Documents - Camera Deputatilor

PDF
Documents
Complete
Click Here & Upgrade
Expanded Features
Unlimited Pages
DATA: 21-11-2011
EMISIUNEA: PRIM PLAN
POSTUL: TVR 1
ORA: 21:00
MODERATOR: ALINA STANCU
INVITAI: SORIN BLEJNAR
DAN CRISTIAN TURTURIC
TALK-SHOW
Alina Stancu: Doamnelor i domnilor, invitatul acestei ediii este Sorin Blejnar,
preedintele ANAF. Bun seara, bine ai venit la "Prim-plan"!
Sorin Blejnar: Bun seara!
Alina Stancu: Ca de obicei, alturi de noi, jurnalistul Dan Cristian Turturic,
redactor-ef la "România liber" - bun seara v spun i dumneavoastr. Domnule
preedinte, în 2009 ai preluat mandatul de preedinte al ANAF, propunându-v atunci s
restructurai i s reorganizai instituia. V întreb: cât ai reuit s facei asta, din
perspectiva dumneavoastr?
Sorin Blejnar: Mai mult de jumtate.
Alina Stancu: Adic?
Sorin Blejnar: Adic am preluat o instituie mult mai greoaie i mult mai
birocratic decât cea de astzi. Într-o prim faz, în anul 2009, am fcut o restructurare
masiv a funciilor de conducere. Pentru c la un jude mic - s lum, în ordine alfabetic,
- judeul Alba - existau doar la Finanele Publice cel puin 12 funcii de conducere:
existau doi directori adjunci de control, doi directori adjunci de colectare... 12 funcii de
conducere!
Alina Stancu: Câi exist acum?
Sorin Blejnar: Acum exist mult mai puini, i o s v spun de ce. În 2009 am
desfiinat cinci funcii de conducere dintre cele 12. Am desfiinat funciile de adjunci atât
la departamentele de control, cât i la cele de administraie, pentru c exista o dublare a
funciilor. i, de fapt, am concentrat funcia de management. 1.004 funcii de conducere,
mai exact, au fost desfiinate în anul 2009. Desigur, mare parte dintre acestea...
Alina Stancu: Din câte?
Sorin Blejnar: Din 4.000-5.000.
Alina Stancu: Bun, ca s înelegem exact la ce v referii.
Sorin Blejnar: Am redus undeva la 12% din funciile de conducere.
Alina Stancu: Mai e loc?
Sorin Blejnar: Da, mai este loc, dac vom face acea regionalizare pe care tot o
promitem; i eu sunt convins c se va face în cursul anului 2012...
Alina Stancu: V bazai pe...?
Sorin Blejnar: Nu m refer la regionalizarea administrativ, m refer la
regionalizarea instituiei. M bazez pe faptul c am fcut-o la Vam, m bazez pe faptul
am fcut-o la marii contribuabili. Sunt astzi regionalizai pe cele opt regiuni de
dezvoltare, conform Legii 334.
1

PDF
Documents
Complete
Click Here & Upgrade
Expanded Features
Unlimited Pages
Alina Stancu: În condiiile în care pensiile i salariile rmân îngheate anul viitor,
dup cum bine tim, potrivit Legii bugetului pe 2012, ateptrile sunt uriae în ceea ce v
privete - i aici m refer, evident, la instituie. E i foarte logic, de altfel, având în vedere
evaziunea fiscal continu s fie extrem de mare. Preedintele Consiliului Fiscal o
estimeaz undeva la 10% din PIB - i am senzaia c este extrem de generos -, ceea ce ne
plaseaz, oricum, pe locul doi în Uniunea European, 42% din sumele taxabile fiind
nedeclarate, domnule Blejnar. Ce a fcut, concret, ANAF în ultimii doi ani, de când
suntei preedinte, pentru a reduce practic acest fenomen?
Sorin Blejnar: Aciuni concrete, aciuni punctuale, strategii. Evaziunea fiscal nu
este doar în România. Eu, de dat recent, sptmâna trecut, am fost i m-am vzut cu
omologii i colegi din alte departamente de la Fiscul... cu Agenia Regal Vamali de
Venituri din Marea Britanie. i ei au aceast problem cu evaziunea fiscal.
Alina Stancu: Cât la sut din PIB reprezint evaziunea fiscal în acest caz despre
care vorbii?
Sorin Blejnar: Nimeni nu îndrznete s spun punctual o cifr exact, pentru c
ea, evaziunea fiscal, este foarte greu de definit i este foarte greu de cuantificat.
Alina Stancu: Da. Noi tim c suntem pe locul doi la momentul sta în Europa.
Numai Italia ne întrece.
Sorin Blejnar: Este un punct de vedere i este o statistic. Desigur, dac discutm
procentual la PIB, am putea discuta c noi încasm mai puin decât alte ri, procentual,
din PIB. Dar nu încasm doar datorit evaziunii fiscale mai puin ca alte ri, încasm mai
puin i datorit unor factori obiectivi. În România, de exemplu, impozitele i taxele
locale reprezint 1,8% din PIB, pe când în Belgia sunt 8%. Deci, vedei, doar de aici
avem 6% mai puin încasare din PIB.
Alina Stancu: Bun, dar tot nu mi-ai rspuns la întrebare: ce ai fcut, concret, în
ultimii doi ani pentru a reduce acest fenomen, care este foarte mare în România?
Sorin Blejnar: Haidei s lum un impozit - s lum TVA, TVA fiind impozitul
care are cea mai mare pondere în total buget de stat. Începem cu anul 2007. Anul 2007 a
însemnat pentru România momentul intrrii în Uniunea European. Odat cu intrarea în
Uniunea European, tot ceea ce înseamn livrare de bunuri din spaiul UE ctre România
i din România ctre spaiul Uniunii Europene s-a fcut în regim de scutire de la plata
TVA. A fost o facilitate, o facilitate european pe care muli dintre compatrioii notri au
îneles s-o exploateze ilicit, tocmai pentru a frauda TVA.
Alina Stancu: Asta se întâmpla în 2007. Din 2009 i pân acum ce s-a mai
întâmplat, din perspectiva aciunilor concrete?
Sorin Blejnar: Am instaurat, prin Garda Financiar, o monitorizare în
permanen la punctele de trecere a frontierei de stat pentru tot ceea ce înseamn produs
fiscal cu risc: legume, fructe, cereale, carne, produse energetice. De ce am fcut acest
lucru? Tocmai datorit faptului c foarte multe societi comerciale achiziionau marf
TVA din strintate, o vindeau ulterior unor societi comerciale din România, care
se cesionau, se abandonau, dispreau pur i simplu, f s plteasc la stat. Am înfiinat
un Registru al operatorilor economici intracomunitari. Sigur c, aparent, este o msur
birocratic. Dar ce am fcut cu acest lucru? Celor ase sute i ceva de mii de societi
comerciale care existau în societatea româneasc le-a fost retras Codul Fiscal în sistemul
VIES - Codul Fiscal European. De ce am fcut acest lucru? Le-am retras tuturor i am
2

PDF
Documents
Complete
Click Here & Upgrade
Expanded Features
Unlimited Pages
atribuit un nou cod doar celor care au venit la înregistrare, tocmai pentru a preîntâmpina
furtul de TVA.
Alina Stancu: Se poate spune c prin aceste msuri evaziunea fiscal a sczut
semnificativ, din perspectiva ANAF, în ultimii doi ani?
Sorin Blejnar: Evaziunea fiscal nu poate s scad semnificativ într-un an de zile
sau în doi ani de zile.
Alina Stancu: Dar în cât?
Sorin Blejnar: Este un proces de durat.
Alina Stancu: Ce înseamn? Definii-mi durata aceasta.
Sorin Blejnar: Haidei s încerc s v explic gradual. România abia în anul 2010
- i am toat responsabilitatea s spun acest lucru, deci am pierdut i eu un an din
mandatul meu - a îneles c trebuie s fac front comun toate instituiile statului împotriva
evaziunii fiscale. Exist o Hotrâre a CSAT, 69/2010, care a pus în sfârit la aceeai
mas, cum suntem noi aici, la dumneavoastr în studio, structurile de informaie ale
statului român, Parchetul, Poliia, Ministerul de Finane cu structurile sale - ANAF,
Gard, Vam -, i am reuit s stabilim nou domenii prioritare, care uor-uor sunt
monitorizate, sunt verificate mult mai eficient decât anii trecui. S v spun care este
efectul: pentru prima dat în anul 2010 - i v spun c acelai lucru va fi i în 2011 -,
România a reuit s colecteze 33% impozite din PIB, fa de 30% la începutul mandatului
meu, sau 29,5%. Deci, pân la urm, aici se vd. Este foarte greu s defineti evaziunea
fiscal, foarte greu s stabileti o perioad de timp, s spui: "Peste doi ani de zile nu vom
mai avea evaziune fiscal"; este fals.
Dan Cristian Turturic: Haidei s le lum puin pe domenii, pentru c aceste
nou domenii prioritare sunt de fapt domeniile în care România pierde foarte muli bani,
a pierdut i pierde sume imense; totalul muli vorbesc c este undeva pe la 45 de miliarde
de euro, o sum colosal. Noi avem probleme s acoperim deficitul de la bugetul de
asigurri sociale, bugetul de pensii, cu o sum mult mai mic - 3-5 miliarde de euro.
Deci, dac am recupera chiar i o fraciune din aceast sum total, am duce-o mult mai
bine. De exemplu, ca valoare, evaziunea cu produse energetice este considerat cea mai
mare. Suntei de acord?
Sorin Blejnar: Nu. Cred c totui frauda în domeniul TVA intracomunitar este
nr.1 astzi în România.
Dan Cristian Turturic: Aici e vorba de domeniul economic, pentru c parte din
frauda pe produse energetice cuprinde dou taxe.
Sorin Blejnar: Vorbim de dou taxe: vorbim atât de TVA, cât i de accize. Dar
totui accizele nu reprezint în România mai mult de 16-17% în buget, pe când TVA este
41-42%. Cred c mai mult se fraudeaz TVA, dar, desigur, produsele energetice sunt un
domeniu cu potenial ridicat la fraud.
Dan Cristian Turturic: Problema esenial, ca s nu intrm în detalii foarte
tehnice, este c foarte mult din circuitul de combustibil, de exemplu, din România, trece
pe sub nasul statului prin diverse metode: ori se deruleaz între firme-fantom, ori
benzin sau alte produse superioare sunt declarate fie ca motorin de rang inferior, fie ca
uleiuri minerale... Sunt foarte multe tertipuri prin care, declarând altceva decât vinzi cu
adevrat, plteti mai puin statului. Care sunt msurile concrete ale ANAF pe aceast
zon, de exemplu?
3

PDF
Documents
Complete
Click Here & Upgrade
Expanded Features
Unlimited Pages
Sorin Blejnar: Haidei s v dau una singur: în anul 2008 - i ne întoarcem puin
în timp - guvernul de la acel moment, guvernul Triceanu, a dat o facilitate agenilor
economici care intrau în insolveni a spus c orice achiziie de produs i orice vânzare
de produs se face f TVA tocmai pentru a veni în sprijinul mediului economic aflat în
dificultate.
Dan Cristian Turturic: Dei 2008 era un an în care România o ducea foarte
bine.
Sorin Blejnar: Desigur. Modificarea la Codul Fiscal a intrat în vigoare doar de la
1 ianuarie 2009. Îns în cursul anului 2009 foarte multe reele - i avem sesizare la DNA,
la DIICOT, unii au fost condamnai... Am avut de dat recent, cu sprijinul operativ al
SRI, o aciune de amploare exact pe acest subiect împreun cu DIICOT...
Dan Cristian Turturic: Da, reeaua Kiss.
Sorin Blejnar: Eu nu vreau s intru acum în detalii i s spun despre o anumit
reea, pentru c trebuie s pstrez i secretul fiscal. Achiziionau produsele din rafinrii i
le vindeau ulterior unor societi comerciale aflate în insolven, f TVA; la fiecare
tranzacie îi însueau în mod fraudulos TVA de 19%. Aceast reea - într-adevr, a fost
pe domeniul produselor energetice - a creat posibilitatea introducerii în pia a unor
produse mai ieftine, iar pltitorii de impozite i taxe - i în primii cinci mari pltitori ai
acestei naiuni avem companiile de petrol din aceast ar, care pltesc impozite mari,
semnificative - erau pui într-o poziie chiar i de concuren neloial am putea s-i
spunem, tocmai din cauza faptului c nu puteau si vând produsele mai departe.
Vorbim de zeci de mii de tone de produse care au fost vândute. A trebuit s modificm
legea. Deci atât de mare...
Dan Cristian Turturic: Ce ai fcut concret?
Sorin Blejnar: Am anulat acea facilitate care a fost acordat tocmai datorit
faptului c fenomenul - i v spun cu toat responsabilitate - nu putea fi inut sub control.
Eram ca într-o pdure unde dai drumul la foarte muli iepuri i dup aceea încerci s-i
prinzi, s-i bagi în cu.
Dan Cristian Turturic: De exemplu, într-un raport fcut mi se pare la începutul
lui 2009 sau sfâritul lui 2008 se vorbea de aceast metod prin care rafinriile declar o
producie de combustibili inferiori care erau vândui de fapt erau bine mersi benzin i
alte lucruri. Dac însumai practic producia tuturor rafinriilor din România, ajungeai la
concluzia c de fapt aceste produse sunt de 3-5 ori mai numeroase i mai însemnate
cantitativ i ca valoare decât România avea ca i consum. Deci era evident c se producea
o deturnare a unor produse într-o anumit zon. De exemplu, acest lucru l-ai rezolvat?
Sorin Blejnar: Da, acest lucru s-a rezolvat, s-au fcut modificrile legislative de
rigoare. Astzi nu se mai fabric solveni i diluani cum era acum câiva ani, în mod
excesiv pe pia. Eu am fcut la un moment dat nite calcule, pe baza datelor furnizate de
tre colegii mei i de ctre alte instituii ale statului român cu care noi colaborm: am
cut solveni i diluani s vopsim nu doar toat România, s vopsim toat Europa i s
ne mai rmân o cantitate însemnat.
Dan Cristian Turturic: Dar lucrurile astea erau tiute de cei dinaintea
dumneavoastr.
Sorin Blejnar: Aceste lucruri astzi sunt clarificate. De foarte multe ori au fost
scri ale legii.
Dan Cristian Turturic: Intenionate sau neintenionate?
4

PDF
Documents
Complete
Click Here & Upgrade
Expanded Features
Unlimited Pages
Sorin Blejnar: Nu tiu, eu nu vreau s m pronun. Exist organele statului
specializate i abilitate s se pronune. Anul trecut am fcut în schimb o ordonan de
urgen, Ordonana de Urgen 54/2010 - unde au colaborat, aa cum am spus, în baza
deciziei CSAT, toate instituiile statului -, ordonan de prevenirea i combaterea
evaziunii fiscale. Ea ne-a adus, pe lâng plusul de încasare, i o anumit rigoare. Am
reuit dup 20 de ani s desfiinm practic duty-free-urile, duty-free-urile care erau o
pies important... contrabanda cu igri.
Dan Cristian Turturic: Vreau s v întreb, dac spunei c ai fcut tot ce era
de fcut, practic, din punct de vedere legislativ, pentru a stopa evaziunea...
Sorin Blejnar: Niciodat nu se poate face în totalitate totul.
Dan Cristian Turturic: Bun, 80%; pe produse energetice. De ce nu se simt
aceste msuri mai consistent în banii pe care îi recuperai la buget, practic?
Sorin Blejnar: Eu v-am spus. Dac România în 2007-2008 colecta în jur de 29-
30,5% din PIB, în 2010 a colectat totui 33%.
Dan Cristian Turturic: Fcând toate lucrurile care trebuiau fcute, legislativ,
unde era o zon mare de deficien, de ce nu se simte totui un procent i mai mare de
cretere?
Sorin Blejnar: V-am spus. Dac discutm de ce în România nu se colecteaz
40% din PIB, ca în alte ri, putem avea i alte elemente. Unul este evaziunea fiscal, care
desigur c este la un nivel ridicat. Noi depunem toate eforturile pentru a o ine sub control
i a limita acest fenomen; dar nu este singurul motiv.
Alina Stancu: Vorbeai de evaziunea la TVA, domnule Blejnar, puin mai
devreme. Cât estimai c este aceast evaziune la TVA?
Sorin Blejnar: Haidei s v rspund prin rezultatele celor de la Garda Financiar
ca urmare a faptului c au monitorizat în regim de permanen frontiera: peste 220-230 de
TIR-uri de 20 de tone de produse confiscate, msuri asiguratorii de 100 de milioane de
euro - probabil mrfuri blocate, indisponibilizate -, sesizri penale cam tot la fel i TVA
încasat în avans de 100 de milioane de lei doar în primele nou luni ale anului.
Alina Stancu: Mult, puin?
Sorin Blejnar: Cred c puin surprins. Putea fi mult mai mult surprins ca urmare
a aciunilor de control. Dar pân la urm cred c asta este capacitatea noastr de control.
Alina Stancu: Adic mic, comparativ cu ceea ce s-ar fi putut obine, dup cum
spunei dumneavoastr.
Sorin Blejnar: Dac este s ne comparm cu celelalte ri ale Uniunii Europene,
tii c din acest punct de vedere suntem destul de bine organizai i nu suntem cu
nimic mai prejos în ceea ce privete legislaia i modalitile de control pe care le
abordm.
Alina Stancu: Dai-mi voie s le reamintesc telespectatorilor notri faptul c ne
pot scrie, dac au întrebri pentru domnul Blejnar, pe adresa alina.stancu@tvr.ro.
Vorbeam puin mai devreme de mafie - mafia din domeniul petrolier, spunea colegul meu
Dan Cristian Turturic. Eu m-a referi puin la ceea ce se întâmpl în zona cerealelor,
domnule Blejnar, pentru c un raport al serviciilor de informaii relev practic c, dup ce
guvernul a adoptat sistemul de taxare invers la cereale, mafia aceasta a cerealelor a intrat
parc în pmânt i nu s-a mai tiut absolut nimic de ea. V întreb cum v explicai asta, în
contextul în care gurile rele spun c ANAF a lsat câmp liber marilor importatori de
5

PDF
Documents
Complete
Click Here & Upgrade
Expanded Features
Unlimited Pages
fructe i legume, încurajând evaziunea fiscal din acest domeniu. Cum rspundei acestor
acuzaii?
Sorin Blejnar: Nu, desigur c nu pot s fac decât s le resping. Aa cum am spus,
în special prin Garda Financiar, se monitorizeaz toate intrrile de legume-fructe din
spaiul UE. Sunt constatri, confiscri, sesizri penale de ordinul zecilor de milioane de
euro în fiecare an. Sunt reele care se destructureaz în permanen cu sprijinul poliiei,
cu sprijinul parchetelor. Îns noi avem un mare dezavantaj: suntem o ar limitrof a UE
i avem un potenial spre fraud mai ridicat, având în vedere faptul c avem vecini
ri care nu sunt membre ale UE.
Dan Cristian Turturic: Vecinile sunt problema, sau cei care controleaz
intrrile?
Sorin Blejnar: V spun de ce vorbesc de vecini. Ne intr foarte uor în ar
ceteni din ri care nu sunt membre ale UE, înfiineaz societi comerciale de scurt
durat, fac aceste achiziii, apoi abandoneaz societile f s plteasc impozitele i
taxele i dispar.
Dan Cristian Turturic: Haidei s vorbim de cazul concret de la Ilfov i
revenim dup aceea la chestia general.
Sorin Blejnar: Dai-mi un caz concret.
Dan Cristian Turturic: La Ilfov, de exemplu, sunt aceiai 3-5 oameni, potrivit
acelorai rapoarte ale serviciilor de informaii, care practic sunt în spatele tuturor
firmelor. Deci, da, se închid, se deschid zeci, sute de firme poate într-o lun, dar în final
numrul juctorilor adevrai, adic oamenii din umbr care controleaz aceste firme,
sunt 3-5. Nu vi-i numesc aici, dei rapoartele serviciilor îi numesc cu nume i prenume.
Ce se poate face împotriva lor, pân la urm? Pentru c atâta timp cât serviciile de
informaii fac rapoarte i se cunosc aceti oameni, de ce nu gsim o modalitate de a-i
împiedica s mai foloseasc vmile din România ca pe o metod de îmbogire?
Sorin Blejnar: Haidei s v spun: tiu i numele i prenumele, probabil, c le-am
primit i eu în tot felul de informri. În marea majoritate a cazurilor exist constatri,
exist aspecte care exced competenele instituiei ANAF. Au fost indisponibilizate
rfuri, au fost sigilate, au fost luate toate msurile organizatorice i administrative, chiar
i legislative care sunt în competena noastr. În foarte multe cazuri, sau în marea
majoritate a cazurilor, aceste aspecte au fost sesizate organelor de urmrire penal ale
statului român.
Dan Cristian Turturic: La cât ai evalua în continuare evaziunea care se
desfoar pe legume i fructe, de exemplu, în Bucureti?
Sorin Blejnar: Peste 100 de milioane de euro, probabil, anual.
Dan Cristian Turturic: Nu e cam puin? Nu era mai mult decât atât?
Sorin Blejnar: M-ai întrebat la cât estimez; eu v-am spus. Estimez în funcie de
constatrile pe care le avem noi în fiecare an.
Alina Stancu: Eu am alte date, domnule Blejnar. Iat, lum exemplul Timioarei,
unde se consum aproximativ 80 de tone de fructe. Statul pierde, potrivit calculelor din
documentele la care am fcut referire i eu i colegul meu puin mai devreme, TVA în
valoare de 600.000 de RONI în doar 24 de ore, domnule Blejnar. Aplicându-se practic o
medie de doar 25 de zile, ca s facem un calcul simplu care funcioneaz în comerul cu
amnuntul, rezult o colectare i o sustragere de TVA lunar de peste 2 milioane de euro,
care înseamn practic 28 de milioane de euro anual. Asta, într-un ora precum... M
6

PDF
Documents
Complete
Click Here & Upgrade
Expanded Features
Unlimited Pages
gândesc c în Bucureti lucrurile stau înci mai ru decât stau la Timioara, c am luat
un singur caz.
Sorin Blejnar: Eu nu pot s v confirm i nici s v infirm calculele.
Alina Stancu: Dar sunt departe de ceea ce...?
Sorin Blejnar: Nu tiu dac sunt departe sau sunt aproape, dar dumneavoastr ai
luat o anumit sum pe an i ai înmulit-o cu 365 de zile pe an. Stii c mai existi o
sezonalitate în ceea ce privete comerul cu legume i fructe. Comerul cu legume i
fructe începe masiv undeva la sfâritul anului i este pân în prima parte a anului viitor.
Alina Stancu: Dar suntei de acord, domnule Blejnar?
Sorin Blejnar: Din primvar pân în toamn, comerul cu legume i fructe nu
are o pondere major în ceea ce privete vânzarea pe piaa intern.
Alina Stancu: Dar Bucuretiul, pe de alt parte, la care fcea referire Dan puin
mai devreme, este o pia cu amnuntul de cel puin 10 ori mai mare decât se întâmpl în
Timioara. Corect? Asta înseamn c evaziunea fiscal din acest domeniu cu legumele i
fructele poate ajunge la miliarde de euro, de exemplu, anual. Poate nu chiar un miliard,
inând cont de sezonalitatea de care vorbii dumneavoastr, dar oricum enorm.
Sorin Blejnar: Este într-adevr o cifr alarmant i este o cifr pe care noi nu
putem nici s o negm, nici s o afirmm.
Alina Stancu: Dar putei s va luptai într-un fel împotriva acestei cifre, a acestei
realiti, pân la urm?
Sorin Blejnar: Da, am fcut o aplicaie informatic, "trafic control" se numete
ea, cu ajutorul creia cei de la Garda Financiar stau în frontieri scaneaz tot ceea ce
înseamn intrare în România din spaiul UE a produselor cu risc fiscal.
Dan Cristian Turturic: Dar cele din spaiul non-UE? Chiar vreau s menionai
vecini mai problematice.
Sorin Blejnar: Pentru intrrile din spaiul non-UE exist o eviden
instituionalizat. Vama este în frontier i impoziteaz la valoare, pe când comerul
intracomunitar este un comer liber. Noi românii suntem singura ar din UE care am
instituit o verificare suplimentar la frontier - de fapt, suntem singura ar din UE care
avem un organ de control în frontier, i acel organ de control - este Garda Financiar,
îmbrcat în uniform - oprete astzi mijloacele de transport, scaneaz i, dac este
transportul unei societi comerciale ciudate, al unei societi comerciale aprute de
curând în pia, undeva într-o garsonier, cu un asociat unic, un cetean dintr-o ar non-
UE, acel transport este însoit sau este sigilat pân la destinaie. Desigur, v-am spus acum
câteva minute c putem compara situaia cu nite iepuri pe care îi lai într-o pdure i pe
urm începi s-i culegi. Noi de dat recent am fcut prin legislaie teriar, ordin al
ministrului finanelor publice, nite condiii, am însprit condiiile prin care se acord
codul de TVA pentru o societate comercial. i atunci ar trebui s facem verificri
suplimentare pentru preînregistrare. Dar asta intr în contradicie din alt punct de vedere
cu legislaia european, care ne oblig ca în trei zile s înmatriculm o societate
comercial în România, pentru a nu îngrdi libertatea la comer.
Alina Stancu: M reîntorc puin la ceea ce v întrebam puin mai devreme, pentru
la cereale lucrurile nu sunt deloc simple. Sunt întrebri venite i din partea
telespectatorilor, i v mulumesc pentru faptul c ne urmrii i c suntei activi. "Ce
putem face la fiecare domeniu - întreab unul dintre cei care ne privete în acest moment
- s reducem aceast evaziune care se face?" Iar eu am aici preurile de achiziie de la
7

PDF
Documents
Complete
Click Here & Upgrade
Expanded Features
Unlimited Pages
productori în privina fructelor i legumelor, care variaz între 0,42 de lei i 0,84 de lei,
domnule Blejnar. La detailiti, marfa ajunge la 1 leu sau 1,20 lei pe kilogram, dup care
la pia, marfa - c mergei i dumneavoastr, sunt convins, la pia din când în când - se
comercializeaz cu preuri variind între 3 i 6 lei pe kilogram. E o discrepan foarte mare
între aceste preuri. Nu cumva modul de colectare i de însuire a TVA, despre care
vorbeai puin mai devreme, adic din diferena dintre TVA colectati cea virat efectiv
la bugetul de stat, apare aceast discrepan uria de preuri?
Sorin Blejnar: Nu. Poate s fie din subevaluare, facturi subevaluate - i avem
zeci de constatri anual pe acest segment; se prezint cu alt rând de documente în
frontier, dac vorbim de vam, de importuri.
Dan Cristian Turturic: De exemplu, pun usturoiul, în loc s fie pe aproape cu
cât s-ar vinde la angro...
Sorin Blejnar: La usturoi e o alt discuie, c e un produs care se import doar în
anumite contingente. Nu, mrul...
Dan Cristian Turturic: Dar tii c a existat un mare scandal cu preul
usturoiului. Toat Europa am speriat-o acum vreo doi ani de zile, când au intrat prin
România ctre Europa...
Sorin Blejnar: Da, au intrat nite camioane cu var în loc de... Eu le-am motenit,
am fcut o parte dintre verificri pe acest segment i am sesizat organele de urmrire
penal pentru...
Alina Stancu: i ce s-a întâmplat? Le-ai urmrit?
Sorin Blejnar: Unii dintre colegii notri sunt anchetai de ctre DNA, unii au fost
trimii în judecat, sunt suspendai - vorbesc de vamei care în anii 2007-2008 au fost
rtai la aceste operaii.
Alina Stancu: Bun, apropo de vam, cu scandalul i corupia din vmi ce se mai
aude, domnule Blejnar? M întreb dac vor mai urma i alte arestri, apropo de ceea
spuneai puin mai devreme, pentru c arestrile a 20 sau 30 de angajai, domnule
Turturic, ai Vmii i vreo 150 de politi de frontier, dac îmi aduc bine aminte, i-or fi
speriat îndeajuns pe cei care sunt predispui la corupie - m refer aici la angajaii din
mi, evident.
Sorin Blejnar: Eu a dori s-i fi speriat pe toi cei care au predilecie spre fapte de
corupie, dar nu cred. Eu nu cred c prin aceast aciune ludabil a organelor de urmrire
penal sistemul vamal românesc sau sistemul fiscal s-a curit de asemenea elemente. Nu
tiu i nu am nici elemente dac în viitor vor mai exista asemenea aciuni. Dac vor mai
exista aciuni, vom asigura sprijinul i tot ce ine de noi, în aa fel încât s reuim s
scm de asemenea elemente care pân la urm nu ne fac cinste.
Dan Cristian Turturic: Ar fi o soluie s aducem vamei din altar?
Sorin Blejnar: Nu cred în aceast variant.
Dan Cristian Turturic: De ce?
Sorin Blejnar: Nu cred. Pur i simplu pentru c...
Dan Cristian Turturic: Pi dac e atât de greu s recrutm vamei cu un
potenial mare...
Sorin Blejnar: Prin faptul c 1% sau maxim 2% dintre angajaii Vmii - dac tot
vorbim de Vam - au avut probleme cu legea nu putem pune o pat neagr sau o anatem
pe întreaga instituie.
Dan Cristian Turturic: Cum ai ajuns la aceast cifr de 2%?
8

PDF
Documents
Complete
Click Here & Upgrade
Expanded Features
Unlimited Pages
Sorin Blejnar: Haidei s...
Dan Cristian Turturic: Sunt cei prini.
Sorin Blejnar: Noi discutm despre cei care au probleme cu justiia.
Alina Stancu: Cei care au fost dovedii pân acum - sau, m rog, anchetai în
aceste momente.
Sorin Blejnar: Pân la urm vor fi dovedii de ctre judector.
Alina Stancu: Corect.
Sorin Blejnar: Haidei s vedem. Deci vorbeam de 20-30 de angajai din 3.000
de angajai - 1%. Eu nu conduc Vama, eu sunt eful efului de la Vam. Eu am cunoscut
în Vam oameni cu o pregtire profesional mult peste medie i cu o probitate moral la
fel. Haidei s încercm s nu îi blamm pe toi, pentru c nu toat instituia Vmii....
Alina Stancu: Nimeni nu încearc s generalizeze i, pe de alt parte, asta este o
normalitate. Acum, nu ridicm normalitatea la gradul de...
Sorin Blejnar: Nu putem renuna la toi cei 3.100, câi au rmas - c 100 s
presupunem c ar avea probleme -, ca s aducem vamei strini.
Dan Cristian Turturic: Dar, de exemplu, efi de vmi n-ar fi o soluie? C
atunci nu renuni la toi, renuni la poziii, la zona cea mai vulnerabil. C dac ne uitm
puin la modul în care se opera în vmile i punctele de trecere a frontierei care au fcut
obiectul celebrei anchete de la începutul acestui an, am vzut c toat reeaua era
condus, ca noduri importante, prin aceti efi. Dac ei ar fi fost OK i ei ar fi sesizat c
sunt probleme, l-ar fi dat afar pe la corupt, sau pe mâna DNA, lucrurile n-ar fi ajuns
pân acolo.
Sorin Blejnar: Stii c nu avem decât un ef de vam sau doi efi de vam care
au fost arestai.
Dan Cristian Turturic: sta e un motiv de îngrijorare.
Sorin Blejnar: Nu tiu dac este de îngrijorare sau dac acei oameni au greit cu
ceva sau nu au greit.
Dan Cristian Turturic: Dar se poate derula o asemenea operaie, de o asemenea
amploare, doar cu infanteriti? N-au avut ofieri, ca s nu mai spun generali...
Sorin Blejnar: Nu tiu, nu cunosc. Dac a fi avut elemente de natura celor pe
care le spunei dumneavoastr, ar fi trebuit s iau msuri - ori s-i dau afar, ori s-i dau
pe mâna Parchetului.
Dan Cristian Turturic: S ne întoarcem puin la cazul eful Vmii Ploieti.
Dumneavoastr recunoteai într-un interviu la începutul acestui an, cu vreo dou luni de
zile înainte s înceap operaiunea din Vama Constana, c în cazul efului Vmii Ploieti
i mers practic pe mâna prefectului de Prahova. Da?
Sorin Blejnar: Da.
Dan Cristian Turturic: Prefectul de Prahova vi l-a recomandat pe domnul care
în final a ajuns s fie i arestat, spunând - culmea, chiar el! - "avem o problem aici, la
noi la Ploieti; simt c se petrec lucruri necurate, avem nevoie de un om din afara
sistemului din Prahova, pe care s-l punem, c poate el rezolv lucrurile". Atât de bine lea
rezolvat, c a ajuns s fie arestat. Mai ascultai de astfel de sfaturi sau recomandri de la
prefeci sau alte persoane cu funcie public?
Sorin Blejnar: Da, desigur c mai trebuie s te i consuli atunci când nu tii pe
cine s nominalizezi pentru o funcie de conducere.
Dan Cristian Turturic: Dar sta nu e un punct vulnerabil, de fapt?
9

PDF
Documents
Complete
Click Here & Upgrade
Expanded Features
Unlimited Pages
Sorin Blejnar: Pân la urm, prefectul este reprezentantul guvernului în teritoriu,
i dac ne uitm în Constituie, art.123, dac nu m înel, spune c reprezentantul
guvernului este prefectul, care conduce instituiile deconcentrate. Eu am avut o discuie la
acel moment cu prefectul i mi-a spus exact ce ai spus dumneavoastr, c ar dori o
persoan din afara instituiei, i l-a ales pe domnul Costea. Probabil c a ales prost, adic
sigur a ales prost. Suntem undeva într-o situaie exact a unui poliist care i-a dat permisul
unuia care face ulterior de circulaie. Nu avea de unde stie prefectul, la momentul când
l-a nominalizat, l-a propus pe domnul Costea... - pân la urm l-am numit eu, i îmi asum
faptul c probabil nu am fcut o alegere bun. Nu avea de unde stie acel poliist c cel
care primete permisul va ucide un om peste o sptmân sau peste dou. Mai sunt i
greeli, dar vina este a fiecrui individ care svârte fapta respectiv.
Dan Cristian Turturic: Corect.
Sorin Blejnar: Nu putem vorbi de o vin colectiv neaprat. Prefectul nu a avut
mân bun, este evident. Dar asta nu înseamn c prefectul este prta sau a greit cu
ceva.
Alina Stancu: Dar n-a avut nici informaii - c asta cu mâna bun o putem
înelege, dar nici informaii n-a avut?
Sorin Blejnar: Se vede c nu; sau poate c nu aveau la acel moment ce informaii
...
Alina Stancu: i aici nu e niciun fel de problem, din punctul dumneavoastr de
vedere?
Sorin Blejnar: Nu, eu am informaii de la structurile statului român - i aici
vorbesc de SRI i vorbesc de DGI - cu privire la anumite probleme de corupie, generale,
în anumite uniti ale ANAF, Vmii, Grzii, i punctuale, referitoare la anumii indivizi.
De foarte multe ori, pe aceti indivizi - care sunt scrii cu negru pe alb c ar fi vulnerabili
la fapte de corupie - nu poi s iei msuri s-i dai afar. Eventual le aplici principiul
mobilitii - îi scoi dintr-o zon sensibil, unde intr în contact cu contribuabilul, i îl pui
undeva în spate, la arhiv. Desigur c aceste mutri nu le poi face, conform Legii 188,
legea funcionarului public, f acordul lui decât maxim ase luni pe an; dupase luni
se întoarce pe funcie.
Alina Stancu: Bun. M reîntorc puin la fraudarea statului, domnule Blejnar. Sunt
curioas s-mi spunei care sunt mecanismele prin care se fraudeaz în mod direct statul
în acest moment, i a vrea s ne referim în acest context i la cazul concret Vântu-Luca,
care tii foarte bine c au fost eliberai dup ce o instan judectoreasc hotrâse
arestarea preventiv a lotului implicat în dosarul Petrom Service.
Sorin Blejnar: Noi acolo - noi statul, noi ANAF-ul de fapt - ne-am constituit
parte civil pentru impozite i taxe nepltite. Din pcate pentru noi, nu tiu dac vom
reui s încasm foarte mult din ceea ce ar trebui s încasm, din cauza faptului c în anul
2009, undeva în martie 2009, societatea a intrat în insolven. Or, legea insolvenei în
România este destul de lejer fcut - i îmi asum cuvintele pe care le spun. Ea este o lege
european, fcut ca s vin în sprijinul mediului de afaceri atunci când oamenii de
afaceri au probleme. La noi în schimb, din pcate, s-a transformat într-o modalitate de a
fenta statul.
Alina Stancu: Cu alte cuvinte, legea este de vin, domnule Blejnar, pentru faptul
exist aceast porti de scpare, inclusiv a acestor cazuri?
10

PDF
Documents
Complete
Click Here & Upgrade
Expanded Features
Unlimited Pages
Sorin Blejnar: Nu, este o lege corect, îns foarte muli din mediul economic
românesc o utilizeaz astzi pentru a frauda statul sau ceilali creditori, nicidecum pentru
a-i rezolva dificultile financiare de scurt durat pe care le au.
Alina Stancu: Bun. Ce poate face ANAF din punctul acesta de vedere?
Sorin Blejnar: Dac e s revenim punctual la aceast societate, v pot spune c
am contestat în instan faptul c ar trebui s ne recuperm prticica noastr de venituri
neîncasate undeva în ultimul semestru al planului de reorganizare. Noi ar trebui s
încasm banii undeva la finalul anului 2013, când este puin probabil s mai încasezi
aceti bani având în vedere faptul c societatea este în insolven i probabil c se va
îndrepta spre faliment. Nu tiu.
Alina Stancu: Care este prticica de bani pe care trebuia s o recuperai?
Sorin Blejnar: Spre suta de milioane de dolari.
Alina Stancu: Din acest caz.
Sorin Blejnar: Din acest caz. Dar nu vreau s discut doar despre acest caz. Legea
insolvenei ofer astzi posibilitatea foarte multor societi comerciale care au acionariat
sau administrator de rea-credin s abuzeze de aceast lege tocmai pentru a-i înela
creditorii - printre creditori fiind i statul român.
Alina Stancu: Ar trebui schimbat în vreun fel aceast lege, ar trebui s i se
aduc îmbuniri, ar trebui s venii cu nite propuneri concrete vizavi de schimbarea
acestei legi?
Sorin Blejnar: Avem propuneri i îmbuniri în cadrul Comisiei juridice de la
Camera Deputailor. Specialitii notri lucreazi probabil c în scurt timp vom avea o
lege mai supl, care nu va permite cu atât de mare uurin asemenea practici.
Alina Stancu: În cât timp? Ce înseamn scurt timp?
Sorin Blejnar: Nu tiu. Pân la urm parlamentul este cel care va adopta actul
normativ.
Alina Stancu: De acord. Dar din punctul dumneavoastr de vedere propunerile
sunt deja fcute, sunt închegate, conceptul e fcut?
Sorin Blejnar: Noi avem nite propuneri fcute. Da, exist.
Alina Stancu: Mihai Tsescu, reprezentantul FMI la Bucureti, susinea recent
Fiscul din România are rol de japc. Garda Financiar îi controleaz exact "pe
comercianii care nu dau gi i îi ocolesc pe cei cu dare de mân. Dei avem taxe mai
mari decât bulgarii, colectm mult mai puin decât ei". Nu l-ai contrazis atunci, dac-mi
aduc aminte, pe Mihai Tsescu foarte tare la momentul la care fcea aceste declaraii...
Sorin Blejnar: Nu, a putea s-l contrazic pe domnul Tsescu prin urmtorul
lucru: noi astzi încasm 33% din PIB; când era domnul Tsescu ministru, încasa 30%
maxim. Atât.
Alina Stancu: i asta spune totul?
Sorin Blejnar: Nu.
Alina Stancu: Adic, asta contrazice ceea ce...?
Sorin Blejnar: Nu contrazice. Asta arat faptul c totui instituia ANAF-ului
este într-o dinamic continui este într-un progres. De la 30%, când... - acelai ANAF
era i atunci -, astzi am ajuns la 33%. Dac atunci verificrile se efectuau...
Alina Stancu: Dar tii care e media european? C v ludai cu aceast...
Sorin Blejnar: 38-40%, da.
11

PDF
Documents
Complete
Click Here & Upgrade
Expanded Features
Unlimited Pages
Alina Stancu: 33% este la momentul acesta media veniturilor în România, iar la
nivel european media este de 42-44%.
Sorin Blejnar: Eu v-a spune undeva între 38 i 40-42.
Dan Cristian Turturic: Oricum, tot suntem departe de acolo.
Alina Stancu: Poate avei mai multe date decât mine.
Dan Cristian Turturic: Ai luat nite msuri concrete?
Sorin Blejnar: V-am dat un simplu exemplu. În România, din impozite i taxe
locale se colecteaz 1,8%, în Belgia 8%. Nu datorit faptului c avem o mai slab
colectare. Nu. Pur i simplu, impozitul pe proprietate în România este foarte mic. La noi
în România 90% dintre cetenii acestei ri probabil c sunt proprietari, în Belgia sunt
doar 10%.
Alina Stancu: E ru c suntem proprietari?
Sorin Blejnar: Nu, nu este ru c suntem proprietari, în schimb impozitul pe
proprietate este foarte mic.
Alina Stancu: Ar trebui crescut la, cât?
Sorin Blejnar: Ar trebui crescut în aa fel încât s ne apropiem de media
european.
Alina Stancu: Ce înseamn? Cu cât ar trebui? C ai fcut nite calcule, sunt
absolut convins.
Sorin Blejnar: Nu, nu vreau s intru într-o... Stii c nu am fcut calcule, i v
mai spun i de ce nu am fcut calcule: noi ANAF-ul nu colectm impozitele i taxele
locale. Ele sunt colectate de ctre consiliile locale. Îns este greu; este greu, ca primar - i
asta este o opinie personal, i o spun la televizor -, este foarte greu ca dimineaa, tu,
primar, si trimii oamenii s încaseze impozite i taxe, fcând executare silit, iar dupmasa
s te duci la acelai contribuabil i s-i solicii votul. Eu cred c... - i avem nite
discuii cu cei de la autoritile locale, s le asigurm cel puin o consultan în ceea ce
privete eficientizarea activitii de colectare a impozitelor locale.
Alina Stancu: Cred c asta îi dorea i Mihai Tsescu în momentul în care
spunea c rolul Fiscului este unul de japc. Cred ci dorea mai degrab un soi de
sprijin, un soi de ghid în sprijinirea celor care...
Sorin Blejnar: V spuneam înainte de începerea emisiunii c avem o Direcie
general de îndrumare i asisten contribuabil, care a devenit proactiv. i a devenit
proactiv de vreun an de zile. Avem periodic întâlniri cu mediul de afaceri, avem tot
timpul...
Dan Cristian Turturic: Este limpede totui c ceea ce spunea domnul
sescu se refer totui i la o vulnerabilitate foarte mare a ANAF, i anume cea care
ine de corupia angajailor. Cum atacai aceast problem, care este în mod cert una
foarte serioas?
Sorin Blejnar: Aspectele care in de competena noastr sunt verificate conform
competenelor. Avem corp de control, avem structuri de audit, avem comisie de
disciplin. Sunt oameni care, aa cum v spuneam, urmare informrilor pe care le primim
prompt de la celelalte structuri ale statului, le aplicm principiul mobilitii i îi mutm
spre zone mai puin vulnerabile la corupie. S-au fcut tot felul de instruiri cu
personalul... Dar treaba noastr este s colectm impozitele i taxele. Treaba altor
instituii este s-i prind pe aceia dintre noi care au probleme cu legea i s-i extragi
-i aresteze i s ne elibereze schema de personal de asemenea indivizi.
12

PDF
Documents
Complete
Click Here & Upgrade
Expanded Features
Unlimited Pages
Dan Cristian Turturic: Corect. Numai c, exact cum spuneai i
dumneavoastr, dac dai drumul iepurilor în pdure, dup aia e mult mai complicat s-i
prinzi. Deci, dac lm...
Sorin Blejnar: Eu nu cred c totui corupia este generalizat în aceast instituie.
Dan Cristian Turturic: Nu, nu, dar sunt cazuri în care sunt...
Sorin Blejnar: Mai ales c, începând cu anul 2010, s-a rezolvat problema
salarizrii.
Dan Cristian Turturic: Ce înseamn asta? Adic, cât de mari sunt acum
salariile în ANAF?
Sorin Blejnar: Nu, sunt normale. Parte din acele stimulente - tii c am avut o
grev anul trecut - au fost introduse în salariu. Dac anul trecut, desigur, o motivaie
pueril ar fi fost c, având salariu mic, era predispus spre pag, astzi aceast explicaie
nu mai poate s fie. Desigur, tot pueril ar fi i dac cineva ar încerca s o aduc în
discuie.
Alina Stancu: Vreau s trecem i la un alt aspect, zic eu interesant pentru cei care
ne privesc în acest moment. În urm cu câteva luni, Fiscul a sesizat ANI împotriva lui
Victor Ponta. Liderul USL, la rându-i, v-a acionat în judecat, acuzându-v de instigare
la abuz în serviciu, ameninare i antaj în legtur cu dosarele Turceni i Rovinari. Nu v-
i lsat mai prejos, domnule Blejnar, ai susinut c Ponta reacioneaz pentru c
instituia pe care o conducei se apropie în ultima vreme de anumite aspecte murdare prin
care liderul PSD îi fabric banii. Avei mai multe informaii i mai ales dovezi în acest
sens?
Sorin Blejnar: Nu, eu nu a vrea s intru într-o disput, din nou la distan, cu
Victor Ponta. Victor Ponta are o problem personal, cred eu, cu instituia ANAF-ului i
în special cu preedintele ei. Încearc s ne discrediteze anumite aciuni pe care noi le
facem. Probabil c este deranjat de momentul când am declanat acele verificri pe
segmentul TVA la persoanele fizice, TVA-ul imobiliar, cunoscut în pres...
Alina Stancu: De ce ar fi fost deranjat?
Sorin Blejnar: Pentru c principala persoan care nu i-a pltit impozite i taxe -
ca pondere, când vorbesc de principal - este un vicepreedinte al partidului, domnul
Robert Negoi. Vorbim de câteva zeci de milioane de euro. Or, domnul Robert Negoi,
a cum spuneam eu la un moment dat... - i din nou am stârnit valuri peste tot, când am
spus c domnul Victor Ponta are sponsorizri nedeclarate de venituri sau maini ca s
participe la competiii.
Alina Stancu: i avei i dovezi în sensul acesta?
Sorin Blejnar: Desigur.
Alina Stancu: i informaii suplimentare...? Ne spunei i nou? Ca stim exact
despre ce vorbim.
Sorin Blejnar: Informaii v pot spune, dovezi nu v pot prezenta. Ele au fost
transmise deja organelor abilitate ale statului român pentru a continua verificrile. i nu
este niciun fel de vendet din partea mea, pur i simplu eu îmi fac datoria. Eu nu am
treab cu politicianul Victor Ponta, eu am treab cu persoana care ar trebui s fie un bun
contribuabil Victor Ponta.
Alina Stancu: Bun, atunci ce e în neregul cu aceste sponsorizri? Spunei-ne i
nou. OK, dovezi n-avei acum, pentru c au fost date organelor abilitate, dar informaii
ne spuneai c ne putei da.
13

PDF
Documents
Complete
Click Here & Upgrade
Expanded Features
Unlimited Pages
Sorin Blejnar: Pi v pot spune c domnul Ponta, atât direct cât i indirect, a
beneficiat de sponsorizarea activitii - sau a hobby-ului pe care dumnealui îl are referitor
la pilotaj. i a luat aa, de vreo 10 miliarde lei vechi - vreo 300.000 de dolari. În trei ani
de zile a beneficiat de maini pltite - de la domnul Robert Negoi, de la domnul
Umbrrescu, iac, de la domnul Vîntu, c tot e aicea - i asta o spun în premier.
Alina Stancu: Înc o dat, domnule Blejnar, avei dovezi în sensul acesta?
Sorin Blejnar: Da, am dovezi c firma... aa-zisul club de raliuri al domnului
Ponta, care nu e o asociaie, nu este o fundaie, este un SRL din Cluj...
Dan Cristian Turturic: Este al dânsului SRL-ul?
Sorin Blejnar: Nu, al pilotului, domnul Keleti, care este pilotul de curse. A fcut
nite prestri de servicii fictive ctre domnul Vîntu, de exemplu, ctre "Caavencu" i
tre "Cotidianul", unde e domnul Nistorescu, i din 2007 pân în 2009 i-a luat în
fiecare lun bani de acolo. Am facturi, am dovezi.
Alina Stancu: Astea sunt nite acuzaii extrem de grave.
Sorin Blejnar: Nu sunt acuzaii, sunt doar nite constatri.
Alina Stancu: Sunt obligat, ca moderator, s v întreb de dovezi, domnule
Blejnar.
Sorin Blejnar: Îmi pare ru c nu le-am luat la mine, c v puteam prezenta
car o facturi o chitan. Eu atept ca domnul Ponta s m dea din nou în judecat, i
atunci o s pot s le duc în instan.
Dan Cristian Turturic: Domnul Keleti a declarat ceva despre aceste lucruri? A
dat vreo informaie inspectorilor fiscali despre destinaia acestor sume sau a justificat
într-un fel aceste prestri de servicii?
Sorin Blejnar: Domnul Turturic, dumneavoastr suntei un ziarist pe care eu îl
urmresc de foarte muli ani. Cu toii, i o parte din telespectatorii dumneavoastr am citit
i facem reclam - dar nu mai avem ce reclam s facem acum - la "Academia
Caavencu", actualii "Caavencii"; dumneavoastr credei c domnul Keleti putea în
fiecare lun s fac prima pagin de la "Academia Caavencu", cea cu caricaturile...
Dan Cristian Turturic: El se angaja la acest lucru prin contract?
Sorin Blejnar: Asta a fcut prin contract. Deci domnii de la "Academia
Caavencu", care sunt într-adevr nite ziariti sclipitori, nu au fcut niciodat acest lucru,
pentru c în toat perioada din 2007 pân în 2010 a încasat bani domnul Keleti pentru
faptul c fcea aceast paginaie; i pentru ziarul "Cotidianul" al domnului Nistorescu.
Sunt nite lucruri care nu s-au prestat, deci sunt scrise alb pe negru, c atunci când ne-am
dus în control încruciat s verificm am constatat c nu au fost fcute.
Dan Cristian Turturic: Dar legtura de la Keleti la Ponta, de exemplu, cum o
dovedii?
Alina Stancu: Asta e întrebarea!
Sorin Blejnar: Pi simplu: dup ce au fost încasate în firma Auto Media aceste
sponsorizri - maini de la domnul Umbrrescu, de la Robert Negoi, de la firma Pirelli -
facem i reclame acum... -, de la Vîntu, de la "Cotidianul", de la "Caavencu", sumele
respective au fost folosite pentru a finana hobby-ul personal al domnului Ponta i al
domnului Keleti de a se plimba cu mainile la circuitul de curse al României în perioada
de 2008-2009-2010.
Alina Stancu: S-au pltit taxe i impozite pe aceste sponsorizri?
14

PDF
Documents
Complete
Click Here & Upgrade
Expanded Features
Unlimited Pages
Sorin Blejnar: N-au fost sponsorizri, au fost nite prestri de servicii fictive. Noi
vorbim de o sponsorizare atunci când ea este fcut spre o fundaie. În niciun caz nu
vorbim atunci când ea îmbrac sau este disimulat sub forma unei activiti economice
care nu au fost prestate. De fapt, au fost nite facturi emise în mod mai mult sau mai puin
fictiv de ctre firma Auto Media ctre firme de acest gen, firmele au pltit la Auto Media,
iar Auto Media din banii respectivi a pltit - i am eu - cazare Victor Ponta. Am sesizat
ANI, pentru c mie, dac mi-ar fi pltit o societate comercial o cazare undeva, trebuia s
o declar.
Alina Stancu: Înc o dat, trebuie prezentate nite dovezi în sensul celor pe care
dumneavoastr le afirmai în aceast sear. M gândesc c, indiferent pân la urm dac
Victor Ponta v d sau nu v d în judecati pe baza acestor afirmaii pe care le-ai fcut
în aceast sear, dovezile oricum trebuie prezentate, domnule Blejnar. V atept tot aici la
"Prim-plan" cu dovezile acestea.
Sorin Blejnar: Desigur.
Dan Cristian Turturic: Am o întrebare. ANI a sesizat Parchetul în legtur cu
vicepreedintele dumneavoastr, cu domnul Nicuor Drgan. E o acuzaie foarte serioas,
cea de splare de bani. Ce ai fcut mai departe? Domnul Drgan mai lucreaz la ANAF?
Sorin Blejnar: În primul rând, nu este vicepreedintele meu, este ...
Dan Cristian Turturic: Director general adjunct, îmi cer scuze.
Sorin Blejnar: Director adjunct la Direcia de Mari Contribuabili.
Alina Stancu: Un om foarte apropiat dumneavoastr, de altfel.
Sorin Blejnar: Nu, nu îmi este un om apropiat.
Alina Stancu: Din punct de vedere al angajatului.
Sorin Blejnar: Nu neaprat. Eu discut din cadrul Direciei de Mari Contribuabili
cu directorul general.
Alina Stancu: Mai are vreun rol? Mai joac vreun rol în acest moment în cadrul
ANAF?
Sorin Blejnar: Joac un rol acolo. L-am chemat la mine pentru o discuie. Mi-a
spus c va contesta, sau a contestat actul respectiv.
Dan Cristian Turturic: A fost convingtor, v-a convins c ar fi nevinovat?
Sorin Blejnar: Nu trebuie s m conving pe mine, trebuie s conving
procurorii în faa crora trebuie si susin nevinovia. Eu v-am spus: Legea 188,
Legea funcionarului public, nu-mi d voie s-l suspend pe un om pân când el nu este
trimis în judecat.
Dan Cristian Turturic: Dar dac v-ar fi dat voie, l-ai fi suspendat pentru aceste
acuzaii? Par foarte grave, repet.
Sorin Blejnar: Dup ce a fi discutat i a fi vzut dosarul i a fi discutat cu cei
de la ANI, a fi luat decizia de rigoare.
Alina Stancu: O întrebare venit din partea unui telespectator, care ne amintete
ai pierdut - ANAF, evident, instituia - procese cu TVA-ul la drepturile de autor.
Sorin Blejnar: Nu, nu am pierdut. O s v rspund. Au fost 24 de...
Alina Stancu: Niciunul?
Sorin Blejnar: Nu, niciunul. A fost doar... pentru cei 24 a fost suspendat
verificarea, pân la judecarea pe fond a cauzei. i nu cred c putem s-l pierdem.
Alina Stancu: Avei din punctul sta de vedere nite informaii suplimentare fa
de cele pe care le-am prezentat de-a lungul timpului în emisiunile televizate, faptul c
15

PDF
Documents
Complete
Click Here & Upgrade
Expanded Features
Unlimited Pages
persoanele care câtigau mai mult de 35.000 de euro, încasau venituri mai mari decât de
35.000 de euro, ar fi trebuit s se declare ca pltitoare de TVA, în caz contrar urmând s
plteasc contravaloarea TVA-ului pe care l-au acumulat în aceast perioad.
Sorin Blejnar: Este adevrat. Vorbim de persoanele care realizeaz venituri din
activiti independente, pentru c au fost situaii - i, ca urmare a verificrilor pe care leam
fcut, am constata c exist o categorie socio-profesional numit actori pe care nu va
trebui s-i impozitm cu TVA, datorit faptului c au fost pltii dintr-un singur loc iar
pltitorul lor de venit - teatrul, în spe - a ales aceast metod de a-i plti disimulat ca
activitate independent când, de fapt, activitatea pe care au desfurat-o ei acolo era
activitate dependent i ei trebuia s plteasc impozit pe salariu pe care pltitorul de
venit, teatrul, avea obligaia s-l reini s-l plteasc. Nu vorbim de TVA.
Alina Stancu: Deci, înc o dat avem o tire important pentru cei care ne privesc
acum. Actorii nu intr sub incidena acestei poveti.
Sorin Blejnar: Nu toi...
Dan Cristian Turturic: Doar cei care au primit bani de la o singur surs, nu?
Sorin Blejnar: De la o singur surs, iar din verificarea faptic a modului de
derulare a contractului rezult faptul c este activitate dependent, i nu independent.
Pltesc cei care realizeaz venituri din activiti independente iar cei care realizeaz din
activiti dependente nu pltesc; aceia pltesc state, omaj, pensie i celelalte.
Alina Stancu: Mulumesc foarte mult pentru prezena dumneavoastr la TVR,
domnule Blejnar. V mulumesc i dumneavoastr, domnule Turturic, i dumneavoastr,
domnilor i doamnelor de acas sau de unde ne urmrii. La revedere!
(Prin Monitoring Media: TVR 1 Prim plan, Ora: 21:00)
16