Publicatie cu continut integral - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

estul Germaniei. În 1599 Bocacius vine la Košice şi este angajat în calitate de rector al şcolii oraşeneşti. În anii
1603 şi 1604 este ales primar al oraşului. Pe lîngă activitatea sa pedagogică de succes, Bocacius a scris versuri,
fiind unul dintre cei mai binecunoscuţi poeţi ai regiunii respective. 1
În general putem afirma că intelectualii din oraşul Košice în secolele al XVI-lea şi al XVII-lea erau, de obicei,
cetăţeni asiguraţi material într-o anumită masură şi care aveau legături de un fel sau altul cu consiliul orăşenesc,
posedînd, de asemenea, o sumă oarecare de bani pentru a-şi permite o educaţie elementară necesară înainte de a
purcede, eventual, la studii universitare, mai aprofundate. Numărul acestor intelectuali nu era foarte înalt şi, de
cele mai multe ori, absolveau şcoala din oraş sau au avut posibilitatea să se bucure de instruire privată. Absolvenţii
universităţilor erau consideraţi un fel de elită intelectuală, care, nefiind foarte numeroşi pe parcursul Evului
Mediu, au început să-şi lărgească rîndurile în secolul al XVI-lea, în mare parte graţie Reformei, dar şi extinderii
activităţii administrative a oraşului. Studenţii au jucat un rol foarte important în răspîndirea anumitor elemente de
cultură occidentală în Košice şi în regiune. De obicei, întorcîndu-se de la universităţi, ei aduceau cărţi, completînd
în acest fel bibliotecile din oraş, care au început să fie fondate şi întreţinute de către cetăţenii mai înstăriţi. Acestea
includeau în mare parte lucrări în limba latină, dar, de asemenea, şi opere scrise în limbile germană, maghiară,
greacă şi slavă. Majoritatea acestor cărţi erau de natură religioasă - Biblia, cărţi de rugăciuni, psalmi şi imnuri
religioase - dar, de asemenea, s-au păstrat opere ale autorilor antici, cu subiect medical sau ştiinţific. Cele mai
răspîndite erau lucrările lui Filip Melancthon şi Martin Luther, iar dintre autorii antici de o popularitate deosebită
se bucura creaţia lui Cicero. 2 În acest mod, cele mai însemnate schimbări şi realizări ale culturii europene din perioada
respectivă au devenit accesibile şi în oraşul Košice, care, din punct de vedere geografic, se afla la periferia
culturii “vestice” din acea perioadă. Nivelul de dezvoltare culturală a oraşului a crescut în mod vădit pe parcursul
secolului al XVI-lea şi cei mai importanţi catalizatori ai acestui proces au fost, bineînţeles, studenţii.
În studiul de mai sus am încercat să demonstrăm că cetăţenii din oraşul Košice au reuşit cu succes să se încadreze
în viaţa social-culturală a Europei în general, oraşul trecînd prin aceleaşi schimbări de ordin cultural sau
religious ca şi multe alte oraşe din teritoriile germane din perioada respectivă, în special cele afectate direct de
provocările Reformei. Aceasta i-a reuşit în mare măsură graţie studiilor universitare ale cetăţenilor săi şi un rol
foarte important l-a jucat universitatea din Wittenberg, devenită extrem de populară după instalarea Reformei în
oraş. Tinerii intelectuali originari din Košice se întorceau, în mare majoritate, în oraşul sau regiunea de baştină,
aducînd cu ei şi aplicînd în practică cunoştinţele şi ideile acumulate pe parcursul studiilor. De asemenea, aduceau
cu ei cărţi, ale căror cantitate şi varietate creştea în permanenţă. Viaţa culturală şi nivelul de pregătire academică
a locuitorilor din oraş a creşcut de asemenea şi nu este deloc înîmplător faptul că această creştere are loc odată cu
intensificarea peregrinării academice a studenţilor din oraş la universitatea din Wittenberg.
Ca anexă la acest studiu urmează lista studenţilor al căror oraş de origine a fost Košice sau care, într-un mod
sau altul, au avut relaţii directe cu oraşul pe parcursul perioadei de aflare la universitatea din Wittenberg. Lista
este organizată în ordine cronologică în funcţie de data înmatriculării sau, în cazul cînd aceasta nu poate fi stabilită
cu precizie, de data primei atestări documentare care confirmă prezenţa studentului respectiv la universitatea
din Wittenberg. Fiecare înregistrare include numele studentului aşa cum apare în registrul de înmatriculare sau în
sursa respectivă, data înmatriculării, precum şi alte universităţi la care a fost eventual înmatriculat.
1. Gregorius de Belswitz, hungarus ad Caschoviam, data înmatriculării 5 august 1533;
2. Gregorius Meltzerus, anul înmatriculării 1541;
3. Johannes Allagij Ungarus nobilis, data înmatriculării 27 aprilie 1543;
4. Christophorus Jain Cassoviensis ex Pannonia, data înmatriculării 22 februarie 1557 cu menţiunea: înregistrare
pentru obţinerea titlului de bacalaureat;
5. Alexander Kendj Ungarus, data înmatriculării 21 ianuarie 1558;
6. Stephanus Tihany (Tehani), data înmatriculării 15 octombrie 1558;
7. Stephanus Mustricius, data înmatriculării 15 octombrie 1558;
8. Franciscus Strigonienses Ungarus, data înmatriculării 30 aprilie 1559;
9. Basilius Ziksay, data înmatriculării nu este cunoscută cu exactitate, probabil în jurul anului 1560;
1 Pentru mai multe detalii cu privire la viaţa şi activitatea lui Bocacius vezi Glosíková, 1995, 32-34.
2 Halaganum III/2, her. 2. Vezi de asemenea Monok, 1990.
– –