Publicatie cu continut integral - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

anumite pasaje biblice. Îndepărtîndu-se de la acest concept, Luther a revoluţionat predarea Bibliei, satisfăcînd,
totodată, tendinţele umaniştilor de a merge direct ad fontes. Reforma religioasă din secolul al XVI-lea, pe lîngă
faptul că a constituit un eveniment cultural de o importanţă deosebită în istoria europeană, a fost sursa uneia dintre
cele mai importante schimbări în structura sistemului universitar din perioada respectivă. Ea a dus la divizarea
sistemului universitar european, care, pînă la Reformă, era constituit dintr-un număr de instituţii fondate în acelaşi
fel, avînd aceeaşi structură şi activînd în baza aceloraşi metode şi conţinuturi, iar absolvenţii acestor instituţii
obţineau aproximativ aceeaşi cantiate şi calitate de cunoştinţe la Padova, Cracovia sau Paris. De prin anii patruzeci-cincizeci
ai secolului al XVI-lea avem universităţi catolice şi protestante, iar factorul religios devine unul de
importanţă majoră în procesul selectării locului de studii.
În cele ce urmează vom analiza cum s-au manisfestat aceste schimbări în procesul de peregrinare academică
a studenţilor din perioada respectivă în baza unui exemplu concret: studiul cetăţenilor oraşului Košice (Kaschau,
Kassa, Caschovia) la una dintre cele mai importante universităţi protestante – cea din Wittenberg. Fondat de colonizatori
germani în nordul regatului ungar (partea de est a actualei Slovacia) în secolul al XIII-lea, oraşul Košice a
urmat o perioadă de dezvoltare economică intensă pe parcursul secolelor care urmează, în mare parte stimulată de
aşezarea geografică favorabilă la intersecţia unor rute comerciale de importanţă majoră pentru regiunile Europei
Centrale şi de Est. O mare parte a populaţiei oraşului din acea perioadă era de origine germană, limba germană
rămînînd încă mult timp, pe lîngă cea latină, limba administraţiei urbane. La începutul secolului al XVI-lea Košice
era unul dintre cele mai dezvoltate oraşe ale regatului maghiar, atît din punct de vedere economic, cît şi cultural.
Acest moment însă a constituit începutul unui şir de evenimente care au influenţat, într-o mare măsură, dezvoltarea
politică, socială şi economică a regiunii. Primele decenii au fost în mare parte bulversate de apariţia şi răspîndirea
Reformei în Europa de vest, în special în teritoriile germane aflate în vecinătate nemijlocită. În afară de aceasta,
regiunile centrale şi de sud ale regatului ungar erau ameninţate direct de către extinderea Imperiului Otoman. Nu
au fost prea multe evenimente militare, ale căror rezultat să aibă consecinţe atît de semnificative asupra diverselor
aspecte ale dezvoltării unui stat cum a fost lupta de la Mohács din anul 1526. Pentru Ungaria, înfrîngerea de
la Mohács şi moartea regelui maghiar au semnificat începutul unei perioade de 50 de ani de ocupaţie otomană
precum şi pierderea suveranităţii pentru secolele care urmează. Dezastrul militar a fost urmat de unul politic, cînd
nobilimea maghiară a ales doi conducători în acelaşi timp: János I Zapolyai şi Ferdinand de Habsburg. În nordul
fostului regat ungar s-a instaurat o situaţie instabilă. Oraşul Košice, susţinîndu-l pe Ferdinand, este cucerit de către
Zapolyai în anul 1536, care a răvăşit urbea, expulzînd o parte însemnată a populaţiei de origine germană în alte
regiuni din sudul ţării. În acelaşi timp, un mare număr de cetăţeni noi de orgine maghiară s-au mutat la Košice,
implicîndu-se activ în viaţa economică şi culturală din oraş şi generînd astfel schimbări importante în structura
demografică a populaţiei. Cu toate acestea, prezenţa limbii germane în administraţia urbană şi existenţa unei şcoli
cu predare în această limbă sînt atestate pînă spre sfîrşitul secolului al XVII-lea. Apropierea geografică de teritoriile
germane precum şi legăturile tradiţionale de lungă durată în domenului cultural şi comercial au contribuit
la menţinerea elementului german care a rămas unul dominant pe parcursul Reformei în oraş. În ceea ce priveşte
elementul slav din acea perioadă în oraşul Košice, nu există nici studii care să ofere o argumentare exhaustivă, nici
documente grăitoare la acest subiect. Deşi un număr limitat de scrisori într-o limbă slavă caracteristică epocii apare
în arhiva orăşenească, ele nu oferă prea multe informaţii privind numărul populaţiei slave şi gradul de implicare
al acesteia în activitatea administrativă, culturală şi economică a oraşului. Este confirmată totuşi prezenţa unei
biserici slave în oraş şi se poate presupune că un număr anumit de cetăţeni de originie slavă a existat integrîndu-se
cu succes în comunitatea urbană. 1 [figura 2]
Reforma a ajuns în nordul regatului ungar, inclusiv la Košice, aproximativ în aceeaşi perioadă ca şi în alte
părţi ale Europei din afara teritoriilor germane. 2 Unul dintre factorii care au contribuit la această răspîndire rapidă
au fost comercianţii orăşeneşti de origine germană care călătoreau frecvent spre ţările învecinate, aceste relaţii
fiind facilitate şi de cunoaşterea limbii. În afară de aceasta, învăţătura lui Luther a fost adusă de către predicatorii
şi profesorii educaţi în străinătate, care, pentru o perioadă mai scurtă sau mai lungă de timp au activat în oraşul
1 Krones, 1864; ; Fügedi, 1956; Granasztói, 1976. O analiză foarte detaliată a structurii naţionale a populaţiei oraşului Košice a fost realizată
de Ondrej Halaga, vezi Halaga, 1967 şi Halaga, 1982.
2 Péter, 1990; Trajdos, 2003.
– 0 –