Publicatie cu continut integral - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova

Burebista intrase fără a forţa într-o cetate. În acest fel, propangada şi istoricii oficiali demonstrau capacităţile
intelectuale ale regelui, care aprecia cultura şi civilizaţia elenă. În acelaşi mod, şi Nicolae Ceauşescu se viza un
apărător al culturii şi un propagator al ideilor progresiste.
Poate că elementul central al politicii lui Burebista, în viziunea aceloraşi istorici, reprezentaţi de Ion Popescu-
Puţuri, director al Institutului de Studii Social-Politice de pe lângă C.C. al P.C.R., unul dintre cei mai de seamă
istorici ai propagandei comuniste, era “antiimperialismul”. Aşa cum Nicolae Ceauşescu era împotriva imperialismului
american, la fel şi Burebista a luptat împotriva celui roman.
Aceste câteva elemente au făcut obiectul discursurilor comuniste care vedeau în Ceauşescu un veritabil urmaş
al lui Burebista, în acelaşi sens ni se pare elocvent un titlu din Magazin istoric,din anul 1983, aparţinându-i lui Ion
Popescu-Puţuri: “De la veacul lui Burebista la epoca Ceauşescu – epoca marilor cuceriri ale poporului român
sub steagul comunismului”. Manifestările dedicate celor 2050 de ani de la crearea statului dac au fost încununate
printr-un spectacol grandios, pe stadionul “23 August”, cel mai mare din ţară, unde zeci de mii de oameni au defilat
pentru a aniversa momentul şi pentru a-l sărbători pe Nicolae Ceauşescu. Aceste manifestări au continuat şi în
anii următori în preajma zilei de 23 August, dar şi cu diferite alte ocazii. Cultul lui Ceauşescu fiind din ce în ce mai
accentuat, totul culminând cu anul 1988, când liderul P.C.R. a scos propria sa versiune de istorie a românilor 1 .
Încercările Partidului Comunist Român de a găsi o justificare logică evoluţiei istorice prin care a ajuns la conducerea
ţării s-au desfăşurat pe mai multe planuri, unul dintre ele fiind manipularea istoriei şi rescrierea ei în aşa
fel încât personalităţile conducătoare să fie apreciate în aceeaşi manieră, glorificatoare, ca figurile importante ale
trecutului, în succesiunea cărora se doreau a fi considerate. Unul dintre personajele istorice al cărui continuator
direct se dorea a fi Nicolae Ceauşescu era Burebista, primul conducător al triburilor geto-dace unificate. Regele
geto-dac, care a domnit în secolul I î. Hr., a devenit liantul istoric multimilenar al poporului român.
Suprapunerea unei istorii care se vrea eroică şi exemplară pe o biografie care se identifică istoriei ţării şi a
partidului constituie baza ideologică a ceea ce a purtat denumirea de „cultul personalităţii”.
Bibliografie
BOIA, L. (coord.), 1998. Miturile comunismului românesc, Bucureşti, Editura Nemira.
CEAUŞESCU, N., 1975. Cuvîntare la grandioasa adunare populară consacrată împlinirii a 375 de ani de la prima unire
politică a Ţărilor Române, înfăptuită de Mihai Viteazul, şi sărbătoririi oraşului bimilenar Alba Iulia, 28 mai 1975, Bucureşti,
Editura Politică .
IDEM, 1978. Cuvîntare la marea adunare populară din Bucureşti organizată cu prilejul aniversării a 30 de ani de la revoluţia
burghezo-democratică din 1848 şi a 30 de ani de la naţionalizarea principalelor mijloace de producţie, 10 iunie
1978, Bucureşti, Editura Politică.
CIOROIANU, A., 2003. Conducătorul şi istoria, în „Istorie şi ideologie” (coord. Manuela Dobre), Bucureşti, Editura Universităţii
din Bucureşti.
CONSTANTINIU, F., 1996.O istorie sinceră a poporului român, Bucureşti, Editura Univers enciclopedic.
KERTZER, I., D., Ritual, politică şi putere, 2002, Bucureşti, Editura Univers.
MARX, K., 1964. Însemnări despre români (Manuscrise inedite), Bucureşti, Editura Academiei.
MUŞAT M., 1980. Unitatea statală si independenţa naţională- obiective fundamentale ale luptei poporului român de-a
lungul evoluţiei sale istorice, în „Anale de istorie”, anul XXVII, 4.
ROLLER, M., 1980. Studii si note ştiinţifice privind istoria României, Bucureşti, Editura de Stat pentru Literatură Politică.
SPĂLĂŢELU I.,1983. Scorniceşti. Vatră de istorie, în „Magazin istoric”, an XVII, nr.1 (190).
TISMĂNEANU, V., 2005, Stalinism pentru eternitate. O istorie politică a comunismului din România, Bucureşti, Editura
Polirom.
Declaraţie cu privire la poziţia Partidului Muncitoresc Român în problemele mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale
adoptată de Plenara lărgită a C.C. al P.M. R. din 1964,1964, Bucureşti, Editura Politicã.
*** Congresul al Xi-lea al Partidului Comunist Român, 1975, Bucureşti, Editura Politică.
Mesajul preşedintelui Nicolae Ceauşescu adresat participanţilor la cel de-al XV-lea congres de ştiinţe istorice, în „Anale de
istorie”, anul XXVI, 4, 1980.
Istoria poporului român în concepţia preşedintelui Nicolae Ceauşescu (coord.Ion Popescu-Puţuri) 1988, Bucureşti, Editura
Politică.
© Sorin IORDAChe, 2008
1 iStORia… 1988, passim.
– –