Publicatie cu continut integral - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

More documents

Recommendations

Info

Bibliografie BOGDAN I., 1907, Contribuţii la Istoria Moldovei între anii 1448-1458, în Analele Academiei Române. Memoriile secţiunii istorice, seria II, tom. XXIX 1906-1907, Bucureşti, p. 629 -637. CAPROSU, I. 1989, O istorie a Moldovei prin relaţiile de credit (pînă la mijlocul secolului al XVIII), Iaşi. COGĂLNICEANU, M., 1872, Cronicile României sau Letopiseţele Moldovei şi Valahiei, tom., I, Bucureşti. COSTACHESCU, M., Documente moldoveneşti înainte de Ştefan cel Mare, vol. II, Iaşi, 1932. DOCUMENTA ROMANIAE HISTORICA, 1975, Seria A, Moldova , vol. I., întocmit de C. Cihodaru, I. Caproşu şi L. Şimanschi, Bucureşti. GRIGORAŞ, N. 1948, Din istoria diplomaţiei moldoveneşti (1432-1457), Iaşi. ŞIMANSCHI, Leon, 1970, Precizări cronologice privind istotia Moldovei între 1432-1447, în Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie „A. D. Xenopol”, vol. VII, Iaşi, p. 80 ŞIMANSCHI, Leon; CIOCAN, Nistor 1974, Acte slavone inedite, din anii 1443-1447, privind istoria Moldovei, în Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie „A. D. Xenopol”, XI, Iaşi, p. 178-185 NĂSTASE, G.I., Istoria moldovenească din Cronica Polska a lui Bielski, în Cercetări Istorice, 1, Iaşi, 1925, p. 119 REZACHEVICI, C., 2001, Cronologia domnilor din Ţara Românească şi Moldova. a. 1324-1881, vol. I, secolele XIV-XVI, Bucureşti. – – © Sabrina BOSTĂNel, 2008
ınFluenŢa unıverstăŢıı dın WıttenBerG asupra deZvoltărıı ıntelectuale a populaŢıeı urBane dın estul europeı În perıoada reFormeı: eXemplul oraŞuluı KoŞıce – – iulia CAPROş, Universitatea Central Europeana (CEU), Budapesta Majoritatea studiilor care descriu un aspect sau altul al procesului de dezvoltare şi activitate a universităţii din Wittenberg de obicei încep prin a menţiona contribuţia deosebită a electorului saxon Frederick cel Înţelept (1463-1525) la dezvoltarea culturală şi academică a oraşului – fondarea universităţii în anul 1502. Înainte de acest eveniment, oraşul Wittenberg nu a jucat un rol foarte semnificativ în procesul de evoluare a vieţii culturale a statelor germane sau de dezvoltare a relaţiilor de orice fel cu vecinii. Unul dintre argumentele lui Frederick în favoarea creării unei universităţi era să ofere statului său o instituţie de învăţămînt care să contribuie la dezvoltarea electoratului saxon, precum şi să amelioreze dezvoltarea culturală a regiunii. La acea perioadă majoritatea universităţilor germane se aflau în partea de sud-vest a teritoriului imperial – la Mainz, Köln, Heidelberg, Tübingen, Freiburg, Basel, Ingolstadt şi Viena. În partea de nord funcţionau doar două universităţi însemnate – la Rostock şi Greifswald. Între acestea şi universităţile deja create la Erfurt şi Leipzig se întindea un domeniu vast lipsit de o instituţie de studii superioare. Fondarea a două universităţi la începutul secolului al XVI-lea – la Wittenberg şi Frankfurt pe Oder – avea menirea de a împlini, într-o anumită măsură, acest spaţiu/vid. [figura 1] Spre deosebire de universităţile italiene fondate anterior în mod centralizat, universităţile germane de la sfîrşitul secolului al XV-lea şi începutul secolului al XVI-lea erau create nemijlocit de către electori - conducătorii de state. Conform tradiţiei, doar un privilegiu papal acorda validitate actului de creare a unei universităţi, acesta fiind urmat de aprobarea imperială. Frederick cel Înţelept a mers pe o altă cale, adresîndu-se mai întîi împăratului pentru a obţine permisiunea de a fonda o universitate în statul condus de el. Maximilian I a răspuns pozitiv, trimiţînd un document în favoarea creării universităţii, semnat la 6 iulie 1502. În acest mod, universitatea din Wittenberg a devenit prima universitate germană fondată fără permisiunea directă a autorităţilor ecleziastice şi fără a se face recurs la beneficiile tradiţionale acordate în astfel de situaţii. Astfel, deja prin acest act netradiţional de fondare, au fost create premisele ca la universitatea din Wittenberg să se dezvolte un mediu favorabil pentru schimbările ulterioare de mari proporţii ce se referă atît la fundamentul ideatic, cît şi la conţinuturile studiilor universitare şi preuniversitare ale timpului. Universităţile medievale se bazau pe principiile teologiei şi pedagogiei scolastice şi abia în secolul al XV-lea şi nu fără dificultăţi au început să-şi facă loc în procesul de studii universitare din teritoriile germane ideile umaniste şi renascentiste, de provenienţă italiană. În ceea ce priveşte constituirea procesului de studii la universitatea din Wittenberg, Frederick cel Înţelept a fost asistat în mare măsură de către Polich din Mellerstadt, savant care a părăsit universitatea din Leipzig în semn de protest faţă de excesul de scolasticism prezent la instituţia respectivă. O altă persoană influentă şi primul decan al facultăţii de teologie de la Wittenberg, Johann din Staupitz, manifesta deja la începutul secolului interes faţă de o eventuală reformă a bisericii favorizînd mai multă libertate individuală în exprimarea credinţei. A existat şi un al treilea factor care a contribuit la o influenţă foarte limitată a scolasticismului la universitatea din Wittenberg, şi anume angajarea unor profesori direct asociaţi cu umanismul italian, cum ar fi, spre exemplu, Petrus din Ravenna, Johann din Kitzscher şi Christoph Scheurl, toţi trei urmîndu-şi studiile în Italia. 1 La influenţa acestor şi altor personalităţi care au activat în primii ani de existenţă a universităţii, a fost creat un program de studii bazat pe principii umaniste, acesta presupunînd lucrul cu operele din literatura antică plus studierea limbilor greacă şi ebraică, considerate limbi sacre. Astfel, la momentul venirii sale la Wittenberg, Martin Luther a găsit un mediu favorabil în care să-şi dezvolte şi să aplice ideile sale reformatoare. Luther (1483-1546) obţine titlul de doctor în teologie în octombrie 1512 şi, din acest moment, pe parcursul a peste treizeci de ani în timpul cărora s-a aflat la Wittenberg, va preda doar cursuri de interpretare a Bibliei. Anterior prelegerile de acest fel erau bazate pe explicarea comentariilor scrise de diferiţi teologi medievali asupra unor 1 Spitz, 1981, p.16. Analele ANTIM. Revistă de istorie, 8, 2008, p. 89-101
Page 1 and 2:
analele asocıaŢıeı naŢıonale
Page 3 and 4:
cuprıns epoca antică Corneliu Bel
Page 5 and 6:
Epoca antică - -
Page 7 and 8:
diman, 2003c, 2003d, 2004b, 2004d).
Page 9 and 10:
effectifs et typologie Plus de la m
Page 11 and 12:
technologiques et culturelle durant
Page 13 and 14:
CÂRCIUMARU M., MĂRGĂRIT M. et al
Page 15 and 16:
Fig. 2. Art mobilier au Paléolithi
Page 17 and 18:
ıdentıtate socıală Şı podoaBe
Page 19 and 20:
IIIb-IIIc, etapa de locuire A. Pies
Page 21 and 22:
Cronica cercetărilor arheologice d
Page 23 and 24:
Fig. . Valve de Unio sp. aparţinâ
Page 25 and 26:
Dunării a trecut prin teritoriul d
Page 27 and 28:
ea a fost catalogată ca un mare ca
Page 29 and 30:
cunoaşte dacă exista şi un recip
Page 31 and 32:
înşiruire ne poate oferi o idee
Page 33 and 34:
BıBlıoGraFıe cataloaGe Price 199
Page 35 and 36:
Poenaru Bordea 2001 - Gh. Poenaru B
Page 37 and 38: consıderaŢıı prıvınd Încadra
Page 39 and 40: proporţia acestora. În total au f
Page 41 and 42: ZusammenFassunG ÜBerleGunGen Zur K
Page 43 and 44: Fig. 4. Vârfuri de lance din epoca
Page 45 and 46: Plecând de la aceste observaţii,
Page 47 and 48: venind din flota de la Misena, ce s
Page 49 and 50: După reprimarea marilor răscoale
Page 51 and 52: Claudia, la Durostorum (Silistra),
Page 53 and 54: Archaeology dell’Universitá di S
Page 55 and 56: draGomır, ı. t. 1 . Descoperiri a
Page 57 and 58: a. b. Fig. 1. Bărboşi. Promontori
Page 59 and 60: arHeoloGıe Şı polıtıcă: caZul
Page 61 and 62: şi au construit un stil maiestuos,
Page 63 and 64: cultura drıdu Şı evoluŢıa poZ
Page 65 and 66: istorice ale unor realităţi arheo
Page 67 and 68: lui Adrian Păunescu la începutul
Page 69 and 70: omâni în timpul regimului comunis
Page 71 and 72: Ages: Issues and Readings, Oxford,
Page 73 and 74: neapărat să explice vizitatorilor
Page 75 and 76: determınărı & dımensıunı ale
Page 77 and 78: utilizează fonduri de stat - au î
Page 79 and 80: teorıa celor două popoare - stud
Page 81 and 82: „din secolul al Vi-lea până la
Page 83 and 84: leme neclarificate. La acestea adă
Page 85 and 86: elaŢııle domnılor moldoveı cu
Page 87: în perioada pribegiilor sale la ac
Page 91 and 92: Košice, cum ar fi, spre exemplu, u
Page 93 and 94: extindere, cîţiva studenţi de la
Page 95 and 96: Majoritatea studenţilor de la Koš
Page 97 and 98: estul Germaniei. În 1599 Bocacius
Page 99 and 100: tät, Land und Konfession 1500 bis
Page 101 and 102: Fig. 1: Universităţile germane ex
Page 103 and 104: de la Oliva, ci a încheiat separat
Page 105 and 106: Grecıı În comerŢul cu ımperıu
Page 107 and 108: proveneau din dările pe vite 1 şi
Page 109 and 110: iStORia ROmÂnilOR 2003, vol. V, Ed
Page 111 and 112: îi permitea să-şi formeze o opin
Page 113 and 114: Cât priveşte St. Leszczynski, dat
Page 115 and 116: vizată doi sultani au fost înlăt
Page 117 and 118: suedezul în schiţa lui Nicolae Mu
Page 119 and 120: alta. Acest proces şi războaiele
Page 121 and 122: În aceste condiţii, singura solu
Page 123 and 124: Militantul pentru idealurile naţio
Page 125 and 126: Bibliografie BODEA, D., 2000. Cuvâ
Page 127 and 128: evoluŢıa ımaGoloGıcă a revolu
Page 129 and 130: fost creat prin discursul politic,
Page 131 and 132: Poporul a fost perceput ca un compl
Page 133 and 134: orchestrate de soldaţii secui. Act
Page 135 and 136: capabil de a sensibiliza o populaţ
Page 137 and 138: olul noBılımıı În vıaŢa puBl
Page 139 and 140:
ton de Verrayon se propune; a scoat
Page 141 and 142:
ezumé L’article ,,Le rôle de la
Page 143 and 144:
olul Şı locul mınorıtăŢılor
Page 145 and 146:
aspecte ale proGramuluı Şı actı
Page 147 and 148:
Manifestul din 17 octombrie 1905 a
Page 149 and 150:
- fracţiunea „Trudovicilor”, c
Page 151 and 152:
Cоnform informaţiilor secrete, or
Page 153 and 154:
elaborate de către Comitetul unit
Page 155 and 156:
locale, solicitând începerea miş
Page 157 and 158:
„proBlema aromÂnă” Şı cauZe
Page 159 and 160:
Amplificarea tensiunii diplomatice
Page 161 and 162:
statul român nu avea cu cine să d
Page 163 and 164:
Atena s-au complicat pe fundalul co
Page 165 and 166:
generale sanitare; fiecare inspecto
Page 167 and 168:
„Monitorul oficial”, Nr. 154 di
Page 169 and 170:
jud. Soroca. În 1883 este admis la
Page 171 and 172:
necessıtY oF HumanıZatıon oF tea
Page 173 and 174:
Subject to «pro et contra», there
Page 175 and 176:
In Ukraine it is limited by the sys
Page 177 and 178:
- organizes certification of pedago
Page 179 and 180:
ınstıtuŢııle cultural-educatı
Page 181 and 182:
Soroca 1 - unica instituţie de pro
Page 183 and 184:
în Basarabia. Deja în cadrul lucr
Page 185 and 186:
„naţionalismul burghez”, absol
Page 187 and 188:
ÎnvăŢămÎntul ıstorıc superı
Page 189 and 190:
Menirea acestor instituţii era de
Page 191 and 192:
funcţia de decan al Facultăţii d
Page 193 and 194:
Bibliografie BURLACU, Valentin, 200
Page 195 and 196:
(ianuarie 1918), înăbuşind cu fo
Page 197 and 198:
Rusia, rămân sub dominaţia Porţ
Page 199 and 200:
această situaţie se datorează no
Page 201 and 202:
trecut complet sub tăcere pentru
Page 203 and 204:
etrospectıva deZvoltărıı orGan
Page 205 and 206:
cei care călătoreau pentru a găs
Page 207 and 208:
latGale as lIeUX De MeMOIRe: re-tH
Page 209 and 210:
It was mistake of Russian administr
Page 211 and 212:
unique historical way of Latgale -
Page 213 and 214:
intellectuals in Latgale were very
Page 215 and 216:
BREŽGO, B., 1940, Latgalos zemniek
Page 217 and 218:
ţinut până la mijlocul secolului
Page 219 and 220:
fierari dintre vătraşi. Documente
Page 221 and 222:
gubernatorului Basarabiei, Scarlat
Page 223 and 224:
pămÂnturı natale, ıdeal naŢıo
Page 225 and 226:
vreme ce, la Reghin, nu exista o co
Page 227 and 228:
să intre trupele Antantei şi să
Page 229 and 230:
MAJDÚ, Tibor, NAGY, Zsuza L. 1990.
Page 231 and 232:
c) comentarii ale presei dobrogene
Page 233 and 234:
Un loc aparte au ocupat ştirile ca
Page 235 and 236:
Politica de rezistenţă declanşat
Page 237 and 238:
Bibliografie BERSTEIN, Serge, MILZA
Page 239 and 240:
în continuare arenda drept o form
Page 241 and 242:
Tabelul 2 Distribuirea cotelor-păr
Page 243 and 244:
internaţionale, unei societăţi d
Page 245 and 246:
aporturıle repuBlıcıı moldova c
Page 247 and 248:
nimeni nu are dreptul, nu va fi în
Page 249 and 250:
preşedintele Snegur drept „un su
Page 251 and 252:
o prăbuşire a pieţei ruse în 19
Page 253 and 254:
aBStRaCt On September 22, 1990, in
Page 255 and 256:
O alta prioritate în activitatea a
Page 257 and 258:
„cu alte republici ce şi-au proc
Page 259 and 260:
ımplıcaŢıı Geopolıtıce ale u
Page 261 and 262:
în localităţile locuite preponde
Page 263 and 264:
natală. De fapt, aceasta s-a făcu
Page 265 and 266:
polıtıca statuluı FaŢă de ınt
Page 267 and 268:
Politica statului sovietic faţă d
Page 269 and 270:
5. АRTOBOLEVSKII I., VLADISLAVLEV
Page 271 and 272:
Recenzii - 1 -
Page 273 and 274:
În rezultatul analizei pieselor de
Page 275 and 276:
ografia de la sfârşitul lucrării
Page 277 and 278:
comprehension that besides the prom
show all

Publicatie cu continut integral - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?