantile ar prezenta afectiuni mitocondriale<br />
(SADLEIR ET AL. 2004).<br />
Poate apare status epileptic convulsiv sau nonconvulsiv,<br />
Status epileptic nonconvulsiv sau dezvoltarea hipsaritmiei poate duce la<br />
<strong>in</strong>stalarea <strong>in</strong>sidioasa a dementei, care poate fi confundata cu progresia <strong>boli</strong>i<br />
de baza, desi este tratabila<br />
Epilepsia partiala cont<strong>in</strong>ua este frecventa <strong>in</strong> boala Alpers ( (uneori este<br />
cauzata de mutatii ale polimerazei gamma a AND mitocondrial, care<br />
duce la depletia mitocondriala -Naviau Naviau si Nguyen 2004, Ferrari si colab.<br />
2005).
MERRF<br />
Mutatii ale ARNt mitocondrial pentru<br />
lis<strong>in</strong>a<br />
Aparitia epilepsiei mioclonice progresive<br />
<strong>in</strong> a doua decada a vietii sau mai tarziu<br />
Aspect EEG caracteristic, potentiale<br />
somatosenzoriale gigante si<br />
fotosensibilitate<br />
Mioclonii corticale, dar si alte tipuri de<br />
convulsii convulsii (SO si colab 1989).
Encefalopatia mitocondriala<br />
cu acidoza lactica si<br />
episoade de tip AVC<br />
(MELAS)<br />
Mutatia ARNt mitocondrial pentru<br />
Leu<br />
Frecvent convulsii, mai ales <strong>in</strong><br />
timpul episoadelor stroke stroke-like<br />
<br />
like<br />
Convulsii focale cu orig<strong>in</strong>e <strong>in</strong> ariile<br />
afectate<br />
Uneori status epileptic focal<br />
Posibil ca ca activitatea activitatea epileptica sa<br />
fie implicata <strong>in</strong> ext<strong>in</strong>derea leziunii,<br />
care poate fi observata <strong>in</strong> unele<br />
d<strong>in</strong>tre d<strong>in</strong>tre episoadele acute acute ( Iizuka si<br />
colab 2002, 2003).
Tulburari ale<br />
meta<strong>boli</strong>smului creat<strong>in</strong>ei<br />
Afectarea transportului p creat<strong>in</strong>ei <strong>in</strong> sistemul nervos ( (defect al trasportorului p de<br />
creat<strong>in</strong>a legat de comozomul X) (Salomons et al. 2001)<br />
Afectarea s<strong>in</strong>tezei de creat<strong>in</strong>a <strong>in</strong> deficientele enzimelor<br />
GAMT (guanid<strong>in</strong>oacetat (g metiltransferaza) )<br />
AGAT (arg<strong>in</strong><strong>in</strong> (arg<strong>in</strong><strong>in</strong>-glic<strong>in</strong> glic<strong>in</strong> amid<strong>in</strong>otransferaza) (Stockler et al. 1996, Item et al. 2001).<br />
Doar defectul de GAMT se asociaza regulat cu epilepsie, care frecvent este<br />
refractara la tratament conventional<br />
Suplimentarea creat<strong>in</strong><strong>in</strong>ei duce frecvent la ameliorare<br />
Reducerea <strong>in</strong> ideta a arg<strong>in</strong><strong>in</strong>ei si suplimentarea ornit<strong>in</strong>ei, cu dim<strong>in</strong>uarea<br />
guanid<strong>in</strong>acetatului idi t t l i (t (toxic) i ) poate t d duce l la controlul t l l epilepsiei il i i (S (Schulze h l et t al. l 2001)<br />
Este neclar daca tratamentul precoce presimptomatic este util<br />
Pot apare manifestaqri epileptice diferite: s<strong>in</strong>drom West, absente atipice, crize<br />
astatice, astatice astatice, ctize generalizate generalizate tonicoclonice tonicoclonice (care (care sunt sunt dom<strong>in</strong>ante dom<strong>in</strong>ante mai tarziu)<br />
Imagistic: aspect normal chiar la adultii netratati (Schulze et al. 2003); la unii<br />
pacienti sunt prezente anomaii ale nucleilor bazali,<br />
Deficit de GAMT: cresterea excretiei de compusi p g guanid<strong>in</strong>ici <strong>in</strong> ur<strong>in</strong>a<br />
Lipsa varfului caracteristic creat<strong>in</strong>ei si fosfocreat<strong>in</strong>ei la spectroscopia<br />
(spectroscopie cu rezonanta magnetica protonica 1H 1H-MRS) MRS) creierului sau LCR
Deficit de de GLUT1 GLUT1<br />
Afectarea transportului glucozei pr<strong>in</strong> bariera hematoencefalica datorita mutatiilor genei<br />
transportorului 1 pentru glucoza (GLUT1) (Seidner et al. 1998)<br />
De obicei mutatii de novo, desi exista descrisa transmitere autozomal dom<strong>in</strong>anta (Brockmann et<br />
al. 2001).<br />
De obicei epilepsie rezistenta la tratament<br />
Debut <strong>in</strong> primul an de viata; asociaza microcefalie si retard mental, dar si ataxie, miscari<br />
<strong>in</strong>voluntare (distonii)<br />
Pe nemancate nemancate simptomatologia simptomatologia se se poate poate accentua; EEG - poate apare apare o crestere a descarcarilor<br />
epileptiforme generalizate sau focale, care se amelioreaza dupa aportul alimentar (Von Moers et<br />
al. 2002)<br />
Diagnostic:<br />
Aspectele p imagistice g cerebrale sunt normale; ;<br />
Poate fi suspicionat <strong>in</strong> situatia unui raport redus glicorahie/glicemie (< 0.46)<br />
Confirmarea: Confirmarea: cercetarea transportului de de glucoza pr<strong>in</strong> membrana eritrocitara (care poseda acelasi tip de<br />
transportori pentru glucoza), si pr<strong>in</strong> analiza genetica<br />
Tratament: dieta cetogenica, care furnizeaza corpi cetonici ca si substrat energetic pentru<br />
sistemul i t l nervos<br />
Unele anticonvulsivante (<strong>in</strong> special fenobarbitalul, dar si cloral hidratul, diazepamul) pot afecta si<br />
mai mult functionarea GLUT 1 si nu trebuie folosite (Klepper et al. 1999).
Hipoglicemia<br />
Cauza frecventa a convulsiilor<br />
C Convulsiile l iil prelungite l it pot t cauza scleroza l<br />
hipocampica si ulterior spilepsie temporala<br />
La noi nascuti predom<strong>in</strong>a leziuniile occipitale,<br />
care pot pot genera genera epilepsie<br />
Este necesara clarificarea etiologiei<br />
Glicemie, ββ-hidroxibutrat,<br />
hidroxibutrat, acizi grasi liberi, lactat,<br />
am<strong>in</strong>oacizi, amoniemie, <strong>in</strong>sul<strong>in</strong>a, STH, cortizol, corpi<br />
cetonici u<strong>in</strong>ari
Boala Ta Tay Sachs<br />
Epilepsie mioclonica, absente atipice, convulsii<br />
motorii<br />
Semne cerebeloase, extrapiramidale,<br />
encefalopatie, atrofie musculara sp<strong>in</strong>ala,<br />
dismorfisme, pete ret<strong>in</strong>iene rosu-cireasa<br />
rosu cireasa<br />
Gangliozidoza GM2, deficit de hexozam<strong>in</strong>idaza<br />
A<br />
Autozomal recesiva<br />
Mutatie a genei HEXA de pe cromozomul 15<br />
Diagnostic: hexozam<strong>in</strong>idaza este redusa <strong>in</strong> ser,<br />
leucocite si fibroblaste; limfocite vacuolizate
Sialidoza Si Sialidoza lid ti tip I (M (Mucolipidoza li id ti tip I)<br />
Epilepsie mioclonica progresiva; asocierea cu pete ret<strong>in</strong>iene rosu-cireasa rosu cireasa (Zupanc<br />
and Legros 2004) 2004).<br />
Deficit de neuram<strong>in</strong>idaza<br />
Acumularea <strong>in</strong>tracelulara de glicoprote<strong>in</strong>e ce cont<strong>in</strong> acid sialic<br />
Ataxie Ataxie, afectarea vederii (opacitati cristal<strong>in</strong>iene)<br />
In decadele 22-3<br />
3 de viata; pete rosu cireasa<br />
Miocloniile sunt accentuate de fumat, <strong>in</strong> perioada menstruala<br />
Control <strong>in</strong>eficient pr<strong>in</strong> antiepilepticele uzuale<br />
Tip II: debut mai precoce, caracteristici somatice, facies specific, hepatomegalie,<br />
disostoza, <strong>in</strong>tarziere precoce de dezvoltare; <strong>in</strong>cidenta mai redusa a petelor ret<strong>in</strong>iene
C Ceroidlipofusc<strong>in</strong>oza<br />
idli f i<br />
Epilepsia apare <strong>in</strong> toate formele lipofusc<strong>in</strong>ozei ceroide (Cooper 2003).<br />
In forma <strong>in</strong>fantila convulsiile apar p la sfarsitul p primului an de de viata ( (convulsii<br />
mioclonice, atonice si tonicoclonice)<br />
Intarziere psihomotorie severa, urmata de regres, tulburari motorii<br />
Modificari precoce si importante la EEG. Modificari importante la ERG, absenta PEV<br />
IRM: atrofie corticala corticala, cerebeloasa si a substantei albe<br />
In forma <strong>in</strong>fantila tarzie – dupa al doilea an de viata; apar <strong>in</strong>tarzieri <strong>in</strong><br />
achizitionarea limbajului; convulsii generalizate tonicoclonice, atone, astatice,<br />
mioclonice<br />
EEG – varfuri f i l la stimularea ti l vizuala i l l lenta; t potentiale t ti l gigant i t l la PEV si i PESS<br />
Convulsii rezistente la tratament<br />
Mioclonii de actiune<br />
Forma Forma adulta – debut la 30 30-40 30 40 ani; simptomatologia vizuala vizuala este este mai mai redusa<br />
Diagnostic pr<strong>in</strong><br />
studiul enzimatic al activitatii palmit<strong>in</strong>prote<strong>in</strong> thioesterazei (NCL1) sau tripeptidil<br />
peptidazei 1 (NCD2) <strong>in</strong> pete de sange, leucocite<br />
A Analiza li genetica i<br />
Atrofie f corticala supratentoriala<br />
marcata, hipo<strong>in</strong>tensitatea nucleilor<br />
talamici, cerebel relativ normal<br />
Configuratie “f<strong>in</strong>gerpr<strong>in</strong>t”
Toxicitate<br />
Tulburari ale ciclului ureei<br />
Convulsiile sunt frecvente <strong>in</strong> etapele <strong>in</strong>itiale ale<br />
hiperamoniemiei, <strong>in</strong> <strong>in</strong> special special la la nounascuti, <strong>in</strong>a<strong>in</strong>te de aparitia<br />
comei<br />
Daca controlul meta<strong>boli</strong>c este bun, <strong>epilepsia</strong> este rara <strong>in</strong> cursul<br />
evolutiei acestor <strong>boli</strong><br />
T Tulburari lb i ale l meta<strong>boli</strong>smului b li l i pur<strong>in</strong>ic i i si i<br />
pirimid<strong>in</strong>ic<br />
Deficit de adenilosucc<strong>in</strong>at liaza – afectarea s<strong>in</strong>tezei de<br />
novo a pur<strong>in</strong>elor<br />
Epilepsia este frecventa, aparand <strong>in</strong> pprimul an de viata (Van den<br />
Berghe et al. 1997, Castro et al. 2002).<br />
Retard Retard psihomotor psihomotor, autism<br />
Nu exista tratament, prognostic nefavorabil<br />
Deficit de dihidropirimid<strong>in</strong> dehidrogenaza – convulsiile<br />
apar p la aproximativ p j jumatate d<strong>in</strong>tre p pacienti ( (Van<br />
Kuilenburg et al. 1999).<br />
Implicata <strong>in</strong> meta<strong>boli</strong>smul uracilului si timid<strong>in</strong>ei<br />
Potential letal la adm<strong>in</strong>istrarea de 5 fluoro uracil
Toxicitate<br />
Tulburari ale meta<strong>boli</strong>smului am<strong>in</strong>oacizilor<br />
Fenilcetonurie netratata<br />
Epilepsie la ¼ - ½ d<strong>in</strong>tre pacienti<br />
S<strong>in</strong>drom West cu hipsaritmie p si spasme p <strong>in</strong>fantile ( (Yanl<strong>in</strong>g g et al. 1999) )<br />
Daca tratamentul este <strong>in</strong>itiat presimptomatic simptomatologia nu apare<br />
Boala ur<strong>in</strong>ei cu miros miros de sirop de artar (cetonurie cu am<strong>in</strong>oacizi ramificati)<br />
Convulsiile pot apare la pacientii netratati/ <strong>in</strong> decompensari <strong>in</strong> perioada neonatala<br />
EEG arata un ritm “<strong>in</strong> pieptene”, asemanator unui ritm μ <strong>in</strong> ariile centrale (Tharp 1992)<br />
Disorders of organic acid meta<strong>boli</strong>sm<br />
Am<strong>in</strong>oacidurii organice<br />
In general <strong>in</strong> timpul episoadelor de decompensare acuta<br />
Acidemia metilmalonica, acidemia propionica, aciduria glutarica tip I<br />
Daca afectiunea este corect tratata, convulsiile sunt rare si reflecta leziuni cerebrale persistente<br />
Deficienta de 22-metil<br />
2 metil-3-hidroxibutiril<br />
metil 3 hidroxibutiril-CoA hidroxibutiril CoA dehidrogenaza<br />
sub 20 de cazuri raportate<br />
Tulburare a meta<strong>boli</strong>smului acizilor grasi ramificati si izoleuc<strong>in</strong>ei (Zschocke et al. 2000)<br />
Debut dupa 99-14<br />
14 luni; pierdere progresiva si severa a achizitiilor motorii, coreoatetoza, distonie,<br />
degenerare g ret<strong>in</strong>iana, p pierderea auzului,<br />
Epilepsie severa
Afectarea sistemelor de neurotransmitatori<br />
Hiperglic<strong>in</strong>emie noncetotica<br />
Afectiune meta<strong>boli</strong>ca meta<strong>boli</strong>ca (blocarea conversiei glic<strong>in</strong>ei glic<strong>in</strong>ei <strong>in</strong> molecule mai mici);<br />
Debut precoce <strong>in</strong> perioada neonatala cu letargie, hipotonie, sughit,<br />
oftalmoplegie, tulburari ale functiilor vegetative ale trunchiului cerebral;<br />
evolutia se face spre tetraplegie, retard mental sever<br />
Epilepsia severa severa apare <strong>in</strong> cursul urmatoarelor luni (<strong>in</strong>itial mioclonii si<br />
crize generalizate, apoi spasme <strong>in</strong>fantile si convulsii partiale motorii<br />
In primele zile EEG arata explozii de varfuri (burst suppression pattern)<br />
care se transforma <strong>in</strong> activitate lenta cu voltaj mare, si eventual <strong>in</strong><br />
hipsaritmie p <strong>in</strong> j jurul a 3 luni ( (daca copilul p supravietuieste) p ) ( (Applegarth pp g<br />
and Toone 2004).<br />
Diagnostic:<br />
Cresterea concentratiei de glic<strong>in</strong>a <strong>in</strong> fluide; raport crescut al glic<strong>in</strong>ei <strong>in</strong><br />
LCR/plasma (> 0.08);<br />
Scaderea activitatii de degradare hepatica a glic<strong>in</strong>ei; analiza genetica<br />
IRM normal sau agenezie/hipoplazie a corpului calos<br />
Glic<strong>in</strong>a este neurotransmitatorul <strong>in</strong>hibitor major <strong>in</strong> maduva si trunchiul<br />
cerebral; se presupune ca simptomatologia <strong>in</strong>itiala este dara de <strong>in</strong>hibitia<br />
excesiva i l la nivelul i l l acestor t structuri. t t i<br />
Glic<strong>in</strong>a poate actiona si pe post de coactivator al receptorului NMDA<br />
(Thomson 1990).<br />
In hiperglic<strong>in</strong>emia noncetotica se presupune ca glic<strong>in</strong>a suprasatureaza situl,<br />
ducand la la stiumulare stiumulare excitatorie excitatorie excesiva excesiva si toxicitate posts<strong>in</strong>aptica<br />
posts<strong>in</strong>aptica.<br />
Adm<strong>in</strong>istrarea de benzoat de sodiu (scaderea nivelului glic<strong>in</strong>ei) ar<br />
prelungi supravietuirea. Adm<strong>in</strong>istrarea de antagonisti NMDA a avut<br />
unele efecte asupra EEG si a convulsiilor (Hamosh et al. 1998).<br />
Copii care supravietuiesc prez<strong>in</strong>ta prez<strong>in</strong>ta epilepsie epilepsie severa. severa Teoretic acidul<br />
valproic trebuie evitat, acesta <strong>in</strong>hiband suplimentar sistemul de<br />
degradare hepatica a glic<strong>in</strong>ei (Jaeken et al. 1977, MacDermot et al.<br />
1980).<br />
THE GLYCINE CLEAVAGE SYSTEM.<br />
P-prote<strong>in</strong> catalyzes the decarboxylation of<br />
the glyc<strong>in</strong>e molecule concomitantly with the<br />
transfer of the residual am<strong>in</strong>omethyl group<br />
to a sulfur atom on the lipoyl group of the<br />
oxidized H-prote<strong>in</strong> (Hox), generat<strong>in</strong>g the<br />
am<strong>in</strong>omethylated H-prote<strong>in</strong> (Ham).<br />
T-prote<strong>in</strong> catalyzes the transfer of a<br />
methylene group from Ham to<br />
tetrahydrofolate (THF), result<strong>in</strong>g <strong>in</strong> the<br />
release of NH3 and the generation of<br />
reduced H-prote<strong>in</strong> (Hred).<br />
The dihydrolipoyl group of Hred is oxidized<br />
by L-prote<strong>in</strong> L prote<strong>in</strong> and the lipoyl group of Hox is<br />
regenerated, thereby complet<strong>in</strong>g the<br />
catalytic cycle. (Douce et al, 2001).
Afectarea sistemelor de neurotransmitatori<br />
Tulburari ale meta<strong>boli</strong>smului GABA<br />
Deficitul GABA transam<strong>in</strong>azei<br />
Doar 3 pacienti (Jaeken 2002).<br />
Convulsiile pot fi prezente de la nastere<br />
Nivel ridicat al GABA <strong>in</strong> LCR si plasma;<br />
Accelerarea A AAccelerarea l cresterii t ii l la d doi i pacienti i ti<br />
Nu exista terapie cunoscuta<br />
Deficitul de dehidrogenaza a semialdehidei succ<strong>in</strong>ice<br />
A Autosomal t l recesiv; i<br />
Retard mental moderat moderat-sever, sever, eventual ataxie, comportament<br />
hiperactiv, autoagresiune, tulburari de somn, haluc<strong>in</strong>atii<br />
Aproximativ Aproximativ 50% 50% dezvolta epilepsie (Pearl (Pearl et al al. 2003)<br />
Acumularea acidului hidroxibutyric <strong>in</strong> fluide; testarea activitatii<br />
enzimei <strong>in</strong> leucocite; IRM: leziuni hiper<strong>in</strong>tense <strong>in</strong> T2 <strong>in</strong><br />
multiple regiuni - globus pallidi (43%), nucleii dentati<br />
cerebelosi, b l i substanta b t t alba lb subcorticala, b ti l t trunchi. hi EEG ritmuri it i<br />
lente de fond, descarcari sub forma de varfuri<br />
Vigabatr<strong>in</strong> (<strong>in</strong>hiba ireversibil GABA transam<strong>in</strong>aza) este util <strong>in</strong><br />
unele cazuri, , dar poate p <strong>in</strong>rautati simptomatologia p g la altii<br />
(Gropman 2003). Carbamazep<strong>in</strong>a, lamotrig<strong>in</strong>a
Malformatii cerebrale<br />
S<strong>in</strong>dromul Zellweger – forma severa – prez<strong>in</strong>ta malformatii<br />
caracteristice de dezvoltare corticala<br />
Reducerea sau sau absenta absenta peroxizomilor peroxizomilor functionali<br />
Face parte d<strong>in</strong> acelasi grup cu adrenoleucodistrofia neonatala<br />
si boala Refsum <strong>in</strong>fantila; AR<br />
Polimicrogiria regiunilor frontale si operculare, pahigirie<br />
Chisti la nivelul punctului p de contact caudotalamic ( (Barkovich<br />
and Peck 1997).<br />
Crize partiale motorii (reflecta localizarea ariilor afectate); <strong>in</strong><br />
general b<strong>in</strong>e controlate de medicatia antiepileptica<br />
conventionala (Takahashi et al. 1997).<br />
Tulburari ale ale O OO-glicozilarii<br />
glicozilarii glicozilarii (s<strong>in</strong>dromul Walker Walker-Warburg, Warburg Warburg,<br />
boala muschi-ochi<br />
muschi ochi-creier, distrofia musculara Fukuyama)<br />
<br />
creier, distrofia musculara Fukuyama)<br />
Una d<strong>in</strong>tre cele mai severe forme de distrofie musculara<br />
(deces <strong>in</strong>a<strong>in</strong>te de 3 ani); hipotonie generalizata, deficit motor,<br />
<strong>in</strong>tarziere de dezvoltare cu retard mental si convulsii<br />
Asociaza lisencefalie “<strong>in</strong> piatra de rau”, hidrocefalie, malformatii<br />
cerebeloase, anomalii oculare<br />
Distrofie musculara cu hipoglicozilarea αα-distroglicanului<br />
distroglicanului<br />
Gene implicate: Prote<strong>in</strong>-O-Manoziltransferazele Prote<strong>in</strong> Manoziltransferazele 1 si 2 (POMT1<br />
si si POMT2) genes genes, fukut<strong>in</strong> fukut<strong>in</strong> si si fukut<strong>in</strong> fukut<strong>in</strong>-related fukut<strong>in</strong> fukut<strong>in</strong>-related related prote<strong>in</strong> prote<strong>in</strong> (FKRP)<br />
(FKRP)<br />
Frecvent pacientii prez<strong>in</strong>ta convulsii rezistente la tratament<br />
(Grewal and Hewitt 2003).<br />
EEG EEG- activitate beta anormala<br />
Sugar cu sd Zellweger: polimicrogiria regiunilor centrale;<br />
chisti bilateral la nivelul rascrucii caudotalamice<br />
S<strong>in</strong>drom Walker-Warburg: semnal hiper<strong>in</strong>tens difuz al<br />
S<strong>in</strong>drom Walker Warburg: semnal hiper<strong>in</strong>tens difuz al<br />
substantei albe; lisencefalie In “piatra de rau”. Hipoplazie<br />
cerebeloasa, pont<strong>in</strong>a si a trunchiului cerebral
Epilepsii p p care raspund p la<br />
adm<strong>in</strong>istrarea de vitam<strong>in</strong>e<br />
Epilepsia dependenta de piridox<strong>in</strong>a<br />
F Fenomen cunoscut t d<strong>in</strong> di 1954 1954 (Hunt (H t et t al. l 1954), 1954) desi d i nu este t clarificat l ifi t mecanismul i l molecular l l<br />
Marker meta<strong>boli</strong>c posibil: acidul pipecolic pipecolic plasmatic si d<strong>in</strong> LCR (crescut anterior tratamentului cu piridox<strong>in</strong>a si scade <strong>in</strong><br />
cursul terapiei, desi nu at<strong>in</strong>ge nivelul normal) (Plecko et al. 2000)<br />
In unele familii a fost stabilit l<strong>in</strong>kaj cu cromosomul 5q31 (Cormier (Cormier-Daire Daire et al. 2000).<br />
Debut precoce ( (primele zile de viata) )<br />
Pot apare convulsii prenatale d<strong>in</strong> saptamana a 20a; convulsiile de variate tipuri; rezistente la tratament<br />
aproximativ aproximativ 1/3 prez<strong>in</strong>ta encefalopatie neonatala, cu hiperactivitate, iritabilitate, startle. Eventual manifestari sitemice –<br />
<strong>in</strong>suficienta respiratorie, distensie abdom<strong>in</strong>ala, voma, acidoza meta<strong>boli</strong>ca<br />
Anomalii cerebrale structurale – hipoplazia portiunii posterioare a corpului calos, hipoplazie cerebeloasa, hidrocefalie;<br />
hemoragii <strong>in</strong>tracerebrale, <strong>in</strong>tracerebrale anomalii anomalii ale substantei albe<br />
Raspuns imedial la adm<strong>in</strong>istrarea a 100 mg de piridox<strong>in</strong>a i.v. (cateva m<strong>in</strong>ute)<br />
La aproximativ 20% d<strong>in</strong> sugarii cu epilepsie dependenta de piridox<strong>in</strong>a adm<strong>in</strong>istrarea acesteia pentru prima oara poate<br />
produce depresie cerebrala – acestia dev<strong>in</strong> hipotoni si dorm cateva ore; rareori apare apnee, <strong>in</strong>stabilitate cardiovasculara,<br />
EEG izoelectric. Aparitia <strong>in</strong>hibitiei <strong>in</strong>hibitiei cerebrale la prima doza de piridox<strong>in</strong>a este mai probabila daca nounascutul primeste<br />
deja alte antiepileptice (Baxter 1999).<br />
Debut atipic (pana la 3 ani) (Baxter 1999)<br />
Nu exista encefalopatie si anomalii cerebrale structurale<br />
Convulsiile apar pana la varsta de 3 ani (Baxter 1999, Goutieres and Aicardi 1985).<br />
Frecvent Frecvent convulsii <strong>in</strong> context febril, febril pot duce la status epileptic epileptic. Initial raspund la alte antiepileptice antiepileptice, dar ulterior devi dev<strong>in</strong> devi dev<strong>in</strong> n nd<strong>in</strong> d dd<strong>in</strong><br />
<strong>in</strong><br />
ce <strong>in</strong> ce mai greu de controlat.<br />
Ulterior adm<strong>in</strong>istrarea zilnica a 100 mg de piridox<strong>in</strong>a duce la oprirea convulsiilor <strong>in</strong> 1-2 1 2 zile<br />
Nu apare depresie cerebrala
Epilepsii p p care raspund p la<br />
adm<strong>in</strong>istrarea de vitam<strong>in</strong>e<br />
E Epilepsia il i d dependenta d t d de piridox<strong>in</strong>a i id i<br />
Posibil defect al dehidrogenazai αα-am<strong>in</strong>oadipic<br />
am<strong>in</strong>oadipic semialdehidei (α-AASA) (α AASA) (antiquit<strong>in</strong>)<br />
Confirmarea diagnosticului: reaparitia convulsiilor dupa oprirea terapiei<br />
Doza de vit B6: 15 15-500 500 mg/kg/zi g g<br />
Temporizarea tratamentului cauzeaza afectare motorie severa, tulburari de <strong>in</strong>vatare,<br />
tulburari senzitive<br />
Nounascutii care prez<strong>in</strong>ta convulsii trebuie tratati cu piridox<strong>in</strong>a<br />
Deficitul Deficitul de Piridoxam<strong>in</strong> fosfat fosfat oxidaza (PNPO)<br />
Catalizeaza transformarea piridox<strong>in</strong> fosfatului <strong>in</strong> piridoxal fosfat<br />
Convulsii neonatale similare cu <strong>epilepsia</strong> piridox<strong>in</strong> dependenta<br />
Nu raspund la adm<strong>in</strong>istrarea de piridox<strong>in</strong>a; raspund la adm<strong>in</strong>istrarea de piridoxal fosfat<br />
10 10-50 50 mg/kg/zi /k / i (Clayton (Cl et al. l 2003 2003, B Bräutigam ä i et al. l 2002 2002, K Kuo and d W Wang 2002)<br />
Piridoxal fosfatul este cofactor <strong>in</strong> numeroase procese meta<strong>boli</strong>ce<br />
Markeri biochimici: scaderea concentratiei de acid homovanillic acid si de acid 55-hidroxii<br />
hidroxii<br />
ndolacetic (prudusi de degradare ai dopam<strong>in</strong>ei si seroton<strong>in</strong>ei), cresterea concentratiei<br />
de 33-methoxitiroz<strong>in</strong>a,<br />
methoxitiroz<strong>in</strong>a, glic<strong>in</strong>a si treon<strong>in</strong>a <strong>in</strong> LCR<br />
Netratata: prognostic fatal; dificil de precizat evolutia pe termen lung <strong>in</strong> conditiile<br />
tratamentului
Epilepsii p p care raspund p la<br />
adm<strong>in</strong>istrarea de vitam<strong>in</strong>e<br />
Convulsii care raspund la adm<strong>in</strong>istrarea de acid fol<strong>in</strong>ic<br />
Afectiune rara, descoperita d<strong>in</strong> <strong>in</strong>tamplare (Torres et al. 1999).<br />
Nu sunt clare mecanismele moleculare; un compus <strong>in</strong>ca neidentificat are concentratie<br />
crescuta t <strong>in</strong> i LCR LCR ( (peak k al l meta<strong>boli</strong>tilor t b litil monoam<strong>in</strong>ati i ti l la spectroscopie); t i ) cresterea t<br />
concentratiei unor am<strong>in</strong>oacizi <strong>in</strong> LCR<br />
Nounascutii cu convulsii rezistente la tratament ar trebui sa primeasca acid fol<strong>in</strong>ic dupa<br />
testul cu piridox<strong>in</strong>a si piridoxal fosfat<br />
D Deficienta fi i de d biot<strong>in</strong>idaza bi i id si i deficienta d fi i de d holocarboxilazs<strong>in</strong>tetaza<br />
h l b il i<br />
Biot<strong>in</strong>idaza este cofactor <strong>in</strong> diferite reactii meta<strong>boli</strong>ce. Deficit: deficit de biot<strong>in</strong>a<br />
AR<br />
Simptomatologia apare apare la la cateva cateva zile dupa nastere; convulsii convulsii, hipotonie hipotonie, deficit motor motor,<br />
ataxie, tulburari de auz si vedere, rash, alopecie; <strong>in</strong> lipsa tratamentului se <strong>in</strong>staleaza rapid<br />
coma si apoi deces<br />
Epilepsia debuteaza <strong>in</strong> primele 33-4<br />
4 luni de viata; spasme <strong>in</strong>fantile (Coll<strong>in</strong>s et al. 1994,<br />
Salbert et al. 1993). )<br />
Crizele raspund rapid la doze mici de biot<strong>in</strong>a (5-20 (5 20 mg/zi)<br />
In deficitul de holocarboxilazs<strong>in</strong>tetaza simptomatologia debuteaza <strong>in</strong> perioada<br />
neonatala<br />
Convulsiile Convulsiile sunt mai put<strong>in</strong> frecvente (25 (25-50% (25 50% d<strong>in</strong>tre d<strong>in</strong>tre copii) copii)<br />
Adm<strong>in</strong>istrarea de biot<strong>in</strong>a controleaza simptomatologia
Deficitul de cofactor asociat cu<br />
Molibden<br />
Deficit de sulfit oxidaza<br />
Un numar mic d<strong>in</strong> cazurile de defect<br />
functional al sulfit oxidazei sunt<br />
cauzate de deficienta propriuzisa a<br />
enzimei (xant<strong>in</strong> dehidrogenaza). Cea<br />
mai mareparte sunt datorate deficitului<br />
cofactorului pter<strong>in</strong>ic care cont<strong>in</strong>e<br />
molibden<br />
Debut de obicei <strong>in</strong> perioada neonatala<br />
cu encefalopatie encefalopatie, luxatie luxatie cristal<strong>in</strong>iana,<br />
cristal<strong>in</strong>iana<br />
anomalii craniofaciale, convulsii care<br />
nu raspund la tratament (frecvent<br />
mioclonice)<br />
IRM: degenerare degenerare chistica chistica a a substantei<br />
substantei<br />
albe, atrofie severa<br />
Testare pentru sulfiti <strong>in</strong> ur<strong>in</strong>a proaspata<br />
Deficitele enzimatice pot fi testate <strong>in</strong><br />
fibroblasti<br />
Alte t tulburari lb rari
Boala Menkes<br />
Tulburare recesiva legata de cromozomul X<br />
Defect de transport <strong>in</strong>tracelular al cuprului<br />
Diferite mutaţii ţ ale g genei ATP7A, , localizată la<br />
nivelul cromozomului 13<br />
Spasme <strong>in</strong>fantile rezistente la tratament, epilepsie<br />
(Sfaello et al. 2000).<br />
Anomalii caracteristice ale parului, niveluri scazute<br />
ale cuprului si ceruloplasm<strong>in</strong>ei serice<br />
Retard de crestere <strong>in</strong>trauter<strong>in</strong>a<br />
Deteriorare neurologica progresivă: hipotonie<br />
axială/spasticitate, hipotermie, convulsii parţiale şi<br />
generalizate,<br />
Dificultăţi Dificultăţi de de alimentaţie alimentaţie, microcefalie<br />
Par rar, depigmentat, fragil, casabil, tocit.<br />
Microscopic: „pili torti” (par rasucit).<br />
Fata are aspect bucalat (hipotonia musculaturii,<br />
micrognaţie) i ţi )<br />
Piele uscata si groasa, pigmentata neregulat<br />
Adm<strong>in</strong>istrarea subcutanata de histid<strong>in</strong>at de Cu<br />
poate opri convulsiile convulsiile si poate imbunatati<br />
dezvoltarea
Deficitul Deficit Deficitul l de s<strong>in</strong>te s<strong>in</strong>teza a al L LL-ser<strong>in</strong>ei<br />
ser<strong>in</strong>ei<br />
Doua defecte enzimatice:<br />
3-fosfoglicerat 3 fosfoglicerat dehidrogenaza (Jaeken 1996)<br />
3-fosfoser<strong>in</strong> fosfoser<strong>in</strong> fosfataza (au fost descrisi doar doi pacienti) (Hart<br />
2007).<br />
Microcefalie, retard psihomotor, hipertonie, hipogonadism,<br />
afectarea corticala a vederii<br />
Nivel scazut al ser<strong>in</strong>ei serice si <strong>in</strong> LCR. IRM: atrofie pr<strong>in</strong><br />
hipomiel<strong>in</strong>izare si afectarea substanei albe<br />
Convulsii cu debut <strong>in</strong> primul an de viata viata, s<strong>in</strong>drom West<br />
Suplimentare orala a ser<strong>in</strong>ei (De Kon<strong>in</strong>g and Klomp 2004) – copii<br />
cu cu tratament <strong>in</strong>stituit <strong>in</strong>stituit foarte precoce evolueaza aproape normal
T Tulburari lb i congenitale it l ale l glicozilarii li il ii<br />
Grup de de afectiuni afectiuni cauzate cauzate de glicozilarea anormala a oligozaharidelor cu<br />
azot; pana acum au fost implicate deficientele a 21 de enzime implicate <strong>in</strong><br />
calea meta<strong>boli</strong>ca<br />
Cele mai multe sunt descrise doar la cativa <strong>in</strong>divizi – tabloul cl<strong>in</strong>ic corect este<br />
dificil de identificat<br />
In CDG tip Ia, Ic, Ie, Ii, Ij, I k, Il, II a, II b, II e<br />
CDG tip Ia (deficit al fosfomanomutazei) – crizele epileptice apar relativ rar,<br />
mai i ales l i <strong>in</strong> ti timpul l episoadelor i d l acute t d de ti tip AVC (J (Jaeken k 2003) 2003).<br />
Mai frecvent <strong>in</strong> CDG Ic (Grunewald et al. 2000)<br />
Tipul de convulsii variaza si <strong>in</strong> cadrul fiecarui subgrup<br />
Tratamentul se face cu medicatie conventionala<br />
In CDG tip Ia se poate adm<strong>in</strong>istra manoza oral, iar <strong>in</strong> CDG tip IIg fucoza<br />
Trebuie evaluati evaluati copii cu epilepsie neexplicata si retard mental –<br />
Analiza glicoformelor serice ale transfer<strong>in</strong>ei (determ<strong>in</strong>area numarului de reziduuri<br />
sialice legate de transfer<strong>in</strong>a serica) [Jaeken & Carchon 2001, Marklová & Albahri<br />
2007, Sanz-Nebot Sanz Nebot et al 2007]<br />
Localizarea defectelor <strong>in</strong> CDG tip I
Erori congenitale g de excitabilitate<br />
Afectarea fluxurilor de <strong>in</strong>formatie<br />
cerebrala<br />
Canalele ionice contribuie decisiv la modul de transmitere a <strong>in</strong>formatiei<br />
Canalopatii<br />
Incidenta crescuta a epilepsiei <strong>in</strong><br />
Anomaliile unitatii α2 a Na/K-ATPazei Na/K ATPazei 1 sunt una d<strong>in</strong>tre cauzele migrenei<br />
hemiplegice familiale si a hemiplegiei alternante a copilului (Vanmolkot et al.<br />
2003, Swoboda et al. 2004).<br />
Deficienta genetica a cotransportorului K/Cl 3 sunt una d<strong>in</strong>tre cauzele<br />
s<strong>in</strong>dromului Andermann (boala Charlevoix sau agenezia corpului calos cu<br />
neuropatie periferica) (Howard et al. 2002)<br />
D Defect f t al l canalului l l i de d potasiu t i voltaj lt j d dependent d t – convulsii lii neonatale tl<br />
benigne familiale (S<strong>in</strong>gh et al. 1998, Charlier et al. 1998).<br />
Defect al canalului de clor voltaj dependent – epilepsie cu crize de tip<br />
absenta absenta, apilepsie mioclonica juvenila juvenila, epilepsie generalizata (Haug et al al.<br />
2003).<br />
Mutatii ale genelor care codeaza diferite subunitati α ale canalului de sodiu<br />
cerebral voltaj j dependent pot cauza convulsii neonatale benigne g
Clasificarea epilepsiilor p p meta<strong>boli</strong>ce<br />
<strong>in</strong> functie de varsta de debut<br />
Perioada neonatala<br />
Hipoglicemie Hipoglicemie, dependenta de de piridox<strong>in</strong>a, piridox<strong>in</strong>a deficit de PNPO PNPO, hiperglic<strong>in</strong>emie<br />
noncetotica, am<strong>in</strong>oacidurii, defecte ale ciclului ureei, adrenoleucodistrofie<br />
neonatala, s<strong>in</strong>drom Zellweger, convulsii care raspund la adm<strong>in</strong>istrarea de<br />
acid folic, deficit de holocarboxilaz s<strong>in</strong>tetaza, deficit de cofactor cu<br />
molibden, deficit al sulfit oxidazei<br />
Sugar<br />
Hipoglicemie, p g , deficit de GLUT1, , deficit de creat<strong>in</strong>a, , deficit de biot<strong>in</strong>idaza, ,<br />
am<strong>in</strong>o acidopatii, am<strong>in</strong>oacidurii, tulburari congenitale ale glicozilarii,<br />
dependenta de piridox<strong>in</strong>a, forma <strong>in</strong>fantila a lipofusc<strong>in</strong>ozei ceroide<br />
neuronale<br />
Copil mic<br />
Forma <strong>in</strong>fantila tardiva a lipofusc<strong>in</strong>ozei ceroide neuronale, afectiuni<br />
mitocondriale (<strong>in</strong>clusiv boala Alpers), <strong>boli</strong> de storaj lizozomal<br />
Scolar<br />
Afectiuni mitocondriale, forma juvenila a lipofusc<strong>in</strong>ozei ceroide neuronale,<br />
epilepsiile p p mioclonice p progresive g
Clasificarea epilepsiilor p p meta<strong>boli</strong>ce <strong>in</strong> functie<br />
de manifestarile epileptice de debut<br />
Spasme <strong>in</strong>fantile<br />
Deficit de biot<strong>in</strong>idaza, boala Menkes, afectiuni mitocondriale, am<strong>in</strong>oacidurii,<br />
am<strong>in</strong>o acidopatii<br />
Epilepsie mioclonica<br />
Hi Hiperglic<strong>in</strong>emia li i i noncetotica, t ti afectiuni f ti i mitocondriale, it d i l d deficit fi it d de GLUT1 GLUT1,<br />
tezaurismoze<br />
Epilepsie mioclonica progresiva<br />
Boala Boala Lafora Lafora, MERRF, MERRF MELAS, MELAS boala boala Unverricht Unverricht-Lundborg, Lundborg Lundborg, sialidoza<br />
clonice generalizate<br />
Deficit de GLUT1, NCL2, NCL3, alte tezaurismoze, afectiuni mitocondriale<br />
Epilepsie cu convulsii tonico-clonice tonico generalizate<br />
Epilepsie cu cu convulsii mioclonic mioclonic-astatice astatice<br />
Deficit de GLUT1, NCL2<br />
Epilepsie cu convulsii (multi (multi-)focale )focale<br />
NCL3, NCL3 NCL3, deficit deficit de de GLUT1<br />
GLUT1<br />
Epilepsia partialis cont<strong>in</strong>ua<br />
Boala Alpers, alte afectiuni mitocondriale
Epilepsii meta<strong>boli</strong>ce tratabile<br />
Deficit de GLUT1<br />
Dieta eta cetoge cetogenica ca<br />
Epilepsie dependenta de cofactori meta<strong>boli</strong>ci<br />
Piridox<strong>in</strong>a, piridoxal piridoxal fosfat, fosfat, acid fol<strong>in</strong>ic, biot<strong>in</strong>a<br />
Deficit de GAMT<br />
Suplimente de de creat<strong>in</strong>a, creat<strong>in</strong>a restrictie restrictie de arg<strong>in</strong><strong>in</strong>a arg<strong>in</strong><strong>in</strong>a, dieta<br />
imbogatita cu ornit<strong>in</strong>a<br />
Fenilcetonuria<br />
Regim sarac <strong>in</strong> fenilalan<strong>in</strong>a, <strong>in</strong> fenilcetonuria atipica<br />
substitutia L-DOPA, L DOPA, 5OH-triptofan, 5OH triptofan, acid fol<strong>in</strong>ic<br />
Defect de s<strong>in</strong>teza a ser<strong>in</strong>ei<br />
Suplimentarea p<br />
ser<strong>in</strong>ei
Asuri N. Prasad, G.F. Hoffmann, Early Onset Epilepsy and Inherited Meta<strong>boli</strong>c Disorders: Diagnosis and<br />
Management, Can. J. Neurol. Sci. 2010; 37: 350-358
Concl Concluzii ii<br />
Epilepsia este cauzata doar rareori de afectiuni meta<strong>boli</strong>ce, dar apare ca simptom <strong>in</strong><br />
multe d<strong>in</strong>tre acestea<br />
Manifestari neurologice si nonneurologice<br />
Epilepsiile copilului si nounascutului au o probabilitate mai mare de a avea o cauza<br />
meta<strong>boli</strong>ca decat cele ale adultului<br />
In functie de varsta aparitiei, <strong>in</strong>vestigatiile pot fi dirijate spre un numar mai redus de afectiuni<br />
Exam<strong>in</strong>arile imagistice si biologice de rut<strong>in</strong>a pot sugera anumite tipuri de patologie<br />
In general afectiunile meta<strong>boli</strong>ce <strong>in</strong>duc modificari cerebrale ext<strong>in</strong>se, evidentiate de modificari<br />
imagistice si electrofiziologice<br />
Pe langa testarea genetica exista <strong>in</strong> general metode simple de identificare a <strong>boli</strong>lor<br />
meta<strong>boli</strong>ce<br />
Anumite tipuri de epilepsie trebuie sa ridice suspiciunea unei <strong>boli</strong> meta<strong>boli</strong>ce (<strong>epilepsia</strong><br />
partiala cont<strong>in</strong>ua poate apare <strong>in</strong> <strong>boli</strong> mitocondriale, boala Alpers)<br />
Exista afectiuni meta<strong>boli</strong>ce tratabile<br />
t toti ti nounascutii tii care prez<strong>in</strong>ta i t convulsii l ii ar t trebui b i t testati t ti pentru t d deficientele fi i t l tratabile t t bil d de<br />
cofactori<br />
Epilepsiile rezistente la tratamentul conventional ar putea reactiona la adm<strong>in</strong>istrarea de<br />
biot<strong>in</strong>a<br />
<strong>in</strong> lipsa unui tratament specific, f sau <strong>in</strong> conditiile unui efect f <strong>in</strong>suficient f al acestuia se<br />
adm<strong>in</strong>istreaza tratament antiepileptic conventional, <strong>in</strong> functie de tipul crizelor<br />
Diagnosticul corect face posibila consilierea genetica a par<strong>in</strong>tilor