Publicatie cu continut integral - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

Košice, cum ar fi, spre exemplu, umanistul englez Leonard Cox sau germanul Valentin Eck. 1 De asemenea, mai
mulţi preoţi locali au devenit adepţi ai noii învăţături, unul dintre cei mai cunoscuţi fiind Johann Henckel (1481-
1539), care a fost preot la Košice în anul 1526. Atît cetăţenii de origine germană, cît şi cei de origine maghiară din
oraş au acceptat Reforma în mod oficial încă din anii treizeci şi au semnat, de rînd cu alte patru oraşe din regiune
– Bardejov, Levoča, Prešov şi Sabinov – declaraţia de aderare la Reformă cu titlul Confessio Pentapolitana alcătuită
de către reformatorul din Bardejov, Leonard Stöckel (1510–1560). Odată cu aceasta a început un proces de
reformă a învăţămîntului urban în Košice, similar celui care avea loc în mai multe regiuni europene aderate la protestantism.
Adresarea lui Luther către consiliile orăşeneşti din anul 1924 “An die Bürgermeister und Ratsherren
aller Städte deutschen Landes, dass sie christliche Schulen aufrichten und halten sollen” 2 a dus la o intensificare a
procesului de creare a şcolilor şi de trecere a acestora în subordonarea consiilor orăşeneşti. Tipul dominant de şcoli
urbane erau cele de limbă latină în care se predau elemente de gramatică, retorică şi lecturi biblice cu interpretări
în spiritiul Reformei. În acelaşi timp începe un proces de implicare intensă a consiliului orăşenesc în educarea
tinerei generaţii, care se manifestă prin recrutarea cadrelor didactice, suport financiar acordat acestora, precum şi
studenţilor care plecau să-şi facă studiile la o universitate protestantă, cu preponderenţă la Wittenberg. 3
Universitatea de la Wittenberg a devenit deosebit de populară pentru locuitorii regatului maghiar deja din
primii ani de funcţionare. Era constituită, ca şi celelalte universităţi ale timpului, din patru facultăţi, dintre care
facultatea de teologie era considerată facultatea superioară, urmată de facultăţile de drept şi medicină. Aceste trei
facultăţi acceptau studenţi care au urmat un curs de bază în cele şapte arte liberale la cea de-a patra facultate: de
arte. Limba oficială de studii şi comunicare era limba latină. Numărul studenţilor care se înscriau la universitatea
din Wittenberg creştea în mod constant, aceştia ridicînd, la rîndul lor, nivelul de bunăstare a locuitorilor din oraş,
majoritatea cărora a început să fie implicată, într-un mod sau altul, în susţinerea activităţii universitare.
Începînd cu deceniul trei al secolului al XVI-lea locuitorii oraşului Košice sînt în căutarea unei instituţii de
învăţămînt superior de natură protestantă. Deoarece la acea etapă timpurie procesul de diferenţiere dintre universităţile
catolice şi protestante încă nu a fost finisat, universitatea din Wittenberg, ca locul de unde a originat
Reforma, avea în mod natural cea mai mare putere de atracţie în rîndurile tinerilor protestanţi. Există mai multe
surse care ne pot ajuta să identificăm studenţii de la Košice la universitatea din Wittenberg sau ne oferă detalii
cu privire la stabilirea şi menţinerea relaţiei dinte studenţii acestei universităţi şi oraşul Košice. Prima categorie
de surse o constituie documentele de administrare a universităţii, în primul rînd listele de înmatriculare 4 , precum
şi registrul comunităţii maghiare de la universitatea din Wittenberg. 5 De asemenea, în secolele ulterioare au fost
alcătuite mai multe liste care includ numele studenţilor din diferite regiuni ale Ungariei de altadată la universitatea
din Wittenberg. 6 Pe lîngă acestea, un număr considerabil de documente inedite de o valoare aparte pentru
realizarea acestui studiu sînt păstrate în colecţiile arhivei oraşului Košice. Raportul dintre consiliul orăşenesc şi
cetăţenii săi – studenţi la universitatea din Wittenberg, a fost documentată de un şir de scrisori adresate consiliului
sau altor persoane sus-puse din oraş, precum şi de un număr considerabil de referinţe în protocoalele financiare şi
administrative, în mare parte confirmări ale acordării unei sume de bani studenţilor în calitate de suport fianciar
pentru studii. 7
După o investigare detaliată a surselor menţionate mai sus, a fost posibil de identificat un număr total de 30
de studenţi din oraşul Košice care au studiat la universitatea din Wittenberg pe parcursul secolului al XVI-lea şi
1 Valentin Eck, originar din Lindau, s-a aflat la Košice în anul 1539, Leonard Cox, de origine britanică, a activat în calitate de profesor la
şcoala din Košice în jurul anului 1546.
2 Pukánszky, 1931, p. 134.
3 Valjavec, 1955; Bucsay, 1977; Péter; 1990; Fata, 2000.
4 Album Academiae Vitebergensis: 1502-1602, şi Album Academiae Vitebergensis, Jüngere Reihe, Teil 1 (1602-1660): Registerband (vezi
bibliografia).
5 ‘Bursa Wittenbergensis oder Matricula Coetus Ungarici’ (vezi bibliografia).
6 Aş dori să menţionez aici două dintre listele de acest fel care au fost consultate pentru realizarea acestui studiu şi s-au dovedit a fi cele mai
exhaustive: A wittenbergi egyetem magyarországi hallgatóinak névsora 1601-1812 (The list of names of Hungarian students at the university
of Wittenberg 1601-1812), editate de Miklós Asztalos şi Die baccalaurei und magistri der Wittenberger philosophischen Facultät
1518-1537 und die ordentlichen Disputationen 1536-1537, lucrare editată de Julius Köstlin (vezi bibliografia).
7 Cele mai informative colecţii pentru realizarea acestui studiu păstrate în arhiva oraşului Košice sînt colecţia de misive Halaganum i precum
şi protocoalele orăşeneşti şi alte documente cu caracter administrativ şi financiar care alcătuiesc colecţia Halaganum iii. Pe parcursul
acestui studiu vor fi utilizate referinţe directe la fiecare document citat din aceste colecţii.
– 1 –